#eCdep

Sigla Camerei Deputatilor

Camera Deputatilor

Limba:
  • RO
  • EN
  • FR
  • Structuri parlamentare
    • Presedintele Camerei Deputatilor
    • Biroul permanent
    • Comitetul liderilor grupurilor parlam.
    • Grupurile parlamentare
    • Comisiile parlamentare
    • Deputatii
      • În ordine alfabetica
      • Dupa circumscriptia electorala
    • Structurile parlamentare comune
      • Comisiile parlamentare
      • Grupurile de prietenie
      • Delegatiile parlamentare
      • Alte grupuri
    • Organizarea din alte legislaturi
      • 2016 - 2020
      • 2012 - 2016
      • 2008 - 2012
      • 2004 - 2008
      • 2000 - 2004
      • 1996 - 2000
      • 1992 - 1996
      • 1990 - 1992
  • Activitate parlamentara
    • Urmarirea procesului legislativ
    • Controlul parlamentar
      • Întrebari si interpelari
      • Motiuni simple si de cenzura
      • Examinarea documentelor UE
      • Autoritati sub control parlamentar
    • Activitate în plen
      • Ordinea de zi
      • Stenogramele sedintelor
      • Înregistrari audio-video
      • Votul electronic
    • Activitate în comisii
      • Sedintele comisiilor
      • Documente ale comisiilor
      • Înregistrari audio-video
    • Sanctiuni aplicate deputatilor
  • Informatii publice
    • Serviciile Camerei Deputatilor
      • Atributii
      • Conducere
    • Relatii publice
    • Internship la Camera Deputatilor
    • Petitii si audiente
    • Achizitii publice
    • Declaratii de avere si interese
    • Informatii economice
    • Proiect POCA
    • Functionarea RA Monitorul Oficial
    • Transparenta veniturilor salariale
    • Bunuri primite cu titlu gratuit
    • Prelucrarea datelor cu caracter personal
    • Oportunitati de angajare
    • Sigla Camerei Deputatilor
  • #eCdep
  • Pagina veche
  • Mentiune juridica
  • Istoric
  • Contact

Dezbateri parlamentare

  • Interogare stenograme
  • Înregistrari video ale sedintelor în plen
  • Monitorul Oficial - Partea a II-a

Sedinta Camerei Deputatilor din 10 septembrie 2002

  • Sumarul sedintei
  • Stenograma completa
  • publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/2002
Sunteti aici: Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 10 septembrie 2002

Sedinta Camerei Deputatilor din 10 septembrie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,28.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, și Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Ladislau Borbely, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața! O zi bună! Începem ședința dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Damian Brudașca - declarație politică intitulată Cenzura a revenit în România;

Domnul Damian are cuvântul. Urmează domnul Gheorghe Dinu.

   

Domnul Damian Brudașca:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Cenzura a revenit în România".

Avertizam chiar de la acest microfon, încă din februarie 2001, că România este în pericol, sub guvernarea PSD, să se confrunte cu revenirea, în contextul restaurației partidului unic și a dictaturii acestuia, a cenzurii, a vânătorii și tracasării adversarilor politici, a terorii împotriva tuturor celor ce se opun abuzurilor, mafiei și încălcării sistematice a legii, precum și cu reabilitarea poliției politice.

Cele 600 de zile de guvernare PSD, sărbătorite cu fast demn de urmașii lui Ki Mir Sen, pot înscrie la loc de frunte tocmai aceste realizări ce desfid democrația și statul de drept la concurență cu sărăcia și disperarea, mai frecvente ca oricând în viața de zi cu zi a românilor. Unul din motivele majore ale revoltei populare din 1989 a constituit-o cenzura împinsă de regimul ceaușist la cote insuportabile, tocmai pentru că se opunea spiritului creator demnității și libertății poporului român.

Dovedind că este urmașul și continuatorul de necontestat al vechiului regim, PSD, în mai puțin de 13 ani de la exprimarea clară și neechivocă a obțiunii românilor pentru libertate și democrație, recurge la cenzură, în speranța că astfel își va elimina opoziția și adversarii politici. Prin manevre oneroase și necistite, PSD, ajutat de coloana a V-a a hungarismului revanșard și iredentist, a transformat posturile publice de radio și televiziune în anexe slugarnice ale propriului aparat de propagandă. În fruntea acestor instituții finanțate din banii publici au fost promovați conducători pentru care echidistanța și deontologia nu există, iar dispozițiile de la Cotroceni și Palatul Victoria sunt onorate necondiționat. Aceste dispoziții prevăd difuzarea excesivă și obsesivă de materiale privind activitatea și pretinsele realizări ale Guvernului și ale PSD, declarațiile interminabile ale lui Adrian Năstase și ascunderea realităților și adevărului. Te și întrebi, în aceste condiții, de ce a mai fost nevoie să fie ucis Ceaușescu? Oricum, în raport cu Adrian Năstase, acesta teroriza populația României numai 2 ore, nu 24 de ore pe zi.

Tot de la Cotroceni și Palatul Victoria s-a dispus să se împiedice cu orice preț și cu orice ocazie prezența în emisiunile de radio și televiziune atât pe plan central, cât și local a reprezentanților partidelor politice ale Opoziției, îndeosebi ai PRM. Mesajul acestora către populație și propriii susținători trebuie oprit și interzis. Că libertății cuvântului i s-a pus călușul în regimul Iliescu-Năstase e o realitate.

Reacția primitivă a autorităților, demne eventual de Bokassa sau Idiamin și nicidecum de conducători care vizează intrarea în lumea civilizată, nu ne miră. Surprinzător și condamnabil este faptul că reprezentanții Consiliului Europei și Uniunii Europene, ai altor instituții democratice occidentale tolerează asemenea manifestări și le încurajează prin indiferența lor. Le reamintim că în felul acesta vor fi socotite și ele vinovate de poporul român și de orice națiune ce se opune totalitarismului și dictaturii. Ca și cum alungarea Opoziției de la microfonul radioului și televiziunii n-ar fi fost suficientă, PSD ia acesteia și dreptul la cuvânt cu prilejul unor manifestări culturale, artistice sau de altă natură.

Micii prim-secretari județeni sau locali, care n-au dispărut în România, transmit mesaje ditirambice și agramate și au comportament de satrapi orientali. Din dispoziția lui Octav Cozmâncă, a lui Adrian Năstase sau chiar a lui Ion Iliescu, aceștia se comportă ca și cum asemenea manifestări sunt numai ale lor, iar Opoziția este cel mult tolerată.

Un asemenea comportament incalificabil l-au avut autoritățile PSD și la Țebea, unde s-au adunat mii de oameni spre a comemora 130 de ani de la trecerea în nemurire a Craiului munților - Avram Iancu. Eroul nostru național, luptătorul împotriva împilării și nedreptății n-a putut fi omagiat de nici un alt partid politic în afară de politrucii PSD. Aș dori să întreb pe Günter Verhoiven și pe baroana Emma Nicholsen dacă doresc să integreze în Europa democrată și civilizată această Românie în care cenzura și teroarea politică sunt preocupări majore și permanente ale actualei puteri. În același timp, îi întreb pe cei doi euro-demnitari dacă și cât mai pot tolera și dacă nu se simt personal vinovați că în România, pe lângă această cenzură politică, demnă de cel mai negru regim totalitar, telefoanele și corespondența parlamentarilor Opoziției sunt interceptate, așa cum se întâmplă și în cazul meu.

Adresez acest apel-avertisment tuturor celor ce cred cu adevărat în valorile democrației și-i rog să nu rămână indiferenți în fața acestei escaladări periculoase și accelerate a practicilor de tip dictatorial în România, pentru a evita ca viitorul partener de dialog al Occidentului civilizat și democrat să reînvie spațiul concentraționar pentru exterminarea adversarilor politici.

Pentru moment, noi cei din Partidul România Mare, dar și din alte partide ale Opoziției din România mai putem vorbi deschis și liber doar de la tribunele Parlamentului. Oare pentru cât timp?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Dinu - declarație politică cu titlul Economia brașoveană, încotro?; Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Dinu, se pregătește domnul deputat Dumitru Chiriță.
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se adresează Guvernului României și am intitulat: "Economia brașoveană, încotro?"

Județul Brașov, printre ai cărei reprezentanți în acest for legislativ mă număr și eu, se mândrea până nu demult cu una din primele poziții în ceea ce privește dezvoltarea industrială, în unele ramuri industriale deținând pionieratul, iar pentru unele produse fiind și astăzi producător unic.

Drumul tranziției spre o economie modernă, reală, dinamică, competitivă, deschisă pieței mondiale care pentru România, în ansamblu, este complicat și uneori și îndelungat, a însemnat și pentru județul Brașor mai mult coborâșuri decât suișuri, căutarea drumului spre o economie adevărată a stat, în special, pentru industria brașoveană sub semnul incertitudinii lipsei de coerență și de perspectivă mascate de așa numitele reformă, politică industrială sau program de restructurare. Pentru a vedea mai clar unde am ajuns după aproape 13 ani de tranziție, trebuie să vedem de unde am plecat, de la o economie centralizată, cu ramuri preponderent din industria grea, mari consumatoare de energie, de la un nivel tehnic scăzut, dar în același timp de la una dintre cele mai mici datorii externe din Europa, 0,6 miliarde de dolari, de la o forță de muncă bine pregătită și un export în plin avânt pe piețele devenite tradiționale, unde produsele românești deveniseră recunoscute și cerute, ajungând, iată, după 13 ani ca producția industrială a Brașovului să scadă la jumătate, în unele ramuri chiar mai puțin, față de cea a anului 1989, nivelul de trai al brașoveanului să scadă în aceeași proporție, iar perspectivele imediate nu lasă să se întrevadă o schimbare substanțială în sens pozitiv. S-au încercat fel de fel de experimente, modulări, divizări, privatizări, reorganizări etc., toate fără nici un rezultat. Producția nu a crescut, inventarul uzinelor, mutat mereu dintr-o formă de organizare în alta, s-a împuținat, ca să nu zic că s-a înstrăinat sau, mai dur, furat.

Nu s-au făcut retehnologizări, cei care au luat pentru un timp o uzină au încercat să mai stoarcă ce mai era de stors și nu să investească.

Oricare din formele tradiției experimentate din industria brașoveană din ’90 până în prezent nu a făcut altceva decât să distrugă și să conducă cu pași mici și siguri la dispariția acesteia. Un alt aspect al tranziției brașovene îl constituie și cel al forței de muncă care a trecut din faza de euforie, atunci când s-a pensionat sau disponibilizat, la faza în care observă că o duce tot mai greu, unii au încercat mici experimente pe cont propriu, dar cei mai mulți au eșuat.

Liderii sindicatelor din uzinele brașovene, câte au mai rămas, încearcă să sensibilizeze Guvernul PSD despre necesitățile uzinelor brașovene, dar fără rezultat.

Recentul raport al Băncii Naționale a României a dat publicității, prin toate mijloacele mass media, făcând o analiză la rece a stării economiei și evidențiind rezultatele, sub așteptări în domeniul privatizării, politica neconcludentă de restructurare, menținerea arieratelor, factori ce au efectuat în 2001 politica și performanțele economice, inclusiv cele ale industriei brașovene.

Se menționează în raport faptul că întârzierile la reformele structurale, și aici le regăsim pe cele două mari din Brașov, "Tractorul" și "Roman", dar și unitățile din industria de apărare din județ, sunt principalele probleme ale economiei românești de dup㠒90 și nu numai o neîmplinire a anului 2001.

Nevoia reformelor structurale adânci este evidențiată și imperios necesară în economia românească, fiind esențiale pentru creșterea nivelului de trai și reducerea sărăciei în România, implicit prin scăderea nivelului tensiunilor sociale. Noi credem că nimeni nu-și poate imagina creșterea bogăției naționale în afara reformelor structurale, a investițiilor care determină o creștere rapidă a productivității muncii și a competitivității produselor, dar este de neînțeles de ce guvernele de până acum, inclusiv cel actual, nu au făcut aproape nimic în acest domeniu.

Industria, în general, mai are încă o poziție determinantă în economie, o contribuție hotărâtoare la crearea p.i.b.-ului, i se conferă un rol strategic, negat poate de unii, în relansarea economiei țării întregi, mai ales de așa zișii analiști economici sau mai degrabă politici, care n-au trecut în viața lor printr-o întreprindere, având în vedere multiplele ei conexiuni pe orizontală, dar, în final, ea determină creșterea economică de care este atâta nevoie.

Pentru îndeplinirea acestui rol este necesar ca în ramurile din industria brașoveană, în special la unitățile deja amintite, dar nu numai, să fie înlăturate dezechilibrele structurale și disfuncționalitățile existente, ceea ce presupune realizarea unor structuri profunde pe baza unei politici industriale coerente, realiste și ferm aplicate. Simpla închidere a întreprinderilor sau restrângerea activității lor fără a răspunde la întrebările: ce punem în loc, ce facem cu muncitorii disponibilizați și care totuși au o calificare înaltă, nu înseamnă reformă, nu înseamnă restructurare reală, acceptată de populație.

Din păcate, problema restructurării marilor întreprinderi din Brașov și din județ nu a fost rezolvată, recurgându-se la paleative care să le mențină la limita supraviețuirii. Mai le dăm ceva bani de la bugetul statului și mai amânăm boala până la următoarele convulsii sociale.

Un ultim exemplu îl constituie cumpărarea de tractoare subvenționate, dar când oamenii s-au dezmeticit și au alergat la direcțiile agricole să se înscrie au constatat că s-au terminat fondurile subvenționate.

În opinia noastră, a Partidului România Mare, redresarea industriei brașovene impune luarea următoarelor câtorva măsuri urgente care ar trebui avute în vedere de guvernul aflat la putere: specializarea pe anumite tipuri de produse care sunt sau mai pot fi produse de agenții economici brașoveni. Acestea pot fi fabricate în mod tradițional la Brașov - tractoare, autocamioane, mobilă, textile, produse chimice, industrie de apărare - și care pot fi produse și în cooperare cu firme străine, exemplul I.C.A Ghimbav, fiind elocvent. Pentru aceste produse trebuie reactivate fostele piețe de desfacere și cucerite altele noi, iar societățile comerciale care le produc să fie stimulate, efectuându-se eventual și reconversia unor unități industriale spre acest profil de fabricație.

Sugerăm Guvernului României ca ambasadele noastre, cele pe care le plătim cu bani grei de la populație, să intervină sau să fie mobilizate în ideea de a putea ajuta industria românească, pentru că alt rol acolo în străinătate, se pare că nu au, decât să consume banul public.

Raționalizarea acestor industrii în care consumurile materiale și energetice sunt mai mari decât cele de pe plan internațional - în acest sens se impune reducerea continuă a decalajului tehnologic față de țările dezvoltate, inclusiv cu sprijinirea și încurajarea cercetării, dezvoltării locale a colectivelor de cercetători și proiectanți din marile întreprinderi din institute și din Universitatea "Transilvania" Brașov (Brașovul avea institute de cercetare, pe lângă Tractorul, care acum este o ruină, este închiriat pentru desfaceri de produse alimentare); politici de stimulare a marilor întreprinderi industriale cu capital de stat, în vederea realizării de fluxuri pozitive de lichidități financiare, asigurarea portofoliului de comenzi și găsirea de noi piețe de desfacere; programe viabile de reconversie, antrenarea factorului managerial, regândirea organizării Ministerului Industriilor care, la ora actuală, este un colos în care domnul ministru Dan Ioan Popescu nu are timpul material necesar să stea de vorbă cu fiecare șef de departament pe care îl coordonează să stabilească strategia viitoare de dezvoltare a industriei. Toată economia este în mâna unui singur ministru care, practic, nu este un supraom, n-ar avea nici măcar timpul în decurs de 6 luni să stea de vorbă cu șefii pe diversele domenii de activitate; elaborarea unei strategii de către Ministerul Industriei și Reformei împreună cu Ministerul de Externe, în mod deosebit ambasadele, în vederea recuperării a o parte din piețele de desfacere pierdute după 1990.

În final, aș dori să arăt că un reputat economist spunea că "Restructurarea este o acțiune de distrugere creatoare, deoarece schimbarea structurilor noi determină modificări în echilibrul anterior, dar generează noi posibilități creatoare prin introducerea de noi factori de producție și de noi produse în care forța de muncă este superior calificată și mai bine plătită".

Din punctul de vedere al guvernelor noastre de până acum, dar și al celui actual, nu s-a reținut din metaforă decât "distrugere creatoare", prima parte de distrugere, practic a doua n-a mai fost folosită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Am rugămintea ca toți cei înscriși să-și concentreze intervențiile pentru a da posibilitate ca toți cei 28 înscriși să-și poată prezenta punctul de vedere.

 
  Dumitru Chiriță - intervenție ce vizează în special reforma și privatizarea în domeniul petrolier, al gazelor și energiei electrice;

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Chiriță, urmează domnul Emil Rădulescu.

   

Domnul Dumitru Chiriță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea are legătură directă cu modul în care se face reforma și privatizarea în sectoarele importante ale economiei naționale, în special în sectoarele petrolier, gazier și energie electrică.

Reforma, restructurarea și privatizarea sectorului important al economiei românești, cum sunt industria petrolulului, gazului și energiei electrice, reprezintă o piatră de încercare pentru Guvernul Adrian Năstase. Din păcate, aceste acțiuni ale Guvernului sunt îngreunate de faptul că, în anul 1990, fostul ministru al industriei și comerțului a considerat că prin divizarea sectorului energetic va aduce prosperitate și bunăstare poporului român. Am condamnat atunci, condamn și acum, modul în care a fost concepută în special restructurarea în sectorul electro-energetic, întrucât acest mod de reorganizare a adus mari prejudicii intereselor consumatorilor, salariaților și contribuabililor.

Atitudinea fostului ministru, domnul Radu Berceanu, și a Partidului Democrat care au gestionat din punct de vedere politic Ministerul Industriei și Comerțului prin așa zisele reforme promovate au transformat industria României în mormane de fiare vechi și ne-au adus în situația în care astăzi suntem obligați să plimbăm becul dintr-o cameră în alta.

Este inadmisibil că crezi că dacă ai constituit societăți comerciale distincte în producția de energie electrică prin separarea producătorilor hidro de cei din termo, ai realizat concurența care să fie benefică consumatorului român și sectorului, în ansamblu. Numai dintr-un aeroplan poți vedea că într-o cursă la care participă motoreta Mobra și motocicleta Yamaha este vorba de o adevărată competiție în care să câștige motoreta Mobra.

Norocul nostru, al românilor, a fost că la alegerile generale din 2000 am scăpat de cancerul politic, reprezentat și de Partidul Democrat, autointitulat - social democrat.

În acest timp, la nivel european, socialiștii și social-democrații promovează conceptul că accesul la energie reprezintă un drep fundamental al omului și că intră în responsabilitatea statului ca să fie asigurat și garantat.

Pornind de la aceste considerente, vreau să salut inițiativa curajoasă a primului ministru, domnul Adrian Năstase, de a promova o politică integrată în domeniul energetic stabilind reorganizarea producătorilor de energie electrică pentru a asigura o concurență reală între aceștia, în avantajul consumatorilor, salariaților și contribuabililor.

Este de salutat și faptul că Guvernul Adrian Năstase și Partidul Social Democrat și-au propus ca la privatizarea sistemului energetic să se obțină un preț minim care să se constituie în aport de capital la societățile respective pentru a asigura o dezvoltare și performanță superioară societăților similare care au fost privatizate în Europa centrală și de est. Acțiunile care privesc reforma în domeniul utilităților publice de interes general promovate de Guvernul Adrian Năstase și susținute de Partidul Social Democrat dovedesc o dată în plus că ne preocupă soarta utilizatorilor, contribuabililor și salariaților din România și că, prin promovarea acestor acțiuni, confirmăm o dată în plus apartenența noastră la social-democrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Grigore Emil Rădulescu - comentariu la un mic bilanț pe niște date statistice la realizările onoratului Guvern;

Domnul Emil Rădulescu și se pregătește domnul deputat Mihai Mălaimare.

   

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Onorat auditoriu,

Să facem așa un mic bilanț pe niște date statistice la realizările onoratului Guvern. Toată lumea râde, cântă și dansează. Sărăcia s-a extins în toate mediile și zonele din România. Chiar și patronii pot fi oameni săraci.

În rândul ei, rata sărăciei este aproape de 6%. Aproape jumătate din gospodăriile din mediul urban nu-și pot achita la timp cheltuielile de întreținere a locuinței și factura la energie.

Potrivit rezultatelor unei anchete a Institutului Național pentru Statistică, peste 40% din populația rurală trăiește sub pragul sărăciei. Veniturile reale ale gospodăriilor au scăzut în 2001, reprezentând 69% din anul 1995. Peste 3 milioane de pensionari trăiesc cu 1,7 milioane lei lunar, echivalent la 50 de dolari, dar pensiile din România coboară până la mai puțin peste 10 euro, aproximativ 2 milioane de salariați, adică jumătate din numărul angajaților români, lucrează pentru salariul minim pe economie.

În România, alocația plătită de stat pentru un copil este doar de 5 euro pe lună, cu mult redusă ca valoare față de nivelul din 1989. Acum reprezintă ca valoare o treime din suma alocată din perioada prerevoluționară și infinit mai mică decât cea plătită în statele vestice, de aproape 20 de ori.

Mai mult de jumătate din populația țării trăiește la limita de subexistență, 12% dintre români trăiesc în sărăcie severă. O treime din populație trece printr-o sărăcie relativă. Potrivit clasificării Institutului pentru Calitatea Vieții, aceasta este o radiografie pe scurt a nivelului de trai din România și pe acest fundal, Guvernul Năstase a elaborat un program special cu ample promisiuni pentru perioada 2002-2003. Va putea Guvernul să aloce fonduri suficiente pentru a aduce nivelul de trai din România la nivelul statelor din Uniunea Europeană? Greu de crezut. Mai ales că acest document vorbește de alocarea de sume, fără a se preciza și sursa lor în detaliu

Ministrul finanțelor, Mihai Tănăsescu, a declarat extrem de lapidar: "programul social angajează resursele financiare și instituționale disponibile în acest moment, atât la nivel național, cât și local". Însă, aceste resurse sunt alterate de valoarea imensă a creanțelor bugetare de la sfârșitul anului 2001. Peste 120 de mii de miliarde de lei reprezentau datoriile restante către bugetul de stat și bugetele locale. Gradul de colectare a contribuțiilor sociale curente în 2001 a variat între 77 și 80% CASS și șomaj, în timp ce recuperările, datoriile istorice au prezentat doar 7% din sumele încasate.

Pe de altă parte, România este mult în urma țărilor europene în ceea ce privește alocare de fonduri publice pentru protecția socială. Ultimele date publice ilustrează faptul că nivelul cheltuielilor de protecție socială reprezintă în România 64% din cel al țărilor membre ale Uniunii Europeane. Chiar cheltuielile sociale totale se află pe un prag mult inferior, cu 20% din p.i.b., față de 30-40% în țări ca Polonia, Ungaria, Cehia. Pentru a ajunge din urmă nivelul de trai al populației Europei de vest, efortul financiar al României este imposibil de susținut și prin urmare ar fi o utopie să ne imaginăm că putem atinge prea curând standardele de viață din țările dezvoltate.

Câteva milioane de copii vor primi alocații mai mari, dar creșterea ce va avea loc anul viitor va fi, în termeni reali, luând în calcul inflația prognozată de Guvern, de 15% în 2003, doar de 1%. La fel și venitul minim garantat de anul viitor sau salariul de bază minim brut care se preconizează că va înregistra o creștere de 1,7%, deci va ajunge la 2,5 milioane de lei, creștere iar de 1%. În aceste condiții nu vom putea să privim înainte cu optimism, ci mai degrabă să îmbrățișăm sintagma pesimistului, apelând la statisticile internaționale care anunță că în lume una din 7 persoane suferă de sărăcie cronică, iar una din 5 trăiește cu mai puțin de un dolar pe zi. Și, acum trebuie să ne gândim și de ce PSD-ul vrea întâi alegeri anticipate. Priza la populație este din zi în zi mai scăzută, alegătorul nu mai este cel de acum 2 ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Mihai Adrian Mălaimare - intervenție cu titlul Împreună pentru edificarea unei strategii culturale românești;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Mălaimare și se pregătește domnul deputat Napoleon Pop.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se adresează colegilor parlamentari și este intitulată "Împreună pentru edificarea unei strategii culturale românești". Cred cu tărie în nevoia edificării unei strategii culturale românești, nu una a Ministerului Culturii sau chiar a Guvernului, ci una a României, care să ne permită, în perspectiva unei integrări care va veni, vrem nu vrem, cu serioase accente uniformizatoare, să ne definim ca glas distinct în corul culturilor europene.

Resursele de care beneficiem sunt puține, anii de restricție aplicați culturii, când mai importantă era diminuarea datoriei externe decât conștientizarea hăului care se adâncea în interior, au sărăcit și uneori pervertit până și energiile creatoare, iar dezinteresul suveran al unui deceniu de acumulări barbare de capital a desăvârșit imaginea dezolantă a paraginei unui câmp altădată mănos.

Investiția în cultură nu este în aceste momente doar un capitol de buget, ci mai degrabă semnul clar al orgoliului comunității căreia îi aparținem, aflată ea însăși în fața unor opțiuni pe termen foarte lung. Dar, dată fiind puținătatea resurselor, gravitatea situației și graba cu care viitorul va reînvia cu șansa unor clipe mai bune, investiția în cultură trebuie să fie inteligentă, suplă și mai ales în acord cu cele două jaloane precise. Realitatea de la care pornim și stadiul pe care teoretic îl bănuim a fi necesar de atins. Toate acestea impun ideea unei strategii culturale care să ne permită deopotrivă prezervarea avuției naționale ca element fundamental al oricărui concept educațional și stimularea actului creator și al gustului pentru consum cultural ca semne distincte ale sănătății unei nații.

O investiție de miliarde în restaurarea unui monument, de exemplu, este o irosire de bani, dacă nu se urmărește îndeaproape și valorificarea lui. Cu alte cuvinte, o dată cu investiția propriu-zisă în actul de restaurare trebuie gândite căile de acces, dotările turistice, hoteliere, care să permită unui număr cât mai mare de oameni să aibă acces la structura culturală reintegrată circuitului, programele de protejare a mediului, includerea monumentului în programele de învățământ etc.

Această relație de dependență sugerează clar faptul că o astfel de strategie nu poate fi doar a Ministerului Culturii și Cultelor, ci practic a tuturor ministerelor, a Guvernului, iar un astfel de document ar trebui semnat și asumat nu doar de Ministerul Culturii, ci și de fiecare membru al cabinetului. Dar că, fiind vorba de un domeniu atât de sensibil și de intim legat de dreptul suveran la libera expresie, pentru a se putea elibera de orice orgoliu politicianist, strategia mai trebuie să găsească încuviințarea a încă două forțe majore: Parlamentul și Societatea civilă. Proiectat de Ministerul Culturii, care rămâne principalul responsabil a elaborării politicilor culturale, documentul trebuie să fie asumat de Guvern, supus dezbaterii patronate de Parlament care, prin implicarea societății civile, ar duce la realizarea unui acord național pe termen lung, fapt care ar determina cel puțin o gestionare științifică a resurselor.

