Camera Deputaţilor

Ședința a început la ora 16.02.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Vă rog să vă ocupați locurile, mai ales acest grup compact de tineri deputați din stânga prezidiului, de la Bistrița. Nici nu aveau de unde să fie!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 172.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinile de zi pentru ședințele Camerei din zilele de luni, marți și miercuri, 21-23 martie 2022; programul de lucru pentru perioada 21-26 martie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 15-21 martie 2022; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00 vom continua lucrările Camerei cu primirea răspunsurilor orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Stimați colegi,

Urmare a decesului fostului nostru coleg, Lucian Feodorov, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 7, luăm act de încetarea acestui mandat de deputat la data de 16 martie 2022, în temeiul art. 70 din Constituție și al art. 7 din Statutul deputaților și al senatorilor.

Potrivit dispozițiilor regulamentare, hotărârea de vacantare a locului respectiv de deputat urmează să fie întocmită de Comisia juridică și supusă spre dezbatere și adoptare plenului.

Stimați colegi, întrucât colegul nostru, Lucian Feodorov, a fost primul președinte din această legislatură, vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria colegului nostru defunct.

Vă rog.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

În conformitate cu prevederile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă prezint decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților privind aplicarea unei sancțiuni disciplinare domnului deputat Ciprian-Titi Stoica.

Astfel, în temeiul art. 53 alin. (3) și alin. (5)-(7) și art. 54 din Legea nr. 96/2006, precum și ale art. 246 alin. (3) și alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul permanent, în ședința din data de 21 martie 2022, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, a hotărât aplicarea sancțiunii avertismentului scris domnului deputat Ciprian-Titi Stoica, pentru încălcarea prevederilor art. 245 lit. f) din Regulament.

Termenul de contestație împotriva hotărârii de sancționare este de 15 zile lucrătoare de la data comunicării, potrivit art. 54 din Statut.

De asemenea, vă rog să-mi permiteți să dau citire, tot pe procedură, inițiativelor legislative pentru care Camera Deputaților este primă Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; Pl-x 537/2021.

Termenul a fost 14 martie 2022.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgenței a Guvernului nr. 7/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației, așa cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/103 al Comisiei din 23 ianuarie 2019; PL-x 47/2022; lege organică.

Termenul a fost 18 martie 2022.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Astăzi este Ziua oltenilor de pretutindeni.

Așadar, olteni din toate partidele, uniți-vă!

Vă doresc tot ce este mai bun de la un președinte de ședință ardelean, dar sunt convins că și muntenii sunt în asentimentul meu!

Și totodată un gând de apreciere și recunoștință pentru toate persoanele cu Sindromul Down. Este și ziua acestei categorii. Suntem sufletește și cu tot dragul alături de ei.

Întreb dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt, îl invit la microfon pe reprezentantul minorității tătare, pentru că și această minoritate are motive de sărbătoare.

Domnule Amet Varol, vă rog.

Domnul Varol Amet:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul acesta se împlinesc șapte ani de la momentul în care Parlamentul a adoptat, la inițiativa mea, deputat din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Legea nr. 333/2015, prin care ziua de 21 martie devine zi oficială de sărbătoare pentru minoritatea tătară din țara noastră.

21 martie este o zi cu totul și cu totul specială pentru comunitatea tătară din România - Nawrez-ul - o sărbătoare a vieții, a renașterii, a bucuriei sufletului, a respectului față de ceilalți.

Așadar, astăzi, în toate filialele comunității noastre este o zi de sărbătoare, se sărbătorește sosirea primăverii, Nawrez-ul, lege care a fost adoptată cu ajutorul colegilor parlamentari în 2015, prilej cu care doresc să le mulțumesc tuturor celor care au susținut și susțin minoritățile naționale din România.

Vă doresc o primăvară frumoasă!

Iar în limba maternă Nawrez bayramî qayîrlî bolsîn!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc și felicitări!

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 22/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul.

Nu sunt obiecții.

La preambul? Nu sunt obiecții.

La articolul unic? Nu sunt.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021, la Amman; PL-x 16/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Prezentul demers vizează exprimarea consimțământului statului român de a deveni parte la Acordul între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor.

Acordul de referință are drept scop crearea cadrului juridic necesar cooperării și facilitarea acordării de ajutor reciproc în domeniul prevenirii limitării și înlăturării efectelor dezastrelor.

Vă rugăm să adoptați proiectul pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021, la Amman, în forma propusă de Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Și dacă tot ați vorbit despre Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dau cuvântul domnului președinte Huțucă, pentru citirea raportului.

Domnule președinte, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021, la Amman.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între cele două Guverne, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la București, la 23 noiembrie 2021; PL-x 45/2022.

Dacă din partea inițiatorului, și anume Guvernul României, dorește cineva să ia cuvântul? Dacă doriți.

În regulă!

Comisia pentru învățământ, doamna președinte Natalia Intotero.

Vă rog, prezentarea raportului comun cu Comisia pentru muncă.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulțumim, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la București, la 23 noiembrie 2021.

Astfel, perioadele de studii din învățământul preuniversitar și universitar din România și din Republica Moldova, confirmate prin documente școlare, se recunosc pe teritoriul statului celeilalte părți.

Actele de studii, diplomele sau certificatele de absolvire, atestatele se recunosc conform prevederilor specifice din Acord.

Recunoașterea profesională și încadrarea în activitatea profesională se fac conform legislației naționale în vigoare pe teritoriul statului fiecărei părți.

Acordul este încheiat pentru o perioadă de 5 ani și se prelungește automat pe perioade de câte un an, dacă niciuna dintre părți nu va notifica intenția sa de a-l denunța, cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea termenului respectiv.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au propus adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de inițiator.

Mulțumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Ciofu Cătălina, din partea Grupului PNL.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Față de cele precizate, aș mai avea câteva completări.

Acordul în vigoare dintre România și Republica Moldova, față de cel prezent acum, în acest act normativ vin câteva îmbunătățiri privind recunoașterea diplomelor certificatelor și titlurilor științifice, astfel - recunoașterea anumitor diplome și certificate de nivel preuniversitar din Republica Moldova, precum diploma de absolvire a liceului, a învățământului în mediul general, diplomele de absolvire a colegiilor și a școlilor medicale de bază, cu o durată de minimum trei ani de studii, după absolvirea școlii generale de nouă ani de studii; de asemenea, recunoașterea atestatelor de studii medii de cultură generală din Republica Moldova, eliberate înainte și după 2011, recunoașterea studiilor universitare de scurtă durată cu studii din învățământul terțiar nonuniversitar, recunoașterea diplomelor și certificatelor obținute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare postuniversitare și a cursurilor de perfecționare de nivel postuniversitar.

Astfel, sunt facilitate mobilitățile academice și profesionale între cele două state.

De asemenea, prin acest proiect legislativ, cooperarea bilaterală între România și Republica Moldova este consolidată în spiritul politicilor europene privind accesul la educație și formare profesională a cetățenilor români și a celor din Republica Moldova.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea actului normativ, cu modificările și completările necesare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, doamna Tulbure Simina-Geanina-Daniela.

Ca să nu mai fiu certat că nu citesc toate numele!

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să salut această inițiativă, pentru care vom vota pentru, însă profit de acest moment ca să atrag atenția asupra faptului că încă avem români în diaspora care nu se întorc acasă din cauza faptului că diplomele universitare nu le sunt recunoscute în România și încă mai avem foarte mult de muncă pe această temă.

Am primit foarte multe sesizări de la români, și din Uniunea Europeană, deși există o directivă în momentul de față care prevede recunoașterea diplomelor universitare și școlare, adică cele de bacalaureat, însă tot există o problemă în ceea ce privește echivalarea diplomelor. Cele mai mari probleme sunt cele din afara Uniunii Europene, și avem colegi chiar printre noi, un coleg de-al nostru care a terminat Universitatea în Canada nu a putut să aibă diploma echivalată. Colegul nostru, Daniel Toda, are o experiență personală în a-și echivala diploma.

Așa că, repet, doresc să punem în dezbatere, cu toate grupurile parlamentare, să reușim să avem diplomele echivalate ale tuturor românilor care își doresc să se întoarcă acasă și vor să-și echivaleze diplomele.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Boris Volosatîi.

Vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În calitate de deputat, din partea Grupului AUR, spun că AUR va susține, va vota acest proiect de lege, dar și în calitate de basarabean.

Vă mulțumesc tuturor pentru faptul că apropiem prin așa legi aceste două maluri ale Prutului și românii de pretutindeni.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt colegi care doresc să ia cuvântul, neavând nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 538/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru învățământ, pentru raport.

