Camera Deputaţilor

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ne apropiem de ora 11,30, ora votului final și, până atunci, vă propun să dezbatem și cererea unui grup de parlamentari privind constituirea unei Comisii de anchetă cu privire la situația din sănătate.

Cine dintre inițiatori dorește să intervină? Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ion Luchian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este arhicunoscut că sistemul sanitar din țara noastră o duce rău, de o bună bucată de vreme și o duce din ce în ce mai rău, prin scăderea an de an a finanțării sau alocarea sumelor colectate la sistemul asigurărilor de sănătate disproporționat. Întreaga comunitate medicală a semnalat direct și prin intermediul presei că alocația bugetară este insuficient fundamentată și că, în urma aprobării bugetului de către Parlament, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a calculat valori ale punctului care nu acoperă cheltuielile a până la 35% din cabinetele medicale.

Parlamentarii nu ar fi dat aprobarea pentru bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate dacă aceste calcule ar fi fost aduse la cunoștința Parlamentului, concomitent cu introducerea proiectului de buget. Aprobarea bugetului despre care Guvernul știa că este insuficient ar fi trebuit să se facă cu indicarea modificărilor structurale ale sistemului sanitar, pentru a se putea face o încadrare în prevederile bugetare. Guvernul și-a luat obligația de a achita datoriile pentru anul 2002 din bugetul aprobat de Parlament pentru anul 2003, fără ca această cheltuială să fie prevăzută în bugetul aprobat de Parlament.

Constituția interzice aprobarea unor cheltuieli fără a fi indicată sursa, iar sursa indicată de Guvern prin ordonanța de urgență avea altă destinație. Prin două ordonanțe de urgență aprobate la începutul anului, plățile aferente datoriilor sistemului sanitar au început a se efectua chiar din bugetul anului în curs. Aceasta explică de ce, la această dată, sunt datorii încă neplătite de la sfârșitul anului 2002 și nu mai vorbesc în 2003. Datorită acestor perturbări, au apărut semnale privind insuficienta finanțare a sistemului sanitar. Cel mai grav afectați de această subfinanțare sunt medicii de familie, mai ales cei care au un număr până la 1.000 - 1.200 de asigurați înscriși, nu reușesc să obțină venituri mai mari decât cheltuielile. Uneori, și am semnale, pentru că s-au prezentat la cabinetul parlamentar și mi-au spus că duc bani de acasă să plătească personalul și nu au această obligație.

Totodată, spitalele au dovedit cu acte că bugetele pe anul în curs nu le ajung decât până în 2004. Situația asta există și în Prahova. Semne de întrebare privind modul de fundamentare a bugetului consolidat al sistemului sanitar au fost ridicate și de numărul impresionant de muncitori care pleacă în străinătate, astfel încât contribuția a aproape 2 milioane de oameni nu se regăsește în Fondul asigurărilor de sănătate.

Pentru a agrava și mai mult situația sistemului sanitar Guvernul României a propus, prin hotărâri de guvern, scutiri de plată de ordinul sutelor de miliarde, scutiri care ar fi trebuit să se regăsească în Fondul asigurărilor de sănătate și să nu fie plătite de contribuabili, prin alte mijloace. Pot să vă spun că, în foarte multe spitale din România, chiar dacă, prin sondajele pe care le-au făcut Ministerul Sănătății și organele de control conduse de domnul ministru Blănculescu, a scăzut consumul de medicamente, pentru că cheltuielile se fac mai judicios. Vreau să vă spun că mai mult de 30% din cheltuielile spitalelor sunt acoperite de pacienți. Vreau să vă spun că, chiar în București, legat de o intervenție chirurgicală, eu trebuie să plătesc 4 milioane să acopăr kit-urile care se folosesc la o operație, ceea ce nu este corect. Cu toate acestea, Guvernul afirmă că situația sistemului sanitar este sub control.

În prezent, există un număr inacceptabil de persoane care au beneficiat de amânări la plata contribuției la Fondul asigurărilor de sănătate...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vreau să vă...

Domnul Ion Luchian:

Imediat termin.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ion Luchian:

Și Guvernul nu a o ferit posibilitatea recuperării acestor creanțe. Un singur exemplu al rezultatelor acestei politici guvernamentale: coșmarul prin care trec pacienții, pe care-i știți și dumneavoastră, din maternități și din spitalele de psihiatrie și nu numai. Soluția Guvernului: spitalele au trecut în subordinea administrațiilor locale, fără ca, în bugetele acestora, să se regăsească și sume pentru a susține aceste instituții. În acest mod, odată cu descentralizarea, a dispărut și finanțarea acestora, cu excepția sumelor ce provin exclusiv din prestații medicale. Guvernul a luat, în anul 2003, decizia de a transforma aproximativ 25% din spitale în unități medico-sociale. Pentru acestea nu se regăsesc nicăieri bani. De altfel, știți și dumneavoastră, că veniți din toate colțurile țării, cam ce eficiență au avut aceste unități medico-sociale, deși ele sunt absolut necesare.