Strategia nu poate fi elaborată însă în afara unei radiografii clare, fără echivoc, a realității căreia îi suntem martori, iar radiografia nu poate fi făcută numai cu mijloacele de care dispune Ministerul Culturii, căci sunt și zone asupra cărora el nu are nici o influență.

Edificarea unor strategii culturale zonale ar putea fi o soluție, iar acordul semnat de toți actorii culturali ai fiecărui județ ar fi garanția atât a cheltuirii raționale a resurselor bugetare existente, cât și a stimulării prin conștientizarea importanței actului, atragerii de resurse extrabugetare.

La Timișoara, din inițiativa doamnei Corina Răceanu și cu acordul tuturor factorilor responsabili din județ, s-a elaborat o astfel de strategie. Documentul în sine ne arată că drumul parcurs de întreaga echipă implicată poate fi reiterat peste tot, evident cu alte date, alte priorități, alt tip de drămuire a efortului.

Stă în puterea noastră, a parlamentarilor, în primul rând, să determinăm realizarea unui astfel de acord în toate județele țării. Ar fi atunci mai simplu și mult mai științific să purcedem la edificarea strategiei culturale românești, ținând cont de realitatea decodată, de eforturile cercetării pe care am întreprins-o fiecare în parte și de vectorul pe care îl determină alinierea României la forțele europene și mondiale, moderne, civilizate și democratice.

O intuiție genială îl determina pe Mirce Malița să noteze: "Meritul suprem al unei culturi este a lega pe individ de interesele de lungă durată ale mediului său social, de a crea combatanți pentru supraviețuirea ei". Efortul de edificare a strategiei culturale românești ar trebui să ne găsească pregătiți pentru cooperare și dispuși la orice compromis, căci construcția trebuie să dureze și nu poate fi nicicum atribuită vreunui creator, oricât de genial ar fi.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Napoleon Pop - declarație politică referitoare la modul cum concepe și aplică partidul de guvernământ politica sa;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Napoleon Pop, va urma domnul Iuliu Vida.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică are în vedere faptul că partidul de guvernământ prin politica sa, prin modul cum o concepe și o aplică poate deveni nedemocratică.

Vacanța parlamentară mi-a prilejuit numeroase discuții directe, individuale și cu grupuri de cetățeni, în București și în teritoriu, cu privire la numeroase realități pozitive, cel mai adesea negative, ale vieții cotidiene.

Ca parlamentar, în general, și ca parlamentar în Opoziție, în special, nu pot să trec cu vederea o anumită stare de spirit care șochează cel puțin din două motive: toată oferta de protecție socială și propaganda Guvernului asupra unor rezultate pozitive, cu deosebire la nivel macroeconomic, creștere economică, inflație, șomaj, par să îngrijoreze mai mult decât să liniștească pe cetățean.

Cetățeanul pare pur și simplu perplex atunci când se încearcă un exercițiu de cauzalitate prin care să-și poată explica ceea ce trăiește, răul constatat fiind considerat ca ceva împotriva căruia nu se mai poate lupta.

O astfel de stare de spirit a cetățeanului simplu, practic, comună la peste două treimi din populația țării nu ne poate lăsa indiferenți ca exponenți ai interesului acestora în cel mai important for democratic al țării, Parlamentul României.

Atenționarea pe care o fac se adresează tuturor parlamentarilor, indiferent de pe ce baricadă politică acționează, jurământul nostru fiind cel de a servi toți cetățenii acestei țări și, implicit, România.

Ca parlamentar liberal, trebuie însă să subliniez câteva evoluții care ar trebui să fie stăvilite, în primul rând, de actuala putere până nu va fi prea târziu. Mă refer, în primul rând, la subminarea sistematică a libertății și demnității individului ca cetățean al acestei țări, politicile sociale și de protecție socială evoluând față de actuala stare de sărăcie a populației, spre întronarea unei dependențe individ-stat care depășește deja limitele critice acceptabile într-un sistem democratic.

Alunecarea pe o pantă extrem de periculoasă este demonstrată de faptul că această dependență depășește cadrul individ-stat și trece în cel al relației cetățean-om al puterii. De aici nu mai există decât un pas pentru a ajunge la manipularea socială și politică, sub imperiul necesităților biologice a unei întregi populații, în favoarea unei politici omniprezente care-și dorește majoritatea covârșitoare.

Oare nu este mai normal ca un cetățean să-și poată întreține familia și casa din propriul lui salariu, simțindu-se liber și mulțumit să poată să facă față cheltuielilor?

Oare nu distrugem demnitatea unui cetățean care muncește sau care dorește să muncească pentru a câștiga onorabil, spunându-i în mod repetat că Guvernul îi preia cheltuielile de întreținerea casei și, implicit, a familiei?

Cât de încrezător mai poate fi un părinte în viitorul odraslei sale care trăiește într-o țară liberă și cum poate să privească în ochii copiilor săi dacă nu poate să le cumpere caietele și cărțile și să le ofere și un pahar de lapte și un corn din propriul salariu?

Oare toate acestea se fac în schimbul a ce? Cât de liber și de protejat se poate simți un cetățean când vede că instituțiile statului sunt aservite discreționar unor persoane ale puterii? Cât se poate rezista într-o democrație șantajului de a trece în tabăra puterii dacă vrei să menții, culmea! o demnitate obținută prin alegeri libere?

Toate aceste procedente cultivate deja printr-o politică sistematică de partid și de stat sunt total în detrimentul democrației interne și în defavoarea actualei puteri. De o astfel de abordare trebuie să se ferească orice forță politică ajunsă la putere, întrucât prin ea sunt atacate interesele naționale fundamentale consfințite prin Constituție: drepturile omului la viață, muncă și la un standard acceptabil de viață, principiile democrației instituționale, pluripartidismul, libera inițiativă și economia de piață.

Opțiunea euroatlantică, devenită interes național, nu poate fi realizată în afara principiilor democrației, libertății și demnității umane, economiei de piață funcționale care limitează intervenția statului la strictul necesar.

Cetățeanul, înainte de a înțelege că darurile puterii provin tot din buzunarele sale adânc golite de o fiscalitate insuportabilă, ca salariat sau întreprinzător este deja captiv și independent economic de stat iar convertirea lui de către putere devine obișnuință.

În acest moment de neliniște și perplexitate a cetățeanului simplu, mă adresez șefului Executivului, domnului Adrian Năstase să diferențieze între responsabilitatea guvernării țării de o manieră neutră și tentațiile unei politizări excesive a actului de guvernare atingând fibra psihică și biologică a cetățeanului.

Mă adresez, de asemenea, președintelui României, domnul Ion Iliescu, garantul libertății și demnității tuturor românilor, că în astfel de momente este așteptat să intervină în Parlament și să-și exprime în numele intereselor tuturor cetățenilor pe care-i reprezintă și indiferent de cine este la putere, opinia cu privire la această stare de lucruri și de spirit, dar, mai ales, asupra cauzelor acestora.

Îl asigur că pozițiile sale echidistante politic, însă, pe cât de obiective și raționale față de cetățeanul român, expuse de la această tribună în temeiul obligației de cea mai înaltă demnitate în stat, se va bucura de atenția și interesul parlamentarilor liberali.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Iuliu Vida - despre condițiile în care funcționează căminul-spital din Crasna și Centrul de integrare prin terapie din Bădiceni;

Dau cuvântul domnului deputat Iuliu Vida. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

Insist asupra sintetizării intervențiilor.

   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Condițiile în care funcționează căminul-spital pentru bătrâni bolnavi cronici din Crasna și Centrul de integrare prin terapie ocupațională din Bădăcini, ambele din județul Sălaj, au devenit intolerabile în ultimul timp deoarece nu au fost asigurate fondurile necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții demarate în ultimii doi ani.

La unitatea din Crasna s-au început lucrările de construcție a unei clădiri pentru spital cu 80 de locuri, lucrările urmând a fi finanțate de către Decanatul evanghelic BAD SCHWALBACH, Germania, în valoare de 14 miliarde lei și de către Secretariatul de Stat pentru persoane cu handicap prin intermediul Inspectoratului de stat teritorial pentru persoane cu handicap Sălaj, în valoare de 3 miliarde de lei, conform Acordului încheiat de aceste două instituții.

Până la această dată, partea germană a plătit 7 miliarde lei, la care s-a obligat prin acord, iar partea română nu a alocat suma angajată, fapt pentru care lucrarea a fost oprită. La acest spital, din lipsă de spații și condiții adecvate, bolnavii cronici sunt cazați în condiții mizerabile. La ora actuală, sunt înghesuiți în niște camere mici, într-o clădire construită în urmă cu multe decenii și care prezintă semne accentuate de degradare.

La Bădăcini, situația este similară. Lucrările au fost demarate pentru construția unei noi clădiri cu o capacitate de 14 locuri, valoarea investiției totalizează 2 miliarde de lei, din care, pentru suma de 1,4 miliarde de lei s-a angajat partea germană, Decanatul evanghelic din localitatea HOF, Germania, angajament care a fost realizat în totalitate. Totuși, lucrarea a fost oprită deoarece partea română, adică Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap nu a plătit cota ce-i revenea în valoare de 0,6 miliarde de lei.

Condițiile în această unitate sunt foarte grele, lucrările nu mai pot fi amânate.

Ca să concluzionăm cele enunțate până acum, bisericile germane dintr-o țară aflată la sute de km de România au venit cu intenții sincere caritative și au donat miliarde de lei pentru sprijinirea concetățenilor noștri bolnavi cronici, iar instituțiile de stat abilitate, Secretariatul de Stat pentru persoane cu handicap și Ministerul Finanțelor Publice din România care sunt susținute din banii publici, nu sunt în măsură să-și respecte angajamentele asumate, în valoare de 3,6 miliarde de lei, adică mai puțin din jumătate din ceea ce au plătit bisericile germane.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am prezentat aceste cazuri în fața domniilor voastre deoarece cred că ele reprezintă un fenomen, din păcate, generalizat, care pune într-o lumină deosebit de proastă imaginea internațională a țării noastre și descurajează instituțiile caritative care, astfel, aleg să-și desfășoare activitatea în alte țări unde organele de stat înțeleg să se achite cu bună credință de minimele obligații asumate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Baban - intervenție intitulată: Cornul aparent al abundenței;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban.

Va urma domnul deputat Cristian Sandache.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Cornul aparent al abundenței."

Laptele și cornul din programul pentru școlari, stabilit de Guvern a început să facă valuri mari, devenind o mare reprezentație teatrală. Astfel, județ după județ raportează la câți elevi trebuie să distribuie alimente gratuite, cum merg licitațiile pentru desemnarea firmelor furnizoare și de câte frigidere au nevoie pentru a păstra laptele în condiții de maximă igienă.

Se vorbește apoi de strategii de transport al laptelui în zone izolate, de înlocuirea banalului corn cu alt produs de panificație și a laptelui cu iaurt și se fac de zor calcule pentru ca acestea să fie proaspete, gustoase și ieftine, nedepășind suma stabilită de 7.000 de lei.

Toate acestea au menirea de a arăta populației României un singur lucru: Guvernul Năstase lucrează de zor, se ocupă de viitorul țării dând lapte și cornuri la copii. A devenit în ultimul timp o metodă simplă, dar în același timp și eficientă, de a transmite un mesaj mascat poporului. Toate lucrurile bune care se întâmplă în țara asta se datorează partidului de guvernământ. Și lucrurile bune sunt acelea pe care oamenii le primesc pe gratis. De aia românii săraci au sau nu au parte de subvenții la plata întreținerii, de o cotă de curent ieftină, de abonament social la telefon sau de ceva rechizite școlare.

Această metodă de îmbunătățirea aparenței, ca să fie eficientă, presupune disocierea clară de toate lucrurile neplăcute pentru populație.

Din acest motiv, în România, scumpirile anunțate prin comunicate impersonale se datorează deprecierii leului în raport cu dolarul, cererilor Băncii Mondiale sau situației internaționale.

Din păcate, la o analiză atentă, acordarea în fiecare zi a unui corn și pahar de lapte elevilor din clasele I-IV nu reprezintă o realizare și o grijă a actualului guvern, ci o recunoaștere a faptului că părinții acestor copii o duc atât de rău încât nu mai pot ei înșiși să le cumpere micuților cornuri pentru recreația mare.

În fond, principala sarcină a guvernului nu este să dea securitatea alimentară la mii și mii de copii săraci, ci să ofere tuturor părinților implicit copiilor un trai decent.

Operațiunea laptele și cornul evidențiază decât, încă o dată, dacă mai era nevoie, că promisiunile electorale ale anului 2000 ale partidului de guvernământ au rămas doar promisiuni, că nu vor deveni niciodată realizări sau sunt tare departe de a se realiza.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Cristian Sandache - intervenție ce are ca temă terorismul în epoca globalizării;

Dau cuvântul domnului Cristian Sandache și urmează domnul Eugen Nicolăescu.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii trebuie, cred, analizate dincolo de aspectul lor strict evenimențial. Conceptul de terorism capătă în epoca globalizării conotații de ordin mental, psihologic și chiar cultural.

M-aș referi cu precădere la terorismul mental, acea stare de spirit foarte apropiată somnului rațiunii, extrem de periculoasă în contextul în care comunități întregi se pot afla sub imperiul ei. Fanatismul, sărăcia, totalitarismul, autotarismul exacerbat, cultul personalității, obsesiile de tip psoteriologic, respectiv miturile salvatorului, incultura, intoleranța, toate acestea pot constitui elemente determinante ale terorismului de tip mental.

Democrația autentică este singura capabilă a răpune năluca sângeroasă ivită din partea de umbră a istoriei. România contemporană, parte firească a civilizației, face eforturi remarcabile pentru ca, reinstaurând normalitatea la nivelul structurilor sale, să se poată autoanaliza în oglinda conștiinței colective a fiilor săi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Eugen Nicolăescu - declarație politică intitulată: Necorelarea politicilor antiinflaționiste de către BNR și Guvern;

Îl invit pe domnul Eugen Nicolăescu și se pregătește domnul Vasile Mândroviceanu.

   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Vreau să fac o declarație referitoare la necorelarea politicilor antiinflaționiste dintre Guvern și Banca Națională.

Perspectiva evoluției indicatorilor macroeconomici pe primele șapte luni ale anului 2002 este în mare măsură alterată de angajamentele guvernamentale într-o serie de programe contradictorii, evident nuanțate de aplicarea Acordului Stand-By cu Fondul Monetar Internațional.

O primă constatare scoate în evidență necorelarea programului de reducere a inflației, administrat de Banca Națională a României, cu cel guvernamental de aplicare în economia reală a aceluiași program de stăpânire a procesului inflaționist.

De aceea, spuneam că Banca Națională a României, prin intervențiile sale deseori justificate a gestionat suficient de convingător o parte a programului antiinflaționist, nesusținut însă de Guvern, care s-a blocat de mai multe ori în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, până când s-a angajat mai ferm prin scrisoarea suplimentară ce o va promova reforma economică.

Semiechilibrele macroeconomice prezentate în indicatorii statistici nu au fost reprezentative în economia reală, care a gafîit ca o locomotivă cu aburi și care se străduiește să înțeleagă discrepanța dintre intenții și fapte.

Numai prin intervențiile Băncii Naționale s-au putut atenua nereușitele guvernamentale privind salariile din domeniul bugetar și sectorului privat al statului, precum și a eșecurilor referitoare la arierate, la colectarea veniturilor bugetare.

Toate modificările din sistemul fiscal operate în prima parte a anului au evidențiat că sistemul de colectare a impozitelor și taxelor este încă tributar impozitelor directe, în special impozitului pe venit, iar această structură fiind necesar a fi contracarată de măsuri suplimentare ale băncii centrale.

Este de presupus ca anul 2002 să nu fie afectat macroeconomic de inconsistența sistemului fiscal pe drumul dezvoltării exporturilor, iar aprecierea monedei naționale să nu afecteze trendul pozitiv al activității de export, cu efect deosebit pe creșterea economică.

În aceeași ordine de idei, se poate crede că se vor disemina neconcordanțele dintre cursul de schimb și rata dobânzii active bancae ca urmare a implicării substanțiale a Ministerului Finanțelor Publice pe piața financiară.

Teoretic, tendința de scădere a dobânzilor pasive și de menținere a acestora la un nivel acceptabil în raport cu rata inflației, superioară evoluției cursului de schimb leu-dolar și leu-euro poate fi apreciată ca fiind apropiata intrării într-o normalitate relativă.

Însă anul 2003 va acumula neajunsurile de ordin conceptual existente în economia românească nerestructurată, cu un mare potențial de escaladare a pierderilor din sectorul de stat și implicării bugetului în acoperirea incapacității de plată totale sau parțiale a unui segment important al populației pentru facturile aferente întreținerii lunare.

De asemenea, anul acesta, cu toate că se vor mări cheltuielile bugetare pentru o serie de programe care îmbracă aspect social, se pare că există un angajament de menținere a deficitului bugetar în parametri aprobați, ceea ce poate garanta fragilul echilibru macroeconomic.

Ca întotdeauna când măsurile vizează numai aspecte generale, dezechilibrele se manifestă în cele particulare, în toate sectoarele de activitate și, mai ales, în viața de zi cu zi a oamenilor.

Economia românească nu este încă o economie de piață funcțională, fiind tributară intervențiilor administrative, poate cel mai important fapt reflectându-se în deteriorarea concurenței loiale, a competiției adevărate.

Factorii cei mai gravi în distorsionarea funcționării pieței, recunoscuți prin măsurători, se referă la: corupția instituționalizată, distrugătoare a sistemului de afirmare a valorilor pieței, tratamente preferențiale nejustificate în sectorul economic cu capital de stat, întârzieri nepermise în privatizare, birocrație excesivă, impuneri de bariere administrative favorabile unora în detrimentul altora.

Evident că aceste elemente sunt de domeniul Executivului care nu a reușit să le atenueze și astfel să aducă convergența măsurilor economice reale cu cele luate de banca centrală.

Din punct de vedere strict economic se poate spune că România nu a găsit drumul pentru corecțiile absolut necesare transformării economiei românești dintr-o economie supraponderală într-una suplă, flexibilă la cerințele pieței.

De aceea, România se confruntă cu un paradox: economia României crește, are performanțe generale apreciabile, însă oamenii o duc tot mai rău și percepția lor este că România merge pe un drum greșit, o a doua problemă de pe agenda cetățeanului constituind-o sărăcia.

Guvernul a fost nevoit, din diverse rațiuni, să acorde ajutoare unor categorii din ce în ce mai largi de populație, să utilizeze fonduri bugetare pentru alimentația iluzorie a copiilor, să organizeze magazine de tip economat, să se implice în aprovizionarea piețelor agro-alimentare, să se risipească în acțiuni care aparțin de mecanismele unei economii funcționale de piață.

Am speranța că măsurile de sprijin social au fost conștientizate ca reprezentând o înrăutățire a nivelului de trai al populației, altfel există suspiciunea de campanie electorală permanentă pe banii bunilor contribuabili.

Nepotrivirea dintre ceea ce se spune și cea ce se face are ca efect o disturbare a politicii economice generale, piața dând semnale că antagonismele dintre teorie și practică sunt reale și se regăsesc în toate structurile nefuncționale ale economiei.

În perioada analizată se observă că prin creșterea masivă a rezervelor valutare, economiile în valută au bulversat cetățenii, oarecum conservatori din 1990 încoace, care au renunțat în bună parte la economisirea în valută și cumpărarea de certificate de trezorerie.

Comportamentul românesc s-a manifestat iarăși atipic și nu poate fi considerat predictibil până când nu se vor așeza politicile guvernamentale, pe care le privesc afectate de conjuncturalism intern și extern.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Mândroviceanu - intervenție referitoare la abuzurile săvârșite de justiția română;

Îl invit la microfon pe domnul Vasile Mândroviceanu. Va urma domnul deputat Ioan Sonea.

   

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Susținător convins al proprietății de stat și al economiei centralizate, Guvernul P.D.S.R. din perioada 1992-1996 a instituit practica atacării prin recurs în anulare a numeroase decizii definitive ale tribunalelor în procesele prin care proprietarii de drept încercau să-și redobândească imobilele naționalizate de regimul comunist.

Văzând că în țară nu mai au nici o șansă să-și recupereze bunurile, mulți proprietari s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg care, până în prezent, a dat câștig de cauză celor deposedați în dauna statului român care este bun de plată pentru abuzurile săvârșite de justiția română.

Astfel, în octombrei 1999, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câștig de cauză cetățeanului Brumărescu, în aprilie 2002, lui Ștefan Anghelescu, în mai 2002 cetățenilor Vasiliu, Hodoș și Surpăceanu, actualmente mai având pe rol peste 100 de dosare din România în care s-a aplicat recursul în anulare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea de către autoritățile române a dreptului la un proces echitabil, a dreptului de acces liber la o instanță de judecată, a drepturilor de respectare a proprietății și a obligat statul român să plătească sute de mii de euro drept despăgubiri și să înapoieze proprietățile.

Având în vedere mărimea despăgubirilor stabilite pentru cele cinci dosare judecate până în prezent, dosare care pot fi considerate cazuri pilot ce vor influența covârșitor soluțiile celorlalte peste 100 deja existente pe rol, constatăm că procedura juridică de recurs în anulare inițiată de procurorul general al României în cazurile de retrocedarea proprietăților s-a dovedit a fi extrem de costisitoare, deoarece statul român este obligat să-și asume toate procesele de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și toate consecințele deciziilor acesteia.

Guvernul României trebuie să aducă la cunoștința opiniei publice modul de plată și de recuperare a despăgubirilor. Vor fi ele plătite de la buget, caz în care contribuabilii vor trebui să suporte costul abuzurilor practicate ani în șir de puterea politică social-democrată? Sau ar trebui trași la răspundere în primul rând cei vinovați de luarea deciziilor abuzive.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Ioan Sonea - despre cooperația meșteșugărească și cooperația de consum;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea.

Se pregătește domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tema a mai fost abordată de mine și de alții dintre dumneavoastră, dar merită. Este vorba de domeniul cooperației meșteșugărești și a cooperației de consum.

După cum se știe, Guvernul a propus o ordonanță de urgență privind organizarea și funcționarea cooperației. Normală preocuparea pentru acest domeniu, dar absolut anormale multe dintre prevederile ordonanței care contravin Legii 109/1996.

De ce atâta caz pentru o ordonanță care poate fi amendată, veți întreba? Pentru că acest mod de a face ordonanța probează un principiu al Guvernului, acela de a nu respecta logica elementară și propriile enunțuri.

La baza întregii construcții legislative stă o contradicție: în Cap.III, art.1, pct.3 se spune că: "În conformitate cu principiul autonomiei și independenței societăților cooperative, acestea nu sunt în relații de subordonare față de alte instituții publice sau private și sunt controlate de către membrii lor.

Intrarea în raporturi juridice cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv Guvernul, sau atragerea de finanțare din surse externe se face cu asigurarea controlului democratic al membrilor cooperativei și menținerea autonomiei societății cooperative."

La capitolul privind înființarea Consiliului Național al Cooperației se spune: "Se înființează Consiliul Național al Cooperației ai cărui membri sunt numiți de către Ministerul i.m.m.-urilor, acesta va avea sediul în București și oficii teritoriale în fiecare municipiu reședință de județ, iar bugetul anual de venituri și cheltuieli se aprobă de Guvern la propunerea aceluiași ministru."

Se pune întrebarea dacă ultima prevedere nu este în totală contradicție cu prima. Desigur că este. Se mai poate vorbi de conducere, de principii cu cel al autonomiei și independenței societăților cooperative dacă structura de conducere este numită de un ministru, fără măcar un simulacru de alegeri? Ce autonomie este aceea în cae bugetul este aprobat de Guvern la propunerea unui ministru anume.

Prin art.88, "...ia ființă Comitetul consultativ al C.M.C. format din reprezentanții administrației publice locale și centrale ai federațiilor și uniunilor naționale CENTROCOOP care au ca scop să se consulte și să intervină în conflictele dintre cooperative pe calea concilierii și arbitrajului.

Lasă impresia interesului pentru lărgirea participării. În realitate se urmăresc impunerea în sistemul de control al cooperației a structurilor de putere politică alături de reprezentanți ai cooperației care, apoi să fie la rândul lor, subordonați politic, la fel cum s-a întâmplat în mișcarea sindicală din România unde, până la urmă, mulți lideri sindicali au ajuns oameni politici susținători tocmai a structurilor de puteri cu care, în mod firesc, trebuiau să lupte, sigur, la modul luptei de principii pentru cauza sindicaliștilor.

Pe de altă parte, este vorba de înființarea unei noi structuri pseudojuridice care chiar dacă se cheamă consultativă, poate proceda la arbitraje, adică dictate și tocmai pentru a ocoli adevărata justiție.

Ce se poate arbitra dacă nu conflictele pe probleme de patrimoniu, proprietate, venituri etc. Este clar că se dorește o subordonare pur și p.s.d.-ist - politică a conducerii cooperației. Dar nu numai atât. Prin art.82, se constituie fondul național de promovare și dezvoltare a mișcării cooperatiste din o cotă anuală de 5% din profitul brut al cooperativelor și o cotă de 20% din veniturile obținute de cooperație din vânzările de active.

Dacă mai avem în vedere impozitul către stat de 25% și t.v.a. de 19%, atunci se constată că sume enorme trec la stat sau la diverse structuri sub diferite forme făcând nerentabilă pentru sine cooperația. Este o idee diabolică prin care se încearcă falimentarea acestui sistem pentru ca patrimoniul și resursele dobândite în 175 de activități să poată fi acaparate de structuri mafiopolitice de partid și de stat care se doresc a fi infiltrate prin această ordonanță în domeniul cooperației, la fel cum s-a întâmplat cu multe din domeniile și bunurile acumulate în această țară de-a lungul timpului.

Și toate acestea poate pentru că "...proprietatea societăților cooperative este privată", sum se stipulează la Cap.IV art.52 privind regimul juridic al bunurilor aflate în proprietatea societăților cooperative.

Toate acestea și multe altele au determinat ca la 8 august, Consiliul de administrație al Federalcoop Bistrița-Năsăud să respingă cele mai multe dintre prevederile acestei ordonanțe. Probabil se vrea o cooperativă a clientelei politice. Niciodată minciuna nu a fost mai adevărată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek Garda Dezideriu - intervenție cu referire la obstrucționarea procesului de retrocedare a terenurilor agricole și a celor de vegetație forestieră de către direcțiile și ocoalele silvice;

Îl invit pe domnul deputat Becsek Garda Dezideriu. Se pregătește domnul deputat Cornel Boiangiu.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul României, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Agriculturii încearcă accelerarea procesului de retrocedare a terenurilor agricole și a celor cu vegetație forestieră.