Vă rog.

Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 538/2021.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 538 din 7 decembrie 2021, Comisia pentru învățământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menționată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii obligației de transmitere a raportărilor instituționale și a raportărilor individuale privind activitatea științifică a personalului didactic și de cercetare, prin intermediul Platformei Naționale de Raportare Unică în Învățământul Superior.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședințele din data de 2 și 8 februarie 2022, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din Anexă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Elena Hărătău, din partea Grupului PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deși a trecut o perioadă de timp foarte mare de când au fost înființate platformele de culegere de date din învățământ, și vorbim despre o perioadă între 2011-2012, la nivelul universităților se generează un efort supradimensionat, personalul didactic fiind nevoit să raporteze adeseori, de mai multe ori activitatea de raportare specifică, alături de alte raportări individuale, necesare la nivelul universităților.

Pl-x 538/2021 are în vedere elaborarea și asigurarea mentenanței Platformei Naționale de Raportare Unică în Învățământul Superior, în vederea colectării datelor statistice a raportărilor instituționale și a raportărilor individuale privind activitatea științifică a personalului didactic și de cercetare, solicitate de Ministerul Educației și organismele consultative ale acestuia, de Institutul Național de Statistică, de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior sau de alte entități ale statului către care instituțiile de învățământ raportează date instituționale.

De asemenea, raportările să fie realizate printr-o singură raportare unică, prin intermediul Platformei Naționale de Raportare Unică în Învățământul Superior. În era digitalizării este necesar ca acest lucru să se realizeze doar prin această platformă unică.

Universitățile vor avea acces la datele inclusive și la raportările realizate de această platformă pentru personalul didactic și de cercetare propriu.

PNL va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Dacă la titlul propunerii legislative există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix; Pl-x 575/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond.

Domnule Ivan, vă rog, de la Comisia pentru tehnologia informației.

Vă rog.

(Domnul George-Cristian Tuță solicită să ia cuvântul.)

Domnule Ivan, numai o secundă!

Domnule Tuță, trebuie să vă cert!

Aveți un deget, o cartelă și un buton. Vă rog, apăsați!

Domnul Tuță, în numele inițiatorilor.

Vă rog.

Domnul George-Cristian Tuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi, dezbatem astăzi o lege a cărei necesitate am gândit-o și simțit-o de foarte multe ori, o lege extrem de utilă, care ar fi trebuit să apară de ani buni în România. E vorba despre extinderea rețelelor de Internet de mare viteză pe întreg teritoriul.

România digitală trebuie să se dezvolte pe baze tehnologice solide, pentru a oferi acel impuls necesar dezvoltării României reale.

România trebuie să își conecteze finanțele, comerțul, afacerile și educația într-o configurație care să ofere șanse egale orașelor, satelor, dar și comunelor.

Extinderea Internetului de mare viteză va permite afacerilor mici din zone defavorizate să identifice mai ușor șanse de dezvoltare și de acces pe piețe. Accesul la produse și servicii trebuie dublat de acces facil la informație. O națiune conectată la informație este o națiune mai deșteaptă, mai rezistentă în fața minciunilor și a dezinformărilor.

Cu precădere, astăzi, când vecinătatea României este răvășită de război, război care se duce atât în zonele fierbinți, dar și în subteranele spațiului cibernetic, Internetul de mare viteză devine rapid o platformă de reziliență cibernetică extrem de necesară.

Știu că România are voință politică pentru a aproba acest proiect și are capacitatea umană și tehnică de a-l face să lucreze în beneficiul românilor, cu efecte directe asupra comunităților.

Așadar, vă rog să lucrăm împreună pentru acest viitor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ivan, Comisia pentru tehnologia informațiilor.

Vă rog, prezentați raportul.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezenta propunere legislativă.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Concurenței a exprimat o poziție favorabilă față de această propunere legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea cadrului legal privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix. Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează crearea unui cadru legal prin care cetățenii să poată beneficia de accesul la aceste servicii într-un mod cât mai facil și instituie un set de proceduri pentru a asigura armonizarea cadrului de reglementare.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, cu amendamente admise care se regăsesc în anexa prezentului raport.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, după ce se finalizează furtunoasele aplauze, din partea Grupului USR, doamna Diana-Anda Buzoianu. (Vociferări.)

Este Ziua Olteniei! Astăzi e fără Ardeal!

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În fiecare zi citim știrile, avem acces la servicii de sănătate, vorbim cu rude și cu prieteni în străinătate sau ne desfășurăm activitatea la locul de muncă, cu ajutorul Internetului.

Pentru o parte dintre români aceasta este o realitate, Internetul face parte din viața cu zi cu zi, însă pentru aproximativ 1.000.000 de români, conform statisticilor ANCOM, Internetul nu este o realitate, în anul 2022.

Proiectul acesta de lege își dorește să ajute la rectificarea acestei realități.

Adevărul este că unele comunități locale, astăzi, beneficiază de accesul la Internet, iar unde nu beneficiază, exact acele comunități, cu cele mai mici resurse, ar beneficia cel mai mult de conectarea lor.

USR și-a asumat obiectivul "Internet pentru toți". M-am bucurat foarte mult să văd inițiativa colegului meu, George Tuță, și a colegului Sabin Sărmaș. De aceea am și semnat-o și o susțin.

USR va susține și va vota pentru acest proiect.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai cu viață, stimați colegi!

Domnul Miruță Radu-Dinel? Tot Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruță:

N-avem voie, din păcate, decât 2 vorbitori, domnule președinte.

Da, noi susținem cu tărie absolut tot ce ține de Internet, însă eu cred că este momentul, când apar astfel de proiecte în Parlament, să conștientizăm și altceva.

Și parlamentarii care suntem în legătură, de obicei, cu primarii - ar fi poate un punct ca aceste rețele integrate de bandă largă, pe care noi astăzi le votăm pentru a se extinde în România, să fie și funcționale. Pentru că mulți dintre noi, atunci când mergem în localități și verificăm spectrul radio și vedem că există un Acces Point pentru Wi-Fi, el nu funcționează, și acolo sunt niște bani blocați, și doar bifăm că avem o rețea de Wi-Fi.

Poate ar fi indicat să facem o astfel de inventariere, măcar la nivel uman, cu astfel de primării, și să nu le avem doar pe foaie, să le avem și funcționale.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc. (Aplauze.)

Așa da, mai merge!

Nu mai sunt intervenții.

Dacă la titlul propunerii legislative există observații? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 419/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Inițiatorul, Guvernul României? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului?

Domnul Solomon sau cineva de la Comisia pentru muncă! (Vociferări.)

Da.

Doamnă Csép, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În temeiul art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 419/2021 din 4 octombrie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2021 prin care se propune prelungirea valabilității avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite până la data de 1 septembrie 2023, dată până la care angajatorii au obligația de a normaliza condițiile de muncă. Totodată, este vizată reglementarea perioadei cuprinse între data de 1 septembrie 2021 și data de 1 septembrie 2023, ca stagiu de cotizare pentru condiții deosebite de muncă, precum și stabilirea cotei de contribuție datorată de angajatori.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 9 februarie a participat, în conformitate cu prevederile art. 56 și art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, domnul Cătălin Boboc, secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport, de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

După o absență prilejuită de binecuvântate pricini, din partea Grupului PNL, îi dau cuvântul doamnei Raluca Turcan. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Acest proiect de lege aprobă o ordonanță de urgență pe care Guvernul a elaborat-o pentru prelungirea valabilității avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, pentru că, altfel, oamenii care muncesc în condiții deosebite ar fi rămas fără facilitățile pe care le au.

1 septembrie 2023 este noua dată până la care angajatorii au obligația de a normaliza condițiile de muncă.

Această prelungire a fost generată de faptul că primul termen pentru normalizarea condițiilor de muncă era 31 decembrie 2018; acesta fusese prelungit până la 1 septembrie, însă condițiile de muncă din partea angajatorilor nu fuseseră normalizate.

Avizele acestea de încadrare erau valabile, așadar, până la termenul de 31 decembrie 2018 și în felul acesta se puteau modifica pensiile publice, acordarea de sporuri în baza condițiilor de muncă, dacă ar fi fost eliminate definitiv.

De asemenea, s-a corelat, prin această ordonanță de urgență și prin actualul proiect de lege, legislația actuală, cu o decizie a Curții Constituționale a României, prin care a fost stabilit caracterul neconstituțional al sintagmei "preexistent calității de asigurat pentru persoanele care dobândesc un handicap".

