Camera Deputaţilor

Domnul Ilie Dan Barna:

O să îl invit, în continuare, pe domnul deputat Claudiu Năsui, dacă este, să susțină interpelarea. Văd că nu este Domnia Sa.

Domnul Ilie Toma, de la PSD, e prezent?

Vă rog, domnule.

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Adresez o interpelare domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor, domnului ministru Barna Tánczos, și fac referire la siturile industriale contaminate.

Ca urmare a desfășurării, de-a lungul timpului, de activități economice cu specific industrial și generatoare de poluare, pe teritoriul României există situri contaminate care pot pune în pericol sănătatea oamenilor, și construirea pe asemenea terenuri este dificilă sau chiar interzisă.

Județul Hunedoara are multe astfel de situri contaminate, în anumite zone fiind afectate inclusiv resursele subterane de apă și ecosistemul. De exemplu, municipiul Hunedoara, puternic industrializat înainte de anul 1989, deține în jur de 100 ha. cu sol și ape contaminate, ca urmare a desfășurării de activități în industria siderurgiei.

Decontaminarea acestora și îmbunătățirea condițiilor de mediu au ca efect reducerea riscurilor pentru sănătatea umană și mediu și pot să aducă beneficii prin faptul că poate fi redată această suprafață de pământ comunității, unde se pot desfășura activități economice pe fostele platforme industriale care ar genera noi locuri de muncă și s-ar reflecta în veniturile bugetelor locale. Totodată, ar crește speranța de viață a oamenilor prin reducerea poluării mediului.

Contaminarea solului și a apelor subterane este o problemă reală de care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ar trebui să se ocupe cu celeritate, valorificarea durabilă a suprafețelor de pământ fiind esențială.

Vă pot spune că am fost director executiv pe un astfel de sit industrial, și din 138 de hectare au fost dezmembrate și recuperate aproximativ 38 de hectare, unde se desfășoară activități economice. Acum este păcat să lăsăm în paragină 100 de hectare de teren, unde ar putea fi construite zone rezidențiale sau zone economice importante, prin construcția de parcuri industriale.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

• Există un inventar național actualizat al siturilor potențial contaminate sau contaminate parțial și total și unde poate fi accesat acest inventar?
• Sunt fonduri alocate în acest an pentru reducerea suprafeței ocupate de situri contaminate, ce sume și pentru ce zone?
• Ce surse de finanțare există la acest moment, cine sunt beneficiarii și cum pot fi accesate aceste fonduri?

Fac referire direct la municipiul Hunedoara. Există 100 de hectare care pot fi recuperate.

Vă dau o mică informație. De exemplu, un hectar pentru decontaminare, unde solul, apa și chiar aerul, în anumite zone, au fost afectate, costă cam un milion de euro. Cam acesta este prețul la decontaminare și redarea în folosință a municipiului pentru aceste terenuri.

Deci, solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul George Ionescu, neafiliat, este prezent? Nu este.

Mergem mai departe.

Domnul Radu-Mihai Cristescu?

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Vă mulțumesc.

Interpelare adresată domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.

Radu Cristescu, Circumscripția electorală nr. 32 Satu Mare, Grupul parlamentar al PSD.

Obiectul interpelării: "România are nevoie de măsuri urgente pentru a reduce mortalitatea pe șosele".

Stimate domnule ministru,

Vă adresez această interpelare pentru că ne aflăm într-o situație critică, o situație care persistă de ani de zile. Și anume, suntem pe primul loc la numărul de decese în urma accidentelor rutiere. Conform datelor Eurostat, România înregistrează anual cea mai mare mortalitate, cu mult peste media Uniunii Europene. În ultimul deceniu, statistica deceselor a înregistrat o ușoară ameliorare, însă suntem departe de a vorbi despre România ca fiind o țară sigură din punct de vedere al traficului rutier.