Deoarece situația gravă a finanțării sistemului sanitar are repercusiuni asupra întregii populații, considerăm că parlamentarii, deputații, reprezentanți aleși ai poporului român, au dreptul și chiar datoria de a fi corect informați asupra cauzelor acestor disfuncționalități. Deoarece majoritatea deciziilor au fost luate, în privința finanțării sistemului sanitar, adoptate doar prin ordonanță de urgență, constatăm că Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului, fiind responsabil de dezastrul din sistem, o informare corectă. De aceea noi solicităm formarea unei comisii parlamentare care să analizeze, să intre în posesia cuantumului fondurilor pentru sănătate, să vedem modul cum au fost repartizate, când și cum se vor plăti datoriile din spitalele din România și dacă spitalele, sistemul sanitar au acoperit financiar, până la sfârșitul anului, cheltuielile.

Eu cred, pentru că lucrez în sistem, că o afirmație că bugetul pe anul 2004 ar ajunge până la sfârșitul anului este doar o vorbă pe hârtie. Cred că dumneavoastră o să fiți de acord că o comisie a Parlamentului trebuie să analizeze modul în care se utilizează fondurile din sistemul sanitar.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, din partea Grupului PD.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Începând cu anul 2001, sistemul sanitar a intrat într-o criză cronică de profunzime nemaiîntâlnită până acum. Afirmațiile specialiștilor în această privință au fost reluate și de către fostul ministru al sănătății, domnul Mircea Beuran, obligat să recunoască că sistemul sanitar românesc traversează cea mai gravă criză din ultimii 60 de ani. Această afirmație sintetizează, în câteva cuvinte, starea deplorabilă a sistemului sanitar românesc, iar cifrele nu fac altceva decât să o confirme. Alocarea bugetară pentru sănătate, în jur de 4% din p.i.b., ne situează pe unul dintre ultimele locuri din Europa, în timp ce media țărilor europene este de circa 6%. Cheltuielile totale pentru sănătate ale fiecărui locuitor reprezentau, în 2001, în România, 90 de dolari pe an, în timp ce, până și în Bulgaria, suma era de 150 de dolari. Ani la rând, Fondul național de asigurări de sănătate a fost intenționat planificat cu un excedent care nu s-a mai regăsit niciodată în cheltuielile pentru sănătate, ci a fost folosit pentru astuparea găurilor negre ale economiei românești sau pentru a echilibra deficitele altor fonduri sociale. Situația aceasta este agravată de proasta colectare a contribuțiilor pentru sănătate: circa 82% în 2001, conform Curții de Conturi, care a făcut ca în septembrie 2002 sumele neîncasate să ajungă la un nivel de circa 27.000 de miliarde.

În timp ce statul este incapabil să-și îndeplinească una din funcțiile sale de bază, aceea de a colecta banii, el găsește de cuviință să stimuleze în continuare disciplina financiară, recurgând la reeșalonarea datoriilor și anularea penalităților pentru sute de societăți comerciale. Înțelegerea de care dă dovadă Guvernul se manifestă mai ales în cazul clienților și prietenilor politici, cărora li se iartă sau li se convertesc în acțiuni datorii de mii sau zeci de mii de miliarde. În acest timp, sumele pe care medicii au dreptul să le folosească pentru fiecare pacient sunt de domeniul ridicolului - circa 2.200 de lei pentru medicamente și 750.000 de lei pe lună pentru analize pentru fiecare cetățean în anul 2002.

Salariile personalului medical continuă să fie printre cele mai scăzute comparativ cu cele ale colegilor din țările europene, dar și cu celelalte ramuri de activitate din România, deasupra acestora doar lucrătorii din industria textilă, conform statisticilor, se află sub nivelul sănătății. Toate acestea se referă în imposibilitatea României de a-și depăși condiția de codaș al Europei în ceea ce privește mortalitatea infantilă, decesele materne, speranța medie de viață, cazurile de SIDA infantilă, hepatita gen TBC, mortalitatea prin boli cardiovasculare. Acești indicatori folosiți în toate statisticile serioase pentru a cuantifica nivelul calității vieții unei populații arată, fără drept de tăgadă, mediocritatea care caracterizează, în acest moment, situația sănătății din țara noastră. De aceea Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține ca extrem de necesară constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă a situației din sănătate, convins că cetățenii au dreptul să știe ce se întâmplă cu banii lor și mai ales cine își bate joc de sănătatea lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Din partea UDMR-ului, dorește cineva să intervină? A PRM-ului?

Domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că discuția despre ceea ce se întâmplă în sănătate este o discuție care ne privește pe toți și multe lucruri sunt încă de făcut în domeniul sănătății și asta este un lucru evident. Este dincolo de tăgadă faptul că există probleme mari în acest domeniu și ele așteaptă să fie rezolvate. Trebuie spus că, din păcate, aceste lucruri fiind de foarte mulți ani și încă, până acum, multe dintre ele nu s-au rezolvat, deși există câțiva pași care s-au făcut în domeniul acesta, unii din acești pași fiind foarte importanți.

