Camera Deputatilor

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 12 aprilie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la aceste declarații politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul primește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul dacă este depășit timpul alocat.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați - PSD, 3 deputați - PNL, 2 deputați - USR, un deputat - AUR, UDMR, unul de la minoritățile naționale și un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Începem, deci, această parte a ședinței.

Îl invit pe domnul deputat Viorel Salan, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "NATO - singura alternativă pentru apărarea Europei".

Să nu ne amăgim. România este acum stat în prima linie pe Flancul de Est al NATO. Insula Șerpilor, ocupată în acest moment de Rusia, este un punct strategic și tactic important la gurile Dunării.

Realitatea ne obligă să luăm în considerare acest aspect, ca și eventualitatea ca statutul insulei să rămână neschimbat, chiar și în urma unui tratat de pace stabil.

Privind însă retrospectiv, putem deja identifica elemente relevante ale actualei situații geopolitice, așa cum se prezintă ele în acest moment.

Dacă, prin invadarea Ucrainei, scopul Rusiei a fost să fragmenteze NATO, ceea ce vedem este o alianță mai unită ca niciodată pentru a-și apăra valorile.

Dacă scopul Rusiei a fost să blocheze extinderea NATO, Finlanda și Suedia au decis să devină membre ale Alianței Nord- Atlantice. Presiunile și amenințările politice explicite nu au avut efectul dorit. Singură, experiența tragică a Ucrainei a devenit argumentul cel mai puternic în sprijinul acestei hotărâri.

Dacă scopul Rusiei a fost să altereze întreaga structură de securitate europeană, ceea ce a reușit a fost să producă o apropiere neașteptată între NATO și Uniunea Europeană.

Dacă scopul Rusiei a fost să facă un pas ofensiv în fața NATO, ceea ce a reușit a fost să oblige Alianța la o reevaluare și o conștientizare a necesității de a se reinventa ca organizație. De a da curs oportunității de a se adapta noii situații și de a absorbi această realitate, această nouă normalitate pentru securitatea europeană. NATO este acum în pragul unei transformări fundamentale care va reflecta consecințele pe termen mediu și lung ale actualei crize regionale.

În acest moment asigurarea unui cadru de securitate și stabilitate în zona Flancului Estic a devenit o miză extrem de importantă.

Suntem conștienți, mai mult ca niciodată, că avem nevoie de o apărare mai puternică.

Am înțeles cu toții că, de fapt, nu există o alternativă la NATO pentru apărarea Europei.

La ultima reuniune NATO a miniștrilor de externe, de săptămâna trecută, s-a agreat că următorul Concept Strategic al Alianței trebuie să ofere un răspuns cu privire la modul în care vom relaționa cu Rusia în viitor.

Conceptul strategic va fi finalizat pentru Summitul de la Madrid din iunie. Și va fi foaia de parcurs pentru adaptarea continuă a Alianței pentru lumea mai periculoasă și mai competitivă în care trăim.

Alături de aliații noștri, vom continua să ne implicăm activ, în spiritul unității și solidarității aliate, în procesul adaptării NATO la mediul de securitate în permanentă schimbare, marcat de provocări noi și de amenințări din ce în ce mai complexe.

România dorește să trăiască în pace, în securitate și bunăstare!

Viorel Salan, deputat al Partidului Social Democrat, Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, o invit pe doamna deputat Alexandra Huțu.

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ziua Mondială a Sănătății, care este marcată pe data de 7 aprilie, reprezintă un prilej de informare asupra importanței prevenției și a efectuării controalelor medicale periodice, mai ales că în țara noastră cei mai mulți dintre cetățeni ajung la medic doar după ce se îmbolnăvesc.

De aceea, am ales astăzi să aduc în atenția dumneavoastră două maladii care afectează foarte multe persoane, însă care pot fi prevenite dacă se identifică și se intervine din timp.