Datele pe care le avem la dispoziție, la nivel european, evidențiază următoarele aspecte: "În 2019, aproximativ 22.800 de persoane au murit în accidente rutiere în Uniunea Europeană: 44,2% dintre decese au fost șoferi de autoturisme sau pasageri; 20,2% erau pietoni".

În plus, "România a înregistrat 96 de morți la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai mare din Uniunea Europeană". Ca o comparație, media Uniunii Europene se situează la 51 de decese la un milion de locuitori și, în afara Bulgariei, suntem la o distanță considerabilă față de toate celelalte țări la acest capitol.

Este rușinos că nu suntem în stare să ne protejăm cetățenii nici măcar la acest capitol. Da, s-au făcut progrese în ultimul deceniu, dar acest trend s-a înregistrat la nivelul întregului continent.

Îmi este clar că este nevoie de soluții rapide și la fel de clar că nu s-au luat măsurile necesare, până în prezent, pentru a transforma drumurile din România în drumuri sigure.

Ca să anticipez unul dintre răspunsuri, lipsa infrastructurii rutiere reprezintă una dintre principalele cauze pentru care am ajuns codașii Europei la capitolul siguranței rutiere, dar am convingerea că nu este unicul motiv.

Aș dori să vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării "Planului de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor rutiere la nivelul Uniunii Europene 2020-2030" și care au fost măsurile concrete aplicate până în prezent?

2. Vă solicit o statistică detaliată cu privire la numărul de decese rezultate din accidente rutiere pentru anii 2020 și 2021 și cauzele aferente pentru fiecare, adică: alcool, viteză excesivă, depășire neregulamentară, nerespectarea regulilor de circulație, conducere fără permis, substanțe interzise, lipsa de experiență, utilizarea telefonului mobil la volan și altele.

Vă rog, așadar, să precizați numărul de morți pentru fiecare cauză și cât la sută reprezintă fiecare cauză din total.

3. Care sunt principalele cauze identificate la nivelul ministerului pentru situația gravă privind mortalitatea pe șoselele din România?

4. În ce măsură intervine Ministerul Afacerilor Interne pentru a preveni accidentele rutiere? Care sunt soluțiile aplicate în prezent?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns oral și scris.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Nicolae Georgescu.

Vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării lucrărilor publice și administrației, și se intitulează "Construcția de creșe, spitale, cămine și cantine în România"

Domnule ministru,

România se află în plin proces de redresare economică după pandemia de coronavirus. Guvernul de Coaliție PSD - PNL - UDMR are misiunea să implementeze Planul Național de Redresare și Reziliență care presupune, printre altele, investiții în autostrăzi, căi ferate noi, creșe, spitale, în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență a țării noastre.

Conform Planului de Reziliență și Redresare, după perioada de licitații, vom avea la dispoziție 3 ani de zile să consumăm 16-17 miliarde de euro, dedicați exclusiv investițiilor în construcții.

În contextul actual, când Ucraina se află în război, iar lanțul de aprovizionare este perturbat, implementarea unor proiecte poate fi pusă în pericol, deoarece România importa din Ucraina o cantitate însemnată de materiale de construcții. De fapt, conform datelor furnizate de specialiștii în construcții, țara noastră importa circa 70% din materialele de construcții folosite pe șantiere, ceea ce înseamnă că prețurile se vor schimba, fără să depindă de noi, se va construi tot mai scump, iar unele firme de construcții nu vor mai putea construi.

Recunosc că sunt îngrijorat de faptul că unele investiții ar putea fi anulate, de aceea, domnule ministru, vă rog să-mi spuneți dacă:

1. Considerați oportun să adoptați măsuri suplimentare pentru ca proiectele de investiții în creșe, cămine, cantine, spitale sau secții de terapie intensivă pentru nou-născuți să fie implementate, așa cum am stabilit deja în PNRR?