Aș vrea să le reamintesc colegilor mei că atunci când am votat bugetul, una din discuțiile care au avut loc aici în plenul Parlamentului a fost legată de acest excedent de care se vorbea și că prin demonstrația făcută de către ministrul finanțelor la data respectivă și acceptată de plenul Parlamentului s-a ajuns la concluzia că anul acesta în buget nu mai este vorba de nici un excedent la bugetul sănătății, la bugetul fondului național de sănătate. Pe de altă parte, trebuie spus că este adevărat, probabil că se colectează cam 90 de dolari de la fiecare cetățean, numai că în urmă cu câțiva ani, prin anul 1998, 1999, 2000 era sub 70.

Aș vrea însă să vin puțin la cererea pe care colegii noștri au depus-o și trebuie spus că din punct de vedere tehnic, această cerere nu poate fi baza unei comisii de anchetă. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, art.71, care stă la baza constituirii unei comisii, noi aveam nevoie de un proiect de hotărâre, și nu de o expunere de motive și o simplă cerere. De altminteri, totdeauna așa au fost făcute toate cererile de comisie de anchetă.

Pe de altă parte, ceea ce s-a spus aici nu este și ceea ce scrie în expunerea de motive și în cererea pe care grupurile parlamentare respective o fac, pentru că de fapt în expunerea de motive se vorbește despre Legea bugetului, care a fost votată de Parlament, se vorbește despre intenții legislative care încă nu au fost votate de Parlament sau alte chestiuni de genul acesta, iar lucrurile spuse aici nu sunt deloc amintite, deși, repet, unele dintre ele, fără a fi adevărate, constituie încă probleme care sunt în atenția actualului Guvern.

Aș mai vrea doar să spun că aceste ipoteze sau suspiciuni pe care le au colegii mei, nu pot sta la baza unei hotărâri de a înființa o comisie de anchetă, ele trebuiesc întâi rezolvate prin căile parlamentare care le stau la dispoziție, cerere de informații, întrebări, interpelări, pentru a avea o bază documentară, eventual pentru o comisie de anchetă.

Trebuie să spun în încheiere că, din punctul nostru de vedere, această comisie de anchetă nu este justificată de nici un fel, nici prin ceea ce ne-au prezentat colegii noștri, nici prin ceea ce au susținut astăzi și în expunerea de motive pe care ne-au prezentat-o. De aceea, Grupul parlamentar al PSD va respinge această cerere de comisie de anchetă. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să intervină? Da, poftiți. Domnul Márton Árpád.

Stimați colegi,

V-aș ruga să vă adunați în sală pentru că o să începem în curând procedura votului final, inclusiv asupra propunerii de judecător la Curtea Constituțională. Vă rog.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă spun sincer, pe mine ieri m-a surprins acest document pe care l-am primit din partea unor grupuri parlamentare care au într-adevăr juriști de marcă, deci, ar fi trebuit să observe acele elemente esențiale de fond și de formă pe care antevorbitorul le-a exprimat aici. Eu, când am citit această coală de nici jumătate de pagină scrisă, am crezut că stau în fața unei noi moțiuni voalate. Termenul de 45 de zile de la data când am accepta, mă ducea iarăși la o idee de nu știu de ce. Adică, inițiatorii, în această perioadă, nu au ce face, deci, nefiind ocupați vor să investigheze câteva lucruri, poate pentru că doresc din când în când să mai apară pe sticlă cu declarații în domeniul sănătății. Este posibil, pentru că, într-adevăr, deși foarte interesant, conform sondajelor de opinie, populația, din păcate nu este atât de interesată de acest domeniu pe cât de gravă este situația sănătății în România. Cu toate acestea, pur și simplu nu le-am înțeles activitatea, decât că vor o dezbatere mai îndelungată asupra unei moțiuni voalate.

Mai departe, dacă pornim de la ideea reală, de la faptul în sine că sunt mari probleme în sănătate, incontestabil, acestea, într-adevăr, au cel puțin trei cauze; una - lipsa banilor, a doua - administrarea defectuoasă și a treia - este incoerența legislativă, coerență care ar fi trebuit să fie impusă de Comisia pentru sănătate și familie, condusă de o persoană dintr-un partid semnatar. Eu cred că, în primul rând, ar fi trebuit să se realizeze această coerență, aceasta intră în exigența legislativă încât să nu permită, de exemplu, administrarea defectuoasă a banilor puțini. Ca atare, nici noi nu putem susține acest ceva despre care nici nu știm ce este. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal îmi semnalează că trebuia întâi să votăm constituirea comisiei de anchetă.

Este vorba de cererea mai multor parlamentari din Partidul Democrat, Partidul Național Liberal și Partidul România Mare de a se constitui o comisie de anchetă în domeniul sănătății.

Cine este pentru constituirea acestei comisii? 59 de voturi pentru.

Împotrivă?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce aveți împotriva anchetelor, parlamentarilor PSD?!

Domnul Valer Dorneanu:

188 de voturi împotriva constituirii comisiei.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

A fost respinsă cererea de constituire a acestei comisii de anchetă.

Domnul deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Știți că nu vă rețin cu multe cuvinte. De data aceasta, o întrebare care se dorește retorică, deși dumneavoastră i-ați răspuns: "De ce vă e frică?" N-o să scăpați.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)