Așadar, prima afecțiune la care vreau să fac referire este tuberculoza, care, din păcate, încă afectează mii de români din toată țara, rata incidenței, la nivel național, fiind anul trecut de 37 la 100.000 de locuitori, iar în mediul rural de 360 de îmbolnăviri la 100.000 de locuitori.

De ce m-am oprit la tuberculoză? Deoarece în societatea românească încă există această stigmatizare a bolnavului.

Trebuie să înlăturăm miturile despre această boală și să înțelegem că oricine se poate îmbolnăvi, pentru că bacilul nu ține cont de statutul social sau de puterea financiară a oamenilor.

Tuberculoza se vindecă și trebuie să conștientizăm că nu e o boală care afectează o singură persoană și implică de cele mai multe ori și familia și comunitatea în care aceasta trăiește. Este important să insistăm cu fiecare ocazie ca cetățenii să asculte sfatul specialiștilor în cazul îmbolnăvirii.

Aceste lucruri le-am transmis și în cadrul unui eveniment pe care l-am organizat săptămâna trecută împreună cu domnul primar Aurel Ștefan, în comuna Vorona, la care au participat și medici și asistenți medicali de la Spitalul de Penumoftiziologie din Botoșani.

De asemenea, alături de colegii mei din PSD Botoșani, la sfârșitul săptămânii trecute, am organizat un eveniment la care au fost invitați membrii Asociației "Sufletul Lalelelor", organizație care are ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții persoanelor bolnave de Parkinson.

Am vrut astfel să aflăm cu ce se confruntă persoanele diagnosticate cu această maladie și să înțelegem cum putem să le sprijinim, astfel încât toți pacienții diagnosticați cu Parkinson să fie integrați în societate.

Boala este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după Alzheimer. În România, datele relevă că sunt tratați peste 70.000 de bolnavi, însă există un număr mult mai mare de pacienți care suferă de această afecțiune, dar care încă nu au fost diagnosticați.

Acestor boli li se adaugă, din păcate, și altele, despre care majoritatea dintre noi nu cunoaștem mare lucru și pe care nu le înțelegem pe deplin. De aceea, este important să contribuim cu toții la conștientizare și la prevenirea îmbolnăvirii.

În concluzie, vreau să subliniez încă o dată importanța prezentării la medic și a evaluării permanente a stării de sănătate, la orice vârstă și pentru orice persoană. Trebuie să înțelegem că prevenția salvează vieți, iar în viața fiecăruia dintre noi sănătatea trebuie să ocupe primul loc.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mergem la cea de-a treia intervenție a Grupului parlamentar al PSD.

O invit la microfon pe doamna deputat Elena Stoica.

Doamna Elena Stoica:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Ne aflăm în plină criză economică declanșată de explozia prețurilor în energie și acutizată de conflictul armat din Ucraina, eveniment ce pune și mai multă presiune asupra condițiilor economice deja dificile, diminuând astfel încrederea consumatorilor și crescând incertitudinea pe piețele internaționale.

Datele statistice ne arată că balanța comercială s-a închis în luna ianuarie 2022 cu un sold negativ de 2,1 miliarde de euro, în creștere cu 945 de milioane de euro față de luna similară a anului 2021.

Vorbim, deci, de un deficit îngrijorător al valorii exporturilor versus importuri, care, în contextul geopolitic actual, are toate premisele să devină din ce în ce mai mare.

Pandemia a lăsat urme adânci în economia țării noastre, iar liberalizarea pieței energiei într-un mod haotic, necontrolat a dus la blocaje cu efecte negative în toate domeniile de activitate, în paralel cu scăderea puterii de cumpărare a românilor.

Invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă pentru România o turbulență externă semnificativă, deoarece va intensifica riscurile pe termen scurt la adresa creșterii economice și a inflației.