Contrar acestor tendințe, direcțiile și ocoalele silvice fac tot posibilul ca să obstrucționeze acest proces de retrocedare sau ca să impună, contar legii, încheierea unor contracte de administrare cu structurile aparținând Regiei Naționale a Pădurilor.

Astfel, reprezentanții Ocolului silvic Câmpulung încearcă tergiversarea nejustificată a validării de către comisiile locale din Câmpulung, Albeștii de Muscel, Bughia de Jos, Lerești și Rucăr, interpretând în mod tendențios greșit documentele depuse pe dramuri, pe autori de către urmașii obștei moșnenilor câmpulungeni Negru-Vodă.

Subunitatea Regiei Naționale a Pădurilor din zona Muscelului nu recunoaște documentele referitoare la tabelul cu autorii anexat la sentința deciziunea nr.11911, eliberată de către autoritatea judecătorească la data de 3 august din 1944 și așezământul din anul 1933 eliberat de către Judecătoria de ocol Muscel, acte autentice eliberate de arhivele din Pitești, legalizate și timbrate.

Sunt cazuri când la intervenția ministrului agriculturii, șefii de ocol ar trebui să pună în posesie pe proprietar, ei, însă, fiind sprijiniți de unii funcționari din Regia Națională a Pădurilor, condiționează retrocedarea pădurilor prin impunerea unor contracte de administrare nefavorabile chiar dacă acestea au înființat structuri proprii.

Cazul cel mai elocvent este cel de la Ditrău, unde șefii de ocol din Gheorgheni, Tughe și Borsec, contrar indicațiilor domnului ministru Ilie Sârbu, au refuzat să pună în posesie pe cei îndreptățiți până când nu au semnat contract de administrare cu direcția silvică Harghita.

Însă ei au refuzat să pedepsească pe pădurarii și tehnicienii ocoalelor silvice aparținând Regiei Naționale a Pădurilor, prinși cu furtul de masă lemnoasă, cum ar fi cazul domnului Blaga Florin de la Ocolul silvic Borsec.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Cornel Boiangiu - in memoriam - 11 septembrie 2001, SUA, New York;

Dau cuvântul domnului deputat Cornel Boiangiu. Se pregătește domnul Octavian Sadici.

   

Domnul Cornel Boiangiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mâine, 11 septembrie 2002, se împlinește un an de la semnalul dat lumii întregi că unul dintre cei mai perfizi dușmani, terorismul, poate duce omenirea înapoi cu mii de ani.

Cele peste 3000 de victime din statul model și garant al democrației mondiale, Statele Unite ale Americii, au cutremurat pe toți cei care considerau că, după nazism și comunism, lumea poate respira ușurată.

La 14 septembrie 2001, Uniunea Europeană a ținut o zi de doliu fără precedent în istoria sa. Președintele în exercițiu de atunci al Uniunii Europene, premierul belgian G. Verhofstadt, afirma: "Suntem cu toții americani", cei 15 promițând Statelor Unite ajutor pentru a-i găsi și pedepsi pe autorii atentatelor.

România a reacționat normal la acest pericol uriaș, solidarizându-se, alături de întreaga lume civilizată, cu Statele Unite, cu familiile și rudele celor dispăruți, din care nu puțini au fost americani de origine română.

S-au continuat astfel liniile de bază ale politicii României, concretizate prin dreptul de survol dat în 1999 trupelor NATO pentru curmarea crimelor de război comise de regimul Miloșevici, a acțiunilor României în acest sens în Bosnia și Albania, în alte zone fierbinți unde democrația se cerea apărată de lumea civilizată contra crimei.

Astăzi soldații craioveni, oraș pe care-l reprezint în Parlamentul României și pe care i-am însoțit la Gjirokaster, în Albania, în 1997 își pun în pericol din nou viața, alături de soldații americani, englezi și germani, soldații altor națiuni, cărora le este scumpă libertatea și democrația, reprezentând cu cinste România.

În calitate de deputat independent și de vicepreședinte al PNȚ Creștin Democrat, consider că Parlamentul României trebuie să reunească cele două Camere într-o ședință solemnă în ziua de 11 septembrie 2002 pentru a dovedi încă o dată lumii că România este împotriva crimei, pentru libertate și democrație, alături de marea națiune americană, acum când din păcate unii încep să oscileze.

Dumnezeu să binecuvânteze România și Statele Unite!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Octavian Sadici - atenționare asupra prejudicierii agriculturii;

Îl invit pe domnul Octavian Sadici. Va urma domnul deputat Mihai Baciu.

   

Domnul Octavian Sadici:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Agricultura, ramură de bază a economiei naționale s-a bucurat de rezultate remarcabile la unul din sectoarele cu cele mai vechi tradiții, zootehnia.

Acest sector, în cea mai mare parte și în toate vremurile, și-a păstrat caracterul de activitate de bază a țăranului român, asigurându-i existența.

Este important de remarcat faptul că țăranul român, în mica sa proprietate crește animale pentru a-și acoperi necesarul personal și totodată contribuie într-un procent destul de ridicat la asigurarea pieței românești cu carne și lapte.

Legea bugetului pe 2002 a lăsat țăranului român să creadă că actualul Guvern a devenit generos, oferindu-i prime stimulative pentru unele produse: carne, lapte, cereale, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, furaje, fructe și altele.

Entuziasmul țăranului român a fost îngenuncheat de către normele elaborate de către Ministerul Agriculturii, prin acei miniștri secretari de stat care au favorizat clientela lor politică.

Menționez că domnul ex-ministru secretar de stat care a răspuns de problemele zootehniei românești a întocmit normele în favoarea marilor procesatori de carne și lapte, printre aceștia numărându-se și el. Normele sunt profitabile doar acestora, defavorizând micul producător care valorifică animalele în abatoarele lor și discriminând în același timp micile unități de tăiere și procesare, provocând astfel o concurență neloială.

Cum în județul Vaslui nu este atestat nici un abator, ci numai unități de tăiere și procesare dăm posibilitatea acestor samsari să subjuge prin prețuri condiționate pe țăranul român, îndeosebi pe cei din județul Vaslui, atât de bântuiți de sărăcie.

În aceeași situație se află și atribuirea primelor la lapte, fiind condiționată de înscrierea producătorilor în diferite asociații, încălcând drepturile și libertățile omului.

Aduc din nou în atenția Guvernului discriminarea vădită între producătorii de lapte de la șes și cei de la munte, fapt ce-i favorizează pe marii procesatori, cum ar fi firma Dorna.

De fapt, diferențele de prime ajung în buzunarul procesatorului, nu în buzunarul producătorului, prin diminuarea prețului de achiziție motivat de primă.

Și cum problemele agriculturii ar merge pe făgașul cel bun, Comisia de agricultură din Camera Deputaților, pentru începerea sesiunii, primește în lucru, spre aprobare, de la Guvernul României Ordonanța de urgență nr. 55/2002 privind regimul de reținere a câinilor periculoși sau agresivi.

Ordonanța de urgență este destul de "câinească", împotriva acestei specii canine care prevede exterminarea a patru rase de câini, ce afectează fondul genetic al acesteia.

De doi ani de zile cei aflați la putere nu au nimic a face decât să se joace de-a primarul Capitalei, câinele și premierul sau de-a premierul, câinele și primarul Capitalei, neglijând problemele grele ale agriculturii, cum ar fi seceta prelungită și inundațiile.

Prin cele prezentate, aduc la cunoștința actualei puteri și a opiniei publice că Guvernul PSD nu se implică ferm în eradicarea artificiilor de corupție din România.

Ca deputat al PRM solicit o angajare fermă actualului Guvern, îndeosebi a Ministerului Agriculturii, în soluționarea acestor deficiențe care determină crearea unor mari prejudicii și nemulțumiri în rândul populației României, în special țăranului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - mesajul Partidului Democrat în urma Conferinței naționale;

Am plăcerea să-l invit la microfon pe domnul deputat Mihai Baciu. Urmează domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă mulțumesc în plus pentru amabilitatea dumneavoastră dintotdeauna.

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că mă pregătisem inițial să fac o declarație privind starea jalnică a sistemului de sănătate, cu deosebire a câtorva spitale importante din Iași care se află - repet - într-o stare jalnică, stare ce se va accentua o dată cu aplicarea noii măsuri a Guvernului privind trecerea acestor spitale pe spinarea bugetelor locale, și așa debile și nenorocite. M-am răzgândit ascultând unele intervenții de aici din sală, m-am răzgândit pentru că am citit și presa de astăzi, am citit unele declarații ale liderilor PSD în care, iarăși, sigur, este atacat și demonizat Partidul Democrat, așa încât revin asupra declarației pe care vroiam să o fac și mă voi referi în câteva cuvinte, scurt, așa cum am eu obiceiul, la câteva chestiuni de politică generală, de poziție a Partidului Democrat referitoare la unele chestiuni fierbinți ale actualității politice.

Se știe, și presa a relatat pe larg că pe 30 - 31 august noi, Partidul Democrat, am avut două acțiuni foarte importante: Consiliul Național de Coordonare și Conferința Națională a Partidului Democrat la care au participat oameni foarte mulți, a fost o manifestare impresionantă de solidaritate, unitate și de adeziune a membrilor PD din toată țara la principiile partidului nostru. Dar nu despre aceasta vreau să vorbesc, vreau să fiu foarte scurt și să spun că în cele două acțiuni importante noi am aprobat câteva chestiuni pe care eu le consider semnificative în spectrul politic românesc din acest moment; este vorba de completarea obiectivului politic al partidului nostru și, în al doilea rând, de lansare a temelor prioritare pe termen mediu și lung până în 2004 ale Partidului Democrat, teme care împreună formează un program ce se constituie ca o alternativă reală la actuala guvernare.

Mă voi referi doar la primul aspect: completarea obiectivului politic. Dumneavoastră știți foarte bine cum am completat noi obiectivul politic. Noi avem un program: politica oricărui partid politic serios autentic, România puternică, România social democrată. Acest program cuprinde, așa cum este normal, principiile politice generale, principiile filozofice, inclusiv cele morale care prezidează funcționarea Partidului Democrat, dar mai cuprinde și altceva, niște principii privind relațiile cu alte partide. Aici am umblat noi și am spus foarte clar și am obținut votul unanim al Consilului Național, anume: Partidul Democrat are ca țintă fundamentală pentru 2004 înlăturarea PSD de la guvernare prin mijloace democratice și a doua chestiune, noi, Partidul Democrat nu vom face nici un fel de alianță și nici un fel de colaborare, nici înainte, nici după alegerile din 2004 cu Partidul Social Democrat. Avem motive multe și variate, motive temeinice, motive de natură politică, motive de natură morală, motive cunoscute de opinia publică românească în mare parte. Sunt atât de multe aceste motive care sunt tot atâtea tare ale actualului partid de guvernământ, încât, iată, am notat aici câteva pentru că nu le țin minte nici eu pe de rost cât de multe sunt: corupția, clientelismul, visul de a fi partid stat, subordonarea justiției, administrației publice și nu în ultimul rând sărăcia tot mai accentuată a populației. Nu mai intru în detalii, cunoașteți cu toții aceste tare ale partidului de guvernământ.

Dar ceea ce ne-a împins pe noi și mai ales a determinat acea masă de 6.000 de oameni din Sala Palatului să voteze această propunere a noastră au fost două motive: unul de natură politică și unul de natură morală.

De natură politică, de natură doctrinară: motivul care diferențiază foarte puternic și clar Partidul Democrat de Partidul Social Democrat, anume că Partidul Social Democrat iarăși și iarăși încearcă să ducă la spate sau să neglijeze problema proprietății. Președintele PSD a afirmat textual: "Pentru noi prioritar în acest moment nu este proprietatea, ci munca". Cine spune că munca nu este importantă? Dintotdeauna munca a fost importantă și orice partid politic serios are cultul muncii și promovează un asemenea cult, dar pe de altă parte a scoate în față exclusiv acest cult al muncii, a crea un mit al muncii în acest moment pentru a ascunde celălalt mit mai important, care este mitul proprietății, înseamnă ceea ce vă spuneam, înseamnă deosebirea foarte clară între noi, Partidul Democrat, ca partid social democrat modern, european și partidul de guvernământ care, ca și partidele - și nu vă mai spun care - au ridicat în cer, au ridicat la mare înălțime munca tocmai pentru a distruge proprietatea.

Comunismul este exemplul cel mai semnificativ, a lăudat permanent munca tocmai pentru a distruge proprietatea și știți unde s-a ajuns.

Al doilea motiv, de ordin moral care ne-a îndemnat pe noi și a determinat pe cei 6.000 de oameni să voteze modificarea obiectivului politic este următorul: președintele PSD a îndemnat la cruciadă împotriva PD-ului, a îndemnat în mod public la destructurarea organizațiilor teritoriale ale Partidului Democrat. Cei care sunteți în sală, eu zic că toți, dacă nu majoritatea, știți ce înseamnă o cruciadă și ca să mai dezghețăm puțin atmosfera, deși suntem cam puțini aici, noi, toți, vă amintesc că o cruciadă însemna următorul lucru: Papa de atunci, într-un loc frumos și însorit, cum ar fi Snagovul la noi, de exemplu, îndemna la luptă împotriva necredincioșilor. Masele mari populare sigur credeau. Se adunau, porneau la luptă, dar în fruntea lor se situau baronii, baronii conduceau masele, îi învingeau pe necredincioși, după care baronii își rupeau câte o feudă: unul devenea rege, unul duce, unul marchiz și așa mai departe, iar cei care-i urmau pe baroni în cruciadă la îndemnul patriei rămâneau aceiași pricăjiți, aceiași vai de capul lor, ca și până atunci. Acesta este tipul de cruciadă la care îndeamnă președintele PSD, ba chiar am înțeles că a îndemnat și copiii la cruciadă, a existat în istorie și o cruciadă a copiilor în care au murit mulți nevinovați sau majoritatea, o cruciadă a copiilor, un îndemn la această cruciadă de tipul școlii de tineret de la Amara, dacă nu mă înșel.

Așa încât, iată un motiv moral foarte puternic care ne-a îndemnat pe noi să completăm obiectivul politic și vreau să închei spunându-vă următorul lucru și acesta este mesajul cel mai important al intervenției mele de astăzi. Și presa și partidele de opoziție, dar nu numai ele, și populația, în mare parte, consideră deja Partidul Social Democrat ca un partid al corupției, al clientelismului și așa mai departe.

Noi îl considerăm la fel, dar vreau să dau citire unui citat, să dau citire unui pasaj din documentul care a stat la baza a ceea ce am făcut noi zilele în care ne-am adunat aici la București.

"Realitățile prezentate mai sus - citesc din acest document, se referă la realitățile care au întemeiat schimbarea obiectului politic, corupția și celelate - nu vizează electoratul PSD sau simplii membrii ai acestui partid, oameni care trăiesc la fel de rău ca cei mai mulți dintre români, oameni pe care nu-i putem suspecta de rea-credință. Problema incompatibilității noastre cu PSD este legată de structurile de putere politică ale PSD care, atât la nivel central, cât și la nivel local au devenit adevărate construcții de tip mafiot care controlează și dirijează în interes de grup restrâns viața economică și socială a țării și a localităților". Despre aceasta este vorba, stimați colegi, și dumneavoastră, cei aflători aici în sală, deputații PSD care, în mare majoritate veniți și vă faceți cinstit aici datoria, știți foarte bine că, în spatele dumneavoastră, cei pe care partidul i-a numit, nu au fost aleși de populație, așa-numiții baroni locali, își taie adevărate feude acum, marchează terenul, dumneavoastră când plecați de aici unii veți fi șomeri, iar ei acumulează putere, bogăție, în numele Partidului Social Democrat, compromițând partidul dumneavoastră.

De aceea, avem temeiul și politic și moral să completăm obiectivul nostru politic așa cum a fost.

Și închei spunându-vă că, din citatul pe care l-am dat, lansez sau adresez un mesaj serios și sincer majorității membrilor PSD din țară, care nu sunt nici bogați, nici baroni, nici corupți, nici nu fac parte din clientela politică, sunt oameni necăjiți, sunt oameni care abia o duc de azi pe mâine. Noi nu luptăm împotriva lor, nu luptăm împotriva membrilor și electoratului Partidul Social Democrat, cel cinstit și mare, noi luptăm împotriva structurilor de putere ale acestui partid pe care le considerăm, așa cum v-am spus, ca fiind de tip mafiot, corupte și așa mai departe. Acesta este mesajul pe care vreau să-l transmit astăzi. Dacă mă aude cineva, suntem foarte puțini, dar să sperăm că voi fi totuși auzit.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc și pentru că ne-ați mai luminat cu mesajele PD-ului.

 
  Adrian Moisoiu - declarație intitulată Pledoarie pentru meseria de dascăl; Îl invit pe domnul Adrian Moisoiu. Se pregătește domnul Emil Crișan.
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi este intitulată "Pledoarie pentru meseria de dascăl".

Școala românească s-a bucurat și se bucură, prin rezultatele obținute de absolvenții săi, de o deosebită apreciere, statut pe care l-a obținut datorită muncii pline de abnegație a generațiilor de dascăli.

Prin munca de zi cu zi, oră de oră, clipă de clipă, dascălul transmite noi cunoștințe, instruiește, conduce, ajută, controlează, stimulează și nu în ultimul rând educă elevii, îndeplinind importantul rol de formator.

Prin fiecare lecție, prin fiecare intonație în glas, prin fiecare gest al său, el îl determină pe elev să înțeleagă importanța necesității însușirii de noi cunoștințe, îi dezvoltă dragostea pentru muncă sau îl educă în spiritul iubirii de neam și de patrie.

Nu mi-am propus să țin o pledoarie prin care să scot în evidență importanța muncii de dascăl, dar am ținut o dată în plus să subliniez faptul că fără un dascăl deosebit calitatea actului de învățare, educare are de suferit. Fiecare copil și în special fiecare fetiță nu cred să nu se fi jucat la vârste fragede cu păpușile și în jocurile lor să se joace de-a școala.

Atunci când ajung în primele clase primare, își aleg ca model de viață învățătoarea sau eventual învățătorul și se străduiesc să învețe tot mai bine, pentru a putea și ei ca într-o bună zi să devină dascăli sau dăscălițe.

Și, totuși, pe măsură ce crește în vârstă și se apropie de finalizarea studiilor liceale, aspirațiile lor se îndepărtează tot mai mult de cele inițiale. Nu mai vor să mai fie dascăli, educatoare, învățătoare sau profesori, ci avocat, economist, informatician sau funcționar bancar. De ce? Fiindcă maturizându-se și dând piept cu greutățile vieții, sunt în stare să aprecieze salariile de mizerie pe care le primesc dascălii și se îndreaptă spre alte sectoare mai bine retribuite.

Alegerea profesiunii este una din problemele de maximă importanță pentru tineri și, ca atare, elita liceelor și colegiilor naționale, la absolvire, se îndreaptă spre alte profesiuni și nu spre cele didactice, chiar dacă în suflet vor rămâne dorințe neîmplinite. Acestea sunt gândurile care ne-au trecut prin minte atunci când, în urma concursului de titularizare în învățământ din luna iulie 2002, o treime, aproape 9.000 din cei 28.000 de participanți nu au reușit să obțină note de minimum 5. Lăsând la o parte faptul că o serie de rezultate proaste se datoresc unor cunoștințe sumare de metodică și lipsei de experiență pedagogică, apreciez că dascălii de note 5 sau mai mici decât aceasta sunt, de fapt, elevii și studenții de ieri, de note în jur de 5 și care nu au avut forța să se califice pentru alte profesiuni mai bine plătite pe piața muncii.

Dar, despre cei care nu au avut curajul să se prezinte la examenul de titularizare, fiindcă știau exact ce valoare au, despre cei necalificați, în formare sau un absolvent mediocru al unui liceu de construcții sau agricol, ce putem spune?!

Mă deranjează măsurile preconizate de Ministerul Educației și Cercetării la început de an școlar, de a transforma suplinitorii în zilieri, în oameni fără carte de muncă și fără a se bucura de drepturile pe care le asigură calitatea de angajat și, ca atare, consider că trebuie să găsim cauza, să punem degetul pe rană.

Apreciz că aceasta este o politică salarială păguboasă care se duce, în general, în domeniul bugetar și în special cu slujitorii școlii.

Regimul comunist nu a înțeles acest lucru, dar nu am explicație de ce actualul regim instaurat după 1990, indiferent cine a fost la guvernare, și condus numai de prim-miniștrii profesori universitari, de ce nu înțelege?!

Până când Guvernul și primul-ministru nu va înțelege că este imperios necesar ca cei mai buni reprezentanți ai unei promoții să fie atrași la catedră și în acest scop să se ia măsuri concrete, fruntașii noilor generații nu se vor îndrepta spre facultăți didactice.

Numai cu ei la catedră vom putea scoate pe piața muncii cetățeni pregătiți exemplar profesional, cu înalte calități morale. Soluția stă în mâinile noastre.

Luptați, doamnă ministru al educației și cercetării, pentru glisarea grilei de salarizare a învățământului spre valori care să asigure tuturor slujitorilor școlii o viață decentă și demnă și atunci va dispare industria meditațiilor și va crește calitatea actului de învățare. Grupul parlamentar al Partidului România Mare vă va susține!

La început de an școlar, de la microfonul Camerei Deputaților, adresez tuturor dascălilor urarea de sănătate, putere de muncă, speranța că măcar de această dată guvernanții vor înțelege și vor aprecia greutatea și importanța muncii lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emil Crișan - intervenție cu titlul: Situația școlilor în Munții Apuseni, pericol de amplificare a analfabetismului;

Invit următorii vorbitori - mai sunt șase înscriși - să concentreze mai mult intervenția.

Domnul Emil Crișan, urmează domnul Ștefan Pășcuț.

   

Domnul Emil Crișan:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Situația școlilor în Munții Apuseni, pericol de amplificare a analfabetismului".

"Conform unei hotărâri, cel puțin ciudate a Inspectoratului Județean Alba, începând cu noul an școlar 2002 - 2003, ca urmare a promovării unui program de comasare a unor școli din județ, ciclul gimnazial al Școlii generale din Satul Buninginea, aparținător de Comuna Ciuruleasa se vrea a fi desființat, provocând mari nemulțumiri în rândul autorităților locale și mai ales părinților.

Este strigător la cer să auzim că tocmai aici, în Munții Apuseni, se admite desființarea unor școli, mai ales că distanțele pe care le parcurg elevii sunt incredibil de mari și situația mijloacelor de transport și a drumurilor este deplorabilă". Consemnează cotidianul "Unirea", ce apare în județul Alba.

Nu există decât un singur drum și acesta este neasfaltat spre școală, care pe timp de iarnă sau pe timp ploios devine impracticabil. Marea majoritate a copiilor circulă pe poteci de picior, prin păduri și locuri periculoase, noroaie sau iarna, zăpezi mari, când părinții pornesc din deal cu boii care trag bușteni prin zăpadă pentru a face cărări.

Sunt copii care parcurg 14 Km zilnic pe jos, prin zăpezi sau noroaie și, dacă școala s-ar desființa, distanța ar crește cu mai mulți Km, transportul cu microbuze, cum vehiculează Inspectoratul școlar județean Alba ideea, este demn de o telenovelă, deoarece pe timp de iarnă nu se poate circula pe drumul satului.

Vestea desființării școlii din Buninginea a revoltat părinții care au înaintat un memoriu la Biroul parlamentar din Abrud, în atenția subsemnatului, memoriu care a fost trimis cu rugămintea de rezolvare favorabilă, în sensul dorinței semnatarilor, în număr de 93 de persoane, la Inspectoratul Școlar Județean Alba, sub numărul de înregistrare 148 din 30.07.2002, fără a primi până la această dată nici un răspuns, fapt care m-a determinat să adresez ieri, 09.09.2002 o interpelare doamnei ministru al educației și cercetării Ecaterina Andronescu.

Memoriul părinților devine uneori o sensibilă implorare către cei care hotărăsc soarta învățământului în județul Alba.

"De la copilul mic, care nu știe să citească încă, și până la cel mai bătrân om din sat, în numele lui Dumnezeu, vă rugăm lăsați-ne școala, să aibă copiii și nepoții noștri unde învăța.

Dacă nimeni nu vrea să audă dorința noastră, singura cale este să ținem copiii acasă, să stea la oi ori la vaci, unde sunt destule și patru clase, căci oricum sunt destui tineri cu licee și facultăți, meseriași destoinici care stau și trudesc la sat pentru a trăi de azi pe mâine.

Dacă nimeni nu vrea să ne audă, copiii noștri pot fi trecuți la rubrica abandon școlar", își încheie cei 93 de semnatari memoriul.

Au mai rămas doar cinci zile până la începerea noului an școlar, perioadă în care Guvernul României, prin Ministerul Educației și Cercetării poate aduce liniștea în sufletul acestor moți, răspunzând favorabil intervențiilor mele în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Pășcuț - despre politica PSD de acaparare a sărbătoririi memoriei lui Avram Iancu;

Îl invit pe domnul deputat Ștefan Pășcuț. Va urma domnul Costel Ionescu.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se împlinesc 130 de ani de la moartea eroului național Avram Iancu. Ca în fiecare an, la început de toamnă, și anul acesta, la Țebea s-a organizat sărbătoarea națională dedicată marelui luptător pentru dreptate și libertate.

Din păcate, această sărbătoare a fost umbrită de câteva gesturi sfidătoare la adresa participanților la acest eveniment.

Mai întâi a fost comunicatul prefectului de Hunedoara Aurelian Calistru Seraficeanu către partidele politice, prin care acesta interzicea reprezentanților partidelor politice să ia cuvântul la această manifestare.

În politica lor de acaparare a tot ce există în această țară, reprezentanții puterii s-au gândit să acapareze și această sărbătoare. Au avut voie să ia cuvântul doar reprezentanții puterii. Nu-i satură, doamne, pe acești impostori ajunși vremelnic la putere? După ce au dat laptele și cornul pentru elevi, din dorința de a-și arăta nețărmurita mărinimie, acum se luptă să-și însușească afacerea pentru ei. După ce au promis rechizite școlare gratuite pentru copiii săraci, au transformat și această acțiune într-o afacere profitabilă pentru PSD.

Acum și sărbătoarea dedicată memoriei Crăișorul Munților doresc să devină o afacere PSD, deși la manifestare au participat o serie de parlamentari ai Partidului România Mare din județele Sibiu, Alba, Hunedoara, Timiș, Cluj și o mulțime de membri și simpatizanți ai Partidului România Mare, deși au mai participat parlamentari ai altor formațiuni politice, chiar reprezentanți ai unor formațiuni politice care nu fac parte din Parlament, aceștia nu au avut voie să ia cuvântul, pentru că așa a vrut prefectul PSD de Hunedoara.

Un alt moment neplăcut al acestei sărbători a fost modul de-a dreptul jignitor cu care a tratat Guvernul României evenimentul de le Țebea. Din partea Guvernului a participat doar un secretar de stat care s-a apropiat de microfon și a îngăimat câteva cuvinte. Oare aceasta merită românii din partea guvernării PSD? Un corn și un pahar de lapte?!