Astfel, vor beneficia de reducerea vârstelor-standard de pensionare și a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap, indiferent de momentul dobândirii calității de asigurat.

Handicapul preexistent calității de asigurat este handicapul congenital sau dobândit înaintea încadrării în muncă și legea, practic, înainte reglementa posibilitatea pensionării cu reducerea vârstei de muncă numai pentru persoanele care dovedeau că aveau handicapul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Turcan...

Doamna Raluca Turcan:

...preexistent calității de asigurat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Doamna Raluca Turcan:

Ulterior, s-a...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...concluzionați.

Doamna Raluca Turcan:

Ulterior, am preluat decizia Curții Constituționale.

Ca atare, Partidul Național Liberal votează pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Nemaiexistând alte înscrieri la cuvânt, nefiind nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum și reglementarea unor măsuri în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități; PL-x 554/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea Guvernului dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul.

Varianta scurtă.

Și, după aceea, vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum și reglementarea unor măsuri în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități.

În temeiul art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 554/2021 din 8 noiembrie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum și reglementarea unor măsuri în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2021 care stabilește unele măsuri în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități, în sensul instituirii obligației direcțiilor generale și județene de asistență socială și protecția copilului, respectiv ale sectoarelor municipiului București, de a elabora planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri, ținând cont de nevoile individuale ale beneficiarilor, corelate cu standardele specifice de calitate în vigoare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 3 noiembrie 2021.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ din 4 octombrie 2021; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social din 4 octombrie 2021; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 7 decembrie 2021; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului din 17 noiembrie 2021; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din 16 noiembrie 2021; precum și avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din 14 decembrie 2021.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege și documentele conexe în ședința din 2 februarie 2022 și au hotărât, cu majoritate de voturi - 3 abțineri -, aprobarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au dezbătut proiectul de lege în ședința din 15 februarie 2022 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă întoarceți și să ne faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Am rugămintea, la domnul Solomon, să aibă o discuție cu colegul nostru despre ce înseamnă un raport citit mai pe scurt.

Vă rog, timpii de dezbatere.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Domnule președinte,

Propun două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timp de dezbateri - două minute. Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 3 voturi contra, un coleg nu votează. Aprobat.

Din partea Grupului PNL, doamna Raluca Turcan, vă rog, la dezbateri generale.

Doamna Raluca Turcan:

Acesta este un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe foarte importante prin care am dat șansa unei asistențe sociale de calitate, într-un interval definit de timp, cu responsabilități concrete pentru fiecare instituție a statului.

Am stabilit prin această ordonanță de urgență un calendar de restructurare pentru centrele rezidențiale și de zi, publice sau private, astfel încât să aibă 3 ani de investiții pentru a avea maximum 50 de beneficiari și, de asemenea, condițiile alternative să fie acelea de case de tip familial.

În același timp, am venit în ajutorul consiliilor județene, care erau penalizate cu milioane de lei, pentru nerespectarea legislației în vigoare, bani care erau luați tot din calitatea serviciilor sociale, și am corelat procesul de avizare cu procesul de licențiere.

În timpul procesului de licențiere a serviciilor sociale se verifică aceleași condiții ca la obținerea avizului.

De asemenea, s-a permis realizarea simplificată a reorganizării, prin simplificarea tuturor procedurilor de înființare a centrelor rezidențiale de zi, publice sau private.

Ca cifre care să vă stârnească interesul, aș vrea să menționez faptul că în România sunt 17.500 de persoane care trăiesc în servicii de tip rezidențial, dintre care cea mai mare parte se află în centre rezidențiale - 16.392 de persoane.

Acesta va fi un proces anevoios, dar, la finalul lui, calitatea serviciilor sociale va fi una care într-adevăr să sprijine oamenii aflați în dificultate.

Pe perioada implementării planurilor de restructurare - 2021-2023 -, se va asigura finanțarea completă a centrelor respective, în condițiile legii.

Mai trebuie să menționez că la începutul anului 2021 erau 85 de centre care nu aveau planuri de restructurare întocmite sau avizate și, la final de an 2021, în urma solicitării pe care am făcut-o, prin ANDPDCA, de a-și schimba abordarea și implicarea, toate cele 85 de centre au venit cu planurile de restructurare avizate.

Ca atare, PNL va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

Domnule Wiener Adrian, vă rog, așteptați, să continuăm tot cu o doamnă, așa e frumos.

Doamna Predescu Ana-Loredana, vă rog.

Este de apreciat condiția fizică a dumneavoastră, vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că este un proiect de lege care vine în sprijinul persoanelor cu dizabilități.

Reorganizarea centrelor rezidențiale care să aibă mai mult de 50 de beneficiari este o inițiativă lăudabilă, fiind cunoscut faptul că o îngrijire personalizată, de preferat, în familie, este cea mai bună soluție.

Cu toate acestea, ar trebui ca, odată cu închiderea acestor centre, cei cu atribuții în domeniu să se asigure în mod real și la fața locului că serviciile de care au nevoie persoanele cu dizabilități sunt integrate și oferite de comunitatea locală din care aceștia provin. Mă refer aici la persoanele cu dizabilități care provin din sate și comune, acolo unde știm că, din nefericire, infrastructura nu este foarte dezvoltată și unde sunt situații în care nu există medici sau servicii de recuperare medicală, iar transportul este, dacă nu foarte dificil, chiar imposibil.

Dincolo de aspectele benefice ale acestei legi, primează realitatea din domeniu.

Reorganizarea centrelor și dezinstituționalizarea trebuie făcute cu maximă atenție, grijă și implicare și mai ales monitorizare, pentru că persoanele cu dizabilități nu trebuie să aibă de suferit.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Wiener Adrian, Grupul USR.

Domnul Adrian Wiener:

Stimați colegi,

Felul în care ne tratăm semenii cu dizabilități spune totul despre noi, ca societate și despre fiecare dintre noi, ca indivizi.

Unii dintre noi ne amintim imaginile de coșmar de la Poiana Mare, cuștile de plexiglas de la Sighetu Marmației, ne amintim tratamentul inuman și degradant, pe alocuri, la limita torturii, din spatele acestor instituții.

1.500 de oameni mor, în fiecare an, în spatele acestor ziduri. Este cunoscută psihiatrizarea excesivă și abuzul emoțional, abuzul fizic, abuzul sexual chiar, al copiilor instituționalizați, personalul insuficient pentru asistența socială sau consilierea psihologică, care echivalează practic cu perpetuarea abandonului în aceste instituții.

A existat, într-adevăr, o politică timidă de dezinstituționalizare - "Europa fără bariere" -, programul dedicat, care era menit să dinamizeze această dezinstituționalizare a avut termenul... a expirat în 2020, de fapt. Încă 16.000, într-adevăr, peste 16.000 de persoane sunt instituționalizate în România.

Și, în fapt, prin această ordonanță se temporizează această incapacitate a instituțiilor publice de a reforma sistemul, de a face această tranziție dinspre instituțiile rezidențiale spre alternativa firească, care este, sigur, suportul familial sau centrele de zi, centrele "Respiro", serviciile de zi oferite acestor oameni.

Implementarea planurilor despre care vorbea colega noastră - practic, au un termen - până la sfârșitul lui 2023.

Există o alocare și în PNRR, pentru acest scop, și în Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, există și...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

Domnul Adrian Wiener:

...programe de interes național și vom urmări cu atenție acest proces și îl vom sprijini ori de câte ori este cazul.

Grupul USR se va abține de la votarea acestei legi, din motivele pe care le-am menționat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Antonio Andrușceac.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antonio Andrușceac:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un lucru bun să ne aplecăm asupra problemelor persoanelor cu dizabilități. Și dacă în cazul persoanelor vârstnice este de dorit să schimbăm mentalitatea, anume aceea de, știți cum se spune, mor la mine în casă, nu plec din casa mea, și unde trebuie să punem accent pe dezvoltarea centrelor rezidențiale pentru vârstnici, în cazul persoanelor cu dizabilități, este de dorit ca acestea să petreacă cât mai puțin timp în sistem.

A sta legat de o dependență nu este nicidecum o soluție pentru persoanele cu dizabilități.

A crea din nou falii și a face o diferențiere între noi și ei nu înseamnă integrare. Integrare înseamnă ca ei să lucreze alături de noi. Și aici, și noi, cei din Camera Deputaților, trebuie să dăm mai multă atenție, pentru că plătim statului pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități - și am mai spus lucrul acesta. Ei trebuie să fie susținuți de familie. Și aici, din nou, statul trebuie să acorde o parte de cofinanțare pentru acele, știu și eu, zone în care ei au nevoie de asistență specializată. Când ei nu stau în zona rezidențială, statul economisește.