2. Luați în calcul, așa cum s-a procedat în trecut, ca ministerul să preia o parte din aceste costuri suplimentare pentru lucrările publice?

Solicit să-mi răspundeți în scris.

Cu stimă, deputat Nicolae Georgescu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Alexandru Muraru, de la PNL, este? Pare că nu.

Mergem mai departe.

Domnul George-Cătălin Stângă, PNL? Nu.

Vasilică Toma, PSD?

Constantin Șovăială, neafiliat?

Domnul deputat Radu Tuhuț, de la PSD?

Viorel Salan, PSD?

Oana Murariu, USR?

Denisa Neagu, USR?

Merge repede.

Virgil Alin Chirilă, PSD? Nu.

Adrian Gheorghe Miuțescu, neafiliat?

Mihai-Alexandru Badea? Nu este.

Adrian Giurgiu?

Ciprian Ciubuc sau Vasile Nagy, de la AUR? Sunt? Doriți? Nu.

Andrei-Iulian Drancă, USR?

Viorica Sandu, PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Virgil Popescu, ministrul energiei.

Obiectul interpelării îl face menținerea echilibrului în prețul carburanților.

Stimate domnule ministru,

Am asistat, nu demult, la o isterie națională generată de o presupusă creștere a prețului la combustibili. Acest lucru, în contextul în care prețul petrolului scăzuse, în data de 9 martie 2022, cu peste 17%, iar benzinăriile aveau stocuri mai vechi. Deci nimic nu justifica o creștere de preț de la o oră la alta.

Controalele efectuate ulterior și sancțiunile administrate au demonstrat că specula a fost unica justificare.

Având în vedere că prețurile petrolului au urcat joi, 17 martie, cu aproximativ 6%, continuând o serie de fluctuații mari, și contractele de referință pentru petrol au cunoscut, în ultimele săptămâni, cea mai volatilă perioadă înregistrată de la jumătate a anului 2020, cum va gestiona Ministerul Energiei situația, pentru a nu retrăi fenomenul 9 martie, seara?

Consider că sunt necesare nu doar asigurări că nu va crește prețul la combustibili, ci continuarea controalelor din partea Ministerului Energiei, a Consiliului Concurenței și a Protecției Consumatorului la stațiile de alimentare cu carburanți. Acest demers este unul îndreptățit, și nicidecum un atac al statului împotriva sectorului privat, cum spunea președintele Partidului Național Liberal: "Statul nu atacă speculanții prin controalele sale, ci restabilește ordinea".

Solicit, deci, ca rezultatele acestor controale din teren să fie făcute publice, pentru a fi trași la răspundere "băieții deștepți", autorii tentativei de speculă, echivalentă cu un atentat la siguranța națională, și pentru ca populația să se simtă protejată.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns atât în plen, cât și în scris.

Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Mircia Chelaru, de la Grupul AUR, dacă este prezent?

Doamna Oana Bulai, PSD?

A, domnul Chelaru!

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul interpelării: "Acordul militar dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, ratificat prin Legea nr. 199 din 16 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 712 din 19 iulie 2021".

Stimate domnule ministru,

Această interpelare vine ca urmare a faptului că s-a produs în spațiul nostru de securitate o gravă breșă în securitatea zonală, europeană și chiar cea globală. Războiul dintre Rusia și Ucraina a modificat în așa fel, încât termenii inițiali ai acestui acord sunt puși sub semnul întrebării.

Vă rog să răspundeți în ce măsură ați pus în aplicare acest acord și, în mod deosebit, în ce stadiu se află intrarea în vigoare, dacă părțile s-au notificat reciproc, în scris, despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea acestui acord în vigoare.

În principal, dezvoltând, în interiorul celor trei minute avute la dispoziție, subiectul, ne interesează dacă s-a constituit comisia, conform art. 2 alin. (2) din acord, și ce anume din art. 1 alin. (1) al acordului au fost deja rezolvate și funcționează fizic între cele două Guverne.