Oare aceasta merită românii din partea guvernării PSD? Ciocu’ mic și pumnu-n gură?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Costel Marian Ionescu - corupția și mafia din piețele agroalimentare în creștere generează un atentat la siguranța alimentației populației;

Dau cuvântul domnului Costel Ionescu, urmează domnul Emil Rus.

   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică este intitulată "Corupția și mafia din piețele agroalimentare în creștere generează un atentat la siguranța alimentației populației".

Politicile economice adoptate de către toate guvernele post-decembriste au fost gândite și puse în practică în favoarea clientelei lor politice și nu a omului de rând, ca simplu contribuabil la bugetul statului.

Metodele folosite pentru demolarea economiei reale și creșterea concomitentă și continuă a economiei subterane au evidențiat numeroase acte de corupție în toate domeniile de activitate.

Aceste efecte au condus la sărăcirea populației la cifre aberante, sărăcia ajungând la peste 65% din populația țării, aspect ce pune în pericol siguranța ființei noastre naționale.

Traversăm o perioadă în care România bate recordul la numărul și mărimea impozitelor, tocmai pentru a contrabalansa efectele economiei subterane. Se poate afirma că trăim în țara lui "Impozit Vodă", în care toți perceptorii sunt la modă.

În economia reală, colectarea impozitelor datorate de către agenții economici se face într-o proporție de circa 70%, pentru că marii datornici ai clientelei politice sunt iertați prin diverse inginerii financiare laborioase. Numai cetățeanul de rând nu este iertat, pentru că guvernanții au grijă, spre exemplu, să crească prețul de vânzare al combustibililor (astfel, benzina, de la 6.500 de lei/litrul la poarta rafinăriei, ajunge la circa 22.000 de lei/litrul la stații, prin adăugarea unor numeroase taxe și accize), să colecteze, de asemenea, impozitele din meditațiile profesorilor, precum și din pensii.

Strategiile economice în perioada ultimilor 12 ani au avut același scop: au luat de la majoritatea populației sărace și au dat celor bogați. Se știe că biotopul României poate asigura hrană pentru o populație de peste 70 de milioane de locuitori, față de situația actuală, în care peste 75% din producția agroalimentară se importă. România a devenit astfel, în ultimii 12 ani, din producător important de produse agroalimentare, o piață de desfacere ce este în continuă creștere.

Colectarea taxelor și impozitelor se face pe baza agenților economici, aspect ce s-a constatat, în special, în piețele agroalimentare. Economia subterană, în creștere vizibilă, se manifestă cu precădere în toate piețele cu produse agroalimentare, inclusiv din Târgoviște, aspect ce se generalizează și în piețele agroalimentare din țară.

Problemele constatate. Astfel, în prezența factorilor responsabili din piețe, s-au evidențiat următoarele aspecte:

1. Comercianții produselor agroalimentare sunt producători cu certificate de producători, în baza Hotărârii guvernamentale nr. 661/2001 sau/și posedă documente de existență a unor societăți comerciale sau asociații familiale. Peste 85% dintre comercianți își desfășoară activitatea pe baza certificatului de producător eliberat de către primării, prin achitarea unei taxe modice, cuprinse între 50 și 250 de mii de lei pe an.

Situația ar fi normală, conform documentelor prezentate de administrația piețelor, dar din formularul certificatului de producător nu se cunoaște ce suprafață de teren cultivă producătorul, precum și producția agricolă estimată. Unii dintre așa-zișii producători vând continuu un an întreg, poate zeci sau sute de tone de produse agricole ca: varză, castraveți, ardei, vinete, ceapă, porumb, pepeni sau brazi.

În acest context, înseamnă că toți așa-zișii producători sunt proprietari de moșii care se întind din zona de câmpie în zona de deal și chiar în zona de munte. Atunci, se poate concluziona că agricultura este foarte înfloritoare, au apărut adevărații moșieri, deci, nu sunt necesare măsuri concrete de sprijinire, prin subvenționare de la stat, a agriculturii.

Situația concretă, însă, din piețele agroalimentare este total diferită de concluzia exprimată anterior. Foarte multe certificate de producător se eliberează pentru diverse persoane care nu pot să dovedească că au suprafețe de teren arabil cultivate sau dacă au, sunt total insuficiente față de cantitățile de zeci de tone de produse pe care le comercializează în piețe. În acest sens, din punct de vedere juridic, certificatul de producător este nul, rămânând numai calitatea de comerciant, aspect ce trebuie dovedit prin documente corespunzătoare, eliberate de către organele competente ale statului.

In acest fel, așa-numitul producător, practic este comerciant, fără să plătească către bugetul centralizat al statului impozitele cuvenite pentru oricare comerciant, cu atât mai mult cu cât adaosul comercial ajunge până la 70-80%. Din această analiză rezultă clar că organele abilitate ale statului și, în mod special primăriile, au eliberat certificate de producător fără să cerceteze temeinic situațiile concrete din teren. Aceste situații reprezintă cazuri evidente de corupție locală și evaziune fiscală care generează eludarea legilor statului, cu prejudicii imense asupra bugetului și conduce la favorizarea și îmbogățirea rapidă a anumitor cetățeni pe căi concret ilicite.

2. Al doilea caz îl reprezintă comercianții încadrați în asociații familiale și societăți cu documente de proveniență, dar suntem rezervați în aprecierea cantităților de produse agroalimentare trecute în documentele contabile, față de cele comercializate pe tarabe. Acest lucru se explică prin faptul că, în general, comercianții cumpără de la producători produsele agricole în sistem en-gros, în vederea vânzării en-detail, prin măsurare cu ajutorul celui mai vechi cântar care poartă numele de "ochiometru". Produsele agroalimentare se valorifică totuși en-detail, prin cântărire, operațiune care se dorește de către cetățeanul cumpărător să fie cât mai corectă.

3. Existența corupției și a evaziunii fiscale din piețele agroalimentare se explică și prin necunoașterea cadrului legislativ, pe de o parte, de către organele abilitate ale statului, precum și prin indiferența factorilor responsabili de a aplica legile în vigoare. Am constat pe viu, în Târgoviște, spre surprindere, că nu se cunoaște și nu se dorește să se cunoască Legea privind organizarea și funcționarea piețelor produselor agricole și alimentare în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 110/8 februarie a.c. În art. 14 din această lege se arată: "Pentru protejarea pieței interne se stabilesc prețuri-prag prin ordine comune elaborate de Ministerul Agriculturii și Ministerul de Finanțe". Acest aspect foarte important este complet ignorat de către actualii guvernanți deoarece aceștia nu sunt interesați de scăderea dramatică a nivelului de trai al cetățenilor României.

Partidul România Mare consideră că este absolut necesară respectarea art. 14 deoarece limitează morișca nebună a prețurilor produselor agroalimentare, prețuri care acum se stabilesc haotic, cu mult peste prețul-prag prevăzut de lege și, bineînțeles, cu mult peste puterea de cumpărare a majorității populației.

În concluzie, în corpul Legii privind organizarea și funcționarea produselor agricole și alimentare există articole prin care organele abilitate ale statului pot lua măsuri de stopare a prețurilor aberante ale produselor ce țin de cea mai importantă și elementară, nevoia de hrană. Ignorarea cu bună știință de către unii primari, împreună cu comisiile de pe lângă primării, a obligației de verificare la fața locului a suprafețelor cultivate de către producători constituie acte clare de corupție, deosebit de grave, cu impact major, ce conduc la degradarea sănătății întregii populații.

În opinia Partidului România Mare, aceste aspecte, care, de altfel, sunt generale în toate piețele agroalimentare din România, trebuie analizate atent de către organele abilitate ale statului, cauzele care au generat aceste efecte dezastruoase pentru populație și imediat luate măsuri de intrare în legalitate, în scopul combaterii corupției și evaziunii fiscale de către cei care guvernează țara și care atentează astfel asupra fibrei biologice a poporului român. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Nu avem procedură în timpul declarațiilor politice, îmi pare foarte rău! Pentru declarațiile politice nu există asemenea prevedere de procedură parlamentară!

Voci din sală:

Uitați-vă la art. 177, există!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă referiți la timp, probabil? Avem acceptul conducerii Camerei.

 
  Emil Rus - declarație politică despre corupția și anticorupția din România;

Poftiți, domnule Emil Rus. Va urma domnul Raj Tunaru.

   

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să fac o declarație politică despre corupție și anticorupție în România.

Toată lumea a căzut de acord că în România este corupție, efectele ei sunt suportate cu mare greutate, mai ales de către cei care au ajuns sub pragul de sărăcie. Existența corupției o recunoaște și Executivul, dar nu dovedește că avem corupți. Legislativul a venit cu acea creație, intitulată: "Parchetul Național Anticorupție".

Ființarea acestuia se lasă mult așteptată și "Măria Sa Comisionul" și "Domnița Șpagă" își trăiesc traiul înconjurați de tot felul de programe, care de care mai noi și mai ilustrate: programe de guvernare, programe de protecție socială, programe de intrare în structurile euroatlantice și chiar programe anticorupție.

Realitatea este cea pe care o știm. Privatizări frauduloase sunt? Sunt! Economie subterană este? Este! Trafic de influență? Cât vrei! Clientelism politic? Cu nemiluita! Păi, nu este România "țara tuturor posibilităților"? Este!

Afaceri se fac, firește, până și cu manualele și rechizitele școlare. Ce să vă mai vorbim de acțiunea "laptele și cornul"? Ea a fost câștigată, in corpore, de către baronii județului, ai domnului Năstase, de parcă ar fi fost pusă la cale în laboratoarele propagandei lui Dâncu, așa s-a potrivit de bine! "Cornul și laptele" este o "epocală realizare", trâmbițată pe orizontală și pe verticală!

Cum și când și cui să-i aduci aminte de promisiunile din campania electorală? Unde sunt locurile de muncă, unde sunt salariile decente, unde sunt pensiile mulțumitoare după decenii de muncă, unde sunt șoselele și autostrăzile, unde sunt miile de apartamente pentru tineri (alții decât fii baronilor)? E tragic că lumea se bucură de penibile fârâmituri!

Dar ce să mai lungim vorba? Toate merg ca pe roate: avem corupție, dar avem și anticorupție, vorba poetului: "Pe pământ avem de toate!"

De fapt, între corupție și anticorupție nu este o relație antagonică decât pe plan declarativ. Pe planul faptelor, existența și condiționarea evolutivă a celor două laturi este una armonioasă.

Și dacă toate acestea sunt, ce să mai facă Opoziția? Fie să se zbată ca peștele pe uscat, fie să respecte îndemnul "complice" al domnului ministru, și anume: "Ciocul mic, în interesul sănătății personale!"

Altfel, se ajunge pe gura străinătății, a domnului Bruce Jackson, președintele Comitetului SUA pentru NATO. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Raj Tunaru - intervenție-pamflet având drept subiect persoana senatorului C.V. Tudor; Îl invit pe domnul Tunaru Alexandru Raj și sper să mă suportați și pe mine, ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.
   

Domnul Alexandru Raj Tunaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi fac din nou datoria față de poporul român și trag din nou semnalul de alarmă, atât pentru dumneavoastră, colegii mei, cât și pentru guvernanții acestei țări, dar, în special, pentru cei care l-au votat pe tri-nebunul, sectantul, evazionistul și măscărăciul național V.C. Tudor. (Vociferări în Grupul parlamentar PRM.) Și care s-au înșelat amarnic!

Iată că ceea ce spuneam eu, din noiembrie 2001, când am divorțat de acest Satana cu chip de om, s-a dovedit și au fost confirmate aceste voci ale mele de către doi mari diplomați americani, în special de domnul Bruce Jackson, președintele Comitetului SUA pentru NATO. Îi mulțumesc din suflet domnului Jackson, eu și aproximativ 20 de mii de tineri ai Partidului Tineretului, pe care, cu onoare și drag, îl reprezint. Îi mulțumim pentru curajul, sinceritatea și seriozitatea politică de care a dat dovadă și îl asigurăm că în 2004, tineretul din România nu va mai mușca momeala din 2000, întinsă de acest Satana cu chip de om și nu va mai vota cu extremistul, rasistul, xenofobul, antisemitul și, nu în ultimul rând, tri-nebunul C.V. Tudor. (Vociferări în rândurile Grupului parlamentar PRM.)

Îl asigur pe C.V. Tudor, pe "maiorii" și toate piticanele, la propriu și la figurat, că Partidul Tineretului a fost înființat de mine și de nimeni altcineva, împreună cu alți aproximativ 20 de mii de tineri din România, majoritatea covârșitoare de 99%, nefăcând politică până în prezent. Acest partid a luat ființă tocmai din ideea și întrebarea retorică pe care și-o punea domnul președinte al Comitetului SUA pentru NATO, domnul Jackson, cum de au putut românii să-l voteze pe acest extremist, xenofob, rasist, sectant și, nu în ultimul rând, tri-nebun? (Vociferări în Grupul parlamentar PRM.)

În 2004, tinerii din România și diaspora au partidul lor și vor vota cu ei, pentru ei, și nu se vor mai lăsa mințiți și amăgiți de acest sectant, care este disperat că odată cu intrarea României în NATO șansele lui de a "pune mâna" pe președenția țării se reduc la zero.

În numele meu și al celor ce mi-au dat votul lor de încredere, adică, al membrilor Partidului Tinerilor, dar, nu în ultimul rând, al fraților, părinților și bunicilor acestor tineri, vă mulțumim că ați continuat cele spuse de mine de nenumărate ori și Dumnezeu să vă ajute! (Vociferări ale deputaților PRM.)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Înainte de a-mi prezenta și eu declarația politică, am o solicitare din partea domnului deputat Sever Meșca, să facă un anunț. Și, am înțeles, și a domnului deputat Ilie Neacșu. Vă rog, poftiți.

(În sală, domnul deputat Alexandru Raj Tunaru este interpelat de deputați PRM.)

 
   

Domnul Alexandru Raj Tunaru (din sală):

Asta nu e nimic, o să vedeți ce urmează, măi!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Raj, vă rog foarte mult, ați spus ceea ce ați spus la microfonul Parlamentului, nici nu era cazul să faceți asemenea afirmații, nu încercați discuții în sală! Vă rog frumos, luați loc!

 
   

Domnul Alexandru Raj Tunaru (din sală):

Nu este posibil ca sub președenția dumneavoastră, astăzi, să fiu înjurat în halul ăsta din sală! În Parlamentului României! Să vă spună colegii de la PSD!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Nu știu dacă e adevărat, dar întrebați-vă în primul rând pe dumneavoastră de ce!

 
   

Domnul Alexandru Raj Tunaru (din sală):

Mulțumesc. Aveam altă impresie despre dumneavoastră.

 
  Sever Meșca - informare privind aderarea sa la Partidul Socialist Român;

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog, poftiți, domnule Meșca.

   

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă anunț că, începând de astăzi, sunt membru al Partidului Socialist Român, un partid înființat în 1992 și reînscris la tribunal în 1996. Începând de astăzi voi reprezenta interesele acestui partid și voi fi promotorul punctelor de vedere ale acestui partid. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - informare privind aderarea sa la Partidul Socialist Român;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Neacșu.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu am obligația morală și procedurală să vă informez că independența mea politică, care a durat în jur de 6 luni, se sfârșește astăzi. Vreau să mulțumesc Grupul parlamentar al PSD, care m-a găzduit în Camera Deputaților.

Începând de astăzi, reprezint Partidul Socialist Român în Parlamentul României. Sunt convins că vom colabora fructuos în continuare, așa cum am colaborat și până acum, și sunt convins că vom apăra interesele celor care ne-au trimis aici. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Corneliu Ciontu - comentarii referitoare la declarația președintelui Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson;

Întâmplarea face ca, în situația în care, după cum este cunoscut, regulamentar, nu există drept la replică la declarații politice. Totuși, textul meu va da unele răspunsuri la acele afirmații, pe care nu vreau să le cataloghez, ale predecesorului.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În zilele în care Președintele Bush încearcă să câștige aliați pentru preconizata acțiune militară în Irak, fostul conducător al Misiunii ONU pentru dezarmare în această țară, Scott Ritter, declară că nu există absolut nici o dovadă care să justifice această acțiune. "Țara mea este pe punctul de a comite o greșeală istorică!", declară americanul, care și-a prezentat o demisie de onoare.

Acest fapt este extrem de semnificativ pentru o anumită tendință a politicii americane actuale. Respingând lecția solidarității internaționale, care ar fi trebuit desprinsă din tragedia de la 11 septembrie, Statele Unite tind să adoptate o politică din ce în ce mai radicală și mai puțin atentă la rezervele comunității internaționale.

America este statul care a blocat Acordul de la Kyoto, acord vital pentru sănătatea întregii planete. America este statul care refuză jurisdicția Curții Penale Internaționale și care refuză să se supună rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite. În fine, America este statul care, în acest moment, este dispus să-și asume o acțiune militară unilaterală în Irak, în ciuda opoziției întregii comunități internaționale.

Să fiu bine înțeles, partidul în numele căruia vorbesc, Partidul România Mare, este un prieten și un admirator al poporului american. În același timp, Partidul România Mare este adeptul unei alianțe strategice cu Statele Unite, în numele interesului național.

În ciuda acestei apropieri sufletești și politice, nu putem să nu observăm, cu obiectivitate, că există o anumită doză de suficiență și de ignoranță în demersurile externe ale unor politicieni americani. Un exemplu edificator, care privește în mod direct România, este recenta declarație a președintelui Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson. Domnul Jackson a declarat că nu poate înțelege de ce 20% dintre români sprijină Partidul România Mare, sugerând că, in acest fel, citez: "Românii se culcă cu dușmanii Statele Unite!"

Ținând cont de faptul că aceste declarații au fost făcute în calitatea sa de persoană publică, Partidul România Mare nu poate decât să-și exprime consternarea față de o asemenea ieșire, atipică pentru uzanțele politicii internaționale. Ca reprezentant al unui organism NATO, domnul Jackson nu are ce reproșa unui partid care a semnat documentele politice de sprijinire a integrării în Organizația Nord-Atlantică și care s-a declarat în nenumărate rânduri pentru extinderea organizației.

Desigur, înțelegem întru totul faptul că domnul Jackson, citez: "Nu înțelege succesul Partidul România Mare!" Și aceasta, pentru că înțelegerea specificului unei țări nu poate fi rodul unei vizite de câteva zile, nu poți sesiza de la Washington neîmplinirile și suferințele de un secol ale unei națiuni, la fel de bine cum nu poți percepe specificul unei zone atât de delicate precum cea a Balcanilor.

Pe lângă faptul că numind Partidul România Mare "extremist", domnul Jackson comite o evidentă eroare, care nu poate fi în nici un fel sprijinită de probe, domnia sa se amestecă vădit în problemele politice ale României, sugerând electoratului român opțiuni dezirabile și jignind electoratul Partidului România Mare prin metafore îndoielnice.

Iată de ce am început prin a remarca poziția ușor agresivă a Americii în politica externă, pentru că ea nu se referă doar la Partidul România Mare, ci la întreaga comunitate internațională, în rândul căreia se găsesc aliații tradiționali, precum Berlinul, Parisul, Tokio.

Problema esențială nu este, totuși, aceasta. În fond, domnul Jackson este un oaspete vremelnic, care ia de bune informațiile care i se oferă, transformându-se în agent electoral, după cum a demonstrat-o satisfacția cu care unii reprezentanți ai partidului de guvernământ au întâmpinat declarațiile sale. Problema estențială este disponibilitatea unor adversari politici de a compromite în plan extern imaginea Partidului România Mare, șifonând, în acest fel, însăși imaginea României.

Doamnelor și domnilor,

Am declarat în nenumărate rânduri: Partidul România Mare nu este un partid extremist! Și nimeni nu este mai în măsură să spună asta, decât noi, membri ai partidului. Totuși, dacă unii lideri politici, frustrați de un scor inferior partidului nostru, continuă să agite spectrul extremismului, o fac în mod calomnios și din motive electorale.

Numai că al doilea partid al țării, principalul partid de opoziție, face parte din cartea de vizită a României. De aceea, din pricina unor rațiuni electorale, adversarii noștri acceptă murdărirea acestei cărți de vizită cu neadevăruri! Iată cum se explică ieșirea domnului Bruce Jackson, iată cum se explică mai vechea ieșire a domnului Ellie Wiessel.

E drept, domnilor, și cu aceasta închei, că partidul nostru nu este ca majoritatea adversarilor săi. E drept, partidul nostru nu ar fi dispus să semneze, în selecta companie a Timorului de Vest, un acord respins de întreaga comunitate europeană. E adevărat, partidul nostru nu crede, precum domnul Băsescu, că odată cu integrarea în NATO România nu mai are nevoie de un partid național și, contrar credinței domnului Băsescu, NATO nu înseamnă transformarea țării într-un soi de colonie.

Cât despre domnul Jackson, domnia sa ar trebui să învețe, aici, în România, că demnitatea nu înseamnă extremism, iar servilismul nu înseamnă democrație. Altfel, Guvernul Statele Unite se va trezi în curând înconjurat de un mapamond de extremiști, singurii aliați "democrați", cu ghilimelele de rigoare, fiind Timorul de Vest și actualul Guvern al României. Vă mulțumesc.

Cu aceasta, prima parte a ședinței s-a încheiat.

   

La secretariatul de ședință s-a depus următoarea declarație politică:

 
  Eugen Lucian Pleșa - protest împotriva jafului care se petrece în justiția română.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

În calitate de deputat în județul Mureș din parea PRM, protestez public împotriva jafului care se petrece în Justiția Română, unde unele instanțe dau sentințe de retrocedări în natură în domeniul locuințelor fără a face o minimă verificare. Avantajul material îi orbește pe acești flămânzi devoratori de abuzuri. Grav este că Executivul este indiferent în complicitate, astfel încât, la izbucnirea unor forme de revoltă în viitorul apropiat, să nu facă pe neștiutorul.

Violența în azvârlirea cetățenilor nevinovați în stradă, în favoarea infractorilor și impostorilor, va genera violență, dar împotriva celor care nu-și fac datoria și tolerează jaful.

Acuz PSD-ul pentru neimplicare în respectarea corectă a legilor, cu efecte violente în viața oamenilor.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.177/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state (amânarea votului final).  

Lucrările se reiau la ora 10,35.

   

Ședința este condusă în continuare de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Ladislau Borbely, secretari.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința în plen a Camerei Deputaților de astăzi, cu anunțul că din cei 344 de deputați și-au înregistrat prezența 293, sunt absenți 51, din care 45 participă la alte acțiuni parlamentare.

V-aș ruga să luați spre analiză Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 177/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români la ieșirea din țară a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state.

Poftiți, inițiatorul, vă rog să prezentați această propunere.

 
   

Domnul Karoly Kerekes:

Sunt deputatul Karoly Kerekes și sunt inițiatorul acestei inițiative legislative.

Prin Ordonanța de urgență nr. 144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români la ieșirea din țară a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state, aprobată prin Legea nr. 177/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 258/17 aprilie 2002, s-a prevăzut obligația cetățenilor români de a prezenta la ieșirea din țară, pe lângă asigurarea medicală, biletul de călătorie dus-întors sau cartea verde a autoturismului, și o sumă minimă în valută liber-convertibilă sau cărți de credit pentru conturi în valută, într-un cuantum proporțional cu durata șederii. În ordonanță s-a prevăzut faptul că Ministerul de Interne va stabili prin ordin cuantumul sumei minime în valută, lucru ce s-a realizat prin Ordinul nr. 177/22.11.2001, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 759/28 noiembrie 2001.

În art. 2 al ordinului s-au prevăzut categoriile de persoane exceptate de la obligația de a prezenta suma minimă în valută. Fără îndoială, prin această dispoziție s-a urmărit repararea unei situații inechitabile, create de ordonanță. Dar ordinul ministrului de interne, fiind un act normativ inferior ordonanței, dat în aplicarea acesteia, nu poate să reglementeze o situație neprevăzută în textul actului normativ de bază.

Pentru a intra în legalitate, cu menținerea dispozițiilor ce au fost aplicate până în prezent, se propune cuprinderea acestora în textul legii de aprobare a ordonanței.

Potrivit dispozițiilor ordinului, în categoria persoanelor exceptate de la obligația amintită figurează și cetățenii care pleacă în străinătate în situația îmbolnăvirii sau decesului unei rude stabilite peste hotare. Însă este inechitabil să nu fie exceptate de la această obligație și cetățenii care efectuează vizite pe bază de invitație, cetățeni cărora gazdele le asigură plata cheltuielilor ocazionate de sejur.

Această inechitate se elimină prin această propunere legislativă. Drept urmare, vă rog să fiți de acord cu această propunere legislativă, bineînțeles, cu îmbunătățirile propuse de comisie. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Comisiei juridice, cine prezintă raportul? Domnule Timiș, vă rog pe dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități, în conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, a examinat propunerea legislativă și, în baza avizului dat de Comisia pentru politică externă, avizăm favorabil această propunere legislativă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale.

Domnule Damian Brudașca, poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Acest proiect de lege a fost discutat și în cadrul Comisiei pentru politică externă. Membrii comisiei au dat aviz favorabil, considerând că proiectul legislativ completează un hiatus care a existat în formularea inițială a acestui proiect de lege și, în al doilea rând, eliminând un aspect care nu ni se pare corect, respectiv modificarea unei legi printr-un ordin al ministrului de interne. De aceea, comisia a apreciat ca fiind utilă și necesară adoptarea acestei legi de modificare, în sensul prevăzut de inițiator.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu.

Trecem la dezbatere proiectului de lege, pe texte. Vă rog să urmăriți în paralel proiectul și raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

La titlul legii, vă rog să examinați amendamentul de la pct.1, care, paractic, supunându-se rigorilor de tehnică legislativă, îmbunătățește titlul acesteia. Dacă aveți obiecțiuni la amendament. Nu aveți. Amendamentul a fost admis, și se modifică titlul propunerii legislative.

La art.I, preambul, vă rog să urmăriți în primul rând amendamentul de la pct.2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul cu privire la preambul a fost adoptat, și acesta se modifică în mod corespunzător.

Art.22. Priviți preambulul amendamentului de la pct.2, partea dispozitivă. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Amendamentul de la pct.2 cu privire la partea dispozitivă a art.22 a fost adoptat.

În ceea ce privește curpinsul acestui articol, v-aș ruga să luăm literele pe rând.

La lit.a) dacă aveți obiecțiuni. Urmăriți în continuare amendamentul de la pct.2 al comisiei. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Lit.b). Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Lit.c).

Domnul ministru Gaspar. Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu art.110 din Constituție, Guvernul și-a exprimat punctul de vedere asupra acestei propuneri legislative, cu unele observații și propuneri. Ele au fost preluate în raportul comisiei, însă, la lit.c), textul astfel cum este redat de comisie nu concordă cu propunerea Guvernului, și v-aș propune să fie pus în discuție și adoptat textul de la lit.c) în redactarea Guvernului, adică: "Minorul care se deplasează la rude sau la părintele/părinții care lucrează ori sunt stabiliți în statul de destinație..."

