Camera Deputatilor

Doamna Roberta Alma Anastase:

La ordinea de zi avem Mesajul președintelui României adresat Parlamentului, pe probleme actuale de politică externă.

Îl invit la tribună pe domnul Traian Băsescu, președintele României. ( aplauze.)

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte al Senatului României,

Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Excelențele voastre,

Dragi români,

Am solicitat să mă adresez Camerelor reunite ale Parlamentului pentru a-mi exprima preocuparea față de recentele evenimente din Republica Moldova. Consider că avem obligația să analizăm împreună situația creată la granița de est a țării noastre, graniță a Uniunii Europene.

Mulți s-au întrebat de ce președintele României nu a reacționat imediat. Nu am dorit să răspundem la provocările din ultima săptămână, care urmăreau să justifice acțiunile de represiune prin invocarea atitudinii și acțiunilor României. Dar nu putem să tăcem la infinit, chiar dacă vă pot prezenta doar o evaluare parțială.

Sunt voci care ne spun că România trebuie să uite de Republica Moldova, să ne prefacem că nu avem o relație specială cu cetățenii acestei țări. Acestora le recomand să-i întrebe pe români cum este privit cel care își lasă frații la greu.

Datoria noastră morală este să nu-i abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendică de la aceeași istorie ca și noi, pe cei care vor să aibă în Europa un viitor comun cu cel al României, indiferent dacă sunt români, ucraineni, ruși sau de altă origine etnică. România nu vrea să revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut, România nu vrea să pună în discuție granițele sau suveranitatea Republicii Moldova. Este în interesul direct al României să se învecineze cu o țară stabilă și prosperă.

Ca stat european, avem responsabilitatea de a face cunoscut atât aliaților noștri, cât și celorlalte state ale lumii, ce se întâmplă dincolo de Prut. Atitudinea noastră pleacă de la valorile care stau la baza Uniunii Europene, comunitate de țări care are vocația, așa cum este scris în Tratatul de la Roma din 1957, să promoveze pacea și libertatea, chemând toate popoarele Europei care împărtășesc aceste idealuri să i se alăture.

Doamnelor și domnilor,

Am fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova imediat după momentul proclamării independenței acesteia, la 27 august 1991. România a fost și primul stat care a stabilit relații diplomatice cu Chișinăul pentru a pune bazele firești ale relației între cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului. România a făcut acest gest, deși teritoriul de la est de Prut a fost desprins din trupul țării de pactul fascisto-comunist Ribbentrop-Molotov, declarat și de către Parlamentul României drept un act ilegal și arbitrar.

În primii ani după 1989, statele noastre au început parcurgerea unui lung drum spre edificarea unor societăți moderne și democratice, fondate pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și România și Republica Moldova se aflau în fața parcursului comun de la un regim totalitar la un stat de tip european. Și România și Republica Moldova și-au afirmat voința de a consacra caracterul unic al relațiilor noastre, consolidat de utilizarea limbii române și de o istorie comună. Valorile europene erau împărtășite atât la București, cât și la Chișinău, iar integrarea în familia europeană era dezideratul comun al ambelor state.

Înainte de a deveni parte a Uniunii Europene, România a trecut printr-un proces îndelungat de desprindere de trecutul totalitar. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului și Comisia pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România au făcut o necesară operă de clarificare a istoriei noastre din ultimul secol, trăgând o linie de demarcație între România modernă și cele două totalitarisme care au acaparat statul român vreme de jumătate de veac. Astfel, am putut privi cu încredere viitorul nostru european.

Cetățenii Republicii Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lăsat urme adânci. Negarea identității românești este parte a acestei moșteniri totalitare. Pentru o întreagă generație de tineri, studiul limbii și literaturii române sau al istoriei românilor a devenit o dovadă de curaj. A rosti slujba în limba română și a oficia într-o biserică aparținând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deși libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal.