AUR va vota acest proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, începem cu dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există observații? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 15 există obiecții sau observații? Nefiind cazul, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Pl-x 589/2021.

Nu avem solicitare la cuvânt din partea inițiatorilor.

Dacă din partea...

Comisia!

Comisia juridică.

Sau inițiatorul?

Vă rog, domnule Băcanu, în numele inițiatorilor.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege vizează instituirea unei proceduri simplificate de soluționare a plângerilor contravenționale pentru amenzile cu o valoare până în 3.000 de lei.

Proiectul de lege nu are impact bugetar și vine. în primul rând, în sprijinul cetățenilor, care vor avea o treabă mai ușoară atunci când vor să se adreseze instanțelor de judecată.

În al doilea rând, vine în sprijinul magistraților, cărora le va simplifica munca.

Și, în al treilea rând, vine în sprijinul autorităților administrației publice care aplică sancțiuni contravenționale, pentru că și munca acestora va fi simplificată.

Proiectul de lege vizează, în mare, instituirea unui formular de plângere contravențională pentru plângerile împotriva sancțiunilor până în 3.000 de lei.

Și, în cel de-al doilea rând, o procedură simplificată de judecată, în cameră de consiliu, în procedură scrisă și fără citarea părților, în anumite condiții prevăzute de lege.

Susțineți, vă rog, acest proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Diana Morar, prezentarea raportului Comisiei juridice.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, trimisă cu adresa Pl-x 589 din 7 decembrie 2021 și înregistrată cu nr. 4c-13/1003 din 9 decembrie 2021.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, în sensul reglementării unei proceduri speciale de judecare a căilor de atac împotriva proceselor-verbale prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului sau sancțiunea amenzii contravenționale care nu depășește suma de 10.000 de lei.

Potrivit expunerii de motive, intervențiile legislative preconizate sunt "menite să eficientizeze actul de justiție în cazul sancțiunilor contravenționale de valoare redusă".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea prezentei propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții sau observații? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecții sau observații? Nu. Adoptate.

Dacă de la 11 la 20 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 21 la 22 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Declar ședința închisă.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Dan Barna, pentru sesiunea de interpelări și răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Vă doresc tuturor o după-amiază plăcută!

După pauză

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 21 martie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O să îl invit, în continuare, pe reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, care va răspunde unei întrebări legate de "Ignorarea Secției Consulare a României la Paris este un afront la adresa durerii familiei Strugariu".

Doamna Janina Sitaru, secretar de stat.

Vă rog, doamnă.

Se pregătește Ministerul Sportului.

Doamna Janina Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat Lucian-Florin Pușcașu,

Stimate domnule deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 3647A/08.02.2022, având ca obiect "Ignoranța Secției Consulare a României la Paris este un afront la adresa durerii familie Strugariu", vă aduc la cunoștință următoarele:

Consulatul General al României la Strasbourg, oficiu în circumscripția căruia se află localitatea în care s-a produs decesul cetățeanului român, a efectuat demersuri pe lângă autoritățile locale relevante, respectiv Jandarmeria, Serviciul de stare civilă al Primăriei și Tribunalul din Sélestat, precum și Tribunalul de Mare Instanță din Colmar, pentru a obține informații referitoare la acest caz.

Ca urmare a acestor demersuri, la data de 11 februarie 2022, Parchetul de pe lângă Tribunalul Colmar a pus la dispoziția oficiului consular dosarul decesului cetățeanului român.

Documentația, în limba franceză, poate fi transmisă domnului Strugariu Gheorghe, pe baza unei solicitări scrise adresate Direcției Relații Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu prezentarea dovezii filiației în raport cu persoana decedată.

În încheiere, vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe întreprinde constant demersuri în vederea identificării celor mai bune soluții pentru a veni în întâmpinarea solicitării cetățenilor români.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc și eu.

Mergem mai departe.

Pentru Ministerul Sportului.

Doamna Intotero este în sală? Vrea să adreseze întrebarea și oral?

Dacă nu este, o să îl invit pe reprezentantul Ministerului Sportului, domnul Thomas-Răzvan Moldovan, secretar de stat.

Vă rog, domnule.

Domnul Thomas-Răzvan Moldovan (secretar de stat, Ministerul Sportului):

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a adresei Departamentului pentru Relația cu Parlamentul nr. 950/2022 referitoare la întrebarea nr. 3657A, formulată de doamna deputat Natalia Intotero, având ca obiect respectarea prevederilor Legii nr. 23/2022, vă comunicăm următoarele.

Prin Ordinul ministrului sportului nr. 994/2021 pentru aprobarea programelor sportive de utilitate publică și a metodologiei privind finanțarea federațiilor sportive naționale de către Ministerul Sportului în anul 2022, modificat prin Ordinul ministrului sportului nr. 44/2022 privind modificarea Anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sportului, a fost aprobată metodologia privind finanțarea federațiilor sportive naționale de către Ministerul Sportului în anul 2022.

Comisia de analiză și evaluare a cererilor de finanțare a federațiilor sportive naționale din cadrul Ministerului Sportului, înființată prin Ordinul ministrului sportului nr. 12/2022, a analizat cererile de finanțare a acestora și a stabilit ca federațiile sportive naționale, care au îndeplinit condițiile de eligibilitate, să obțină finanțare conform metodologiei privind finanțarea federațiilor sportive.

De asemenea, potrivit Anexei nr. 2, Capitolul III, art. 3, lit. b) din această metodologie, comisia mai sus-menționată a verificat, în vederea respectării eligibilității, următoarele documente: Statutul federației; forurile de conducere - numele și prenumele; programele și strategiile proprii; structura organizatorică; regulamente; lista actualizată a cluburilor sportive afiliate; numărul sportivilor legitimați, pe categorii de vârstă; numărul antrenorilor și instructorilor pe ramura de sport; acte ale adunărilor generale; decizii ale Consiliului de administrare, respectiv Birou federal; rapoartele de activitate și situația financiară pentru anul precedent, precum și bugetul anului în curs; componența loturilor naționale și criteriile de selecție; componența loturilor olimpice și criteriile de selecție; criterii de selecție pentru participare la competiții sportive oficiale de nivel internațional pentru sezonul competițional în curs.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

Ministerul Educației.

Domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav este în sală?

Dacă sunteți, vă rog să veniți să adresați întrebarea.

Dacă nu, îl invit pe reprezentantul Ministerului Educației să răspundă, domnul secretar de stat Ionel Lixandru.

Domnul Ionel-Florian Lixandru (secretar de stat, Ministerul Educației):

Bună ziua!

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate domnule deputat Petrețchi,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3.589A/2021, având ca obiect "Regulamentul de organizare a Olimpiadei pentru Limba ucraineană maternă", vă comunicăm următoarele.

Comisia națională pentru coordonarea competițiilor școlare elaborează regulamentele specifice ale competițiilor școlare, cu respectarea prevederilor din Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.035/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 15 alin. (3) din metodologia sus-menționată stipulează că: "Pentru etapa națională a olimpiadei se atribuie câte un loc pentru fiecare an de studiu sau regim de studiu, disciplină sau modul și câte două locuri, la nivel de competiție, pentru olimpiadele multidisciplinare, interdisciplinare sau transdisciplinare fiecărui inspectorat școlar județean și, respectiv, fiecărui sector al municipiului București.

La nivelul Direcției Minorități din cadrul Ministerului Educației, în perioada 2010-2020, nu s-a înregistrat nicio solicitare sau propunere din partea cadrelor didactice sau a directorilor de unități școlare, sau inspectori școlari, sau a reprezentanților Uniunii Ucrainene din România, sau a Comisiei naționale de specialitate, pentru modificarea Regulamentului specific privind introducerea participării elevilor din clasele a V-a și a VI-a la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Ucraineană Maternă, însă Ministerul Educației va ține cont de această propunere și va include posibilitatea susținerii olimpiadei începând cu anul școlar următor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc și eu.

Răspundeți tot acum și întrebării privind situația manualelor școlare?

Vă rog.

"Situația manualelor școlare din Cornuțel, județul Caraș-Severin".

Domnul Ionel-Florian Lixandru:

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3.461A/2022, având ca obiect "Situația manualelor școlare din Cornuțel, județul Caraș-Severin", vă comunicăm următoarele.