Exporturile și legăturile comerciale cu Ucraina, Belarus sunt limitate - în 2021 au reprezentat doar 1,4% - și, spre deosebire de alte țări din regiune, România importă o pondere modestă din cantitatea de gaze din Rusia - doar 20% -, dar, cu toate acestea, majorarea semnificativă a prețului materiilor prime, perturbările din lanțurile de aprovizionare și lipsa unor noi parteneri economici ai României din zona euro vor avea efecte negative asupra economiei, reflectate în special prin încetinirea consumului și a scăderii volumului exporturilor. Îngrijorarea este că multe capacități de producție destinate exportului vor fi închise.

Acest aspect a fost sesizat imediat de Partidul Social Democrat, care, prin noul pachet de măsuri - "Sprijin pentru România", alături de protecție socială, anticipează și contracarează efectele crizei economice prin măsuri de susținere a producției agricole și industriale destinate atât pieței interne, dar și pieței externe.

Nu au fost uitate nici IMM-urile ale căror lanțuri de producție au fost afectate de războiul din Ucraina. Și aici mă refer la acele capacități de producție care, la momentul începutului acestui conflict, aveau în derulare diverse tipuri de produse destinate exportului pe aceste piețe. Acestea vor fi finanțate cu până la 400.000 de euro/firmă, asigurându-le în acest fel un sprijin real, până când se vor orienta către noi piețe de desfacere.

Sunt conștientă că actuala Coaliție de guvernare face eforturi pentru implementarea acestor măsuri, mai ales în această perioadă atât de greu încercată, însă alături de Partidul Social Democrat nimic nu este imposibil.

Elena Stoica, Vrancea.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe la Grupul parlamentar al PNL.

O invit pe doamna deputat Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Investițiile sunt piatra de temelie pentru o Românie sustenabilă!".

Stimați colegi,

Salut inițiativa Guvernului de a pune în dezbatere publică două programe care vor veni în sprijinul mediului de afaceri. Este vorba despre:

- Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii "Start-up Nation - România" - cu 10.000 de beneficiari;

- Și Programul "Start-up Nation pentru Diaspora" - ce va fi structurat ca un pilon în cadrul "Start-up Nation România" - cu 1.000 de beneficiari.

O economie puternică este o economie în continuă creștere. Iar un stat prosper este unul care are grijă de firmele autohtone. Astfel, vor fi create noi locuri de muncă în domeniul turismului și se va dezvolta și turismul local, prin crearea de noi IMM-uri.

Bugetul alocat pentru aceste măsuri este de 520 de milioane de lei: primul pilon Start-up Nation România - 500 de milioane de lei, iar cel de-a doilea pilon - Start-up Nation Diaspora - 20 de milioane de lei.

Fiecare antreprenor poate accesa 100.000 de lei dacă va crea un singur loc de muncă și 200.000 de lei pentru crearea a două locuri de muncă. Se vor putea procura echipamente tehnologice, achiziționa spații de lucru și de producție, mijloace de transport sau chiar mobilier sau aparatură electronică și birotică.

Reamintesc că aceste două programe vin după ce în luna decembrie a anului trecut au fost puse pe picioare alte două programe - Programul de promovare a exporturilor și Programul de promovare a turismului.

Cel mai bun mod de a sprijini România este prin a pune banii statului să producă, să-i investim, nu să-i cheltuim.

Îndemn tinerii întreprinzători să valorifice oportunitățile oferite de stat și îi invit să contribuie, cu sugestii și propuneri, inclusiv la îmbunătățirea acestor proiecte aflate în dezbatere publică.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Mulțumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Îl invit la microfon pe domnul Vasile-Aurel Căuș.

Domnul Vasile-Aurel Căuș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Educația din România, într-o situație absurdă"

Conform unei statistici publicate recent de Banca Mondială, educația din România se află în situația absurdă de a avea, pe de o parte, 50% dintre elevi analfabeți funcționali - copiii care nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple - și în același timp 53% dintre ei sunt elevi cu bursă de merit.

Dacă în 2020, potrivit Ministerului Educației, peste 100.000 de elevi aveau media mai mare de 8.50, în 2021, peste 700.000 de elevi s-ar fi încadrat pentru acordarea unei burse de merit. Probabil această creștere a mediilor se poate explica prin situația pandemică și evaluările care au trebuit să se desfășoare online, sistem inedit pentru majoritatea.

