Camera Deputatilor

Ședința a început la ora 12.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, asistați de domnul deputat Mihai-Alexandru Voicu, secretar al Camerei Deputaților, și domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule președinte al Parlamentului European Jerzy Buzek, Distinși reprezentanți ai Corpului Diplomatic, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Declar deschisă ședința comună solemnă a Camerei Deputaților și Senatului consacrată vizitei în România a domnului Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European.

Îmi face o deosebită plăcere să-i urez astăzi bun venit președintelui Parlamentului European.

Vizita Domniei Sale în România ne onorează și este cel mai important moment al dialogului constant pe care Camerele noastre legislative îl au cu instituțiile europene la toate nivelurile.

Vizita domnului președinte Buzek vine într-un moment delicat, dificil pentru România, dar și pentru Europa, în ansamblul ei.

Noi, împreună cu partenerii noștri din Uniunea Europeană, traversăm o criză fără precedent în istoria noastră recentă.

De modul în care alegem să gestionăm această criză va depinde viitorul cetățenilor noștri, dar și cel al construcției europene.

Prezența domnului președinte Buzek alături de noi este un moment important și are o semnificație aparte.

Domnia Sa s-a remarcat atât prin activitatea de președinte al Parlamentului European, cât și de-a lungul carierei sale drept unul dintre cei mai fermi promotori ai principiilor și valorilor europene.

Aș puncta faptul că președintele de astăzi al Parlamentului European a ocupat, în perioada 1997 - 2001, și poziția de prim-ministru al Poloniei.

În acea perioadă, echipa executivă condusă de președintele Buzek a introdus în politica Poloniei o serie de reforme extrem de dure, dar importante, iar rezultatul îl putem vedea astăzi cu toții.

Polonia trece mult mai ușor prin această criză economică.

Astăzi, la București, îl primim, într-o ședință solemnă, pe primul președinte al Parlamentului European care vine dintr-o țară fostă comunistă.

Este, poate, dovada cea mai clară că proiectul european este un succes și că reunificarea continentului a reușit pe deplin.

La două decenii de la căderea "Cortinei de fier", valoarea simbolică a acestui moment este, cu siguranță, evidentă fiecăruia dintre noi.

Cu aceste gânduri, dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului președinte Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European.

Domnule președinte, vă rog. (Aplauze)

Domnul Jerzy Buzek - președintele Parlamentului European:

Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Senatului, Dragi colegi, Dragi membri ai Parlamentului României, Înainte de a face observațiile dorite, aș vrea în primul rând să vă mulțumesc pentru cuvintele de sprijin și solidaritate din partea dumneavoastră și din partea cetățenilor români după accidentul în care a fost ucis domnul președinte Kaczynski și alți 96 de pasageri la Smolensk.

Printre aceștia au fost 18 parlamentari și 3 deputați din ambele Camere ale Parlamentului polonez.

Pentru început, aș vrea să spun câteva cuvinte despre istoria noastră europeană comună.

Țările noastre, România și Polonia, au fost întotdeauna aliate și prietene și, la un moment dat, chiar vecine.

Polonia nu va uita niciodată faptul că țara dumneavoastră a oferit un adăpost Guvernului Poloniei în 1939, precum și oferta de asistență militară în momentul în care Polonia a fost invadată.

E o istorie pe care am dori să nu o vedem repetată.

Uniunea Europeană ne poate ajuta în acest sens, așa cum o face de 60 de ani.

Dragi prieteni, Pentru România și alte țări din regiunea noastră, intrarea, aderarea la Uniunea Europeană nu a fost un scop în sine, ci doar un prim pas, urmat apoi de continuarea reformelor începute.

Astfel, vom putea profita de ocaziile pe care le oferă Uniunea Europeană pentru a ajunge din urmă vestul continentului european.

Istoria noastră tragică a dus țările noastre nu pe calea subdezvoltării, ci mai degrabă pe calea unei dezvoltări greșite, parțial.