În raportul comisiei se vorbește de "Minorul care se deplasează la rude sau la părinții care lucrează...", or s-ar putea ca unul dintre minori să aibă numai un părinte - fie că celălalt a decedat, fie că s-au despărțit iar, prin hotărâre judecătorească, minorul a fost încredințat unuia dintre părinți spre creștere și educare, și, ca să nu existe nici un fel de confuzie, v-aș ruga să fie textul "...părintele/părinții care lucrează ori sunt stabiliți..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul acceptă această propunere de amendare a amendamentului comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei reformulat potrivit propunerii domnului ministru Gaspar și cu acceptul inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.d) dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. A fost adoptată în unanimitate în formularea comisiei la amendamentul de la pct.2.

Lit.e). Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

La art.II, ultimul, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.3. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.3. Nu aveți. Amendamentul a fost adoptat, și se modifică art.II în mod corespunzător.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final la ședința de astăzi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.  

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi, care a fost amânat de ieri, este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Comisia de fond, respectiv Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor. Domnul președinte Pambuccian.

   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță este o implementare a Directivei nr.21/2002 a Uniunii Europene și, pentru că o discutăm în această procedură, vă propun ca alocare de timp 20 de minute. Este o ordonanță tehnică. Oamenii care se ocupă de chestiuni tehnice vorbesc puțin și la obiect, deci cred că 20 de minute este un timp suficient.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Timp de intervenții?

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Timpul de intervenție cred că poate să fie mărginit la un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă sunteți de acord cu această propunere de dezbatere pe timpi. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă există dorința unor precizări prealabile. Nu. Atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia nu există amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat în unanimitate.

Textul articolului unic din proiectul de lege. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.I din ordonanța de urgență vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.5 cu privire la lit.a). Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Amendamentul de la pct.5 cu privire la lit.a) a fost votat și articolul va avea alcătuirea rezultată din amendament.

La lit.b) și c), comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Lit.b) și c) de la art.I din ordonanță au fost adoptate în formularea inițiatorului.

La art.II, până la lit.c), comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La lit.d) urmăriți amendamentul de la pct.6 al comisiei de la pag.2. Dacă aveți obiecțiuni. Amendamentul cu privire la lit.d) a fost adoptat și aceasta se va modifica în mod corespunzător.

Lit.e). Urmăriți ultimul amendament de la pct.6, pag.2. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul și se modifică lit.e) în mod corespunzător.

La alin.2 de la art.II, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.3, comisia nu are nici un amendament la cele trei alineate. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Art.3 a fost adoptat în formularea inițiatorului.

Titlul cap.II. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat în formularea inițiatorului.

La art.4 alin.1, 2 și 3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.4 alin.4. urmăriți amendamentul de la pct.15. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost adoptat și se modifică alin.4 al art.4 în mod corespunzător.

La alin.5 și 6 ale art.4, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.5 alin.1 și 2. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.5 alin.3. Urmăriți amendamentul de la pct.20. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost adoptat amendamentul și se modifică alin.3 în mod corespunzător.

După alin.3, comisia vă propune un alineat nou, alin.4, prin amendamentul de la pct.21. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost adoptat, și se introduce alineatul.

La art.6 alin.1, 2 și 3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nici dumneavoastră. A fost adoptat în formularea inițiatorului.

Titlul cap.III. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.7 alin.1 și 2, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului.

Art.8 alin.1. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.28, pag.8. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. S-a adoptat amendamentul, și se modifică alin.1 al art.8.

Art.8 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.29. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat în unanimitate, și se modifică textul în mod corespunzător.

La art.8 alin.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Adoptat în formularea inițiatorului.

Art.8 alin.4. Urmăriți amendamentul de la pct.31. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost adoptat, și se modifică alin.4 corespunzător.

Art.8 alin.5. Urmăriți amendamentul de la pct.32. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost admis și se modifică alin.5 în mod corespunzător. În consecință, art.8 va avea alcătuirea rezultată din votul dumneavoastră.

Art.9. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.10 alin.1. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.34. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în formularea comisiei prin amendamentul de la pct.34.

Art.10 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.35. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost admis, și se modifică alin.2.

Art.10 alin.3. Urmăriți amendamentul de la pct.36. Nu aveți obiecțiuni. Amendamentul a fost votat, și se modifică alin.3.

Art.11 alin.1. Urmăriți amendamentul de la pct.37. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate, și se modifică alin.1 în mod corespunzător.

Art.11 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.38. Nu aveți obiecțiuni. A fost votat amendamentul, și se modifică art.11 alin.2.

La art.12 alin.1 și 2, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.12 alin.3. Urmăriți amendamentul de la pct.41. Nu aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul, și se modifică alin.3 în mod corespunzător.

La art.13 alin.1, 2 și 3, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră.

Poftiți, domnule deputat. La care alineat aveți obiecțiuni?

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton:

La alin.1, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Textul, așa cum este formulat din punct de vedere al conținutului, este corect. Mi se pare, însă, că ar fi bine ca, din punct de vedere al tehnicii și corelării legislative, să includem o sintagmă: "conform legii". Pentru că, altfel, cineva care a citit doar acest articol și câteva articole mai înainte ar crede că singura autoritate care are competență în obținerea unei licențe pe o frecvență este această autoritate, or știm cu toții că atât ministerul, cât și Audiovizualul are competențe, și se aplică conform legii acest articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Comisia este de acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și inițiatorul este de acord, de asemenea.

Supun votului dumneavoastră art.13 alin.1 cu completarea formulată de domnul deputat și însușită de comisie și de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13 alin.2 și 3. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în varianta inițiatorului..

Art.13 alin.4. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.45. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost admis, și se modifică alin.4 în mod corespunzător.

La art.14 alin.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Alineatul a fost adoptat în formularea inițiatorului.

La art.14 alin.2 vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.47 cu privire la lit.d). Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la lit.d). Nu aveți. A fost adoptat amendamentul, și se modifică lit.d) în mod corespunzător.

Dacă aveți obiecțiuni la celelalte litere de la alin.2. Nu. Votate în formularea inițiatorului.

La art.15 vă rog să urmăriți textul. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.16. Urmăriți raportul. La alin.1, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Alineatul a fost votat în formularea inițiatorului.

Art.16 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.51. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.51. Nu aveți. Alin.2 al art.16 a fost modificat potrivit amendamentului de la pct.51.

După alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.52 al comisiei care propune două noi alineate la art.16. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul de la pct.52, și se introduc alin.21 și 22.

La art.16 alin.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.16 alin.4 urmăriți amendamentul de la pct.54. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul a fost adoptat și se modifică alin.4 în mod corespunzător.

La alin.5, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.16 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelelor de către dumneavoastră.

La art.17 alin.1, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.17 alin.2 Urmăriți amendamentul de la pct.57 care se referă exclusiv la modificarea lit.e). Dacă aveți obiecțiuni la amendament. Nu. Amendamentul de la pct.57 a fost admis, și se modifică lit.e) de la alin.2, potrivit amendamentului.

Dacă aveți obiecții la celelalte litere ale alin.2. Nu. Votate în formularea inițiatorului.

Art.18 alin.1, 2 și 3. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.19 alin.1, 2 și 3. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.20 alin.1, 2, 3 și 4. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.21, care are un singur alineat. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Titlul cap.IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.22. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.23 alin.1 și 2. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.24. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.25. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.26 alin.1 și 2. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.26 alin.3 urmăriți amendamentul de la pct.78 cu privire la lit.a). Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul, și se modifică alin.3 lit.a) în mod corespunzător.

La lit.b) comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Alin.3 lit.b) a fost votat în formularea ințiatorului.

Art.26 alin.4. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.26 alin.5. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.80. Nu aveți. A fost admis amendamentul, și se modifică alin.5 în mod corespunzător.

Alin.6 și 7. Nu aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea inițiatorului. Art.26 va avea alcătuirea rezultată din votul dumneavoastră.

Art.27 alin.1, 2, 3 și 4. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votate în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.28. Comisia nu a avut obiecțiuni la cele patru alineate. Dacă aveți dumneavoastră. Au fost votate în formularea inițiatorului toate alineatele art.28 în ansamblu.

Art.29. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.30. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.93. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Amendamentul de la pct.93 a fost adoptat, și se modifică art.30 în mod corespunzător.

Art.31 alin.1. Urmăriți amendamentul de la pct.94. Nu aveți obiecțiuni. Amendamentul a fost admis, și se modifică art.31 alin.1.

Art.31 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.95. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. A fost admis amendamentul de la pct.95, și se modifică alin.2.

Art.31 va avea alcătuirea rezultată din votarea celor două amendamente - amendamentul de la pct.94 și amendamentul de la pct.95.

Titlul cap.V. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.32 alin.1, 2, 3 și 4. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.33 alin.1, 2, 3, 4 și 5. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votate în formularea inițiatorului.

Art.34 alin.1. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Art.34 alin.1 a fost votat în formularea inițiatorului.

Art.34 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.107. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. A fost admis amendamentul de la pct.107, și se modifică art.34 alin.2 în mod corespunzător.

Art.34 alin.3. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.108. Nu aveți obiecțiuni. A fost admis în unanimitate amendamentul și se modifică art.34 alin.3 în mod corespunzător.

La art.34 alin.4, comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni. Alin.4 a fost votat în formularea inițiatorului.

În consecință, art.34 va avea alcătuirea rezultată din votarea celor două amendamente de la alin.2 și 3.

Titlul cap.VI. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.35 cu cele trei alineate ale sale. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Articolul a fost votat în formularea inițiatorului.

Art.36. Urmăriți amendamentul de la pct.114. La alin.1 nu sunt obiecțiuni. Amendamentul de la pct.114 a fost admis și se modifică art.36 alin.1 corespunzător.

La art.36 alin.2 și 3 dacă aveți obiecțiuni la formularea inițiatorului. Nu aveți. Au fost admise cele două amendamente în formularea inițiatorului.

Art.36 alin.4. Urmăriți amendamentul de la pct.117. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. A fost admis amendamentul de la pct.117, și se modifică alin.4 al art.36.

După alin.4 al art.36, comisia ne propune un alineat nou prin amendamentul de la pct.118. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.118 a fost admis, și se introduce noul alineat, alin.5, și, în consecință, art.36 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul de la pct.114, 117 și 118.

Titlul cap.VII. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.37. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.38 alin.1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7. La nici unul dintre ele comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Art.38 a fost votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.39 alin.1 și 2. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.40 alin.1 și 2. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Admis în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.41 cu cele două alineate. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.42. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.43. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Titlul cap.VIII. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.140. Dacă aveți obiecțiuni. A fost admis amendamentul de la pct.140, și se modifică titlul cap.VIII.

Art.44 lit.a) și b). Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Cele două litere au fost adoptate în formularea inițiatorului.

La lit.c) urmăriți amendamentul de la pct.141, primul de la pag.37. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.141 cu privire la lit.c) a fost adoptat, și aceasta se modifică corespunzător.

Lit.d) până la lit.i). Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Adoptate în formularea inițiatorului.

Art.45. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.46. La alin.1, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Adoptat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.46 alin.1 pct.1. Dacă există obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

La pct.2 urmăriți amendamentul de la pct.143, pag.39. Dacă aveți obiecțiuni la pct.2. Nu. Pct.2 a fost adoptat în unanimitate în varianta comisiei.

Pct.3. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Adoptat în formularea inițiatorului.

Urmăriți pct.4 de la amendamentul de la pct.143. Dacă aveți obiecțiuni. Nu a fost admis amendamentul și se modifică pct.4.

Punctele 5 până la 27, Comisia nu a mai avut amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Adoptate în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Alineatul 2 de la articolul 46. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. (Domnul deputat Andrei Ioan vine la prezidiu)

S-a înregistrat, totuși, o obiecțiune la articolul 46, alineatul 1, la punctul 16.

 
   

Domnul Andrei Ioan:

La punctul 15.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La punctul 15. Poftiți.

 
   

Domnul Andrei Ioan:

Pentru că la articolul 66, lit.c) s-au eliminat excepțiile prevăzute la articolele 5, 6, 7 și 12, propun ca și la punctul 15 din alineatul 1 al articolului 46 să se elimine excepția referitoare la articolele 5, 6, 7 și 12.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, este corectă observația pe care a făcut-o colegul nostru și ne-o asumăm.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul de asemenea.

Deci punctul 15 îl supun votului dumneavoastră, fără finalul "cu excepția prevederilor articolelor 5, 6, 7 și 12 din aceeași ordonanță".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Celelalte puncte rămân cum le-a formulat inițiatorul.

La articolul 46, alineatul 2, întreb din nou dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat alineatul 2 în formularea inițiatorului.

În consecință, articolul 46 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelor cu privire la punctul 2, cu privire la punctul 4 și cu privire la punctul 15, restul textelor rămânând în formularea inițiatorului.

Articolul 47, alineatele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 - dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votate în formularea inițiatorului.

Articolul 48. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Titlul capitolului IX. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 49. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 50, alineatele 1, 2, 3, 4 - dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat articolul în formularea inițiatorului.

Titlul capitolului X. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 51. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolele 52 și 53. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate ambele în formularea inițiatorului.

Articolul 54. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în formularea inițiatorului.

Titlul capitolului XI. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 55, alineatul 1. Nu sunt obiecțiuni. Votat alineatul în formularea inițiatorului.

Articolul 55, alineatul 2. Urmăriți amendamentul 178. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul 178. Alineatul 2 de la articolul 55 se modifică în mod corespunzător.

Articolul 55, alineatul 3. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 56. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 57. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 58 până la alineatul 8. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Cele 8 alineate se votează în formularea inițiatorului.

La alineatele 9 și 10, comisia, de asemenea, nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

În consecință, tot articolul 58 rămâne ca în formularea inițiatorului.

Articolul 59. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 60. Nu aveți obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Titlul capitolului XII. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 61. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 62. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolul 63. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Articolele 64, 65. Nu sunt obiecțiuni. Votate ambele în formularea inițiatorului.

Articolul 66, lit.a), b) - dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate cele două în formularea inițiatorului.

La lit.c), vă rog să urmăriți amendamentul 211 de la pag.60. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 211 cu privire la lit.c), care se modifică în mod corespunzător.

Lit.d), comisia nu are obiecțiuni, nici dumneavoastră. Votat în formularea inițiatorului.

După lit.d), comisia, prin amendamentul 211, ultimul de la pag.60, propune o literă nou, lit.e). Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 211 cu privire la lit.e), care completează textul articolului 66.

Articolul 67. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în formularea inițiatorului, până la alineatul 3. Alineatele 1, 2, 3 se votează, deci, în formularea inițiatorului, în unanimitate.

La alineatul 4, dacă aveți obiecțiuni? Nici aici. Votat în unanimitate.

După articolul 67, care s-a votat în formularea inițiatorului, cu toate cele 4 alineate, comisia, prin amendamentul 216, propune un articol II nou. Vă rog să urmăriți amendamentul 216. Nu aveți obiecțiuni. Votat amendamentul în unanimitate. Se introduce articolul II.

Vă rog să constatați că am parcurs întreg proiectul de lege și ordonanța.

Domnul președinte Pambuccian dorește o scurtă intervenție, la sfârșitul dezbaterilor și votării textelor pe articole.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Doresc să mulțumesc comisiei, a fost un maraton cu această lege și toți colegii s-au mobilizat și doresc să le mulțumesc pentru foarte marea eficiență de care au dat dovadă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Fiind o lege tehnică și apropiindu-se și ora votului final, prezența fiind bună, supun acest proiect votului dumneavoastră în ansamblu, cu precizarea că este vorba de o lege ce se votează în condițiile articolului 74 alineatul 1 din Constituție.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitatea celor 293 de colegi care și-au înregistrat votul.

Vă mulțumesc, stimați colegi, și îi mulțumim și domnului ministru pentru prezență.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2002 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991.  

Stimați colegi,

La punctul 14, avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2002 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române.

Procedură de urgență, lege organică.

Rog un reprezentant al Comisiei juridice să propună timpii de dezbatere.

Un reprezentant al Comisiei juridice să prezinte timpii de dezbatere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.68/2002.

Domnul deputat Timiș este omul de sacrificiu al Comisiei juridice.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Timp general de dezbatere 5 minute, 1 minut pe intervenție.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să facă vreo intervenție prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Mergem după textul Senatului. Nu aveți obiecțiuni. Adoptat titlul legii.

Preambulul articolului unic. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Punctul 1 din proiectul de lege astfel cum l-a votat Senatul.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în formularea Senatului.

La punctul 2, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în formularea Senatului.

Trecem la dezbaterea ordonanței de urgență.

Preambulul articolului I. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

La punctul 1 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni împotriva acestuia? Nu. Votat punctul 1 din ordonanță în formularea Guvernului.

La punctul 2 din ordonanță, vă amintesc că ați votat punctul 1 din proiectul de lege și, în consecință, alineatul 2 care se introduce, textul, mai exact, care se introduce după alineatul 2 al articolului 18 va avea alcătuirea rezultată din punctul 1 votat de către Senat.

La punctul 3 din ordonanță vă rog să urmăriți punctul 2 din proiectul de lege cum l-ați votat și, în consecință, punctul 3 din ordonanță se va modifica.

Punctul 4 privind abrogarea articolului 35. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 5 din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Articolul II - nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege și Ordonanța de urgență nr.68/2000. Este vorba de o lege care se votează în condițiile articolului 74 alineatul 1 din Constituție. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor 293 de deputați care și-au înregistrat prezența.

Mai avem până la ora votului final.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2002 privind transmiterea cu plată a unor imobile din domeniul privat al statului și administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare, în proprietatea Regiei Autonome Monitorul Oficial.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2002 privind transmiterea cu plată a unor imobile din domeniul privat al statului și administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Regiei Autonome "Monitorul Oficial".

Comisia de buget, domnule deputat Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2002, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei în forma prezentată de inițiator.

Vă propunem, în acest sens, 5 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă există vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea pe articole a proiectului de lege și a ordonanței de urgență.

La titlul proiectului de lege, nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Textul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Punctele 1, 2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni? Votate textele ordonanței.

Am parcurs, stimați colegi, și proiectul de lege și Ordonanța de urgență nr.83/2002. Proiectul de lege urmează să fie supus votului dumneavoastră în condițiile articolului 74 alineatul 2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor 293 de colegi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2002 pentru modificarea art.45 lit.a) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997.  

Stimați colegi,

Să mai luăm un proiect. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2002 pentru modificarea articolului 45 din Legea asigurărilor sociale de sănătate.

Suntem în procedură de urgență.

Rog Comisia pentru sănătate să propună timpii de dezbatere.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Ovidiu Brânzan:

Înrucât este vorba despre un articol scurt, propun 3 minute, cu 1 minut pentru intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți, stimate colegi, de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă există vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului de lege și ordonanței de urgență.

La titlul proiectului de lege, dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care se referă la o singură modificare a lit.a) din articolul 45, Legea 145/1997.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență.

Este vorba de o lege care se votează în condițiile articolului 74 alineatul 1 din Constituție. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți, 293 de colegi.

Doamna Viorica Afrăsinei, din partea Grupului parlamentar Social-Democrat și Umanist, dorește să intervină.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu vreau decât să adaug un fapt firesc, o apreciere firească asupra acestei legi. Grupul parlamentar PSD a votat această lege și mulțumește colegilor care, alături de noi, au votat această lege.

Prin această ordonanță, de fapt, s-a realizat parteneriatul între sistemul public și sistemul privat, pe linie de sănătate. Este, trebuie să recunoaștem, realizarea unei adevărate reforme în sănătate în România și acest lucru poate fi exemplificat prin Centrul de diagnostic și imagistică din Arad, care, la momentul de față, lucrează cu aparatură de ultimă performanță și este unic în Europa.

Vă mulțumesc.

 
Supunerea la votul final: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

Rog toți colegii deputați să poftească în sală, pentru a începe procedura de vot final asupra listei care vi s-a comunicat, listă care începe cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior, lege ce urmează a fi votată în condițiile articolului 74 alineatului 2 din Constituție.

Cine este pentru?

Stimați colegi, vă rog insistent să vă luați locurile, pentru a putea să numărăm voturile.

176 voturi pentru.

Împotrivă?

Stimați colegi, nu putem avea răbdare nici 20 de minute, cât se votează lista de vot? Vă foiți ca niște viespi. (Amuzament)

Am făcut referire la faptul că opoziția se mișcă mai mult!

26 voturi împotrivă.

Abțineri? 54 abțineri.

Stimați colegi,

Cu 176 voturi pentru, 26 împotrivă, 54 abțineri proiectul a fost adoptat.

Vă rog. Vă rog să explicați votul Partidului Național Liberal.

   

Domnul Anton Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă explic de ce PNL-ul a votat împotriva acestei legi.

Atât în comisie, cât și la alte dezbateri, aici, în plen, noi am susținut că această lege are un iz comunist, egalitarist, în sensul că, prin această lege, se iau bani de la instituțiile particulare, care au un regim financiar propriu și se dau, acești bani, pentru instituții ale statului. Lucrul acesta nu este în regulă, se încalcă mai multe principii aici, dar, dacă dumneavoastră ați crezut de cuviință să se voteze această lege în această formă, asta este situația. Deci ne-am manifestat această opoziție pentru că este o lege care nu respectă principiul proprietății absolut deloc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Baciu, din partea Partidului Democrat.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, consecvent ca întotdeauna, a votat împotriva acestui proiect de lege și atunci când a fost discutat pe articole, a votat și acum.

Rațiunea pentru care noi am votat și azi împotrivă este una simplă și are la bază câteva motive. Primul motiv: această Ordonanță nr.174 este anticonstituțională. Nu o spun numai eu, o spun specialiștii, în speță a spus-o Comisia juridică a Camerei. Comisia juridică a Camerei, într-o argumentare profesionistă, curajoasă, în spiritul adevărului, pentru care o felicit, a trimis Comisiei de învățământ aviz negativ pentru această ordonanță, argumentând, repet, în mod laborios și științific, caracterul său anticonstituțional.

În al doilea rând, această ordonanță, așa cum a spus reprezentantul liberalilor aici, ia cu forța din proprietatea cuiva și dă la stat. Nu mă miră acest lucru, pentru că PSD-ul, în ultimul timp, în spiritul său mai vechi, afirmă prioritatea altor valori înaintea valorii numite proprietate. Nu este proprietatea prioritară pentru noi, a spus președintele PSD, ci munca. Ori de câte ori în istorie, stimați colegi, cineva vrea să atace sau să distrugă proprietatea privată inventează un mit al altei valori, în cazul nostru mitul muncii, și îl bagă în față, așa încât nu mă miră că avem de-a face cu așa ceva în această ordonanță.

În al treilea rând, textul ordonanței, așa cum a ieșit din Comisia de învățământ și cum l-ați votat dumneavoastră, vă garantez că este inaplicabil. Este atât de stufos, atât de multe corectări s-au adus acelei ordonanțe inițiale, din grija, mă rog, și din intenția noastră de a o face acceptabilă, încât, în acest moment, ea este inaplicabilă.

În al patrulea rând, este ilegală, pentru că noi, Partidul Democrat, am afirmat și afirmăm că una din revoluțiile pe care trebuie să le facem în România este respectarea legii și în primul rând a Constituției. Nu respectăm Constituția, nu avem cum să respectăm și restul legilor care se supun acesteia. Din acest motiv, Partidul Democrat, Grupul parlamentar anunță, de pe acuma, că va contesta la Curtea Constituțională acest proiect de lege.

Din aceste motive, am și altele, dar nu o mai lungesc, am votat împotriva acestui proiect de lege, respectiv împotriva Ordonanței nr.174/2002 a Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul proiect, Proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii, proiect de lege ce urmează să se voteze în condițiile articolul 74 alineatul 1 din Constituție.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu 181 voturi pentru, 70 împotrivă, 8 abțineri s-a adoptat acest proiect de lege.

Domnul deputat Bolcaș din partea PRM-ului.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O scurtă explicație a unui vot împotrivă la un proiect de lege care, aparent, nu ar suscita dezbateri.

Am ținut în mod special să respectăm valoarea și conținutul real pe care trebuie să-l aibă un act normativ. Din acest punct de vedere, legea care a fost adoptată astăzi are dispoziții care reprezintă numai simple definiții scolastice care se învață în anul II la fiecare facultate de drept în ceea ce privește esența și condițiile grațierii.

Unul dintre colegii mei spunea: atari dispoziții sunt demne de popularizat la o școală de vară, dar în nici un caz nu pot să fie niște dispoziții normative.

În al doilea rând, principial, legea este absolut inadmisibilă, pentru că tinde să reglementeze condiții și cadre de acordare a grațierii individuale, iar, pe de altă parte, a grațierii colective. Grațierea individuală a fost de când există ea, nu în istoria dreptului, ci în istoria omenirii un act de suverană conștiință a conducătorului, independent de modul în care s-a numit el; rege, voievod, președinte ș.a.m.d. Nu poți să reglementezi printr-o lege un act de suverană conștiință prin care conducătorul răspunde numai în fața lui și a lui Dumnezeu.

În al doilea rând, dreptul de acordare a grațierii individuale este un drept al Parlamentului. Putem noi îngrădi pentru parlamentele viitoare stabilirea unor modalități și condiții de acordare a grațierii pe care teoria și practica dreptului penal ne-o permit, pe care dinamica vieții sociale care stă la baza acordării acestor grațieri o impun în mod diversificat în diverse perioade istorice? Categoric nu. Este explicația, dacă vreți, morală și juridică a votului nostru împotriva acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2002 pentru modificarea și completarea Codului Penal al României (adoptat); Trecem la următorul proiect, cel de la pct.3 - proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2002 pentru modificarea și completarea Codului Penal al României, lege ce urmează a fi votată de asemenea, în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 256 voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu 256 pentru, l vot împotrivă, 13 abțineri s-a adoptat proiectul de lege.

Poftiți, domnule deputat. Se explică și votul pozitiv.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cu toate că normal ar fi fost ca Grupul parlamentar al PRM să voteze împotriva acestui proiect de lege, pentru că din punct de vedere juridic el conține foarte multe imperfecțiuni, am votat totuși pentru datorită unei rațiuni foarte simple. În acest moment, în țară, există o adevărată epidemie a îmbolnăvirilor colective din cauza nerespectării regulilor de igienă și abuzurilor comise de către unii dintre cei care lucrează în rețeaua de alimentație publică și de aceea, interesul public a fost mai presus de rațiuni politice, motiv pentru care am votat cu toate reținerile noastre în ceea ce privește corectitudinea juridică a proiectului de lege, am votat totuși pentru. Aceasta este rațiunea pe care a trebuit să o explic.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

Pct.5, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale. Rog Comisia juridică, de disciplină și imunități să facă încă o dată precizarea cu privire la natura acestei legi. Aș ruga Comisia juridică să se consulte cu cei de la administrație și să stabilească...

Domnule Boc, cu cine ați stabilit că ar fi de natură organică? Poftiți!