Această situație readuce în atenția publică o realitate larg cunoscută și acceptată - aceea că o notă mică la o școală bună este uneori mai valoroasă decât o notă mare la o școală mai slabă.

Această situație trebuie schimbată dacă vrem să avem o evaluare corectă și sănătoasă a elevilor. Evaluarea nu trebuie să fie subiectivă, ci bazată pe un set de descriptori, în care elevul trebuie să se înscrie pentru fiecare notă obținută. O astfel de evaluare, uniformă și transparentă, va ajuta atât în ceea ce privește admiterea la facultate, cât și în orientarea eficientă în carieră pentru elevi.

Stimați colegi,

Cu cât suntem mai sinceri cu copiii noștri în fiecare etapă a vieții lor, aceștia își vor putea da seama în ce domenii excelează și în ce domenii au lipsuri. Lipsurile se pot corecta, iar domeniile în care performează trebuie să fie cele în care fiecare elev să își poată atinge potențialul maxim.

Vă rog, astfel, să pornim o dezbatere despre sistemul de evaluare, modul în care oferim feedback copiilor încă din primii ani de școală și orientarea lor în carieră. Să putem alimenta fiecare pasiune a lor și să îi ajutăm să înțeleagă în ce zone au rezultate superioare și de ce, iar apoi să aleagă cel mai bun parcurs academic sau profesional în viață.

Conform unui exemplu care circulă de multă vreme deja pe mediile de socializare, dacă judecăm un pește după abilitatea sa de a se cățăra într-un copac, acesta va crede toată viața sa că este incompetent. Trebuie să creăm un sistem de evaluare uniform ca nivel de cerințe pentru o anumită notă, dar care să fie destul de flexibil, astfel încât să ofere fiecărui copil oportunitatea de a studia acele discipline în care abilitățile native excelează, pentru a putea ajunge, cum ziceam mai devreme, să își împlinească potențialul.

Să nu uităm că viitorul națiunii noastre va fi guvernat de tinerii și copiii de azi, care merită, așadar, întreaga noastră atenție și tot sprijinul nostru.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Bihor, Vasile-Aurel Căuș.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Europa este din nou sub amenințarea urii și extremismului politic".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dificultățile economice și sociale, prin care au trecut cetățenii europeni în ultimii doi ani, au determinat un nou avânt al mișcărilor populiste și extremiste în mai multe state din Uniunea Europeană. Cu toții urmărim, cu îngrijorare, alegerile din Franța, unde reprezentantul unui asemenea curent s-a plasat pe locul 2 în opțiunile cetățenilor francezi.

Din păcate, nu vorbim despre un fenomen izolat, căci avântul curentelor politice incompatibile cu democrația și valorile europene este în creștere prin toate statele dezvoltate din Europa, de la Marea Mediterană și până la Marea Nordului. Ca să fim onești, nici scena politică din România nu duce lipsă de asemenea mișcări politice populiste, care îndeamnă la nerespectarea legislației naționale sau europene, care incită la violență pe stradă sau chiar în Parlamentul României și care, prin valorile pe care le emană, par foarte apropiate de Moscova sau Phenian.

Stimați colegi,

Guvernul României, condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, reprezintă garanția fermă că țara noastră va respinge orice incitare la ură și violență. Mă bucură faptul că Domnia Sa a accentuat, cu fermitate, acest aspect și a oferit garanția că atâta vreme cât Guvernul României este condus de PNL, prin președintele său, țara va fi apărată de asemenea amenințări.

Stimați colegi,

Am convingerea că pachetul de măsuri economice și sociale pe care urmează să îl pună în aplicare Guvernul condus de Nicolae Ciucă, care depășește 20 de miliarde de lei, va elimina cea mai mare parte a discursurilor populiste și demagogice purtate pe gurile unor partide iresponsabile din țara noastră.