La nivelul Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin, procesul de selectare a necesarului de manuale școlare pentru anul școlar 2021-2022 s-a realizat în conformitate cu prevederile din adresa Ministerului Educației nr. 176/30.10.2020, respectându-se procedura de selecție și comandă a manualelor școlare noi nr. 1.449/2016.

Apelurile de selecție și comenzile de manuale școlare au fost transmise prin e-mail în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar din județul Caraș-Severin, în data de 11 noiembrie 2020, respectiv 22 ianuarie 2021. Astfel, comanda de manuale primită din partea Școlii Gimnaziale Cornuțel, completată în aplicația web "Selectarea necesarului de manuale școlare", a fost onorată integral, conform termenelor, atât în ceea ce privește manualele de limba ucraineană, cât și în limba română.

Din informarea primită din partea doamnei director a Școlii Gimnaziale Cornuțel, privind comanda de manuale școlare pentru anul școlar 2021-2022, reiese faptul că manualele școlare comandate au fost primite, iar elevii dispun de manuale la toate disciplinele de învățământ pentru care există manual.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

În continuare, pentru întrebarea adresată Ministerului Muncii, de domnii deputați Gheorghe și Pușcașu, de la AUR, s-a solicitat amânare.

Aceeași situație pentru interpelarea adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, de domnul deputat Petrețchi, de asemenea, s-a solicitat amânare.

La fel, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei au solicitat amânare pentru întrebările care le-au fost adresate, fapt pentru care încheiem componenta privind răspunsurile orale la întrebări pentru astăzi și mergem mai departe la lista privind interpelările.

O să îl invit, în continuare, pe domnul deputat Claudiu Năsui, dacă este, să susțină interpelarea. Văd că nu este Domnia Sa.

Domnul Ilie Toma, de la PSD, e prezent?

Vă rog, domnule.

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Adresez o interpelare domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor, domnului ministru Barna Tánczos, și fac referire la siturile industriale contaminate.

Ca urmare a desfășurării, de-a lungul timpului, de activități economice cu specific industrial și generatoare de poluare, pe teritoriul României există situri contaminate care pot pune în pericol sănătatea oamenilor, și construirea pe asemenea terenuri este dificilă sau chiar interzisă.

Județul Hunedoara are multe astfel de situri contaminate, în anumite zone fiind afectate inclusiv resursele subterane de apă și ecosistemul. De exemplu, municipiul Hunedoara, puternic industrializat înainte de anul 1989, deține în jur de 100 ha. cu sol și ape contaminate, ca urmare a desfășurării de activități în industria siderurgiei.

Decontaminarea acestora și îmbunătățirea condițiilor de mediu au ca efect reducerea riscurilor pentru sănătatea umană și mediu și pot să aducă beneficii prin faptul că poate fi redată această suprafață de pământ comunității, unde se pot desfășura activități economice pe fostele platforme industriale care ar genera noi locuri de muncă și s-ar reflecta în veniturile bugetelor locale. Totodată, ar crește speranța de viață a oamenilor prin reducerea poluării mediului.

Contaminarea solului și a apelor subterane este o problemă reală de care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ar trebui să se ocupe cu celeritate, valorificarea durabilă a suprafețelor de pământ fiind esențială.

Vă pot spune că am fost director executiv pe un astfel de sit industrial, și din 138 de hectare au fost dezmembrate și recuperate aproximativ 38 de hectare, unde se desfășoară activități economice. Acum este păcat să lăsăm în paragină 100 de hectare de teren, unde ar putea fi construite zone rezidențiale sau zone economice importante, prin construcția de parcuri industriale.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

• Există un inventar național actualizat al siturilor potențial contaminate sau contaminate parțial și total și unde poate fi accesat acest inventar?
• Sunt fonduri alocate în acest an pentru reducerea suprafeței ocupate de situri contaminate, ce sume și pentru ce zone?
• Ce surse de finanțare există la acest moment, cine sunt beneficiarii și cum pot fi accesate aceste fonduri?

Fac referire direct la municipiul Hunedoara. Există 100 de hectare care pot fi recuperate.

Vă dau o mică informație. De exemplu, un hectar pentru decontaminare, unde solul, apa și chiar aerul, în anumite zone, au fost afectate, costă cam un milion de euro. Cam acesta este prețul la decontaminare și redarea în folosință a municipiului pentru aceste terenuri.

Deci, solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul George Ionescu, neafiliat, este prezent? Nu este.

Mergem mai departe.

Domnul Radu-Mihai Cristescu?

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Vă mulțumesc.

Interpelare adresată domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.

Radu Cristescu, Circumscripția electorală nr. 32 Satu Mare, Grupul parlamentar al PSD.

Obiectul interpelării: "România are nevoie de măsuri urgente pentru a reduce mortalitatea pe șosele".

Stimate domnule ministru,

Vă adresez această interpelare pentru că ne aflăm într-o situație critică, o situație care persistă de ani de zile. Și anume, suntem pe primul loc la numărul de decese în urma accidentelor rutiere. Conform datelor Eurostat, România înregistrează anual cea mai mare mortalitate, cu mult peste media Uniunii Europene. În ultimul deceniu, statistica deceselor a înregistrat o ușoară ameliorare, însă suntem departe de a vorbi despre România ca fiind o țară sigură din punct de vedere al traficului rutier.

Datele pe care le avem la dispoziție, la nivel european, evidențiază următoarele aspecte: "În 2019, aproximativ 22.800 de persoane au murit în accidente rutiere în Uniunea Europeană: 44,2% dintre decese au fost șoferi de autoturisme sau pasageri; 20,2% erau pietoni".

În plus, "România a înregistrat 96 de morți la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai mare din Uniunea Europeană". Ca o comparație, media Uniunii Europene se situează la 51 de decese la un milion de locuitori și, în afara Bulgariei, suntem la o distanță considerabilă față de toate celelalte țări la acest capitol.

Este rușinos că nu suntem în stare să ne protejăm cetățenii nici măcar la acest capitol. Da, s-au făcut progrese în ultimul deceniu, dar acest trend s-a înregistrat la nivelul întregului continent.

Îmi este clar că este nevoie de soluții rapide și la fel de clar că nu s-au luat măsurile necesare, până în prezent, pentru a transforma drumurile din România în drumuri sigure.

Ca să anticipez unul dintre răspunsuri, lipsa infrastructurii rutiere reprezintă una dintre principalele cauze pentru care am ajuns codașii Europei la capitolul siguranței rutiere, dar am convingerea că nu este unicul motiv.

Aș dori să vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării "Planului de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor rutiere la nivelul Uniunii Europene 2020-2030" și care au fost măsurile concrete aplicate până în prezent?

2. Vă solicit o statistică detaliată cu privire la numărul de decese rezultate din accidente rutiere pentru anii 2020 și 2021 și cauzele aferente pentru fiecare, adică: alcool, viteză excesivă, depășire neregulamentară, nerespectarea regulilor de circulație, conducere fără permis, substanțe interzise, lipsa de experiență, utilizarea telefonului mobil la volan și altele.

Vă rog, așadar, să precizați numărul de morți pentru fiecare cauză și cât la sută reprezintă fiecare cauză din total.

3. Care sunt principalele cauze identificate la nivelul ministerului pentru situația gravă privind mortalitatea pe șoselele din România?

4. În ce măsură intervine Ministerul Afacerilor Interne pentru a preveni accidentele rutiere? Care sunt soluțiile aplicate în prezent?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns oral și scris.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Nicolae Georgescu.

Vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării lucrărilor publice și administrației, și se intitulează "Construcția de creșe, spitale, cămine și cantine în România"

Domnule ministru,

România se află în plin proces de redresare economică după pandemia de coronavirus. Guvernul de Coaliție PSD - PNL - UDMR are misiunea să implementeze Planul Național de Redresare și Reziliență care presupune, printre altele, investiții în autostrăzi, căi ferate noi, creșe, spitale, în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență a țării noastre.

Conform Planului de Reziliență și Redresare, după perioada de licitații, vom avea la dispoziție 3 ani de zile să consumăm 16-17 miliarde de euro, dedicați exclusiv investițiilor în construcții.

În contextul actual, când Ucraina se află în război, iar lanțul de aprovizionare este perturbat, implementarea unor proiecte poate fi pusă în pericol, deoarece România importa din Ucraina o cantitate însemnată de materiale de construcții. De fapt, conform datelor furnizate de specialiștii în construcții, țara noastră importa circa 70% din materialele de construcții folosite pe șantiere, ceea ce înseamnă că prețurile se vor schimba, fără să depindă de noi, se va construi tot mai scump, iar unele firme de construcții nu vor mai putea construi.