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, din scurta dezbatere și discuție pe care am avut-o cu colegii din Comisia juridică, având în vedere faptul că există o decizie a Curții Constituționale care spune că atunci când în conținutul unei legi sau unei ordonanțe se preiau aspecte de competența legii organice, iar domeniul administrației publice, așa cum este scris în 72, alin.3 din Constituție este de competența legii organice, orice lege care vine să detalieze prevederi ce țin de competența legii organice au caracter organic. În consecință, noi apreciem că acest proiect de lege trebuie să fie supus votului în condițiile votului necesar pentru aprobarea legilor organice, deci, cu majoritate absolută.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu există o mică disociere între ce spuneți dumneavoastră acuma și ce ați scris în aviz?

Stimați colegi, pentru a nu intra într-o discuție acum, în această fază, să luăm în considerare părerea Comisiei juridice și să supunem acest proiect votului dumneavoastră în condițiile art.74, alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 196 voturi pentru.

Împotrivă?

Stimați colegi din dreapta, am senzația că unii votați de două ori; ați votat întâi pentru și acuma votați împotrivă; mă refer la Grupul Național Liberal.

76 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

196 voturi pentru, 76 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Domnule Moiș, aveți vreo dorință? Vă rog să v-o exprimați în fața Camerei.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În numele Grupul parlamentar al PRM dorim să explicăm de ce am votat împotrivă. Noi suntem consecvenți cu propriile noastre opinii, am votat împotriva Legii administrației publice locale, am atacat-o chiar la Curtea Constituțională, datorită faptului că, după părerea noastră, cuprinde numeroase dispoziții neconstituționale, și, consecvenți deci cu propria noastră atitutine, am votat și împotriva acestui proiect de lege. Noi îl considerăm stufos, va fi foarte greu de citit pentru administrația publică locală, darmite de aplicat, cuprinde foarte multe prevederi care n-au nici o tangență cu legea, ele pot face obiectul unui curs de specialitate la o facultate, dar nici într-un caz nu poate să constituie materie pentru un proiect de lege. Aceste două categorii de rațiuni ne-au determinat să votăm împotriva proiectului de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, am sărit peste pct.4 care... Da, domnul deputat Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi și mie să exprim de ce Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege. În opinia noastră, prin Ordonanța 35 se creează o nouă instituție, instituția aparatul de lucru al consiliului local, o instituție care, în opinia noastră, nu-și are, sub nici o formă, rostul și eficiența atâta timp cât Legea 215/2001 stabilește care sunt atribuțiile aparatului de lucru al primăriei și acesta este învestit cu atribuții în ce privește și deservirea consiliului local, noi credem că, crearea unui aparat de lucru al consiliului local, care nu se știe cui îi este subordonat, care nu se știe de cine este atribuit și care sunt atribuțiile exacte, este o instituție paralelă, inutilă și care nu face decât să îngreuneze activitatea consiliului local și să pună în dificultate aparatul de lucru al primăriei. De aceea, Partidul Democrat a votat și în cadrul dezbaterilor comisiei pentru eliminarea acestei instituții, ea nu a căzut și astăzi s-a apreciat că nu poate da decât un vot negativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 138/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor, lege ce urmează a fi votată în condițiile art.74, alin.2 din Constituție, lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? 22 împotrivă.

Abțineri? 27 abțineri.

Cu 201 pentru, 22 împotrivă, 27 abțineri s-a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2001.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare (adoptat);

La pct.6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare care se votează conform art. 74 alin.2 din Constituție - lege ordinară.

Cine este pentru? 271 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 271 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere s-a adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2002.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului 128/2000 pentru stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate în regim de urgență către populație de Ministerul de Interne (adoptat);

Pct.7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului 128/2000 pentru stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate în regim de urgență către populație de Ministerul de Interne, care se adoptă conform art.74 alin.2 din Constituție - lege ordinară. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? 207 voturi pentru.

Împotrivă? 54.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 207 voturi pentru, 54 împotrivă, 2 abțineri s-a adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat Moiș dorește să explice votul împotrivă al PRM-ului. Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Paradoxal, suntem singurul grup care am votat împotriva acestui proiect de lege pentru o rațiune foarte simplă. Dacă cineva din afară ar avea curiozitatea să lectureze acest proiect de lege, ar ajunge la concluzia că, de fapt, România este un stat polițienesc. Uitați-vă câte activități trebuiesc avizate de către Poliție, practic o serie de activități vor sta la dispoziția organelor de Poliție, să dea avizul sau să nu dea avizul.

Pe de altă parte, cetățeanul român este supus la o groază de impozite, cu toate că din banii lui se finanțează toate ministerele, inclusiv Ministerul de Interne, este pus și a doua oară să mai plătească niște sume destul de piperate pentru tot felul de avize cerute pentru desfășurarea unor activități.

Pentru aceste două rațiuni Grupul parlamentar al PRM a votat împotrivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 31/2002 privind serviciile poștale (adoptat);

Pct.8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 31/2002 privind serviciile poștale, care se votează conform art. 72 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 273 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 273 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere s-a adoptat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra locașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților Cultului mozaic (adoptat);

Pct.9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra locașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților Cultului mozaic, care se adoptă conform art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 273 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 273 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere s-a votat proiectul de lege.

Domnul Bolcaș vrea să explice votul favorabil al Partidului România Mare.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Desigur, puțin mai bizar a explica un vot favorabil unui proiect de lege care a trecut prin Camera Deputaților, dar aș vrea să subliniem că prin votul nostru am încercat să marcăm respectul pe care îl purtăm cultelor religioase, locașurilor de cult ale tuturor etniilor existente și, în al doilea rând, respectul pe care îl avem față de dreptul de proprietate al acestora și al tuturor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

 
  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.161/2000 pentru modificarea și completarea Legii 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor (adoptat); Următorul proiect, cel de la pct.10, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.161/2000 pentru modificarea și completarea Legii 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor, lege ce urmează a fi votată în condițiile art.74, alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 206 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 54 abțineri.

Cu 206 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 54 abțineri s-a votat acest proiect de lege.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 177/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state (adoptat).

La pct.11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 177/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state care se adoptă conform art. 74 alin.l din Constituție.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Nici o împotrivire. 54 abțineri.

Cu 205 voturi pentru, 54 abțineri și nici un vot împotrivă s-a adoptat acest proiect de lege care este și ultimul.

   

Stimați colegi, trecem în continuare la parcurgerea proiectelor de acte normative înscrise pe ordinea de zi. (Mai mulți deputați părăsesc sala.)

V-aș ruga să nu părăsiți totuși sala, poate încercăm să votăm ceea ce dezbatem.

(În continuare, conducerea ședinței este preluată de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu.)

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii.  

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Trecem la constituirea unei comisii de mediere. Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind grațierea și procedura acordării grațierii: Cășunean Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Timiș Ioan - Grupul parlamentar al PSD; Moiș Văsălie - Grupul parlamentar al PRM; Boc Emil - Grupul parlamentar al PD; Știrbeț Cornel - Grupul parlamentar al PNL; Székely Erwin Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat Comisia de mediere în această componență. Vă rugăm să luați loc, ca să continuăm dezbaterea proiectelor de legi, mai avem încă o oră de dezbateri.

Dezbateri generale asupra Propunerii legislative privind controlul bolilor cu transmitere sexuală (BTS) și SIDA (retrimis comisiei).  

Propunerea legislativă privind controlul bolilor cu transmitere sexuală BTS și SIDA. Din partea inițiatorilor cine dorește să ia cuvântul? Inițiatorul? Poftiți. Și comisia sesizată în fond să ia loc.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Constanța Popa:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ultimii ani am constatat că în România rata incidenței îmbolnăvirii cu boli cu transmitere sexuală, îndeosebi sifilis, a tineretului, dar și a îmbolnăvirii nou-născuților, transmiterea sifilisului de la mamă la făt, a crescut foarte mult. Astfel, prevalența îmbolnăvirilor cu sifilis și gonoree la bărbații de 15-49 de ani este de zece ori mai mare în România decât estimările Organizației Mondiale a Sănătății pentru regiunea noastră.

Una din principalele cauze ale acestei situații o reprezintă absența unui control continuu și eficient asupra acestor boli. Având în vedere grija pe care Partidul România Mare o are pentru viitorul biologic al națiunii române, nu ne este indiferent dacă rata îmbolnăvirilor crește, dacă crește mortalitatea și dacă de la un număr de câteva cazuri în 1989 am ajuns la 231 de cazuri de îmbolnăviri cu sifilis congenital, deci, la nou născuți.

Având în vedere și armonizarea legislației României cu legislația europeană, în perspectiva integrării României în comuniunea statelor din Europa, am considerat necesară această propunere legislativă.

Propunerea legislativă a fost discutată în Comisia pentru sănătate și familie, a primit aviz favorabil, drept pentru care o supunem atenției dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ovidiu Brânzan:

Comisia de sănătate constată cu surprindere că se mai fac în continuare declarații politice, deși ele s-au terminat la ora 9,30. Nu cred că discutăm despre preocupările Partidului România Mare, ci despre un proiect de lege, care, chiar și așa, totuși, este util, întrucât el conține măsuri privind prevenirea îmbolnăvirilor cu sifilis, clamidia, gonococi, HIV, deci boli grave, cu o prevalență mare.

Și în acest context comisia susține proiectul de lege și vă propune votarea lui în varianta amendată de comisie.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Din partea ministerului?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Inițiativa legislativă a doamnei deputat Popa vine în întâmpinarea unui capitol special privind sănătatea publică. Și, sigur, este un aspect care trebuie monitorizat și trebuie măsuri reale, pentru că este vorba de sănătatea unei categorii mari de persoane, în special de femei.

Sigur, mulțumim de faptul că recomandările noastre, ale ministerului, au fost preluate de către comisie, în sensul de a fi o lege scurtă, cu câteva articole, urmând ca normele comune emise de Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Administrației Publice să se reglementeze punerea în fapt a acestei propuneri.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul profesor Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt abilitat să vă prezint punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

La întocmirea raportului său, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru muncă și protecție socială, Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social. Din păcate, din seria avizelor lipsește cel al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care, potrivit art.58, poz.11, din Regulamentul Camerei Deputaților, ar fi trebuit să avizeze propunerea legislativă sub aspectul constituționalității.

Fără a intra în discuții de fond, este suficient să remarcăm că, în forma ei inițială, propunerea legislativă prevedea abrogarea art.328 și art.329 din Codul penal, dar raportul Comisiei pentru sănătate propune eliminarea enunțului menționat, motivând-o astfel: "aceste prevederi fac obiectul unei alte inițiative legislative privind modificarea și completarea Codului penal". Cu alte cuvinte, propunerea legislativă acționează deschis împotriva Codului penal, încredințând viitorului sarcina abrogării unor articole. Încălcarea normelor legislative devine astfel evidentă și gravă.

Consemnăm, de asemenea, că propunerea legislativă a fost avizată negativ de Comisia pentru muncă și protecție socială, între altele pentru că "nu există concordanță între titlul legii, care face vorbire despre controlul bolilor cu transmitere sexuală, și corpul legii, care reglementează ca profesiune prostituția".

În temeiul celor arătate, Comisia juridică, de disciplină și imunități propune amânarea dezbaterii, spre a-și putea întocmi și depune propriul aviz asupra propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Domnul Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unei propuneri legislative care încearcă să ne păcălească ascunzând conținutul real al acestei propuneri legislative sub un titlu care cred eu că interesează pe toată lumea: propunere legislativă privind controlul bolilor cu transmitere sexuală.

În realitate, legea aceasta nu aduce nici un plus de exigență în ceea ce privește controlul bolilor cu transmitere sexuală ci, dimpotrivă, urmează să legifereze activitatea proprietarilor de bordeluri clandestine în acest moment.

Eu nu aș vrea să acuz pe nimeni de rea intenție, sau de … să spunem noi necunoaștere a realității pe care o reprezintă prostituția astăzi în România, dar cred că în dosul acestui act normativ sunt interese foarte mari ale celor care câștigă sume importante din bordelurile clandestine din România, sau din practicarea prostituției sub diverse forme în România.

Aici, această lege urmează să legifereze într-o anumită măsură, deci, prostituția și, bineînțeles, să dea apă la moară proxeneților și celor care realizează venituri, spun, uriașe, în acest moment, din prostituție.

Eu cred că autorii, așa cum am spus și în dezbaterile comisiei, autorii nu cunosc în suficientă măsură consecințele pe care un asemenea, sau nu au întrevăzut în suficientă măsură consecințele pe care un asemenea act normativ le poate produce asupra unui număr mare de oameni care sunt incluși în acest mecanism al prostituției.

Dacă încercăm să ne documentăm asupra modului în care este văzută astăzi prostituția în lume, vom vedea că împotriva acestui flagel s-au luat măsuri dintre cele mai drastice, în special în țările care au fost afectate cel mai mult de consecințele negative ale practicării prostituției.

Poate că ar trebui ca distinsul inițiator să-și fi intitulat legea în conformitate cu conținutul acestui act normativ. Poate că ar fi trebuit să ne propună măsuri suplimentare de combatere a flagelului acesta și, numai în măsura în care anumite lucruri scapă și nu pot fi circumscrise acestui cadru, să fie legiferată sub, să zicem noi, un titlu care să exprime direct această realitate.

Eu sunt un susținător al propunerii, deocamdată sunt împotriva unei asemenea, în princpiu, sunt împotriva legiferării prostituției ca activitate economică, pentru că aceasta urmează, deci. Urmează ca ființe umane, să legiferăm ca ființe umane să fie folosite pentru obținerea profitului și cred că nu este un lucru normal ca noi, Parlamentul României, Camera Deputaților, care avem responsabilitatea protejării acestor ființe, să votăm acte normative care să contribuie la distrugerea lor.

Sunt împotriva legiferării prostituției, dar aș accepta și susțin, pentru moment, propunerea domnului deputat Ștefan Cazimir, de a fi retrimisă comisiei pentru o dezbatere serioasă această propunere legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine mai dorește?

Domnul Valentin Iliescu.

Da, dar eu vă atrag atenția că, de fapt, aceste dezbateri sunt dezbateri generale și se fac de către reprezentanții grupurilor parlamentare; un reprezentant de la fiecare grup.

Dar, poftiți. Acum, dacă tot am deschis discuția asta și subiectul este destul de incitant, luați cuvântul. Poftiți.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi justific intervenția la microfonul Camerei de faptul că am depus un amendament la această inițiativă legislativă. Punctul meu de vedere solicita comisiei respingerea acesteia. Și vreau să justific acest lucru și să-mi justific în acest fel intervenția.

Vreau să spun că este un act de imoralitate politică, prin care inițiatorul, folosindu-se de titulatura proiectului de lege, respectiv, controlul bolilor cu transmitere sexuală, dorește de fapt cu totul altceva, și anume legiferarea, organizarea și funcționarea activității de prostituție. Este un fapt pe care colegul nostru, domnul senator Ștefan Cazimir îl evoca aici, că este o faptă incriminată de Codul penal și, iată, noi, astăzi, printr-o inițiativă care practic, prin titulatura ei, încearcă să ne abată atenția de la acest subiect extrem de important, face un pas extrem de mare care, cred eu, trebuie justificat și cântărit cu multă atenție.

Și vreau să insist asupra acestui aspect spunând următorul lucru: că nicăieri în lume, conform datelor statistice, nu sunt afirmațiile mele, mă bazez efectiv pe date statistice, legalizarea prostituției nu a reprezentat o măsură de combatere și control al bolilor cu transmitere sexuală, ci, dimpotrivă, a determinat o proliferare a acestora și, în special, a SIDA.

Legalizarea prostituției nu va duce la limitarea prostituției ilegale și, implicit, la combaterea și controlul bolilor cu transmitere sexuală, ba, din contră, dispunând de acoperirea legală, va contribui la creșterea și consolidarea fenomenului, la combinarea acestuia cu alte fenomene profund nocive, ca: traficul de droguri, traficul de carne vie, spălarea banilor. Este tot un act de imoralitate să pledezi pentru îmbunătățirea stării de sănătate, inițiind acest proiect de lege, ignorând consecințele dramatice și iremediabile care afectează sănătatea psihică și somatică ale tinerelor care se prostituează.

Îndrăznesc, deci, domnule președinte, să fiu mai radical ca cei doi antevorbitori, domnul deputat Cazimir și domnul deputat Buzatu, să vă cer să puneți la vot și propunerea mea, pe care o mențin, aceea de respingere a acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudașca. Poftiți.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Mă surprinde duplicitatea unora dintre colegii noștri aparținând unor partide politice care, cu prilejul dezbaterilor în comisia de specialitate, nu pe stradă, au susținut în totalitate și în unanimitate necesitatea adoptării unei asemenea legi, așa după cum rezultă și din avizul dat de către Comisia pentru sănătate și familie, unde se precizează: la dezbaterile propunerii legislative au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art.51 și art.52 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna Luminița Gheorghiu, secretar de stat al Ministerului Sănătății și Familiei, domnul doctor Dan Nicolaiciuc, consilier la Ministerul Sănătății și Familiei și domnul doctor Ștefan Barta, director general al Direcției Generale de asistență medicală, programe și servicii medicale integrate din Ministerul Sănătății și Familiei, precum și reprezentanți ai societății civile și ai mass-media.

La lucrările comisiei, din 22 mai 2002, din totalul de 14 membri au fost prezenți 13 deputați. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte de ședință,

Consider că acest vot în unanimitate al celor prezenți, inclusiv opiniile exprimate chiar de către reprezentantul Guvernului în cadrul acestei dezbateri subliniază inutilitatea și chiar imoralitatea intervențiilor și declarațiilor politice ulterioare.

Realitatea din România, prezența celor 6.500 de copii bolnavi SIDA, subliniază necesitatea imperioasă a găsirii unor instrumente legale care să stopeze proliferarea bolilor cu transmitere sexuală.

Declarația politică făcută de către antevorbitor, pe motivul că ar fi prezentat un amendament prin care cere anularea acestei propuneri legislative, nu a convins pe nimeni, cel puțin pe mine. Domnia sa nu are pregătirea de specialitate să poată să evidențieze gravitatea situației în domeniul transmiterii bolilor sexuale.

Eu aș dori să atrag atenția că acest proiect de lege este boicotat de maniera în care este boicotat în momentul de față pe palierele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru muncă și protecție socială și din inițiative particulare, numai și numai pe motivul că această idee a venit unui deputat al Partidului România Mare, care este îngrijorat de proliferarea situației în acest domeniu și dorește o formă legală, prin care să se mențină sub control activitatea prostituției.

Este adevărat, doamnelor și domnilor, că problema prostituției trebuie să preocupe și actuala guvernare. Poate că are motive în momentul de față să-și trimită emisarii să combată adoptarea unei asemenea legi. Numai prin aceasta ne explicăm virulența atacurilor și inconsistența luărilor de poziție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, din partea Grupului parlamentar PD, doamna Paula Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Văd că interesul a scăzut brusc, interesul colegilor, când se discută despre o problemă vitală a societății românești.

Se pune întrebarea: trăim cu picioarele pe pământ? Vedem care este realitatea? Vedem ce se întâmplă astăzi cu mii și mii de femei care n-au din ce trăi? Cu mii și mii de copile care pleacă din casele părintești de sărăcie și de lipsă de educație, pentru a-și câștiga o pâine într-un mod care pare rușinos când vorbim, așa, de la tribună, dar care le asigură lor, cel puțin o perioadă, bucata de pâine de care au nevoie.

Este vinovată societatea, într-adevăr, că nu oferă alternative, că nu oferă alternativa câștigării printr-o meserie din aceasta obișnuită, că nu oferă cadrul legal pentru susținerea familiei, creșterea copiilor și dezvoltarea relațiilor între bărbați și femei într-un mod legal și omenesc. Realitatea aceasta este. Multe dintre fetițele care ajung în pragul adolescenței, multe dintre tinere n-au decât două alternative, de multe ori: călugăria, ori prostituția. Aceasta este realitatea. Ne facem că n-o vedem și ea nu există, sau încercăm să facem puțină curățenie în acest domeniu, cu toată rușinea care ne bate obrazul, că am adus niște ființe omenești, niște femei din România în această situație.

Trebuie să mai ținem cont și de traficul de carne vie. Este o problemă care nu preocupă numai structurile specializate ale Ministerului de Interne. Este o problemă care trebuie să ne preocupe pe toți.

Și atunci, ce avem de făcut? Trebuie să reglementăm și să controlăm acest efect, acest fenomen cu efectele lui nenorocite care există.

Doamna deputat, și o felicit că a avut curajul, așa cum am felicitat-o și pe doamna deputat Mariana Stoica în legislatura trecută, că a avut același curaj, dar, uite că nu s-a finalizat nimic până în prezent, doamnele deputat se pare că sunt mult mai curajoase în a vedea realitatea așa cum este și încearcă să limiteze efectele unui fenomen social, practic, social din România. Este foarte bine să ținem sub control această nenorocire care, de fapt, este salvarea pentru mii de ființe omenești, majoritatea femei, majoritatea foarte tinere. Trebuie să ținem sub control, pentru că atunci societatea va decădea din ce în ce mai rău.

Ce este rău în a ști cine practică acest sport național, această meserie, în a-i controla din punct de vedere sanitar efectele? Cine este împotrivă ca să nu mai trăiască pe spinarea acestor femei mii și mii de proxeneți care o duc ca în rai, exploatând minore, femei tinere și cele care ajung să trăiască din asemenea "meserie"?

Prin această lege nu se va determina înscrierea în nomenclatorul de meserii al României prostituția. Se controlează acest fenomen. Se controlează efectele nenorocite care au făcut-o celebră pe România în Europa. Bolile transmisibile sexual, și în mod special, sifilisul, ne-au făcut să ocupăm primul loc în Europa. Ce bine că suntem și noi o dată primii, nu? Ar spune cineva.

Avem atât de multe cazuri de bolnavi de SIDA, copii născuți cu SIDA din mame purtătoare de SIDA. De ce să nu controlăm? De ce să nu punem la adăpost populația. Vrând-nevrând, acestea sunt lucruri omenești. Se întâmplă, chiar dacă sunt familii întemeiate, bune, frumoase, care se înțeleg.

Deci, de ce să nu punem la adăpost populația de asemenea nenorociri? Eu zic că este bine că începem să scoatem vălul de pe niște lucruri care există și pe care ne facem că nu le discutăm în public. Este bine să reglementăm și să controlăm acest domeniu și cel mai bine ar fi să creăm femeilor din România oportunități, alternative și atunci o să vedeți că această lege este practic inutilă.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunt și alte opinii din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu sunt, eu aș ruga, totuși, comisia să ne mai dea ceva indicii despre felul cum a lucrat acest proiect, pentru că, dacă dorim să nu legiferăm prostituția, trebuia respins proiectul, iar, dacă doream să legiferăm prostituția, pentru că ăsta este efectul principal al acestei legi, combaterea SIDA este o chestiune tangențială și care rezultă ca unul din efecte. Dar, dacă doream chestiunea asta nu înțeleg de ce s-au eliminat aproape toate articolele care detaliau modul cum se organizează aceste eros locuri. Eu nu înțeleg și vă rog să-mi explicați.

 
   

Domnul Ovidiu Brânzan:

În primul rând, o să încerc să răspund la câteva dintre întrebările și problemele ridicate de domnul președinte și de antevorbitori.

În primul rând, vreau să spun că la Comisia de sănătate s-a lucrat ținând cont de toate avizele primite în termenul regulamentar. Bineînțeles că n-am putut să ținem cont de cele neprimite. Practic, este vorba de avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Am avut Consiliul Legislativ, am avut CES-ul, am avut Comisia pentru muncă și protecție socială, am avut toate celelalte puncte de vedere. Din păcate, n-am putut să folosim punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dintr-o vină care nu ne este imputabilă.

În al doilea rând, vreau să atrag atenția că raportul pe care noi vi-l prezentăm astăzi în fața plenului este complet diferit de textul inițial, propus de către inițiatoare și tocmai din cauza aceasta se fac unele confuzii pe care le-am regăsit în textele antevorbitorilor, textul pe care noi îl propunem, pe care Comisia de sănătate l-a votat și l-a aprobat, de exemplu, exclude complet formele asociative, ceea ce s-a tradus în limbajul antevorbitorului, în posibilitatea apariției bordelurilor, a banilor negri din prostituție și așa mai departe.

Deci, textul pe care vi-l propune este un text mult purificat, din motivele pe care vi le voi prezenta imediat.

În al treilea rând, raportul în forma care vă este supus spre vot, practic nu legiferează prostituția. El, practic, nici măcar nu dezincriminează art.328 din Codul penal, fiindcă la nivelul Ministerului Justiției există o preocupare pentru modificarea Codului penal și Comisia de sănătate a considerat că nu este cazul, în momentul de față, lucrându-se pe Codul penal, ca, printr-o lege specială, să facem noi modificările cuvenite în Codul penal.

Practic, proiectul de lege creionează un cadru legislativ de control al bolilor cu transmitere sexuală și un cadru legal de exercitare a serviciilor sexuale plătite.

De ce această formulă, și a întrebat domnul președinte pe bună dreptate, de ce această formulă, practic, prin norme, și nu prin lege? Deoarece aceasta este, practic, situația în majoritatea țărilor europene. În afara de două state europene, prostituția este permisă în marea lor majoritate, dar doar două state au o lege propriu-zisă a prostituției. Practic, în toate celelalte state, din diverse motive, există cadru legal precizat prin norme, prin hotărâri ale landurilor, cum este în Germania, într-un cadru legislativ mai larg, dar o lege propriu-zisă a prostituției nu prea există în nici o țară europeană, deși prostituția este prinsă în toate statele europene și atunci noi ne-am gândit să nu fim mai ambițioși decât ceilalți colegi din statele vest-europene și s-o lăsăm într-o formă pe care au lăsat-o și ei și care lor li s-a părut acceptabilă.

Cam acesta este punctul de vedere al Comisiei de sănătate.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A solicitat procedură și domnul Buzatu și domnul Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Mai întâi, în legătură cu textul pe care l-am citit anterior, - subliniez: citit -, el reprezintă punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, încât citarea numelui meu, chiar și aprobativă, este un lucru care nu mă angajează, deși nici nu am motive să reproșez ceva cuiva.

În momentul în care ne găsim, mă simt obligat să revin asupra chestiunii, pentru că, independent de faptul că Comisia pentru sănătate nu a dispus de avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, acest aviz era obligatoriu. Motivele pentru care el nu a parvenit la timp sau nu a parvenit deloc îmi sunt străine, dar obligativitatea acestui aviz rămâne. Am arătat că se vorbește, în textul inițial al propunerii, de abrogarea a două articole din Codul penal, pentru ca, în textul modificat prin raportul comisiei, acest enunț să fie eliminat și să se vorbească despre o posibilă abrogare în viitor a respectivelor articole. Din punctul de vedere al normelor legislative, este un lucru im-po-si-bil. De aceea, revin asupra cererii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ca să-i fie oferită posibilitatea de a-și formula avizul. Este, de fapt, forma cea mai blândă, pentru că, altminteri, chiar plenul în care ne găsim poate să respingă propunerea, pentru că ea este anticonstituțională și încalcă normele legislative elementare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Tot un drept la replică și o procedură a ridicat aici domnul Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Las la o parte argumentele, multitudinea de argumente false care au fost aduse aici.