Revin asupra acestei idei, întrucât, odată dezbătută legea în Parlament, am atras atenția asupra labilității constituirii acestui acord, îndeosebi în defavoarea României.

Aștept răspunsul dumneavoastră atât scris, cât și oral, în plenul Parlamentului.

Deputat de Argeș, din partea Grupului AUR, Mircia Chelaru.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Oana-Gianina Bulai, PSD? Înțeleg că nu este.

De la Grupul AUR, domnul Dorel Acatrinei sau domnul Lucian Pușcașu? Dacă sunt? Nu.

Tudor Rareș Pop, USR? Nu.

Adrian Wiener, USR? Nu.

Cristina Dinu, PSD? Nu.

Dumitru-Viorel Focșa, AUR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Subiectul interpelării este cu referire la dezastrul de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța.

Stimate domnule ministru,

După cum bine știți, Constanța este singurul oraș reședință de județ din România care nu are un spital clinic de boli infecțioase funcțional, nu de ieri, de azi, ci de 6 luni de zile.

De la incendiul din 30 septembrie 2021, care a afectat doar Secția ATI, situată la parter, și în urma căruia au murit 11 oameni nevinovați, întregul spital a fost închis. Au urmat multiple promisiuni cu privire la redeschiderea parțială a acestui spital, dar și a amplasării unui spital modular în curtea actualului Spital Clinic de Boli Infecțioase, gata să preia o parte din activitatea acestuia.

Din păcate, constănțenii au avut parte numai de minciuni din partea unei administrații care se face direct responsabilă, atât de o parte a deceselor de COVID-19, înregistrate începând cu data de 1 octombrie 2021 și până în prezent, cât și de lipsa unei facilități adecvate tratamentului altor boli infecțioase, din zonă.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, zilele trecute, managementul interimar al spitalului a informat în scris personalul angajat cu caracter temporar în timpul pandemiei, cu privire la încetarea contractelor de muncă la 30 de zile după ridicarea stării de alertă, fără un mulțumesc, dar mai ales fără a lua aminte la proaspăta lege care oferă posibilitatea angajării acestor oameni de aur, pe o perioadă nedeterminată, în urma unui examen.

Pe cale de consecință, vă rog, stimate domnule ministru, să solicitați Corpului de Control să demareze o anchetă la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, pentru a verifica de ce nu se deschide, fie și parțial, spitalul, de ce nu se ia în calcul permanentizarea contractelor cu caracter temporar, de ce nu avansează amplasarea spitalului modular.

De asemenea, vă rog să analizați oportunitatea preluării acestui Spital de Boli Infecțioase din Constanța în subordinea Ministerului Sănătății, întrucât, dacă acesta va rămâne unde este acum, nouă, constănțenilor, nu ne rămâne decât să ne rugăm bunului Dumnezeu pentru vremuri cu pace și fără boli.

Solicit un răspuns în scris din partea dumneavoastră.

Cu deosebită considerație, deputat de Constanța, Dumitru-Viorel Focșa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

Domnul Florin Piper-Savu, de la PSD? Nu.

Domnul Dan Șlincu, PSD?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

În mai multe declarații publice ați anunțat că o renegociere sau o ajustare a Planului Național de Redresare și Reziliență, inclusiv în privința condiționării asumate de România privind procentul de maximum 9,4% din PIB alocat pensiilor, ar întârzia nepermis de mult sau chiar ar compromite atragerea fondurilor disponibile prin acest mecanism european.

În mod evident, în contextul evoluțiilor economice negative la nivel global și național, determinate de conflictul armat din Ucraina, menținerea acestui nivel de 9,4% din PIB ar conduce, în cel mai bun caz, la înghețarea pe o durată foarte lungă a punctului de pensie. Acest lucru înseamnă o sărăcire severă a milioane de pensionari, mai ales pe fondul deteriorării dramatice a puterii de cumpărare a acestora, din cauza creșterilor în avalanșă a prețurilor la energie electrică, gaze naturale, carburanți, alimente și medicamente.