Guvernul condus de Nicolae Ciucă, personalitatea care se bucură de cea mai mare credibilitate și simpatie în rândul românilor, va pune înainte de toate interesele fiecărui cetățean român.

Sunt onorat că în discursul Domniei Sale, de dinaintea obținerii unei încrederi covârșitoare în rândul membrilor PNL, domnul Nicolae Ciucă a spus despre românii din diaspora - "Voi lupta pentru drepturile lor!".

Este primul premier al României care își ia un asemenea angajament față de mica Românie din afara frontierelor țării, față de cei peste 4,5 milioane de români care abia așteaptă să se întoarcă acasă.

Vă mulțumesc, domnule Ciucă!

Deputat Valentin Făgărășian, PNL.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicu Fălcoi.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Politica României față de Rusia. În ce direcție mergem?".

Doamnelor și domnilor colegi,

Întreaga Europă discută în acest moment despre al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Unele state europene au avut chiar inițiative și nu au așteptat un proces colectiv. Majoritatea eforturilor au fost orientate în domeniile ajutorului umanitar, economic și militar.

Dacă este să analizăm lucrurile din punct de vedere politic, eforturile unor state au fost chiar mai serioase.

Polonia și Țările Baltice au aplicat măsuri în baza unei voințe politice interne, urmărind câteva obiective - izolarea internațională a Rusiei, sporirea solidarității cu Ucraina, reducerea dependenței energetice, blocarea unor facilități economice care favorizau Moscova.

Trebuie să urmărim însă și alte tendințe, pentru a înțelege că România ar trebui să accelereze luarea unor decizii care țin de rolul și poziția noastră la nivel regional.

Un exemplu este evoluția recentă din Consiliul țărilor de la Marea Baltică. Acest Consiliu este o structură interguvernamentală din care face parte și Federația Rusă, destinată cooperării în domenii vaste, inclusiv cooperarea economică.

În 3 martie, anul curent, în contextul invaziei din Ucraina, țările care sunt parte a acestui Consiliu au decis suspendarea Federației Ruse din calitatea de membru, iar Belarus a fost suspendată, ca țară cu statut de observator.

Altă evoluție interesantă a avut loc în Consiliul Arctic, care are în componența sa și Federația Rusă.

În aceeași zi de 3 martie, anul curent. țările membre, luând act de invazia militară rusă în Ucraina, au decis suspendarea activității Federației Ruse din cadrul Consiliului.

Fără comentarii, fără prea multe ezitări, în 10 zile, Federația Rusă s-a trezit exclusă și izolată în zona Flancului de Nord. Ambele decizii anterior menționate au fost sincronizate în aceeași zi. Ar fi de evidențiat rapiditatea și determinarea acestor țări de a lua măsuri ferme față de Rusia.

În cazul regiunii noastre situația este însă diferită.

Federația Rusă face parte din Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. O structură regională interguvernamentală destinată dezvoltării unor relații economice regionale, proiectul fiind inițiat de Turcia.

O altă structură regională de interes pentru Federația Rusă este Convenția cu privire la regimul navigației pe Dunăre, semnată la 18 august 1948, la Belgrad.

România trebuie să aibă în vedere faptul că decizia unanimă a UE și a NATO, de a sancționa și izola economic Federația Rusă, trebuie aplicată și la nivelul organizațiilor regionale.

Evident că se poate observa o diferență de abordare între Flancul Nordic și ce se întâmplă în regiunea noastră. La nordici, deciziile și sancțiunile sunt clare și rapide; la noi, lucrurile nu se urnesc din loc.

Chiar dacă la nivelul cooperării în Marea Neagră și Convenția Dunării nu există un grup majoritar de țări care să susțină suspendarea Federației Ruse, asta nu înseamnă că România nu trebuie să facă nimic.

Degeaba declară Guvernul PSD-NL că România condamnă agresiunea rusă dacă, atunci când vine vorba de a promova măsuri concrete în acest sens, ne facem că uităm.