În primul rând, am spus că titlul acestei propuneri legislative nu corespunde cu conținutul ei. Acesta este un element esențial de procedură.

Proiectul de lege se referă la controlul bolilor cu transmitere sexuală. Arătați-mi și mie, în cadrul acestui proiect de lege, distinși membri ai Comisiei pentru sănătate, unde este vreo măsură privind acest control? Pentru că de la prima pagină și până la ultima pagină, face referire numai la prestarea serviciilor sexuale?

Haideți, să fim serioși, că transmiterea acestor boli nu se face numai pe cale sexuală. Sunt multe alte căi prin care se fac. Dar proiectul nu spune nimic. El se referă doar la transmiterea pe cale sexuală, lăsând la o parte chiar și măsurile concrete în această privință, și pur și simplu se referă la prestarea serviciilor sexuale.

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Și microfoanele se infectează!

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

E posibil, e posibil.

Noi, comisia, și am vorbit și prima dată și de această dată în numele Comisiei pentru muncă și protecție socială, am transmis un aviz negativ pentru această chestiune, pentru că, argumentele, repet, argumentele care au fost aduse în fața dumneavoastră sunt eminamente false. Doamna Paula Ivănescu, și-i citez numele pentru a-i oferi și dreptul la replică, dacă dorește, și ne spune, domnule, trebuie să legiferăm chestiunea aceasta într-un mod favorabil, pentru că fenomenul există. Păi, există și omoruri, stimați colegi, am putea legifera la rigoare, nu-mi place să fac ironii de la microfonul Camerei, că un ucigaș poate să omoare 3-4 oameni fără să suporte rigorile legii, dar dacă depășește numărul acesta, e clar că trebuie să-l pedepsim. Eu cred că această Cameră trebuie să dezbată proiectele de lege într-o manieră mult mai serioasă, decât acelea care se profilează prin argumentele aduse de distinșii colegi de la PRM, susținători ai acestui proiect de lege, un partid cu veleități populare, care se prezintă foarte apropiat de oameni și care vrea să transforme oamenii în obiecte și în surse de câștig pentru cei care țin în momentul acesta bordelurile clandestine. Păi, atunci, spuneți așa, stimați colegi, de ce nu recunoașteți pe față, domnule, noi suntem susținătorii acestei modalități de a distruge ființele umane.

Eu vă propun, domnule președinte, pentru că eu cred că aceasta este cea mai bună modalitate de a rezolva această chestiune, să respingem această propunere legislativă, să o supunem la vot și să o respingem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Am rugămintea să nu politizăm excesiv problema aceasta. Și în țările cele mai bogate există prostituție, nu este neapărat efectul sărăciei, distrugere etc. Problema pe care o am cu această lege este faptul că ea a fost concepută într-un anumit fel și acum s-au eliminat trei sferturi din ea și nu va funcționa de nici un fel, asta este opinia mea profesională.

Poftiți, doamnă inițiatoare.

 
   

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Cred că dăm dovadă de un mare fariseism. Omorul există, prostituția există, toate există. Noi nu ne-am propus să legalizăm prostituția, așa cum s-a insinuat aici. Nu vă puteți face că nu vedeți, însă, și am date statistice, dacă doriți vi le ofer, că în România bolile cu transmitere sexuală reprezintă un pericol nu numai pentru noi, pentru generația noastră, dar și pentru generația viitoare. Nicăieri în lume nu veți găsi 231 de copii într-un singur an cu sifilis congenital. Am fost întrebată, este adevărat față de proiectul de lege inițial, deși noi am urmărit din start doar punerea sub control medical, de ce acest fenomen. De ce? Pentru că din statisticile pe care dumneavoastră ați avea amabilitatea să le culegeți de la fiecare județ reiese că 50% din cazurile depistate în fiecare clinică de dermato-venerice județene, vă repet, minimum 50% sunt persoane fără ocupație, în această categorie fiind încadrate, din nefericire, aceste persoane, protituatele, pentru că nu există o rubrică specială, noi incriminând la ora actuală prostituția, deci nerecunoscând că ea există, dar o vedem peste tot.

Am fost acuzați pe nedrept, comisia de sănătate și familie, că este o lege falsă, un titlu și un conținut diferit. Nu este așa. Titlul legii este: "Controlul infecțiilor cu sifilis, clamidia, gonococi și sifilis". Iar la art.3 forma care a ieșit de la comisie și la propunerea mea, alin.1 spune foarte clar: "Tratamentul bolilor prevăzute la art.1", adică sifilis, clamidia, gonococi și SIDA este prescris și eliberat în sistem gratuit pentru toți pacienții".

De ce am procedat așa, doamnelor și domnilor colegi? Pentru că cei cu venituri își pot permite să se trateze, cei fără asigurări medicale însă în România până acum, deci dacă nu a revenit, nici nu se poate trata și el este cel sau persoana aceasta este cea care contaminează mai departe. Am mers mai departe și am pus în textul de lege prevenția pentru a nu mai avea cazuri de sifilis congenital. Și la alin.2 spunem foarte clar: "Femeile gravide beneficiază, în sistem gratuit, de investigații de laborator privind depistarea și controlul sifilisului și infecției cu HIV".

Iată, doamnelor și domnilor colegi, că este vorba, cred, de o necunoaștere a textului de lege, în primul rând.

În al doilea rând, cred că unii dintre antevorbitorii mei au dat dovadă de răutate și rea credință. Nu încerc să vă conving de ceea ce poate dumneavoastră nu simțiți, dar consultați-vă electoratul, vedeți că bolile transmisibile sunt pe locul 3 în lume la decese. Ia aceste boli transmisibile, pe această cale, sunt o componentă a acestor boli transmisibile la nivel mondial. Deci o atitudine trebuie luată. Nu știu dacă am avut curaj sau nu, cum s-a subliniat puțin mai înainte, dar vreau să vă reamintesc că sunt un specialist, sunt biochimist și lucrez de 20 ani într-un laborator de analize medicale. sunt printre cei care văd acest fenomen din eprubetă, ca să spun așa. Deci nu am venit din exteriorul unui sistem să mă ocup de o problemă pe care nu o cunosc. Poate că nu am ajuns la cea mai bună formă noi, Comisia pentru sănătate și familie, dar, așa cum a subliniat și doamna ministru, pentru că am colaborat în permanență cu Ministerul Sănătății, noi am încercat să dăm o formă cât mai restrânsă proiectului de lege... acum este foarte adevărat inspirându-ne și din legislația altor țări care sunt în Uniunea Europeană, deci vă repet, poate nu este forma cea mai bună, poate fi îmbunătățită, putea fi îmubunătățită prin amendamentele pe care dumneavoastră le-ați fi depus la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Da, o întrebare mică, domnul Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Domnule președinte,

Sunt de aproape 6 ani în Parlamentul României și astăzi pentru prima dată am observat, am văzut, am auzit un coleg parlamentar care practic a interzis sau și-a exprimat dezamăgirea că alți oameni care nu au legătură cu acest subiect vin să-și exprime punctul de la tribuna Parlamentului.

Domnule deputat, ce ar fi trebuit să fiu pentru a lua cuvântul? Medic ginecolog, pește sau client? În calitatea de parlamentar, însă, trebuie să vă spun că nu pot accepta lecții de morală, și probabil mulți dintre colegii noștri, și să ascultăm aici prelegeri lungi despre fariseism, tocmai de la cei care sunt cu adevărat farisei.

Stimați colegi,

Farisei sunt cei care în urmă cu o săptămână susțineau retragerea acestei inițiative, este un fapt de notorietate, și care astăzi au revenit asupra acestui lucru. Farisei sunt cei care vorbesc despre combaterea bolilor cu transmitere sexuală, dar care, repet, în ciuda prevederilor prevăzute în Codul Penal dau definiția prostituatelor, bordelului... Ce legătură au aceste lucruri cu conduita pe care dumneavoastră doriți să o impuneți de la tribuna Parlamentului?

Revin, domnule președinte, având în vedere propunerile formulate aici de oameni din mai multe comisii, în cel mai nefericit caz să retrimitem propunerea comisiei și, în mod expres, cred că asta este soluția cea mai potrivită, să o respingem pentru că, repet, și susțin acest lucru, forma în care a fost gândită, concepută, susținută, chiar la Comisia pentru sănătate și familie. vorbim despre un fenomen de mari dimensiuni în societatea românească și sunt de acord cu dumneavoastră. Dacă vorbeam despre prostituție și despre legalizarea ei, pentru că în momentul de față este un fapt încriminat de Codul penal, această discuție trebuia să aibă loc în Comisia juridică de disciplină și imunități și nu la Comisia pentru sănătate și familie.

Repet, domnule președinte, și vă rog în cel mai nefericit caz, amânați discuția de astăzi și în cel mai fericit, respingeți-l.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Să clarificăm o chestiune pur procedurală. Dacă există un termen de elaborare a raportului la comisia sesizată în fond și acest termen este depășit și în cele mai multe cazuri aceste termene sunt depășite cu luni și luni de zile, și alte comisii care trebuiau să elaboreze avize nu le elaborează, asta nu înseamnă că o propunere se poate bloca sine die. Deci, hai să discutăm lucrurile rațional.

Pe de altă parte, eu constat, ca om care a mai văzut ceva legi, că, totuși, dacă s-a eliminat aproape tot din legea aceasta, nu știu cum va funcționa. Poate comisia pentru sănătate mai revizuie acest raport, dar numai dacă raportorul solicită acest lucru, dacă dumneavoastră cădeți de acord, și într-un termen rezonabil comisiile care tot doresc neapărat să de aviz, să dea acest aviz, dar termenul nu poate să fie mai lung de o săptămână după ce legea a stat la comisia sesizată în fond, extrem de mult. Dar, repet, numai dacă dumneavoastră, de la Comisia pentru sănătate și familie, solicitați acest lucru, pentru că de vreme ce eu am aici un raport al comisiei sesizate în fond și așa unanimitate de voturi, îmi e greu să spun că în stadiul acesta al procedurii trebuie neapărat să se întoarcă la comisii. Dacă dumneavoastră considerați că e bine să-l cereți, ar fi bine să-l cereți, pentru că așa cum se prezintă raportul, repet, nu cred că această lege va funcționa.

Da, au solicitat doamna Afrăsinei și domnul Anghel Stanciu.

Poftiți.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni colegi,

Propunerea legislativă, din punctul meu de vedere și al majorității colegilor, nu reglementează din punct de vedere juridic fenomenul.

Aplicarea acestei legi în forma propusă ar putea produce consecințe incontestabile pentru extinderea fenomenului de prostituție. Considerăm că ar trebui constituit un colectiv interdisciplinar din sociologi, psihologi, juriști, medici care să propună o soluție completă din acest punct de vedere, astfel încât să fie rezolvată și problematica juridică, dar și cea socio-psihologică.

Așadar, considerăm că acest proiect de lege dacă, domnule președinte, nu se cere a fi retras de comisie pentru îmbunătățire, noi susținem repingerea lui în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Anghel Stanciu, presupun din partea Grupului PRM, nu ca specialist. (Râsete în sală.)

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Nu mă mai bănuiți de ceea ce nu mai este posibil. (Râsete în sală.)

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Evident că subiectul este foarte interesant și naște pasiuni, așa cum ați văzut pasiunea distinsului meu coleg care-i acuza pe unii și pe alții de fariseism și așa mai departe, argumentând că dânsul are 6 ani în această Cameră. Noi îi urăm cât mai mulți ani în această Cameră, dar nu putem fi de acord nici cu tonul, nici cu acuzația, pentru că ne cunoaștem, distinse coleg, de o bună bucată de timp, de când eram naționaliști amândoi și mata te făcuși internaționalist acum. E drept socialist. De aceea, m-aș limita la atât și sper să rămânem în relații bune, chit că mai trimitem câțiva pe la dumneavoastră și mai fac câte un partid.

În problema în discuție, domnule președinte, este clar că ministerul și-a dat avizul, Ministerul sănătății, este aici de față doamna secretar de stat, este clar că au fost consultați psihologi, medici. Deci s-au parcurs aceste etape, distinsă colegă, facem și o comisie interdisciplinară, unii ar putea să solicite și practică în domeniu. Am spus unii, nu unele.

Ca atare, cred că cel mai bun lucru pe care îl putem face la această oră este să susținem, așa cum a sugerat de fapt Comisia pentru sănătate și familie, să-l retrimitem înapoi, să mai punem ceea ce trebuie ca să găsim o soluție acestui lucru. Deci Grupul parlamentar al PRM, domnule președinte, solicită înțelegerea colegilor de a retrimite proiectul înapoi la comisie și împreună cu Ministerul Sănătății, cu ceilalți colegi care doresc să armonizeze de așa natură încât să se simtă bine și proiectul de lege, să găsim soluția corespunzătoare. Cred că e cea mai înțeleaptă, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem absolut de acord cu retrimiterea la comisie, așa cum am enunțat și în intervenția anterioară, îmi bazez cele spuse anterior, și aș invita pe distinsul nostru coleg, domnul profesor, să vadă și avizul negativ al Comisiei de muncă și protecție socială și al Comisiei juridice de disciplină și imunități, în baza căreia eu am făcut intervenția anterioară. Așadar, suntem de acord cu retrimiterea la comisie pentru îmbunătățire și apoi, în funcție de modul cum va arăta raportul, vom face intervențiile în consecință.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia, dacă are să spună ceva?

 
   

Domnul Ovidiu Brânzan:

Având în vedere pasiunile cauzate de acest proiect de lege, pasiuni care în mod cert nu se vor aplana pe parcursul timpului, ci ele vor crește, oricum și din cauza unui viciu de procedură aparent, comisia propune amânarea discuțiile cu o săptămână, timp în care Comisia juridică, de disciplină și imunități poate să depună raportul, iar Comisia pentru sănătate și familie va depune eventual un raport supliementar. Este propunerea comisiei de sănătate.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Deci proiectul merge înapoi la comisia de sănătate. Rog Comisia juridică, de disciplină și imunități să formulele acel aviz la care ține foarte mult, iar Comisia pentru sănătate și familie să elaboreze un raport care să facă această lege aplicabilă. Da?

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.74/1995, republicată, privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.74/1995 republicată privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor din România. Dacă din partea inițiatorului se dorește a se lua cuvântul? Cine este inițiator la Legea Colegiului medicilor? Sunt deputați din Grupul liberal.

Din partea Comisiei pentru sănătate și familie?

   

Domnul Ovidiu Brânzan:

Propunerea legislativă care face obiectul actualei discuții se referă la exercitarea profesiunii de medic, propunând ca medicii care au fost deținuți sau internați din motive politice să-și poată desfășura activitatea profesională la cerere, fără limită de vârstă, fiind un act reparatoriu cu caracter moral și care contribuie la buna desfășurare a procesului de democratizare în societatea românească, motiv pentru care comisia avizează favorabil proiectul de lege în varianta prezentată de către comisie.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul propunerii legislative. Obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma care a fost modificată de către comisie.

Art.1. Sunt obiecții? Adoptat în forma în care s-a propus de către comisie.

Vă rog să vă uitați și la poz.3 din raport. Dacă sunt obiecții față de formularea textului? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei la toate pozițiile din raport.

Rămâne ca propunerea legislativă, în ansamblul ei, să fie votată într-o ședință specială de vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2002 pentru modificarea art.16 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art.16 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților. Suntem în procedură de urgență, rog biroul comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare să-mi facă niște propuneri pentru timpii de dezbatere și să motiveze propunerea de respingere.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a luat în dezbatere și avizare în fond Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art.16 alin.1 din Ordonanțade urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților. Acest proiect de lege a fost primit de la Senat.

În urma dezbaterii, comisia, în unanimitate de voturi, a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat. Forma adoptată de Senat vizează respingerea ordonanței de urgență nr.60/2002. Motivarea respingerii este următoarea: prevederile articolelor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60 se refereau la prelungirea termenului de valabilitate pentru înregistrarea noului certificat de înregistrare care să conțină și codul unic.

Întrucât această prevedere a fost inclusă în Ordonanța de urgență a Guvernului, republicată în 2002, nu a mai fost nevoie ca această ordonanță să mai funcționeze, ea fiind inclusă deja în forma republicată în iunie 2002. Propun ca termen maxim de dezbatere 5 minute și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ședință specială de vot. (Domni deputați se ridică și părăsesc sala.)

Vă rog să nu mă lăsați chiar singur, nu îmi e teamă, dar oricum e bine să fim mai mulți.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind înființarea comunei Crizbav, județul Brașov (amânarea votului final).  

Propunere legislativă privind înființarea comunei Crizbav județul Brașov. Din partea inițiatorului, vă rog.

   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi foarte scurt. am inițiat această propunere legislativă de înființarea a comunei Crizbav prin desprindere din comuna Hălchiu, județul Brașov. Localitatea Crizbav este așezată la 24 de km nord-est de municipiul Brașov pe o terasă înaltă din nord-vestul Depresiunii Bârsei, la poalele sudice ale Munților Perșani. Zona de dispunere a localității Crizbav se învecinează către nord-est cu comuna Măieruș, la est cu Feldioara, la sud-est cu localitatea Satu-Nou, către sud și sud vest cu Dumbrăvița. La nord și nord vest se învecinează cu comunele Veneția și Comana. Suprafața circumscrisă viitoarei comune Crizbav este de 5216 ha din care teren intravilan 220 ha, repartizat astfel: Crizbav - 150 ha și Cutuș - 70 ha.

Conform evidențelor serviciilor de evidență informatizată a persoanei, în Crizbav și Cutuș își au domiciliul un număr de 2820 de persoane, din care femeile reprezintă circa 52%. Numărul gospodăriilor din Crizbav se ridică la 510 cu 2050 de locuitori, iar Cutuș, 87 cu 770 locuitori.

Teritoriul localității Crizbav a fost locuit încă din timpul preistorice. În sprijinul acestor afirmații, menționez faptul că în hotarul acestei comune s-au găsit diverse obiecte care se regăsesc în inventarele muzeelor de istorie din Cluj, Brașov și Sibiu. Numele localității a evoluat în timp, nefiind mereu același. Astfel în anul 1434, o parte din populația de origine română migrează și se stabilește între Cetatea Brașovului și Șchei, întemeind o localitate, Cacova Mică, după denumirea localității din care plecaseră. În diploma domnitorului ardelean Ștefan Batory, din 30 octombrie 1484, se menționa numele de Crizbav, la 24 iulie 1500, regele maghiar Vladislav amanetează Brașovului mai multe localități printre care și Crisboc. Actuala denumire provine din limba germană de la cuvântul Crisbac tradus ca Valea Racilor.

Din punct de vedere al dotărilor social-culturale, localitatea Crizbav a funcționat ca sediul administrativ teritorial, în documentele de arhivă fiind atestată o clădire cu destinația administrativă denumită Curia construită în anul 1609. De-a lungul timpului, fenomenul educațional a fost gestionat de către cele două parohii: ortodoxă și evanghelică-luterană. Prima grădiniță s-a deschis în anul 1898 și de atunci a funcționat fără întrerupere.

Primele mențiuni despre existența învățământului sunt din anul 1778. Activități economice: în Crizbav funcționează două gatere, 5 tâmplării, o brutărie, o instalație de prelucrare a laptelui și o moară de măcinat. Accesul în Crizbav se face prin 11 km de drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică, de curând modernizate, și prin 13 km de drumuri neasfaltate. În cadrul celor două localități se găsesc 16 km de străzi neasfaltate și 2 km trotuare betonate. Localitățile Crizbav și Cutuș sunt racordate la rețelele de alimentare cu energie electrică, apă și canalizare. De altfel, Crizbavul a fost printre primele localități din zona Brașov care și-au realizat un sistem propriu de alimentare cu apă curentă.

Precizez că în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, ale Legii nr.3/2000 și ale Legii nr.351/2001, cetățenii din comuna Hălghiu județul Brașov au fost consultați prin referendum organizat în data de 22.07.2001. Din 4323 de cetățeni cu drept de vot, 2275 s-au pronunțat pentru organizarea comunei Crizbav.

Față de cele prezentate, vă propun, stimați colegi, și aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Oltean Ioan, președintele comisiei.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu Propunerea legislativă privind înființarea comunei Crizbav. La dezbaterile la nivelul comisiei au fost luate în calcul și avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Guvernului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de către Legea nr.351 privind rețeaua de localități, comisia a apreciat că este întemeiată și vă supune spre un vot favorabil această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se dorește intervenție la dezbateri generale? Nu. Atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vă rog să priviți în raport, este o propunere de modificare. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat art.1.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.3. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Art.4. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Am parcurs întregul proiect de lege, la toate pozițiile s-a adoptat varianta propusă de către comisie. Urmează ca propunerea legislativă să fie supusă votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 70/1991 privind alegerile locale. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu dorește. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Olteanu Ion. Nu este domnul Olteanu. Este domnul Boc, vicepreședintele Comisiei juridice.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Comisia juridică a luat în dezbatere propunerea legislativă în legătură cu modificarea Legii 70/1991 privind alegerile locale. Esența acestei propuneri legislative a domnului deputat Sali Negiat este cu privire la instituirea votului obligatoriu în alegerile locale și exceptarea de la obligația exercitării votului a cetățenilor români aflați în străinătate, precum și sancționarea cu amendă contravențională a neexercitării dreptului de vot cu amendă de 500.000 de lei.

Poziția Comisiei juridice este următoarea: avizul nostru formulat în raport este de respingere a acestei propuneri legislative, întrucât ea contravine textului constituțional. În momentul de față, potrivit textelor în vigoare din Constituție, votul are caracter facultativ și, dacă în urma revizuirii Constituției se va decide că este necesar să introducem și în România votul obligatoriu, așa cum există în două sau trei țări din Europa, vom face acest lucru, dar pe actualul cadru constituțional, actuala propunere legislativă este neconstituțională, depășind cadrul existent și, în consecință, propunem plenului respingerea acestei propuneri.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Inițiatorul totuși dorește să ia cuvântul. Poftiți!

 
   

Domnul Sali Negiat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am considerat că această inițiativă este necesară în contextul actual al României, în trecerea României către democrație. Considerăm că populația României nu este încă conștientă de necesitatea actului electoral; pentru responsabilizarea acestui act electoral considerăm că de fapt cei care nu participă la acest act electoral trebuie să aibă rețineri, fiindcă ei probabil în acea perioadă se ocupă de orice altceva și nu de alegeri. cei care, de fapt, participă și, de regulă, cam aceiași oameni participă la alegeri, nu trebuie să-și facă nici un fel de probleme.

cred că faptul că acest lucru a fost respins îl consider o necunoaștere în profunzime a ceea ce s-ar realiza prin materializarea acestui deziderat și sperăm ca în viitor acest lucru să se facă și rezultatele ajungerii la obligativitatea participării la vot vor fi în beneficiul României.

Nu întâmplător țări din Europa, membre ale Uniunii Europene, cum este Luxemburgul, cum este Belgia, cum este Grecia, sunt ceea ce sunt actualmente din punct de vedere politic și din toate punctele de vedere și sperăm ca și România să realizeze beneficiul acestui lucru în viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Domnul Boc mai are de făcut o intervenție. Poftiți!

 
   

Domnul Emil Boc:

Nouă ne pare rău că domnul Sali Negiat n-a fost prezent la dezbaterea din comisie pentru a avea acolo în discuție și alte argumente. Noi am pornit de la atributele votului conferite de Constituție, atribute care sună cam așa: "Votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat", așa spune Constituția. Or, dacă votul este liber exprimat, asta înseamnă per a contrario că nu poate fi obligatoriu. Deci, această barieră constituțională ne oprește de a merge mai departe cu această propunere legislativă, iar pe de altă parte, o analiză pe care noi am efectuat-o în alte țări unde votul este obligatoriu și exemplele menționate de autor sunt corecte, a demonstrat faptul că votul obligatoriu nu reprezintă o soluție și nu îmbunătățește performanța electorală sub aspectul participării la vot.

Participarea la vot se poate întări prin alte mijloace și nu prin instituirea unei obligativități și impunerea unei amenzi contravenționale.

Imaginați-vă ce se întâmplă: în urma scrutinului electoral, o parte din populație nu se prezintă la vot. Trebuie ca noua putere care câștigă să aplice această amendă. s-a demonstrat foarte clar, în toate țările, acolo unde votul este obligatoriu, nu există nici un interes din partea acelora care au câștigat puterea, au câștigat în alegeri să-i sancționeze pe aceia care nu au venit la vot, pentru că au câștigat probabil tocmai datorită faptului că unii nu s-au prezentat la vot.

Deci, nu există nici un stimulent din partea puterii care câștigă alegerile să-i sancționeze pe aceia care nu participă la vot, iar în ultimă instanță, dreptul la vot, așa cum am menționat, este un drept subiectiv, opțional care se exercită în funcție de conștiință și nu în funcție de impunerea unei obligativități într-un text de lege.

Am spus aceste lucruri pentru că există trei propuneri la rând de instituire a votului obligatoriu în alegerile locale, în alegerile parlamentare și în alegerile prezidențiale, pentru a nu mai reveni cu aceste argumente la fiecare proiect în parte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Da. Poftiți, domnule deputat!

 
   

Domnul Sali Negiat:

Eu nu contest aici prevederile Constituției, dar vreau să reamintesc domnului Boc faptul că dacă acele țări mențin în continuare această obligativitate, cred că nu o mențin așa, de florile mărului și deci înseamnă că ei sunt convinși că această obligativitate își realizează scopul în continuare în respectivele țări, chiar pot să vin și cu un exemplu suplimentar din afara Uniunii Europene. Și Turcia practică acest lucru, vot obligatoriu și chiar de sancționare a celor care nu participă la vot.

Mă rog, problemele constituționale sperăm să se reglementeze în viitor și ca și noi să ajungem la această convingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Grupurile parlamentare dacă doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Având în vedere acest lucru, considerăm dezbaterile generale încheiate. Urmează ca propunerea legislativă să fie supusă votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea și modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii nr.69/1992 pentru alegerea președintelui României.

Este exact aceeași situație aplicabilă.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, comisia își menține aceeași poziție. Propunem plenului respingerea proiectului cu argumentele pe care le-am invocat mai înainte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Inițiatorul își menține și dânsul aceeași poziție, firesc, cu aceleași argumente pentru că de fapt este aceeași situație.

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu.

Considerăm dezbaterile generale încheiate. Urmează ca propunerea legislativă să fie supusă votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, aceeași poziție, fiind vorba de același obiect. Propunem plenului respingerea proiectului de lege pe același considerent.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Inițiatorul își menține și dânsul poziția. Grupurile parlamentare doresc să participe. Nu doresc.

Dezbateri generale încheiate. Se va supune votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea și modificarea Legii partidelor politice (amânarea votului final).  

Propunerea legisaltivă privind completarea și modificarea Legii partidelor politice.