În aceste condiții, vă rog să transmiteți, domnule ministru, dacă viziunea dumneavoastră este de a se renunța la orice demers de rediscutare cu oficialii europeni a acestui prag al pensiilor, de 9,4% din PIB, menționat în Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă condamnarea la sărăcire a milioane de pensionari.

Fac un apel la dumneavoastră, domnule ministru, să dați curs demersurilor inițiate și susținute de parlamentarii și europarlamentarii social-democrați și să le spuneți oficialilor de la Bruxelles că România nu-și poate abandona propriii pensionari.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Șlincu.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Doamna Alexandra Huțu, Grupul PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Educației, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere alocarea sumei de 400 de milioane de euro în PNRR pentru învățământul profesional dual, precum și deficitul de personal calificat din câteva ramuri importante ale economiei noastre, vă întreb dacă sunteți de acord să investim aceste sume pentru subvenționarea de programe destinate învățământului dual universitar, concomitent cu sporirea numărului de clase de învățământ dual la nivel preuniversitar.

În același timp, vă rog să-mi spuneți dacă sunteți de acord cu introducerea în Legea educației a învățământului dual la nivelul universităților din România, după modelul german și al altor state europene, care presupune transformarea a cel puțin unui an de studiu în practică la o companie sau instituție publică. Astfel, un an de studiu va deveni muncă efectivă și va ajuta tinerii să-și găsească mai ușor un loc de muncă.

Pentru a face posibil acest nou tip de studiu universitar în România, vă întreb dacă susțineți adaptarea curriculei și a surselor de finanțare necesare, ținând cont și de nevoile companiilor și instituțiilor publice din domeniile respective.

Vă transmit această solicitare și vă propun aceste soluții, ca urmare a faptului că sunt deja universități cu profil economic și tehnic, în România, care au implementat cu succes astfel de programe, dar care au fost suportate financiar de companiile private beneficiare. În același timp, mă interesează această temă din perspectiva faptului că din toamna anului trecut, în județul Botoșani, s-a înființat o extensiune a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, care are și cursuri universitare de licență în cadrul Facultății de Administrație Publică, și consider că tinerii din județul Botoșani trebuie să aibă acces la studii și, apoi, la un loc de muncă, la ei acasă.

În altă ordine de idei, ca urmare a faptului că la nivel național sunt înregistrate 230 de școli care au clase de învățământ dual, iar 779 au clase de învățământ profesional, vă rog să-mi transmiteți care este ținta propusă de Ministerul Educației, la nivelul ciclului preuniversitar, în urma implementării programelor din PNRR.

Închei această interpelare prin a sublinia faptul că este esențial ca Ministerul Educației, prin toate programele de finanțare pe care le are la dispoziție și prin colaborarea cu Parlamentul, să adopte cât mai repede normele și cadrul legal necesare pentru deschiderea învățământului universitar dual și extinderea acestui sistem în mediul preuniversitar, astfel încât România să aibă cât mai repede tineri calificați care să beneficieze, după absolvirea studiilor, de garanția unui loc de muncă bine plătit la ei acasă, și nu în străinătate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu stimă, deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Mircea Roșca, PNL?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Roșca:

Mulțumesc frumos.

Către domnul profesor universitar doctor Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: "Putem îndrepta grija pe care o arătăm față de refugiați și către pacienții care trăiesc drama unor condiții inumane în spitalele de stat?".

Domnule ministru,

Situația tragică prin care trec oamenii obișnuiți din Ucraina, care fug din calea unui război sângeros, ne-a demonstrat că noi, românii, avem o mare putere de mobilizare și suntem gata să-i ajutăm, cu mare grijă, pe cei aflați în nevoie și suferință.