Sechelele comunismului se regăsesc și în teza conform căreia identitatea unui stat se construiește lansând permanente acuze la adresa României și a cetățenilor săi. Nu vom accepta ca românii să fie culpabilizați pentru că sunt români. Nu vom accepta ca România să fie acuzată de acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Nu vom tolera ca românii de peste Prut să fie umiliți doar pentru că nu cred într-un sistem ostil societății deschise.

Doamnelor și domnilor,

România sprijină necondiționat Republica Moldova. Este în interesul direct al României ca Republica Moldova să își împlinească destinul european, conform aspirațiilor cetățenilor ei de a trăi în securitate și stabilitate democratică. Țara noastră consideră că democratizarea și modernizarea Republicii Moldova, precum și respectarea drepturilor și libertăților civile ale cetățenilor săi, sunt elemente fundamentale, care influențează calitatea relațiilor cu statul vecin, iar acestea trebuie urmărite indiferent de orientarea politică a autorităților de la Chișinău atâta timp cât sunt rezultatul unor alegeri corecte.

Fără sa cerem nimic în schimb, am devenit avocatul vocației europene a Republicii Moldova. De aceeași abordare am dat dovadă și în demersurile noastre de susținere la ONU, OSCE, Consiliul Europei, NATO și în alte organizații regionale. Am sprijinit includerea Republicii Moldova în proiectele derulate sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), al Acordului de Liber Schimb în Europa Centrala (CEFTA), în cadrul Organizației Cooperării Economice la Marea Neagra (OCEMN), al Inițiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est (SECI), ca să enumăr numai o parte din aceste dovezi de susținere venite din partea noastră.

În mod constant, România a atras atenția comunității internaționale, Uniunii Europene și NATO, asupra pericolului pe care îl reprezintă conflictele înghețate și, în mod deosebit, conflictul transnistrean. România a pledat pentru implicarea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, alături de OSCE, Federația Rusă și Ucraina, în problematica reglementării situației din zona transnistreană. România a susținut decizia Uniunii Europene de a se angaja concret în această problematică prin crearea și implementarea misiunii Uniunii Europene de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, fiind mulțumiți de rezultatele pe care această misiune le-a produs în teren. De asemenea, am apreciat numirea de către Uniunea Europeană a unui reprezentant special pentru Republica Moldova și deschiderea unei reprezentanțe a Comisiei Europene la Chișinău. În plus, am adus, în mod constant, tema Republicii Moldova pe agenda sesiunilor Consiliului European.

Schimburile economice dintre țara noastră și Republica Moldova s-au intensificat constant. Exporturile acestui stat în România au crescut puternic, mai ales în ultimul an, susținute de regimul comercial preferențial asimetric acordat de Uniunea Europeană. România este acum a treia sursă de importuri și prima destinație a exporturilor din Republica Moldova.

Cu toate acestea, reacția autorităților de la Chișinău a vizat, cu predilecție, împiedicarea dezvoltării firești a relațiilor bilaterale. Astfel, România a fost acuzată, în repetate rânduri, de "imperialism" și de "expansionism", inclusiv în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, unde România nu a făcut decât să apere cauza propriilor ei cetățeni.

Identitatea românească a fost atacată prin falsificarea istoriei naționale, punerea sub semnul întrebării a unității limbii române, descurajarea afirmării apartenenței etnice și tratamentului discriminatoriu aplicat unor instituții de presă de limbă română. În plus, la probleme pentru care există soluții tehnice, cum ar fi solicitarea de a deschide două consulate la Bălți și Cahul sau micul trafic de frontieră, am primit răspunsuri propagandistice care, de fapt, lovesc chiar în interesele cetățenilor din Republica Moldova.

Doamnelor și domnilor,

În ultimii patru ani, în pofida sincopelor, ne-am străduit să relansăm relațiile bilaterale. Datorită acestor eforturi și convingerii că este în interesul cetățenilor ambelor state să beneficieze de avantajele unei relații constructive, am reușit să avem aproape în fiecare an întâlniri si convorbiri la nivel de șef de stat, de prim-ministru, de ministru de externe.