Recunosc că sunt îngrijorat de faptul că unele investiții ar putea fi anulate, de aceea, domnule ministru, vă rog să-mi spuneți dacă:

1. Considerați oportun să adoptați măsuri suplimentare pentru ca proiectele de investiții în creșe, cămine, cantine, spitale sau secții de terapie intensivă pentru nou-născuți să fie implementate, așa cum am stabilit deja în PNRR?

2. Luați în calcul, așa cum s-a procedat în trecut, ca ministerul să preia o parte din aceste costuri suplimentare pentru lucrările publice?

Solicit să-mi răspundeți în scris.

Cu stimă, deputat Nicolae Georgescu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Alexandru Muraru, de la PNL, este? Pare că nu.

Mergem mai departe.

Domnul George-Cătălin Stângă, PNL? Nu.

Vasilică Toma, PSD?

Constantin Șovăială, neafiliat?

Domnul deputat Radu Tuhuț, de la PSD?

Viorel Salan, PSD?

Oana Murariu, USR?

Denisa Neagu, USR?

Merge repede.

Virgil Alin Chirilă, PSD? Nu.

Adrian Gheorghe Miuțescu, neafiliat?

Mihai-Alexandru Badea? Nu este.

Adrian Giurgiu?

Ciprian Ciubuc sau Vasile Nagy, de la AUR? Sunt? Doriți? Nu.

Andrei-Iulian Drancă, USR?

Viorica Sandu, PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Virgil Popescu, ministrul energiei.

Obiectul interpelării îl face menținerea echilibrului în prețul carburanților.

Stimate domnule ministru,

Am asistat, nu demult, la o isterie națională generată de o presupusă creștere a prețului la combustibili. Acest lucru, în contextul în care prețul petrolului scăzuse, în data de 9 martie 2022, cu peste 17%, iar benzinăriile aveau stocuri mai vechi. Deci nimic nu justifica o creștere de preț de la o oră la alta.

Controalele efectuate ulterior și sancțiunile administrate au demonstrat că specula a fost unica justificare.

Având în vedere că prețurile petrolului au urcat joi, 17 martie, cu aproximativ 6%, continuând o serie de fluctuații mari, și contractele de referință pentru petrol au cunoscut, în ultimele săptămâni, cea mai volatilă perioadă înregistrată de la jumătate a anului 2020, cum va gestiona Ministerul Energiei situația, pentru a nu retrăi fenomenul 9 martie, seara?

Consider că sunt necesare nu doar asigurări că nu va crește prețul la combustibili, ci continuarea controalelor din partea Ministerului Energiei, a Consiliului Concurenței și a Protecției Consumatorului la stațiile de alimentare cu carburanți. Acest demers este unul îndreptățit, și nicidecum un atac al statului împotriva sectorului privat, cum spunea președintele Partidului Național Liberal: "Statul nu atacă speculanții prin controalele sale, ci restabilește ordinea".

Solicit, deci, ca rezultatele acestor controale din teren să fie făcute publice, pentru a fi trași la răspundere "băieții deștepți", autorii tentativei de speculă, echivalentă cu un atentat la siguranța națională, și pentru ca populația să se simtă protejată.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns atât în plen, cât și în scris.

Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Mircia Chelaru, de la Grupul AUR, dacă este prezent?

Doamna Oana Bulai, PSD?

A, domnul Chelaru!

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul interpelării: "Acordul militar dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, ratificat prin Legea nr. 199 din 16 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 712 din 19 iulie 2021".

Stimate domnule ministru,

Această interpelare vine ca urmare a faptului că s-a produs în spațiul nostru de securitate o gravă breșă în securitatea zonală, europeană și chiar cea globală. Războiul dintre Rusia și Ucraina a modificat în așa fel, încât termenii inițiali ai acestui acord sunt puși sub semnul întrebării.

Vă rog să răspundeți în ce măsură ați pus în aplicare acest acord și, în mod deosebit, în ce stadiu se află intrarea în vigoare, dacă părțile s-au notificat reciproc, în scris, despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea acestui acord în vigoare.

În principal, dezvoltând, în interiorul celor trei minute avute la dispoziție, subiectul, ne interesează dacă s-a constituit comisia, conform art. 2 alin. (2) din acord, și ce anume din art. 1 alin. (1) al acordului au fost deja rezolvate și funcționează fizic între cele două Guverne.

Revin asupra acestei idei, întrucât, odată dezbătută legea în Parlament, am atras atenția asupra labilității constituirii acestui acord, îndeosebi în defavoarea României.

Aștept răspunsul dumneavoastră atât scris, cât și oral, în plenul Parlamentului.

Deputat de Argeș, din partea Grupului AUR, Mircia Chelaru.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Oana-Gianina Bulai, PSD? Înțeleg că nu este.

De la Grupul AUR, domnul Dorel Acatrinei sau domnul Lucian Pușcașu? Dacă sunt? Nu.

Tudor Rareș Pop, USR? Nu.

Adrian Wiener, USR? Nu.

Cristina Dinu, PSD? Nu.

Dumitru-Viorel Focșa, AUR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Subiectul interpelării este cu referire la dezastrul de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța.

Stimate domnule ministru,

După cum bine știți, Constanța este singurul oraș reședință de județ din România care nu are un spital clinic de boli infecțioase funcțional, nu de ieri, de azi, ci de 6 luni de zile.

De la incendiul din 30 septembrie 2021, care a afectat doar Secția ATI, situată la parter, și în urma căruia au murit 11 oameni nevinovați, întregul spital a fost închis. Au urmat multiple promisiuni cu privire la redeschiderea parțială a acestui spital, dar și a amplasării unui spital modular în curtea actualului Spital Clinic de Boli Infecțioase, gata să preia o parte din activitatea acestuia.

Din păcate, constănțenii au avut parte numai de minciuni din partea unei administrații care se face direct responsabilă, atât de o parte a deceselor de COVID-19, înregistrate începând cu data de 1 octombrie 2021 și până în prezent, cât și de lipsa unei facilități adecvate tratamentului altor boli infecțioase, din zonă.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, zilele trecute, managementul interimar al spitalului a informat în scris personalul angajat cu caracter temporar în timpul pandemiei, cu privire la încetarea contractelor de muncă la 30 de zile după ridicarea stării de alertă, fără un mulțumesc, dar mai ales fără a lua aminte la proaspăta lege care oferă posibilitatea angajării acestor oameni de aur, pe o perioadă nedeterminată, în urma unui examen.

Pe cale de consecință, vă rog, stimate domnule ministru, să solicitați Corpului de Control să demareze o anchetă la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, pentru a verifica de ce nu se deschide, fie și parțial, spitalul, de ce nu se ia în calcul permanentizarea contractelor cu caracter temporar, de ce nu avansează amplasarea spitalului modular.

De asemenea, vă rog să analizați oportunitatea preluării acestui Spital de Boli Infecțioase din Constanța în subordinea Ministerului Sănătății, întrucât, dacă acesta va rămâne unde este acum, nouă, constănțenilor, nu ne rămâne decât să ne rugăm bunului Dumnezeu pentru vremuri cu pace și fără boli.

Solicit un răspuns în scris din partea dumneavoastră.

Cu deosebită considerație, deputat de Constanța, Dumitru-Viorel Focșa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

Domnul Florin Piper-Savu, de la PSD? Nu.

Domnul Dan Șlincu, PSD?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

În mai multe declarații publice ați anunțat că o renegociere sau o ajustare a Planului Național de Redresare și Reziliență, inclusiv în privința condiționării asumate de România privind procentul de maximum 9,4% din PIB alocat pensiilor, ar întârzia nepermis de mult sau chiar ar compromite atragerea fondurilor disponibile prin acest mecanism european.

În mod evident, în contextul evoluțiilor economice negative la nivel global și național, determinate de conflictul armat din Ucraina, menținerea acestui nivel de 9,4% din PIB ar conduce, în cel mai bun caz, la înghețarea pe o durată foarte lungă a punctului de pensie. Acest lucru înseamnă o sărăcire severă a milioane de pensionari, mai ales pe fondul deteriorării dramatice a puterii de cumpărare a acestora, din cauza creșterilor în avalanșă a prețurilor la energie electrică, gaze naturale, carburanți, alimente și medicamente.