De aceea, trebuie să continuăm aceste transformări în Europa Centrală și de Est, transformări pe care le-am început acum 20 de ani.

E o provocare nu doar pentru țările din Europa Centrală și de Est, în prezent, ci pentru întreaga Uniune Europeană.

Lumea se schimbă în jurul nostru și trebuie să ne schimbăm și noi odată cu ea, pentru a răspunde tuturor provocărilor și pentru a găsi răspunsuri pentru așteptările cetățenilor.

Uniunea Europeană ne poate ajuta, de pildă, cu politicile de coeziune.

Suntem sub egida măsurilor de solidaritate.

Asta este răspunderea noastră și răspunderea dumneavoastră, de asemenea, ca membri ai Parlamentului României, să mergeți mai departe pe calea reformelor necesare în toate statele membre în prezent.

Nu-mi este ușor să spun ceea ce doresc să spun de fapt.

Singurul lucru care mă încurajează și mă îndreptățește să vorbesc deschis și cinstit cu dumneavoastră este experiența mea personală, așa cum a spus doamna președinte, experiența mea de implementare a unor reforme dureroase și dificile de acum 20 de ani.

Pot să spun astăzi exact ce am spus acum câteva zile în Grecia și ce sunt gata să spun în Portugalia și Spania - unde voi merge peste câteva zile -, ceea ce am spus și în Lituania, și în Letonia când am fost acolo într-o vizită oficială, în toamna trecută, la începutul perioadei de criză pe care au traversat-o ambele țări.

Dragi colegi, primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că România trebuie să facă reforme, să se reformeze.

Este răspunderea noastră comună, ca politicieni, ca parlamentari.

Totodată, este răspunderea Parlamentului României, împreună cu alte parlamente.

Și clasa politică trebuie să dea dovadă de spirit de lider și să promoveze reformele necesare.

S-ar putea să nu vă bucurați de mai multă popularitate, însă în perioadă de criză este foarte important să luați măsurile corecte și să nu faceți ceea ce este comod.

Să vă slujiți țara, să nu vă uitați la beneficiile pe termen scurt pentru partid, la beneficiile politice.

Știu că nu este ușor, pentru că traversăm o criză economică și ea ar trebui rezolvată prin mijloace economice, însă, după părerea mea, românii au un loc special printre popoarele Europei, au o istorie specifică care se manifestă mai ales în perioade de criză.

Ați fost puși la încercare de foarte multe ori, ca națiune, ca popor, ca țară.

De multe ori, ați fost supuși unor presiuni, dar ați supraviețuit ca națiune, cultură și familie.

Știu că reformele sunt dificile și uneori trebuie plătit un preț politic mare, însă de dumneavoastră depinde să puneți în aplicare aceste reforme, în mod responsabil.

De noi, ca parlamentari europeni, ține să ne asumăm o anumită răspundere în această perioadă de criză în Uniunea Europeană.

În timp ce puneți în aplicare reformele, va trebui să rezolvați și alte probleme, așa cum fac și alte țări-membre: corupția, transparența vieții economice sau politice și consolidarea statului de drept, pentru că, altfel, reformele nu vor fi încheiate cu succes și rezultatele nu vor fi atât de bune pe cât ar putea fi.

Acum 10 ani, Guvernul Poloniei, pe care îl conduceam, a fost nevoit să introducă reforme în domeniul sănătății, pensiilor, administrației locale, învățământului și am fost nevoiți să închidem 22 din 60 de mine de cărbune, în regiunea mea, în circumscripția mea electorală.

În urma acestei măsuri, peste 100 000 de mineri au rămas șomeri.

A fost poate cea mai importantă experiență a vieții mele.

Aceste reforme au fost profund nepopulare, însă ele au stat, poate, la temelia succesului de astăzi al Poloniei.

Nu acestea sunt singurele reforme responsabile pentru reușita din prezent, însă, cu siguranță, că o parte dintre ele au influențat situația prezentă a Poloniei.