Am propus și s-a realizat un maximum de angajare în planul dialogului politic. De fiecare dată, la sfârșitul unui asemenea parcurs optimist, liderii de la Chișinău au lansat, printr-o diplomație publică greșit înțeleasă, cele mai diverse acuzații, nefondate, la adresa părții române, menite să blocheze aproape tot ce se realizase anterior. Nu am renunțat, nu ne-am angajat pe calea disputelor sterile, nu am anulat resurse sau înțelegeri deja convenite, ci am continuat să menținem toate ofertele pozitive, care răspundeau intereselor cetățenilor din România și din Republica Moldova. Suntem convinși că nu avem dreptul să intrăm într-o logică a escaladării, nici din perspectiva specificității relațiilor bilaterale și nici din cea a spiritului normelor europene. Nu vom abdica de la valorile europene și nici de la obligațiile ce ne revin prin prisma unității istorice, de limbă și cultură, între cele două state.

În pofida unei abordări în care am dovedit deschidere și dorință de dialog, suntem din nou confruntați cu atitudini ostile din partea autorităților din Republica Moldova, cu acuzații fără precedent. Acuzații, dar nu și probe!

Încercarea de externalizare a originii problemelor interne din Republica Moldova, de închipuire a unui dușman extern și, pornind de la o asemenea abordare, acuzațiile la adresa statului român sunt inacceptabile și ridică semne serioase de întrebare asupra motivelor, scopurilor și semnificațiilor politice ale acestui tip de atitudine.

De fapt, se încearcă punerea pe seama românilor și a Statului român a responsabilității pentru pașii înapoi făcuți în procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultățile economice și sociale prin care trece Republica Moldova. Aceste acuzații mă obligă să afirm că nu România este responsabilă pentru eșecul democratizării Republicii Moldova, ci cei care o conduc în mod periculos înapoi spre trecutul comunist sovietic.

Afirmațiile autorităților din Republica Moldova dovedesc rea-credință și încercarea de a dezinforma. Spre exemplu, autoritățile statului vecin au anunțat introducerea regimului de vize pentru cetățenii români, subliniind că, astfel, cetățenii români vor plăti taxe așa cum cetățenii Republicii Moldova plătesc pentru vizele românești. În realitate, cetățenii Republicii Moldova nu au plătit niciodată taxă de viză, deși partea română acordă anual circa 120 de mii de vize, mai multe decât toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc. Modalitatea de introducere, de către autoritățile de la Chișinău, a regimului de vize pentru cetățenii români, care sunt în același timp și cetățeni europeni, s-a făcut cu încălcarea acordurilor în vigoare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în materie de circulație a persoanelor și denotă atitudinea arbitrară și discriminatorie a autorităților de la Chișinău. Acestea au afectat relațiile cu România prin inițierea unor măsuri ostile pe plan politic, mergând până la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru. Totuși, România nu a întreprins contramăsuri și va rămâne consecventă susținerii unei politici active în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova și pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeană.

Țara noastră a condamnat violențele și distrugerile care s-au înregistrat în timpul manifestărilor de la Chișinău și a atras atenția asupra necesitații respectării normelor democratice. Responsabilitatea asigurării ordinii de drept revine conducerii Republicii Moldova.

Evenimentele de la Chișinău, unde autoritățile au permis, repet, au permis accesul manifestanților în sediile principalelor instituții ale statului, ridică semne importante de întrebare. Violențele de acum o săptămână, inclusiv devastarea unor instituții publice, nu au servit nici manifestanților, nici opoziției politice. Ele au servit exclusiv celor care, de fapt, le-au provocat și le-au făcut posibile, adică acelora care dețin acum puterea.

Violența nu este o soluție. Numai prin alegerea și ajungerea la un acord asupra redemarării procesului de democratizare se poate ieși din impasul actual.