În aceste condiții, vă rog să transmiteți, domnule ministru, dacă viziunea dumneavoastră este de a se renunța la orice demers de rediscutare cu oficialii europeni a acestui prag al pensiilor, de 9,4% din PIB, menționat în Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă condamnarea la sărăcire a milioane de pensionari.

Fac un apel la dumneavoastră, domnule ministru, să dați curs demersurilor inițiate și susținute de parlamentarii și europarlamentarii social-democrați și să le spuneți oficialilor de la Bruxelles că România nu-și poate abandona propriii pensionari.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Șlincu.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Doamna Alexandra Huțu, Grupul PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Educației, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere alocarea sumei de 400 de milioane de euro în PNRR pentru învățământul profesional dual, precum și deficitul de personal calificat din câteva ramuri importante ale economiei noastre, vă întreb dacă sunteți de acord să investim aceste sume pentru subvenționarea de programe destinate învățământului dual universitar, concomitent cu sporirea numărului de clase de învățământ dual la nivel preuniversitar.

În același timp, vă rog să-mi spuneți dacă sunteți de acord cu introducerea în Legea educației a învățământului dual la nivelul universităților din România, după modelul german și al altor state europene, care presupune transformarea a cel puțin unui an de studiu în practică la o companie sau instituție publică. Astfel, un an de studiu va deveni muncă efectivă și va ajuta tinerii să-și găsească mai ușor un loc de muncă.

Pentru a face posibil acest nou tip de studiu universitar în România, vă întreb dacă susțineți adaptarea curriculei și a surselor de finanțare necesare, ținând cont și de nevoile companiilor și instituțiilor publice din domeniile respective.

Vă transmit această solicitare și vă propun aceste soluții, ca urmare a faptului că sunt deja universități cu profil economic și tehnic, în România, care au implementat cu succes astfel de programe, dar care au fost suportate financiar de companiile private beneficiare. În același timp, mă interesează această temă din perspectiva faptului că din toamna anului trecut, în județul Botoșani, s-a înființat o extensiune a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, care are și cursuri universitare de licență în cadrul Facultății de Administrație Publică, și consider că tinerii din județul Botoșani trebuie să aibă acces la studii și, apoi, la un loc de muncă, la ei acasă.

În altă ordine de idei, ca urmare a faptului că la nivel național sunt înregistrate 230 de școli care au clase de învățământ dual, iar 779 au clase de învățământ profesional, vă rog să-mi transmiteți care este ținta propusă de Ministerul Educației, la nivelul ciclului preuniversitar, în urma implementării programelor din PNRR.

Închei această interpelare prin a sublinia faptul că este esențial ca Ministerul Educației, prin toate programele de finanțare pe care le are la dispoziție și prin colaborarea cu Parlamentul, să adopte cât mai repede normele și cadrul legal necesare pentru deschiderea învățământului universitar dual și extinderea acestui sistem în mediul preuniversitar, astfel încât România să aibă cât mai repede tineri calificați care să beneficieze, după absolvirea studiilor, de garanția unui loc de muncă bine plătit la ei acasă, și nu în străinătate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu stimă, deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Mircea Roșca, PNL?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Roșca:

Mulțumesc frumos.

Către domnul profesor universitar doctor Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: "Putem îndrepta grija pe care o arătăm față de refugiați și către pacienții care trăiesc drama unor condiții inumane în spitalele de stat?".

Domnule ministru,

Situația tragică prin care trec oamenii obișnuiți din Ucraina, care fug din calea unui război sângeros, ne-a demonstrat că noi, românii, avem o mare putere de mobilizare și suntem gata să-i ajutăm, cu mare grijă, pe cei aflați în nevoie și suferință.

Vă mărturisesc că sunt plăcut impresionat de eforturile miilor de români care au contribuit la alinarea durerii refugiaților, dar, în egală măsură, și de eforturile autorităților de a organiza, în cel mai scurt timp cu putință, echipe de reacție rapidă, care s-au dovedit a fi utile și eficiente. Guvernul României, cu sprijinul multor parteneri din societatea civilă, a reușit să asigure cetățenilor ucraineni condiții minime pentru supraviețuire - mâncare caldă, pături, produse de igienă și un acoperiș decent deasupra capului. Mai mult, a fost stabilit și alocat un buget de hrană de 20 de lei/zi pentru refugiații care ajung pe teritoriul țării noastre.

Cu toate acestea, în timp ce un refugiat primește o indemnizație de hrană în valoare de 20 de lei/zi, un român bolnav, internat într-un spital de stat, primește 11 lei pentru 3 mese pe zi. Nici nu mă gândesc să critic decizia de a aloca această sumă persoanelor care fug din Ucraina și nici măcar nu consider că este suficientă, dar mă doare că românii noștri sunt tratați diferit în viața de zi cu zi. Sunt surprins că nimeni nu și-a pus, nici măcar o secundă, problema că românii vor percepe acest tratament preferențial, ca pe o discriminare la adresa lor.

Mi-ar plăcea să ne explice cineva cum a fost stabilit bugetul de 20 de lei ca minimul necesar a 3 mese pe zi și de ce un pacient internat în spital merită să primească pentru hrană o sumă mai apropiată de cea acordată unui deținut decât de cea oferită unui refugiat. Consider că indiferent de sursa de finanțare, fie ea și din fonduri europene, același cuantum minim ar trebui să-l primească și bolnavii suferinzi din spitale. Cu atât mai mult cu cât cuantumul indemnizațiilor zilnice de hrană pentru refugiați a fost stabilit sub îndrumarea Uniunii Europene, Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, trebuia să interpreteze această decizie ca pe un semnal de alarmă și să se gândească măcar să alinieze la acest standard și indemnizațiile de hrană din spitale, care nu au mai fost actualizate, nici măcar cu rata inflației, încă din anul 2008!

Dragi colegi,

Vă imaginați că un bolnav se poate hrăni corespunzător cu suma de 11 lei pe zi? Puteți trăi zilnic cu această sumă?!

Nu este posibil ca, după mai bine de 30 de ani de democrație, în care aclamăm răspicat drepturile cetățenilor români, să rămânem codașii Europei în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate - atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor!

Ținând cont de această situație neplăcută pentru români, vă întreb, domnule ministru:

- Ați solicitat până acum ministrului finanțelor o majorare de buget care să asigure o indemnizație de hrană decentă pentru pacienți? Care a fost răspunsul pe care l-ați primit?

- Având în vedere că Hotărârea de Guvern nr. 429/2008 prin care este stabilit cuantumul indemnizației de hrană pentru pacienții din spitalele de stat prevede câteva posibilități de majorare a acestor indemnizații - prin hotărâri ale unităților administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordinea acestora sau prin decizii ale conducătorilor unităților sanitare, în condițiile identificării altor surse de finanțare -, ce demersuri ați inițiat pentru a încuraja și facilita aceste majorări?

De asemenea, mi-ar plăcea să profit de această ocazie și să vă mai întreb:

- Care este cea mai scăzută temperatură ambientală măsurată în prezent într-un spital de stat și ce măsuri ați adoptat pentru a vă asigura că niciun pacient din România nu suferă de frig?

Solicit răspuns scris.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă, PSD?

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educației, Mihai Sorin Cîmpeanu, în sensul că solicităm ca structurile din subordine să dispună măsuri legale de verificare privind încălcarea Regulamentului specific în ceea ce privește desfășurarea Olimpiadei Naționale de Limba Română, clasele IX-XII, anul școlar 2021-2022, Etapa județeană, din data de 12 martie 2022.

Solicităm domnului ministru ca, în calitate de ordonator de credite și în calitate de profesor universitar, să constate că, în această etapă județeană, la Inspectoratul Școlar Județean Călărași, a fost încălcată legea. Practic, inspectorul județean școlar, prin abuz, a schimbat ordinea celor care au participat la această etapă județeană. Și sigur că există probe extrem de clare în acest sens.

Eu am un material aplicat, cu descrierea în fapt și în drept a celor pe care le solicit domnului ministru Cîmpeanu și îl rog, pentru o bună desfășurare a procesului de învățământ și pentru... dacă trebuie să înțeleagă și cei de la Inspectoratul Județean Școlar faptul că aceste nedreptăți au un efect negativ în ceea ce privește desfășurarea ulterioară a capacităților profesionale ale elevilor pe care noi încercăm să-i pregătim temeinic pentru viață.

Sigur că, dacă ei sunt furați așa, din aceste etape județene ale olimpiadelor, doar pentru faptul că unui inspector județean școlar nu-i pasă de pregătirea profesională a elevului, vom avea probleme în viitor.