Chiar și în poziție minoritară fiind, România trebuie să promoveze o poziție fermă față de Rusia, atât în Organizația regională de cooperare la Marea Neagră, cât și pe Dunăre.

Pentru România este important să ne afirmăm poziția, să promovăm măsuri clare și să ne batem pentru ideile pe care le susținem. Trebuie adică să ieșim din inactivismul specific Guvernării PSD, care mai mult mima decât făcea concret. Dacă ne-am asumat Marea Neagră ca obiectiv prioritar, atunci trebuie și noi să sancționăm, cu fermitate, acțiunile Federației Ruse în această regiune!

Vă mulțumesc.

Nicu Fălcoi, deputat, USR, Circumscripția nr. 37 Timiș.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Daniel-Sorin Gheba.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi se numește "Siguranța alimentară a României nu este garantată. Avem nevoie urgent de măsuri concrete și viabile".

Stimați colegi,

Stimate domnule prim-ministru, Nicolae Ciucă,

Stimate domnule ministru Adrian Chesnoiu,

Curtea de Conturi a României a finalizat de curând un raport de audit cu privire la modul în care entități publice aflate în subordinea dumneavoastră garantează cetățenilor acestei țări siguranța în lanțul alimentar. Cu alte cuvinte, avem în față o evaluare obiectivă a modului în care instituții precum Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Ministerul Agriculturii se asigură și ne asigură că produsele pe care le găsim pe rafturi sau în piețe sunt sigure pentru consum, au un aport nutritiv adecvat, sunt ambalate și etichetate corespunzător.

Concluziile nu sunt deloc liniștitoare. Lipsa unor strategii naționale coerente, a căror elaborare se află în responsabilitatea Guvernului, prin ministerele și instituțiile de resort, generează, inclusiv pentru noi, ca reprezentanți ai forului legislativ, dificultatea de a elabora un cadru normativ adecvat și transpunerea pertinentă a normelor europene la nivel național.

Suprapunerea atribuțiilor la nivelul instituțiilor din domeniul siguranței alimentare, al căror cadru de funcționare este asigurat preponderent prin ordonanțe și hotărâri de Guvern, duce la rezultate slabe pentru consumator, în domeniul prevenției și al controlului, prin pasarea responsabilității de la o instituție la alta, și adaugă un stres suplimentar asupra producătorilor și comercianților, și așa afectați de efectele pandemiei.

La acestea sa adaugă o dotare materială perimată, inclusiv în ceea ce privește laboratoarele de analiză care ar trebui să detecteze prezența unor agenți patogeni sau eventuale substanțe nocive în alimentele pe care le consumăm. Raportul atrage atenția asupra faptului că resursele și echipamentele tehnice ale unor instituții precum Direcțiile Sanitar-Veterinare sunt "în mare parte depreciate tehnic și moral, având un grad de uzură între 69% și 100%". Dotarea acestor instituții este în sarcina Guvernului, iar lipsa ei generează, pe de o parte, costuri mai mari de exploatare și întreținere, din surse bugetare, iar pe de altă parte, rezultate modeste în atingerea scopului de a garanta siguranța alimentară a cetățenilor.

Având în vedere dificultățile cu care inevitabil ne vom confrunta cu toții, atât producătorii agricoli, cât și consumatorii, în contextul creat de efectele pandemiei, războiul din Ucraina și prognozele deloc îmbucurătoare cu privire la un an deosebit de secetos, vă rog să luați măsuri urgente pentru elaborarea strategiilor naționale în domeniul siguranței alimentare și corelarea lor cu noul PNDR.

Vă invit să lucrăm împreună, la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, la îmbunătățirea cadrului legislativ referitor la siguranța alimentară și așteptăm de la dumneavoastră măsuri urgente de creștere a eficienței instituțiilor pe care le coordonați.

Vă mulțumesc.

Deputat Daniel-Sorin Gheba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR.

Doamna Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Tema declarației mele politice de astăzi este "Vasluiul, în «ruine»".