Suntem îngrijorați de represaliile pe care autoritățile Republicii Moldova le întreprind, de încălcările grave ale drepturilor omului. Situația este agravată de limitarea și blocarea activității reprezentanților mass-media, acțiuni prin care se încearcă să se ascundă opiniei publice abuzurile și comportamentul brutal al forțelor de ordine. Jurnaliștii care mai pot transmite menționează răpiri de persoane, rețineri abuzive, amenințări, terorizarea cetățenilor, fabricarea de dosare, anchete fără asigurarea asistenței juridice pentru persoanele reținute.

Chiar dacă alegerile parlamentare s-ar fi desfășurat corect, libertățile cetățenești nu pot fi anulate. Am învățat, din istoria recentă, că cenzura asupra mass-media, amenințările și violențele asupra jurnaliștilor reflectă un sentiment de ilegitimitate și nereprezentativitate.

Este condamnabilă amenințarea cetățenilor cu folosirea armelor, amenințare venită din partea unor lideri marcanți ai Republicii Moldova și care trădează o acțiune de neînțeles față de valoarea unică a vieții fiecărui om. Atragem atenția că utilizarea armelor împotriva populației civile, în rândul căreia se regăsesc și cetățeni români, constituie o crimă. În situația înregistrării, în asemenea circumstanțe, de victime omenești, autoritățile române vor întreprinde toate măsurile pentru aducerea în fața justiției penale internaționale a persoanelor care au executat și comandat astfel de acțiuni.

România își manifestă preocuparea față de agresarea și măsurile ilegale întreprinse până acum împotriva cetățenilor români. Considerăm că neinformarea părții române cu privire la cetățenii țării noastre care sunt, eventual, reținuți sau arestați, precum și interzicerea stabilirii, de către aceștia, legăturii cu Ambasada României pentru asigurarea asistenței consulare constituie încălcări grave ale normelor internaționale. Cerem autorităților de la Chișinău să asigure imediat reprezentaților consulari ai României accesul la cetățenii români eventual reținuți, dacă această situație există.

În ultimul timp, au existat presiuni brutale față de cetățeni ai Republicii Moldova, care își afirmă identitatea etnică românească. Asemenea manifestări românofobe, încurajate de actuala putere din Republica Moldova, precum și limitarea, prin orice formă, a dreptului de exprimare liberă cu privire la apartenența etnică reprezintă manifestări inacceptabile de intoleranță, caracteristice unor guvernări profund nedemocratice, străine de spiritul european.

Represaliile care au loc în Republica Moldova, încălcarea libertăților fundamentale a drepturilor omului, a libertății de expresie, expulzarea unor jurnaliști și acuzațiile la adresa statului român obligă România să ceară efectuarea unei anchete europene asupra responsabilităților pentru represiunile din ultimele zile.

În condițiile în care măsurile represive vor continua, România va analiza, în conformitate cu normele internaționale, formele de asistență umanitară și de protecție pentru cei a căror viață și integritate fizică sunt amenințate.

Doamnelor și domnilor,

Elogiez curajul și profesionalismul jurnaliștilor care au reflectat corect evoluțiile din statul vecin, asigurând accesul la surse de informare, atunci când acesta se dorea a fi limitat. Am apreciat gestul de solidaritate al instituțiilor media din România, care au oferit și vor oferi sprijin colegilor din Republica Moldova.

Amintesc că, prin articolul 7 al Constituției, statul român are obligația să acorde sprijin etnicilor români din afara granițelor. Vom continua să acordăm sprijin persoanelor din Republica Moldova, care se consideră români și simt românește, pentru a-și păstra identitatea. Nu putem accepta ca românii de peste Prut să fie izolați de restul Europei. Nu putem accepta ca, în special generația tânără, să nu aibă șansa de a circula liber și de a-și face studiile în țara noastră sau în restul țărilor europene.

În acest sens, amintesc că legea română prevede redobândirea, la cerere, a cetățeniei române de către foștii cetățeni ai statului nostru și urmașii lor, care au fost privați de acest statut împotriva voinței lor. Constat însă că procesul birocratic prevăzut de această lege limitează drastic numărul persoanelor care beneficiază în mod real de ea. Ca urmare, am solicitat Guvernului să adopte, în regim de urgență, modificarea legii cetățeniei, astfel încât să putem facilita și urgenta procesul de redobândire a cetățeniei de către cei care și-au pierdut-o abuziv și de către familiile acestora, până la gradul trei.