Vă mărturisesc că sunt plăcut impresionat de eforturile miilor de români care au contribuit la alinarea durerii refugiaților, dar, în egală măsură, și de eforturile autorităților de a organiza, în cel mai scurt timp cu putință, echipe de reacție rapidă, care s-au dovedit a fi utile și eficiente. Guvernul României, cu sprijinul multor parteneri din societatea civilă, a reușit să asigure cetățenilor ucraineni condiții minime pentru supraviețuire - mâncare caldă, pături, produse de igienă și un acoperiș decent deasupra capului. Mai mult, a fost stabilit și alocat un buget de hrană de 20 de lei/zi pentru refugiații care ajung pe teritoriul țării noastre.

Cu toate acestea, în timp ce un refugiat primește o indemnizație de hrană în valoare de 20 de lei/zi, un român bolnav, internat într-un spital de stat, primește 11 lei pentru 3 mese pe zi. Nici nu mă gândesc să critic decizia de a aloca această sumă persoanelor care fug din Ucraina și nici măcar nu consider că este suficientă, dar mă doare că românii noștri sunt tratați diferit în viața de zi cu zi. Sunt surprins că nimeni nu și-a pus, nici măcar o secundă, problema că românii vor percepe acest tratament preferențial, ca pe o discriminare la adresa lor.

Mi-ar plăcea să ne explice cineva cum a fost stabilit bugetul de 20 de lei ca minimul necesar a 3 mese pe zi și de ce un pacient internat în spital merită să primească pentru hrană o sumă mai apropiată de cea acordată unui deținut decât de cea oferită unui refugiat. Consider că indiferent de sursa de finanțare, fie ea și din fonduri europene, același cuantum minim ar trebui să-l primească și bolnavii suferinzi din spitale. Cu atât mai mult cu cât cuantumul indemnizațiilor zilnice de hrană pentru refugiați a fost stabilit sub îndrumarea Uniunii Europene, Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, trebuia să interpreteze această decizie ca pe un semnal de alarmă și să se gândească măcar să alinieze la acest standard și indemnizațiile de hrană din spitale, care nu au mai fost actualizate, nici măcar cu rata inflației, încă din anul 2008!

Dragi colegi,

Vă imaginați că un bolnav se poate hrăni corespunzător cu suma de 11 lei pe zi? Puteți trăi zilnic cu această sumă?!

Nu este posibil ca, după mai bine de 30 de ani de democrație, în care aclamăm răspicat drepturile cetățenilor români, să rămânem codașii Europei în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate - atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor!

Ținând cont de această situație neplăcută pentru români, vă întreb, domnule ministru:

- Ați solicitat până acum ministrului finanțelor o majorare de buget care să asigure o indemnizație de hrană decentă pentru pacienți? Care a fost răspunsul pe care l-ați primit?

- Având în vedere că Hotărârea de Guvern nr. 429/2008 prin care este stabilit cuantumul indemnizației de hrană pentru pacienții din spitalele de stat prevede câteva posibilități de majorare a acestor indemnizații - prin hotărâri ale unităților administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordinea acestora sau prin decizii ale conducătorilor unităților sanitare, în condițiile identificării altor surse de finanțare -, ce demersuri ați inițiat pentru a încuraja și facilita aceste majorări?

De asemenea, mi-ar plăcea să profit de această ocazie și să vă mai întreb:

- Care este cea mai scăzută temperatură ambientală măsurată în prezent într-un spital de stat și ce măsuri ați adoptat pentru a vă asigura că niciun pacient din România nu suferă de frig?

Solicit răspuns scris.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă, PSD?

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educației, Mihai Sorin Cîmpeanu, în sensul că solicităm ca structurile din subordine să dispună măsuri legale de verificare privind încălcarea Regulamentului specific în ceea ce privește desfășurarea Olimpiadei Naționale de Limba Română, clasele IX-XII, anul școlar 2021-2022, Etapa județeană, din data de 12 martie 2022.