Stimați colegi, mai am trei scurte observații de făcut.

Singurul mod în care putem să traversăm aceste vremuri tulburi este prin intermediul creșterii economice și al creării de locuri de muncă în toată Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană trebuie să stimuleze economia prin schimbări structurale și prin inovație.

Trebuie ca oamenii să-și recapete locurile de muncă și trebuie să creăm ocazii pentru cei tineri.

Trebuie să investim în cercetare, infrastructură și trebuie să modernizăm economiile țarilor noastre.

A treia observație pe care aș dori să o fac.

În curând ne vom confrunta cu provocarea următorului cadru financiar multianual în Uniunea Europeană.

Va trebui să echilibrăm, pe de o parte, o economie ecologică bazată pe cunoaștere și, pe de altă parte, să continuăm politicile agricole comune - comisarul român răspunde de acest portofoliu -, politicile de coeziune.

Știți foarte bine cum ne pot ajuta aceste politici în partea centrală și estică a Europei, însă fără reforme, aceste obiective vor fi mai greu de atins.

Noi răspundem în calitate de politicieni.

Să explicăm acest lucru colegilor europeni, celorlalți europeni.

Aveți o frontieră externă lungă cu Uniunea Europeană, de aceea, dumneavoastră, ca români, trebuie să vă exprimați punctul de vedere pentru ca noi să ținem seama de acesta în momentul în care se vorbește despre imigrația ilegală, despre traficul de persoane și despre politicile de azil.

Trebuie să existe și o reacție, un răspuns la nivel european, trebuie să se transmită un semnal de solidaritate.

Sunt aspecte foarte importante și dificile pentru anumite țări.

Ar trebui să existe un răspuns la nivel european pentru acestea.

După cum vă spuneam am fost la Atena săptămâna trecută, m-am adresat Parlamentului Greciei și am transmis acolo un mesaj asemănător.

Voi spune și dumneavoastră ce am spus și colegilor din Grecia.

Uniunea Europeană înseamnă mult mai mult decât o piață comună, mult mai mult decât fonduri structurale sau decât politici agricole.

Sigur, toate acestea sunt importante, însă Uniunea Europeană înseamnă mai mult decât atât.

În primul rând, este o comunitate și, ca atare, trebuie să existe un simț al solidarității, între noi, dar și între statele membre.

Uniunea Europeană va fi solidară cu dumneavoastră în această perioadă de criză.

Acesta este cel mai important principiu al Uniunii Europene și el rămâne în picioare.

România joacă un rol foarte important în Europa și la Bruxelles, avem așteptări mari de la România.

Vă rugăm să nu uitați că trebuie să ne îndepărtăm de obiceiul de a vorbi despre cei de la Bruxelles ca despre niște străini.

În prezent, Bruxelles-ul suntem noi.

Dragi colegi, vocea dumneavoastră ca Parlament trebuie să fie auzită.

Sunteți un actor-cheie în regiunea Europei și trebuie să fiți motorul în contextul strategiei Dunării, în contextul cooperării de la Marea Neagră, în contextul parteneriatului estic, în contextul relației cu Moldova - este o frontieră comună lungă între Moldova și România - și, de asemenea, aveți un rol important de jucat în Balcanii Occidentali.

Vedeți cât de importantă este România pentru întreaga Uniunea Europeană.

Experiența dumneavoastră de negociere cu Uniunea Europeană poate ajuta țările din jurul dumneavoastră să ia deciziile corecte.

Vom promova pacea și stabilitatea în regiune.

Este un aspect esențial pentru dumneavoastră, dar și pentru restul Europei.

Dragi prieteni, încă o dată vreau să vă spun că românii nu sunt singurii europeni care se confruntă cu dificultăți economice și care trebuie să ia măsuri de austeritate dure.

Toate statele Uniunii Europene traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic.

Știu că problemele diferă de la o țară la altă și că în anumite țări s-ar putea ca situația să fie chiar mai grea decât în altele.