O să închid acest lucru pentru că materialul, pe care l-am înaintat, este extrem de aplicat, este motivat în fapt și în drept și am încredere că domnul ministru Cîmpeanu o să dispună acele măsuri pe care legea i le conferă și, în virtutea prerogativelor dumnealui, o să dispună anularea acelor rezultate publicate în data de 17 martie 2022.

Solicităm ca răspunsul să fie transmis atât în scris, cât și în formă orală.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deputat al PSD, Dumitru Coarnă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna Gianina Șerban, de la AUR? Nu este.

Domnul Nicolae Roman? Nici el.

Domnul Dan Tanasă? Nu.

Domnul Nicolae Petrețchi, de la minorități?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere că am avut dreptul la replică, în ceea ce privește răspunsul primit din partea Ministerului Educației nr. 1988 din 11 martie 2022, pentru stenogramă, vă rog să-mi îngăduiți, domnule președinte, să fac câteva completări.

În ceea ce privește "Regulamentul de organizare a Olimpiadei pentru Limba ucraineană maternă", în răspunsul primit de la Ministerul Educației mi s-a comunicat faptul că "la nivelul Direcției Minorități din cadrul Ministerului Educației, în perioada 2010-2020, nu s-a înregistrat nicio solicitare/propunere din partea cadrelor didactice/directorilor de unități școlare/inspectorilor școlari/ reprezentanților Uniunii Ucrainenilor din România sau ai Comisiei naționale de specialitate, pentru modificarea Regulamentului specific privind introducerea participării elevilor din clasele V-VI la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Ucraineană Maternă".

Doresc să fac următoarele completări.

Atât cadrele didactice, cât și directorii unităților de învățământ în care este studiată limba ucraineană au solicitat în fiecare an completarea acestui regulament, astfel încât elevii claselor V-VI să poată participa la Olimpiada Națională de Limba Ucraineană, la fel cum se întâmplă și în cazul celorlalte discipline școlare.

Mai mult decât atât, personal, am prezentat reprezentanților Ministerului Educației această problemă cu care se confruntă elevii care studiază în limba ucraineană.

Mai mult, dacă cineva din cadrul Direcției Minorități din cadrul Ministerului Educației ar fi participat la ultimele consfătuiri organizate de Ministerul Educației, în parteneriat cu Uniunea Ucrainenilor din România, în ceea ce privește consfătuirile naționale ale cadrelor didactice, ar fi putut constata această solicitare, venită atât din partea profesorilor care predau Limba Ucraineană sau în limba ucraineană sau a directorilor.

Și acum, dacă îmi îngăduiți, domnule președinte de ședință, să vă prezint și interpelarea adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării.

Obiectul interpelării...

Domnul Ilie Dan Barna:

Sigur, aveți și minute în plus, ca să puteți să o finalizați.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc tare mult.

"Integrarea elevilor ucraineni în unitățile de învățământ din România".

Stimate domnule ministru,

De peste 3 săptămâni, întreaga lume este martoră la agresiunea Federației Ruse, agresiune nemaiîntâlnită pe teritoriul european, de aproape 8 decenii.

Consecințele nefaste ale acestei agresiuni au unit milioane de oameni de pe întregul mapamond, România numărându-se printre primele state europene care au răspuns prompt și fără echivoc, reușind să mobilizeze societatea civilă și autoritățile centrale, regionale și locale, pentru a veni în sprijinul statului prieten și vecin, Ucraina, și, implicit, a poporului ucrainean, fiind adoptate și o serie de măsuri în acest sens.

Cu toate acestea, trebuie să rămânem conștienți de posibilitatea că respectivul conflict poate fi unul de durată, motiv pentru care, în situația dată, ajutorul acordat elevilor ucraineni care s-au refugiat în țara noastră trebuie să fie unul constant.

Astfel, ca urmare a ultimelor hotărâri, elevii ucraineni refugiați în țara noastră post asista la diverse activități desfășurate în unitățile școlare din regiunile în care sunt cazați, însă, pe termen lung, toți acești tineri trebuie introduși într-un sistem bine proiectat înspre recuperarea materiei didactice pierdute, precum și pentru dobândirea de noi cunoștințe, conform programelor școlare.

Încă de la începutul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, copiii refugiați la sediile Uniunii Ucrainenilor din România, aflate la granița României cu Ucraina, beneficiază de servicii medicale și consiliere psihologică, aceștia având acces și la bibliotecile care conțin ghiduri de conversație român - ucrainean și ucrainean - român, cărți și reviste în limba ucraineană, acestea putând fi distribuite, la cerere, inclusiv pentru copiii cazați în alte zone ale României, iar cadrele didactice care predau limba sau în limba ucraineană își pun la dispoziție expertiza și experiența didactică pentru a facilita accesul elevilor ucraineni refugiați la o educație de calitate.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, în condițiile în care conflictul din Ucraina o să dureze mai mult timp, vă rog să-mi comunicați, în scris și oral, ce măsuri vor fi întreprinse de Ministerul Educației în ceea ce privește integrarea în sistemul educațional românesc a elevilor ucraineni refugiați în țara noastră, inclusiv prin utilizarea învățământului la distanță.

Domnule președinte, vă mulțumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc și eu.

Mergem mai departe.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu, de la AUR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea, către domnul ministru al energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, se intitulează "Creșterea prețurilor la carburanți".

Domnule ministru,

Războiul din Ucraina continuă să afecteze, atât economic, cât și din punct de vedere energetic, țara noastră. Dacă, în primele zile, România și celelalte țări membre ale Uniunii Europene au reușit să se pună de acord în ceea ce privește sancțiunile economice asupra Federației Ruse, astăzi vedem că aceleași țări au reușit să intre într-o criză generată de creșterea prețurilor la carburanți, gaze naturale și cereale.

Anunțul privind o posibilă creștere a prețului la carburanți, pe care operatorii privați din România urmează să o realizeze în următoarele luni, pe fondul refuzului de a mai cumpăra petrol din Rusia, va afecta în mod direct șoferii din România, firmele de transport și, implicit, traiul de zi cu zi al românilor.

În Europa, dependența tot mai mare, din ultimii ani, față de Rusia, în ceea ce privește alimentarea cu gaze și petrol, poate genera o criză asemănătoare cu Criza Petrolului din 1973. Dacă, în 1973, România nu a fost vizată de embargoul impus de țările producătoare de petrol asupra Occidentului, astăzi stoparea importului de petrol rusesc va afecta din plin țara noastră.

Așa cum spuneam, criza prețurilor la combustibil, corelată cu o inflație generată de creșterea prețurilor la energie, poate duce România în pragul unei crize economice majore, prin creșterea prețurilor la bunurile de consum.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să precizați următoarele:

- În ce măsură considerați dumneavoastră că activitatea grupurilor petroliere active la nivel național și rețeaua de distribuție și comercializare a carburanților constituie o vulnerabilitate națională, ca sursă de riscuri severe?;

- Ce măsuri aveți în vedere pentru suplimentarea cantității de petrol din țara noastră, în cazul în care se decide să nu mai cumpărăm petrol din Federația Rusă?;

- Putem să avem în vedere o plafonare a prețurilor la carburanți, după modelul celei practicate pe piața energetică în această iarnă?

Vă mulțumesc.

Deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul Ioan Mihai Lasca, neafiliat, dacă este?

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu, Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect "Prăbușirea/doborârea unui avion MIG-21 și a unui elicopter IAR 330 - Puma, ambele aparținând Aviației Române.

În temeiul art. 112 alin. (1) din Constituția României și ale art. 202 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez următoarea interpelare.

Domnule ministru Vasile Dîncu,

În data de 2 martie 2022 a apărut în presa din România faptul că două aparate de zbor ale Aviației Române s-au prăbușit în zona Dobrogea.

S-a anunțat la acea vreme faptul că o posibilă cauză ar fi condițiile meteo nefavorabile, dar site-ul "Military Watch Magazine" a scris că ar fi posibil ca aparatele de zbor să fi fost doborâte de rachete ucrainene.

Având în vedere aspectele de interes național expuse în prezenta, vă solicit, domnule ministru, să dați un răspuns cât mai clar și direct, care să nu lase loc de alte interpretări, respectiv, dacă aparatele de zbor au fost sau nu au fost doborâte de rachete ucrainene.

Aștept un răspuns scris și oral.

Cu stimă, deputat independent Mihai Lasca.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

În acest moment, lista colegilor înscriși pentru interpelări s-a epuizat.

Închei ședința.

O după-amiază plăcută!

Ședința s-a încheiat la ora 17.52.