Solicităm domnului ministru ca, în calitate de ordonator de credite și în calitate de profesor universitar, să constate că, în această etapă județeană, la Inspectoratul Școlar Județean Călărași, a fost încălcată legea. Practic, inspectorul județean școlar, prin abuz, a schimbat ordinea celor care au participat la această etapă județeană. Și sigur că există probe extrem de clare în acest sens.

Eu am un material aplicat, cu descrierea în fapt și în drept a celor pe care le solicit domnului ministru Cîmpeanu și îl rog, pentru o bună desfășurare a procesului de învățământ și pentru... dacă trebuie să înțeleagă și cei de la Inspectoratul Județean Școlar faptul că aceste nedreptăți au un efect negativ în ceea ce privește desfășurarea ulterioară a capacităților profesionale ale elevilor pe care noi încercăm să-i pregătim temeinic pentru viață.

Sigur că, dacă ei sunt furați așa, din aceste etape județene ale olimpiadelor, doar pentru faptul că unui inspector județean școlar nu-i pasă de pregătirea profesională a elevului, vom avea probleme în viitor.

O să închid acest lucru pentru că materialul, pe care l-am înaintat, este extrem de aplicat, este motivat în fapt și în drept și am încredere că domnul ministru Cîmpeanu o să dispună acele măsuri pe care legea i le conferă și, în virtutea prerogativelor dumnealui, o să dispună anularea acelor rezultate publicate în data de 17 martie 2022.

Solicităm ca răspunsul să fie transmis atât în scris, cât și în formă orală.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deputat al PSD, Dumitru Coarnă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna Gianina Șerban, de la AUR? Nu este.

Domnul Nicolae Roman? Nici el.

Domnul Dan Tanasă? Nu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Sigur, aveți și minute în plus, ca să puteți să o finalizați.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc tare mult.

"Integrarea elevilor ucraineni în unitățile de învățământ din România".

Stimate domnule ministru,

De peste 3 săptămâni, întreaga lume este martoră la agresiunea Federației Ruse, agresiune nemaiîntâlnită pe teritoriul european, de aproape 8 decenii.

Consecințele nefaste ale acestei agresiuni au unit milioane de oameni de pe întregul mapamond, România numărându-se printre primele state europene care au răspuns prompt și fără echivoc, reușind să mobilizeze societatea civilă și autoritățile centrale, regionale și locale, pentru a veni în sprijinul statului prieten și vecin, Ucraina, și, implicit, a poporului ucrainean, fiind adoptate și o serie de măsuri în acest sens.

Cu toate acestea, trebuie să rămânem conștienți de posibilitatea că respectivul conflict poate fi unul de durată, motiv pentru care, în situația dată, ajutorul acordat elevilor ucraineni care s-au refugiat în țara noastră trebuie să fie unul constant.

Astfel, ca urmare a ultimelor hotărâri, elevii ucraineni refugiați în țara noastră post asista la diverse activități desfășurate în unitățile școlare din regiunile în care sunt cazați, însă, pe termen lung, toți acești tineri trebuie introduși într-un sistem bine proiectat înspre recuperarea materiei didactice pierdute, precum și pentru dobândirea de noi cunoștințe, conform programelor școlare.

Încă de la începutul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, copiii refugiați la sediile Uniunii Ucrainenilor din România, aflate la granița României cu Ucraina, beneficiază de servicii medicale și consiliere psihologică, aceștia având acces și la bibliotecile care conțin ghiduri de conversație român - ucrainean și ucrainean - român, cărți și reviste în limba ucraineană, acestea putând fi distribuite, la cerere, inclusiv pentru copiii cazați în alte zone ale României, iar cadrele didactice care predau limba sau în limba ucraineană își pun la dispoziție expertiza și experiența didactică pentru a facilita accesul elevilor ucraineni refugiați la o educație de calitate.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, în condițiile în care conflictul din Ucraina o să dureze mai mult timp, vă rog să-mi comunicați, în scris și oral, ce măsuri vor fi întreprinse de Ministerul Educației în ceea ce privește integrarea în sistemul educațional românesc a elevilor ucraineni refugiați în țara noastră, inclusiv prin utilizarea învățământului la distanță.