Am venit în vizită la dumneavoastră în numele Parlamentului European, în numele a 735 de colegi și în nume propriu pentru a vedea ce se întâmplă în România, o țară extrem de importantă pentru Uniunea Europeană.

Această perioadă economică dificilă afectează și țări din afara Uniunii Europene.

Să nu uităm că pentru țările candidate:

Islanda, cele din Balcanii Occidentali, Turcia, Uniunea Europeană a rămas foarte atrăgătoare datorită principiului solidarității care ne unește.

Asta înseamnă că problema nu este doar una europeană, ci una globală.

Este mai bine să faci parte din Uniunea Europeană, pentru că există o "coadă" de candidați.

Putem spune că istoria României a fost o succesiune de crize și nenorociri aproape fără seamăn în Europa.

Am auzit acest punct de vedere, însă nu trebuie să ne fie teamă de enormitatea posibilului, așa cum spunea filozoful român Emil Cioran.

Drumul înainte este dificil, însă, de data aceasta, nu sunteți singuri.

Sunteți un membru important al Uniunii Europene, cu un glas care trebuie auzit și suntem aici pentru a vă ajută, indiferent cât de lung sau de dificil va fi acest drum.

Mesajul solidarității, acesta este cel mai important mesaj pe care vreau să vi-l transmit din partea colegilor de la Parlamentul European și din partea întregii Uniuni Europene.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (Aplauze puternice în sală)

(Lucrările ședinței au fost preluate de domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim foarte mult domnului președinte Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European.

Într-un moment dificil pentru România, pentru Europa și, în general, pentru valorile noastre, mesajul de solidaritate, mesajul de unitate și mesajul de sprijin sunt mai bine-venite decât oricând.

De asemenea, aș dori să subliniez în încheierea ședinței noastre cât de important este pentru țările nou-venite în Uniunea Europeană ca un reprezentant al regiunii să ajungă într-o poziție atât de influentă la nivel european.

Faptul că un polonez, un cetățean al unei națiuni prietene României, a ajuns, în premieră, într-o poziție atât de influentă este o recunoaștere a influenței crescânde a zonei noastre și este un moment care, sunt convins, va fi urmat și de alte exemple la fel de fericite.

Dați-mi voie să salut, pe lângă președintele Parlamentului European, delegația care-l însoțește.

Aș dori, de asemenea, să salut prezența în plenul nostru a președintelui Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Danemarcei, pe doamna președinte Anne-Marie Meldgaard. "Bine ați venit în Parlamentul nostru!" (Aplauze în sală)

Urez, de asemenea, "Bine ați venit!" și delegației care o însoțește.

De asemenea, aș dori să salut prezența tinerilor care asistă aici la un exercițiu democratic european. (Aplauze în sală)

Dragi colegi, dincolo de apartenența la grupuri parlamentare diferite, dați-ne voie mie și doamnei președinte Anastase să înmânăm, în numele dumneavoastră, al nostru, al Parlamentului României, Medalia Parlamentul României înaltului nostru oaspete, un om deosebit și a cărui prezență în Parlament sunt convins că va avea urme adânci și legături instituționale mult mai pronunțate.

Domnule președinte Buzek, este o onoare să vă înmânăm Medalia Parlamentul României pentru tot ceea ce reprezentați și pentru ceea ce ați făcut pentru construcția europeană.

(Doamna Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului României, înmânează domnului Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European, Medalia Parlamentul României; Aplauze îndelungate în sală.)

Salutăm și prezența Corpului Diplomatic.

Dați-mi voie să declar încheiată ședința solemnă comună de astăzi, 9 iunie 2010, a Senatului României și Camerei Deputaților, consacrată vizitei în țara noastră a domnului Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European.

Ședința noastră a luat sfârșit și vă mulțumesc tuturor pentru interes și pentru participare. (Aplauze în sală)

Ședința s-a încheiat la ora 12.30.