Astfel, românii din Republica Moldova își vor putea recăpăta, în mod accelerat, cetățenia română și vor deveni, din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene.

Vom continua să oferim acces nediscriminatoriu și gratuit tuturor tinerilor din Republica Moldova, care doresc să studieze în limba română în învățământul preuniversitar și în învățământul superior din România. Vom continua să susținem, prin proiecte și programe culturale, spiritualitatea românească din Republica Moldova. Vom continua să oferim posibilitatea ca reprezentanții autorităților locale de peste Prut să beneficieze de expertiza colegilor români. Vom continua să sprijinim dezvoltarea societății civile din Republica Moldova, cunoscând, din experiență proprie, beneficiile pe care aceasta le aduce consolidării democratice.

Acum doresc să mă adresez în mod special tinerei generații de peste Prut.

Dragi tineri,

Dragi tineri care vă puneți speranța în România, care vă puneți speranța în instituțiile europene, viitorul nu poate fi decât al vostru, aveți încredere în forțele libertății!

Totalitarismul comunist reprezintă trecutul și are loc numai în manuale și în cărțile despre crimele sale.

Republica Moldova nu mai poate fi izolată. La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului, nimeni nu mai are dreptul să ridice un zid între țările noastre.

Doamnelor și domnilor,

Azi, la granița de răsărit a Uniunii Europene, are loc un conflict între două sisteme de valori.

Pe 18 decembrie 2006, înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, în numele valorilor europene și universale, am ținut să condamn regimul comunist din România. Azi, constat cu îngrijorare că realități pentru care am condamnat oficial regimul comunist se regăsesc la frontiera României secolului 21: absența statului de drept, discriminarea etnică, reprimarea oponenților, cenzura, atacarea culturii române, utilizarea sărăciei pentru a crea dependență de puterea politică, amenințarea cu folosirea forței împotriva propriilor cetățeni. Iată elemente care, luate împreună, creează o atmosferă de teroare.

La două decenii de la revoluțiile anticomuniste din 1989, țin să reafirm valorile supreme care i-au inspirat pe cei care au decis să nu mai trăiască în minciună. libertatea individului nu poate fi negociată. nu există nici o justificare pentru înjosirea ființei umane în numele unei false rațiuni de stat ori de partid. nimeni nu deține monopolul adevărului și nimeni nu poate să nege dreptul cetățenilor la exprimarea propriilor opinii, la liberă circulație, la organizare politică în partide independente.

Fac un apel către toate partidele politice din România, către toți liderii de opinie, să înțeleagă acest moment ca un moment al solidarității naționale, ca un moment care nu trebuie să ne divizeze, ca un moment în care trebuie, dimpotrivă, să le arătăm tuturor că suntem realiști, uniți și că știm să ne apărăm interesul național.

România reafirmă principiile Cartei ONU și pe cele ale Actului Final de la Helsinki, chemând la respectarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Republicii Moldova. În același timp, avem o datorie legală, morală și de onoare față de românii de peste Prut.

România va sprijini în continuare democratizarea și europenizarea Republicii Moldova. Vom accelera acordarea cetățeniei române celor care au acest drept, vom folosi toate instrumentele politicii naționale și europene pentru a întări legăturile culturale, relațiile economice cu Republica Moldova, pentru a dezvolta asistența acordată administrației centrale și locale, pentru a facilita accesul elevilor și studenților la resursele educaționale din România.

Doamnelor și domnilor,

România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă cortină de fier. Prutul trebuie să fie doar o linie de demarcație temporară a frontierei Uniunii Europene, până la intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proces pe care țara noastră îl va susține necondiționat.

Vă mulțumesc. (Aplauze prelungite.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și noi îi mulțumim domnului președinte pentru mesajul adresat Parlamentului României pe probleme actuale de politică externă.