Din partea inițiatorului dacă dorește să ia cuvântul. Inițiatorul nu mai este parlamentar.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Emil Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Comisia juridică propune respingerea acestui proiect de lege având în vedere că foarte multe din ideile enunțate în această propunere legislativă au fost preluate într-un proiect de lege de modificare a Legii partidelor politice, proiect de lege care acum se află în dezbaterea Senatului, fiind trecut deja de Camera Deputaților.

În consecință, fiind lipsit de obiect, vă propunem respingerea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc să participe.

Dezbaterile generale au fost încheiate. Propunerea legislativă se va supune votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii partidelor politice (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii partidelor politice. O altă propunere. Este o propunere a domnului Valeriu Stoica, sau de la Grupul liberal, Valeriu Stoica și Puiu Hașotti.

Dacă inițiatorii sunt aici și dacă doresc să ia cuvântul. Nu.

Comisia juridică.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, pe aceleași considerente, propunem respingerea propunerii legislative, având în vedere că propunerile Partidului Național Liberal cu privire la modificarea legislației privind partidele politice au fost preluate în noua lege pe care noi am dezbătut-o în Camera Deputaților cu privire la partidele politice. fiind lipsită de obiect această propunere legislativă, propunem plenului respingerea ei.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Grupurile parlamentare dacă doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile încheiate.

Se va supune votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reabilitarea drepturilor de proprietate și a reparațiilor pentru daunele cauzate proprietății private în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind restabilirea drepturilor de proprietate și a reparațiilor pentru daunele cauzate proprietății private în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu dorește.

Comisia juridică.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică propune respingerea acestui proiect de lege, întrucât acceptarea lui ar însemna, în fapt, desființarea Legii 10/2001, precum și a Legii 112/1995 și având în vedere că foarte multe din dispozițiile propunerii legislative au caracter neconstituțional, instituind o discriminare nu numai între foștii proprietari, cetățeni români și străini, dar și între cetățenii români, făcând distincție între cei cu domiciliul în România și cei cu domiciliul în străinătate.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, 9 pentru, 4 împotrivă, respingerea propunerii legislative, fapt pentru care vă solicităm și dumneavoastră respingerea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulțumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Va fi supusă votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind regimul incompatibilităților (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind regimul incompatibilităților. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu dorește.

Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreședinte Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Comisia propune respingerea acestei inițiative legislative formulate de domnul deputat Székely Zoltán, prezent la ședința comisiei în care s-a dezbătut această propunere legislativă, având în vedere faptul că în marea lor majoritate, prevederile din această inițiativă legislativă preiau unele dispoziții din Constituție și din legi speciale în care sunt reglementate incompatibilitățile, creând astfel paralelisme, fapt ce contravine Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a hotărât cu 12 voturi respingerea acestei propuneri legislative și, în consecință, vă supunem plenului această propunere de respingere a acestei inițiative legislative a domnului deputat Szekely.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se dorește participarea la dezbateri. Nu se dorește. Dezbaterile generale s-au încheiat. Se va supune votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea art. 209 din Codul Penal (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind completarea art.209 din Codul Penal. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu dorește. Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Comisia juridică propune respingerea acestei propuneri legislative, întrucât prin obiectul și conținutul lor, foarte multe din aceste prevederi sunt incriminate în alte articole din Codul Penal și, în condițiile în care în Codul Penal există prevederi pentru incriminarea furtului privind apa potabilă sau menajeră din rețelele de alimentare cu apă, membrii comisiei au hotărât cu 5 voturi pentru admiterea inițiativei legislative și 9 voturi pentru respingerea acesteia și, în consecință, vor propune plenului respingerea propunerii legislative pentru prea simplul motiv că obiectul de reglementare este deja legiferat prin alte articole din Codul Penal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Atunci, dezbaterea generală s-a încheiat.

Propunerea legislativă se va supune votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.44/1998 pentru modificarea Legii locuinței nr.114/1996 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/1998 pentru modificarea Legii locuinței nr.114/1996.

Suntem în procedură de urgență. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere și să motivați foarte scurt respingerea.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Cele două comisii de administrație și juridică propun plenului Camerei Deputaților respingerea acestei Ordonanțe de urgență nr.44/1998 care face obiectul dezbaterii noastre, întrucât există foarte multe paralelisme în acest domeniu și, potrivit prevederilor Legii nr.24/2000, publicată în Monitorul Oficial din 31 martie 2002, trebuie evitată instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative.

În consecință, cele două comisii, prin raportul comun întocmit, vă supun dumneavoastră respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.44/1998 pentru modificarea Legii locuinței nr.114/1996.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Dezbaterile generale s-au încheiat.

Proiectul va fi supus votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind vânzarea locuințelor de serviciu personalului militar și civil din cadrul ministerelor și instituțiilor publice din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale și Propunerii legislative privind vânzarea locuințelor de serviciu de către instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, în unele situații speciale (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind vânzarea locuințelor de serviciu personalului militar și civil din cadrul ministerelor și instituțiilor publice din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale și Propunerea legislativă privind vânzarea locuințelor de serviciu personalului militar și civil din cadrul ministerelor și instituțiilor publice din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale (80/2002) și Propunerea legislativă privind vânzarea locuințelor de serviciu de către instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, în unele situații speciale.

Dacă din partea inițiatorului se dorește a se lua cuvântul. Nu.

Din partea comisiei sesizată în fond, domnul deputat Oltean Ioan, președintele comisiei.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a luat spre analiză cele două propuneri legislative privind vânzarea locuințelor de serviciu personalului militar din cadrul ministerelor și instituțiilor publice din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, precum și propunerea legislativă privind vânzarea locuințelor de serviciu de către instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională.

În urma dezbaterilor avute, deși avizul Consiliului Legislativ a fost favorabil, Comisia a apreciat, de altfel, luând în considerare și punctul de vedere al Guvernului, că aceste propuneri se dovedesc a fi neîntemeiate și că, de asemenea, nu există condițiile necesare, obiectiv create, pentru ca aceste spații să poată fi puse în vânzare.

De aceea, aș solicita și solicităm plenului respingerea acestei propuneri în conformitate cu raportul întocmit de către comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate. Votul final asupra propunerii legislative se va da într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apă rece, apă caldă menajeră, căldură, și gaz metan din clădirile colective (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind încheierea contractelor individuale pentru consumul de apă rece, apă caldă menajeră, căldură și gaz metan din clădirile colective.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Da. Poftiți!

   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă se referă la încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apă rece, apă caldă menajeră, căldură și gaz metan în clădirile colective.

La întocmirea acestei inițiative legislative s-a plecat de la ideea că sumele ce trebuie plătite pentru întreținerea unui apartament sunt foarte mari, comparativ cu veniturile unei familii.

Această realitate cruntă impune ca facturile să evidențieze consumurile reale. Nici un locatar n-o să mai poată să suporte pierderile pe rețele. Desigur, sunt necesare contoare pentru apă rece, apă caldă menajeră, căldură și gaz metan.

Consiliul Legislativ și-a dat aviz favorabil. De asemenea, consider eu, jumătate din raportul întocmit de către comisia de specialitate, de administrație publică este de asemenea favorabil. Există doar o singură obiecțiune referitoare la faptul că majoritatea proprietarilor de apartamente nu au posibilitatea să-și monteze contoarele necesare.

Referitor la acest aspect, vreau să informez comisia că există o hotărâre a Guvernului României nr.348 din 20 iulie 1993 semnată de către domnul prim-ministru din acea vreme, domnul Văcăroiu, conform căreia consumatorii pot - la art.6 se spune acest lucru - "...consumatorii pot solicita montarea contoarilor de apă rece și energie termică în devans față de programul stabilit pe cheltuiala lor, urmând ca aceasta să se deducă din obligația de plată a serviciilor prestate de distribuitor."

Deci chiar dacă proprietarii apartamentelor vor monta pe cheltuiala proprie aceste contoare, cheltuielile făcute vor putea fi recuperate de la furnizor. Pe de altă parte, vreau să informez că și Uniunea Europeană recomandă această individualizare a consumurilor.

Din aceste motive, aș ruga atât plenul Camerei Deputaților, cât și pe domnul președinte să accepte retrimiterea inițiativei legislative la comisia de specialitate, urmând să ținem cont de toate aspectele necesare și, în final, să rezulte o lege într-adevăr aplicabilă și benefică pentru o bună parte din populația țării.

Înclin să cred că veți manifesta înțelegerea necesară și noi, Parlamentul, vom reuși să luăm o atitudine în legătură cu ceea ce se întâmplă în țară, ați văzut și dumneavoastră, atâtea blocuri care sunt debranșate de către furnizori datorită faptului că în cadrul acestora câteva persoane nu sunt în stare să-și plătească acele cheltuieli de întreținere.

Astfel de fenomene nu se vor mai produce, deoarece factura va veni pentru fiecare proprietar, pentru fiecare locatar în parte, așa cum se procedează în cazul energiei electrice, precum și în cazul caselor particulare unde există un contract separat încheiat cu furnizorii.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Nu sunt suficiente motive întemeiate pentru retrimitere. Putem să facem totuși o concesie numai dacă președintele comisiei acceptă această idee, altfel nu pot.

Domnul președinte Olteanu.

Fiindcă nu e vorba de modificarea unui aspect sau altuia. Aici s-a luat o decizie de fond, de respingere.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procedural, nu există nici un fel de motive, în opinia mea, care să justifice retrimiterea la comisie spre o nouă analiză a propunerii legislative privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apă rece, apă caldă, apă menajeră.

Comisia a analizat cu foarte multă atenție și în profunzime această propunere legislativă. Raportul care este întocmit a avut în vedere toate argumentele posibile în vederea susținerii sau respingerii acestei propuneri.

De aceea, noi ne menținem raportul așa cum a fost formulat și solicităm plenului Camerei Deputaților să se pronunțe asupra acestuia.

Aș vrea să precizeze că în dezbaterea acestei propuneri legislative, comisia a avut în vedere în mod cert și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar și punctul de vedere, de nesusținere, exprimat de către Guvernul României.

De asemenea, au fost aduse o serie de argumente care nu se regăsesc nici în expunerea de motive a inițiatorului, nici în susținerea Guvernului: pe lângă o serie de elemente de natură legislativă, de natură juridică, cum ar fi existența a numeroase acte normative care creează cadrul juridic necesar pentru instalarea unor asemenea contoare și contracte individuale, s-a luat în discuție și faptul că tehnic există foarte multe blocuri în municipiul București și în alte orașe, blocuri care sunt construite înainte de 1989, unde sistemele de distribuție ale instalațiilor interioare de apă rece, de apă caldă, energie termică și gaz metan nu asigură condițiile tehnice necesare pentru montarea unor contoare de apartament.

Montarea unor asemenea contoare individuale ar presupune modificări de structură care sunt extrem de costisitoare și pe care locuitorii sau chiriașii, sau proprietarii acestor imobile n-ar fi în măsură să le susțină.

De asemenea, domnule președinte, crearea unei norme imperative privind contorizarea, în opinia noastră, nu este corectă. Nu putem să obligăm un om să-și instaleze un contor atâta timp cât are și o altă alternativă care este oferită în mod absolut legal.

De aceea, comisia a apreciat că nu există elemente de natură tehnică și nici de natură juridică care să motiveze adoptarea unei asemenea propuneri legislative și, în consecință, a întocmit un raport negativ și stăruie în a-l vota în plenul Camerei în această formă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea grupurilor parlamentare. Domnul deputat Pleșa, din partea Grupului P.R.M.

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Mulțumesc, stimate domnule președinte.

Este o temă izvorâtă din realitatea vieții de după 1989. Sunt oameni care vor să ne schimbăm atitudinea, să ne adaptăm noului, dar sunt inconsecvenți. Ei vor să schimbe numai acolo unde le convine lor. Realitatea este asta: sunt costuri foarte mari la plata acestor furnizori, la plata acestor servicii, costuri care trebuie pe de o parte și controlate.

Adică, dacă cei de la gaze, de la apă au prețuri pentru care nu dau socoteală la nimeni, nimeni, din 1989 până acum, nu i-a întrebat cum și-au construit prețul pe metru cub, pe kilovat...În schimb, ei și-au construit sedii extraordinar de luxoase. Și atunci omul trebuie să se apere într-un fel. S-a văzut că cei care au avut o posibilitate, sau ei direct au avut bani, sau au fost...eu spun...sunt deputat de Mureș și în locuința pe care o ocup acolo am contor și la apă caldă și la apă rece și în felul ăsta mă simt protejat.

Ce se întâmplă? Au apărut păreri contrare. Eu nu spun că nu poate fi criticată orice inițiativă, dar domnule, să vii cu ceva înlocuitor, ceva mai bun. Nu așa, pur și simplu, sunt împotrivă pentru că...Pentru că, se spune aici, din punct de vedere tehnic, îmi cer scuze colegului meu de comisie, domnul președinte Oltean, dar din punct de vedere tehnic sunt mai îndreptățit decât domnia sa. Domnia sa de fapt a afirmat un punct de vedere al altora. Eu sunt inginer și de instalații pentru construcții. Există un termen de funcționare, un termen care se numește "durata normată de serviciu", atât pentru țevi, cât și pentru toate materialele de construcții, și este tocmai bine ca la locuințe construite înainte de 1989, o dată cu schimbarea acelor conducte, să se facă și aceste lucrări. Deci, nu este un motiv neapărat.

Faptul că a venit de la Guvern... adică vreau să privim bărbătește și cu raționament. A venit de la Guvern părerea de respingere. Eu aș vrea să văd cine din Guvern a analizat și a gândit. Precis un consilier acolo, cine știe ce probleme avea și el pe acasă și a dat-o așa... Fraților! A venit semnalul de la Guvern, iată că toți membrii P.S.D. din comisia noastră au ridicat mânuța sus, unii cine știe pe unde erau cu gândul și iată cum se respinge munca unor persoane care vor să facă bine.

Superficialitatea asta, nepăsarea asta față de problemele grave ale populației, acestea m-au revoltat și m-au făcut să vin să iau cuvântul. Și, domnule președinte, în finalul raportului, vreau să vă citesc ultimele patru rânduri. Se spune "...la lucrările comisiei din 1 iulie 2002 au fost prezenți 25 de deputați din 26 de membri ai comisiei...

Deci, superficialitatea aceasta, nepăsarea asta față de probleme grave ale populației, acestea m-au revoltat și m-au făcut să vin și să iau cuvântul.

Și, domnule președinte, în finalul raportului vreau să vă citesc ultimile patru rânduri. Se spune: "La lucrările comisiei din 1 iulie 2002 au fost prezenți 25 de deputați din 26 de membri ai Comisiei de amenajare. Raportul a fost adoptat cu 10 voturi pentru respingere, deci scădem din 25, 10, 6 voturi împotrivă și 1 abținere. 10 și cu 6 și cu 1 fac 17. Din 25 mai lipsesc 8. Hai să fiu catâr, așa și să spun, dacă vreți și pentru acest motiv. Vă rog eu și fac această propunere să fie rediscutată cu mai multă responsabilitate această propunere legislativă, adică să fie returnată la comisie. Acesta este punctul meu de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg, au votat pentru această propunere numai 6 persoane din 25, în felul acesta se privește problema.

Deci, procedural nu pot să admit această chestiune.

Dacă din partea celorlalte grupuri? Da, poftiți, din partea Grupului PSD, domnul Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au fost prezentate aici, pe de o parte, punctul de vedere al comisiei, pe de altă parte punctul de vedere al unui grup parlamentar.

Punctul de vedere al comisiei a fost argumentat cu discutarea în cadrul comisiei de către membrii acesteia și cu adoptarea printr-un vot majoritar, pentru că atâția oameni au fost în momentul votului, deci, aceia care au fost consemnați în procesul-verbal, iar punctul de vedere al grupului parlamentar este susținut prin experiența unui om care are mai multă sau mai puțină dreptate.

Eu cred că considerentele invocate aici de președintele Comisiei pentru administrație publică locală care propune respingerea este acela care ar trebui să prevaleze în fața punctului de vedere, chiar și în cazul în care acesta este specialist, dar care ilustrează doar o opinie proprie a unui grup sau a unui simplu membru al Camerei Deputaților.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat suntem de acord cu propunerea pe care comisia care a fost îndreptățită să facă acest raport ni l-a propus.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat,

Să știți că procedural eu în mod normal nu trebuie să vă dau cuvântul. Ați vorbit, puteați să vorbiți chiar o jumătate de oră, să vă expuneți absolut toate argumentele.

Nu vreau să considerați că, pentru că sunteți din opoziție am ceva împotriva dumneavoastră. Eu vă dau în continuare cuvântul, dar să știți că nu este corect.

 
   

Domnul Mardari Ludovic:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au intervenit unele precizări care consider eu că nu sunt suficient susținute de către domnul președinte al comisiei. După cum ați văzut, din 26 de membri ai comisiei au votat pentru respingerea acestei inițiative doar 10. Apoi, vreau doar să scot în evidență un aspect. Există o cutumă sau cum vreți s-o numiți, conform căreia, la comisiile unde are loc dezbaterea pe fond, inițiatorul sau inițiatorii sunt și ei chemați să participe.

Am lăsat vorbă la secretariatul comisiei să fiu anunțat când se va dezbate această inițiativă. Deși eram în București, nu am fost anunțat de către secretariatul comisiei; eu zic că așa era normal, să particip, aveam o serie de argumente în plus față de cele trecute în expunerea de motive.

Aș vrea apoi să îi solicit domnului președinte al comisiei să dea un singur exemplu de act normativ care se referă la contracte individuale, în cazul clădirilor colective. Bine, eu am studiat aceste acte normative, nu există niciunde o astfel de precizare și, ca urmare, o astfel de lege pe care noi am propus-o este absolut necesară. Din acest motiv solicit colegilor deputați prezenți în sală să fie de acord cu trimiterea la Comisia de administrație publică, pentru o mai bună analiză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, o să repet, dumneavoastră puteți la infinit, pentru că este normal să vă susțineți proiectul. Eu vă repet, de asemenea, că nu am motive procedurale ca să trimit această propunere legislativă la comisie. Comisia nu acceptă s-o rediscute, este aici președintele comisiei.

Pe de altă parte, într-adevăr, eu am făcut observația aceasta de foarte multe ori, inițiatorii propunerilor legislative ar trebui să fie invitați în toate cazurile când se dezbate propunerea lor legislativă.

Din nefericire, formularea de la art. 52 al Regulamentului nu este imperativă, în sensul că aceste comisii trebuie să discute numai în prezența inițiatorilor. Cred că Regulamentul trebuie modificat, aceasta este și opinia mea, pentru că se spune: "La ședințele comisiilor au dreptul să participe deputații care au făcut propunerea". Va trebui să se modifice Regulamentul, în opinia mea, în sensul ca obligatoriu să fie invitați cei care au formulat propuneri legislative.

Dar, repet, nu există suficiente motive procedurale ca să am dreptul să retrimit, mai ales în condiția în care președintele comisiei spune că s-a dezbătut în detaliu și că nu este de acord.

Domnul Oltean și cu aceasta încheiem dezbaterile.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni,

Îngăduiți-mi doar în câteva cuvinte să dau doar câteva detalii care să fie corect reținute, atât pentru cei care sunt prezenți, dar și pentru procesul-verbal de ședință.

În primul rând, este necesar să precizez că eu sunt aici raportorul comisiei și nu sunt Comisia de administrație publică și, în această calitate, eu sunt obligat să susțin raportul pe care comisia l-a adoptat cu o majoritate care nu poate fi pusă în discuție. Că sunt sau nu specialist în ce privește domeniul respectiv, este o chestiune care nu poate fi pusă în discuție aici, pentru că, repet, eu nu vin în calitate de specialist aici, nici de jurist, nici de avocat, profesia mea, ci vin în calitate de raportor al comisiei.

Pe de altă parte, în raportul care face obiectul acestei dezbateri se precizează într-o frază care a fost numărul de parlamentari prezenți la ședința respectivă; așa și spune: "la lucrările comisiei din data de 1 iulie au fost prezenți 26 de membri". Și, mai jos, într-o frază distinctă, se precizează că raportul la această lege a fost adoptat cu un număr de voturi care, însumate, duce la un total de 17 voturi, care raportat la 26 de membri cât are comisia, rezultă clar că a fost un cvorum incontestabil și o majoritate, de asemenea, incontestabilă.

Și la comisie, ca și în plen, este cunoscută această plimbare, dacă vreți, din sala de ședințe, pe care nu poate nimeni să o stăpânească și să o blocheze.

În ce privește absența de la susținere a inițiatorului, comisia, luând în calcul prevederile, atât ale Regulamentului de funcționare a Camerei Deputaților, cât și ale Regulamentului comisiei, a apreciat că nu sunt elemente care să ducă în mod obligatoriu la prezența inițiatorului pentru a aduce argumente suplimentare în susținerea acestei propuneri legislative.

De aceea, domnia sa nu a fost invitată la susținerea acestui proiect.

Sigur, n-aș vrea să fiu malițios, dar colegii domnului deputat, acela care a susținut, care a avut propunerea, desigur, puteau eventual să-l anunțe sau să solicite în plenul comisiei ca dezbaterea să nu se facă decât, în mod obligatoriu, în prezența acestuia și atunci probabil că la nivelul comisiei s-ar fi luat o altă decizie.

Eu, în calitate de raportor nu pot să fac altceva decât să mențin acest raport și să susțin, domnule președinte, dezbaterea lui în plen, așa cum a fost formulat.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să ia cuvântul. Nu doresc. Dezbaterile generale le-am încheiat aici. Propunerea legislativă va fi supusă votului final într-o ședință specială de vot.

Dacă plenul se pronunță pentru eliminarea propunerii acesteia, se va discuta.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.25 alin.3 din Legea nr.705/2001 privind sistemul național de asistență socială (amânarea votului final).  

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea art. 25 alin. 3 din Legea 705/2001 privind sistemul național de asistență socială.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți.

   

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă, care privește modificarea Legii nr. 705/2001 privind sistemul național de asistență socială, vizează ușurarea situației în acest domeniu și ar da un imbold, un avânt reglementării cât mai corecte în acest domeniu.

După cum știți și dumneavoastră, această lege pe care aș vrea s-o modific este o lege-cadru și prevede două forme ale asistenței sociale, și anume, prestațiile sociale și serviciile sociale de asistență socială.

Din această lege rezultă clar că alocațiile familiale și ajutoarele sociale care fac parte din prestațiile sau din categoria prestațiilor sociale sunt și vor fi reglementare întotdeauna prin legi speciale.

Față de această situație, serviciile sociale de asistență socială, potrivit art. 25 alin. 3 din legea discutată prevede că organizarea sistemului de asistență socială și acordarea drepturilor serviciilor din cadrul asistenței sociale vor fi reglementate prin hotărârea de Guvern.

Eu aș considera că ar trebui să asigurăm un tratament egal, juridic, între cele două forme de asistență socială și de aceea am propus ca serviciile de asistență socială, indiferent că este vorba de servicii de asistență socială comunitare sau speciale, să fie reglementate tot prin legi speciale.

Aș da un avânt reglementării pentru că, actualmente, nu se întâmplă nimic în domeniul serviciilor de asisteță socială. Guvernul nu emite nici un proiect de lege, nici o hotărâre de Guvern, deci, ar fi cazul ca și în acest domeniu să facem ceva, mai ales că formațiunea noastră politică ia foarte serios acest lucru, chiar în programul nostru am prevăzut reglementarea serviciilor de asistență socială comunitară și, deocamdată, nu putem face nimic, pentru că nu există nici o inițiativă de hotărâre de Guvern din partea Guvernului.

Chiar dacă comisia de specialitate a respins inițiativa mea, totuși, aș da un avertisment către Guvern că trebuie făcut ceva în acest domeniu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna președintă Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor alin. 3 al art. 25, în sensul organizării sistemului de servicii și stabilirii condițiilor de acordare a acestora, prin lege specială, urmând ca modul de aplicare să se aprobe prin hotărârea Guvernului.

Comisia propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât, conform prevederilor art. 7 din lege, coroborat cu prevederile art. 54 din aceeași lege, adică Legea nr. 705, realizarea măsurilor de asistență socială, respectiv a prestațiilor și serviciilor, precum și finanțarea acestora vor fi reglementate prin legi speciale, adică exact grija distinsului coleg, domnul deputat Kerekes.

De asemenea, art. 25 alin. 1 din lege, prevede că Ministerul Muncii stabilește prioritățile naționale în ceea ce privește serviciile sociale și inițiază proiecte de acte normative pentru reglementarea acordării acestora.

Prin urmare, legea-cadru privind asistența socială, ca lege organică, este permisivă în ceea ce privește reglementarea, atât prin legi speciale, cât și prin hotărâri ale Guvernului, a organizării și acordării serviciilor sociale.

De fapt, acest lucru l-a tratat și Consiliul legislativ, este o problemă mai mult de tehnică legislativă, prin avizul negativ pe care l-a dat acestei propuneri legislative. Acest lucru nu înseamnă că ne va opri pe noi, comisia, să atenționăm Ministerul Muncii să elaboreze și reglementarea privind normele de aplicare ale acestei legi și să-i rugăm să o facă cu mai multă celeritate.

În urma acestei dezbateri, comisia a propus respingerea cu unanimitate de voturi.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se dorește participarea la dezbateri?

Poftiți, domnule Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare sunt încă bine reprezentate în această aulă. Eu susțin propunerea făcută prin raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială, având în vedere și atingerea adusă cadrului constituțional prin această propunere. Deci, nu putem lua Guvernului dreptul de a emite hotărâri de Guvern în aplicarea unei legi, în măsura în care acest lucru este prevăzut în Constituția României.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD vă propune să respingem această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Poftiți. Din partea PRM, domnul Pleșa.

 
   

Domnul Eugen-Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

O singură observație. În intervenția domniei sale, doamna președintă a spus că Guvernul va face ceea ce vrea să facă colegul nostru, însă nu a spus că în termen de o zi, o săptămână, 10 luni... Aș vrea, atunci când se garantează pentru ceva și când respingi inițiativa unui deputat pe care-l frământă chestia aceasta, să aveți tăria să spuneți: "în atâtea luni de zile Guvernul va veni și...iată că nu mai este nevoie". Atât. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă un Guvern ar rezolva toate problemele țării și toată lumea ar fi mulțumită, ar rămâne la conducere 200 de ani și probabil că n-ar mai fi democrație.

Încheiem dezbaterile generale aici, propunerea legislativă se va supune votului final într-o ședință specială de vot.

Încheiem și ședința noastră aici. Ne revedem în ședință joi. Mâine se va lucra în comisii și astăzi după-amiază, evident.

Ședința s-a încheiat la ora 14,05.

 
     
Camera Deputatilor

Camera Deputatilor

Adresa postala

Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti

Legaturi utile

  • Presedintele României
  • Senatul României
  • Guvernul României
  • Curtea Constitutionala
  • Consiliul Legislativ
  • Monitorul Oficial
HTTPS access
  • Harta site
  • Structuri parlamentare
  • Activitate parlamentara
  • Informatii publice
  • Arhiva

Copyright © Camera Deputatilor