Domnule președinte, vă mulțumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc și eu.

Mergem mai departe.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu, de la AUR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea, către domnul ministru al energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, se intitulează "Creșterea prețurilor la carburanți".

Domnule ministru,

Războiul din Ucraina continuă să afecteze, atât economic, cât și din punct de vedere energetic, țara noastră. Dacă, în primele zile, România și celelalte țări membre ale Uniunii Europene au reușit să se pună de acord în ceea ce privește sancțiunile economice asupra Federației Ruse, astăzi vedem că aceleași țări au reușit să intre într-o criză generată de creșterea prețurilor la carburanți, gaze naturale și cereale.

Anunțul privind o posibilă creștere a prețului la carburanți, pe care operatorii privați din România urmează să o realizeze în următoarele luni, pe fondul refuzului de a mai cumpăra petrol din Rusia, va afecta în mod direct șoferii din România, firmele de transport și, implicit, traiul de zi cu zi al românilor.

În Europa, dependența tot mai mare, din ultimii ani, față de Rusia, în ceea ce privește alimentarea cu gaze și petrol, poate genera o criză asemănătoare cu Criza Petrolului din 1973. Dacă, în 1973, România nu a fost vizată de embargoul impus de țările producătoare de petrol asupra Occidentului, astăzi stoparea importului de petrol rusesc va afecta din plin țara noastră.

Așa cum spuneam, criza prețurilor la combustibil, corelată cu o inflație generată de creșterea prețurilor la energie, poate duce România în pragul unei crize economice majore, prin creșterea prețurilor la bunurile de consum.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să precizați următoarele:

- În ce măsură considerați dumneavoastră că activitatea grupurilor petroliere active la nivel național și rețeaua de distribuție și comercializare a carburanților constituie o vulnerabilitate națională, ca sursă de riscuri severe?;

- Ce măsuri aveți în vedere pentru suplimentarea cantității de petrol din țara noastră, în cazul în care se decide să nu mai cumpărăm petrol din Federația Rusă?;

- Putem să avem în vedere o plafonare a prețurilor la carburanți, după modelul celei practicate pe piața energetică în această iarnă?

Vă mulțumesc.

Deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul Ioan Mihai Lasca, neafiliat, dacă este?

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu, Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect "Prăbușirea/doborârea unui avion MIG-21 și a unui elicopter IAR 330 - Puma, ambele aparținând Aviației Române.

În temeiul art. 112 alin. (1) din Constituția României și ale art. 202 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez următoarea interpelare.

Domnule ministru Vasile Dîncu,

În data de 2 martie 2022 a apărut în presa din România faptul că două aparate de zbor ale Aviației Române s-au prăbușit în zona Dobrogea.

S-a anunțat la acea vreme faptul că o posibilă cauză ar fi condițiile meteo nefavorabile, dar site-ul "Military Watch Magazine" a scris că ar fi posibil ca aparatele de zbor să fi fost doborâte de rachete ucrainene.

Având în vedere aspectele de interes național expuse în prezenta, vă solicit, domnule ministru, să dați un răspuns cât mai clar și direct, care să nu lase loc de alte interpretări, respectiv, dacă aparatele de zbor au fost sau nu au fost doborâte de rachete ucrainene.

Aștept un răspuns scris și oral.

Cu stimă, deputat independent Mihai Lasca.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

În acest moment, lista colegilor înscriși pentru interpelări s-a epuizat.

Închei ședința.

O după-amiază plăcută!

Ședința s-a încheiat la ora 17.52.