Statisticile demonstrează că județul Vaslui este una dintre cele mai sărace zone ale României. Prin urmare, necesită sprijin și asistență an de an.

Timp de 50 de ani, de exemplu, moara de grâu și fabrica de pâine din Cartierul "13 Decembrie" al municipiului Vaslui a fost producătorul de pâine numărul unu al județului, aceasta fiind considerată un adevărat simbol ale zonei noastre. După mai mulți ani de inactivitate, a ajuns să fie demolată, în favoarea unui presupus "centru comercial", adică distrugem producătorii români în avantajul vânzătorilor străini. Generațiile dinainte de '89 au rămas doar cu mirosul de pâine coaptă în amintire.

Și orașul Negrești pare a fi acum o epavă! Înainte de '89, locuitorii acestui oraș lucrau la fabrica de pâine, filatura de bumbac, fabrica de mobilă, fabrica de utilaj greu, dar toate au avut același destin - au dispărut în urma escrocheriilor.

Întreprinderile private au cumpărat toate aceste structuri la un preț de nimic și le-au vândut la fier vechi. Ca în toată economia românească, există o mare îngrijorare cu privire la viitorul locurilor de muncă ale generațiilor care vin după noi! Sărăcia și disperarea sunt din ce în ce mai răspândite în zona Vasluiului. Orașele își pierd industria, spitalele, locurile de muncă și chiar simbolurile care au fost transmise de la înaintași. Infrastructura precară împiedică dezvoltarea.

Mulți dintre locuitori nu au ce să mănânce și nici cu ce să-și trimită copiii la școală. Și din acest motiv tinerii nu pot obține nici educația de bază la care au dreptul legal, șansele de a-și găsi un loc de muncă bine plătit sunt minime.

Factorii de decizie și responsabilii politici sunt conștienți de prezența sărăciei și le convine acest fapt. De ce? Pentru că oamenii săraci și puțin pregătiți pot fi manipulați.

Vasluienii încă au un sentiment de demnitate în viața lor, deși doresc să aibă un rol în societate, principalele lor preocupări se reduc la aspectele de bază ale vieții, precum: hrana, sănătatea, adăpostul, siguranța și locurile de muncă.

Dacă dorim să valorificăm potențialul economic al unei zone a țării, care nu-și merită poziția actuală în economia noastră, trebuie să-i ajutăm pe acești oameni printr-o politică menită să canalizeze banii europeni spre dezvoltarea țării și spre crearea de avantaje fiscale pentru investitori.

Dragi politicieni ai județului Vaslui, haideți să fim, cu adevărat, alături de cetățenii noștri, care ne-au votat cu încredere!

Vă mulțumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice - "Importanța Recensământului Populației și Locuințelor".

Pe lângă evenimentele care se desfășoară la granița țării noastre, despre care am vorbit săptămânile trecute, în această perioadă se desfășoară un alt eveniment extrem de important, atât pe plan intern, cât și în cel extern, și anume Recensământul Populației și Locuințelor, eveniment care va contribui la elaborarea unei baze de date alcătuite din indicatori statistici care vor oglindi numărul, distribuirea rezidenților, structura demografică, economică, date legate de gospodăriile populației, dar și aspecte extrem de importante, cum ar fi cele legate de etnie și religie.

Mai mult, recensământul din acest an vine cu o noutate. Pentru prima dată este introdusă posibilitatea autorecenzării. Astfel, fiecare persoană are posibilitatea să completeze formularele de recensământ online, în două moduri - singuri sau asistați -, iar cei care nu se pot autorecenza vor fi contactați de recenzori pentru colectarea datelor.

România, după cum bine cunoaștem, reprezintă un model de bune practici, mai ales atunci când vine vorba despre promovarea și conservarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase.

Drept urmare, recenzarea populației din acest an contribuie inclusiv la consolidarea unei imagini în ceea ce privește minoritățile etnice din țara noastră.

Identitatea etnică și lingvistică sunt elemente fără de care o comunitate nu ar putea fi definită, iar pentru noi, persoanele aparținând minorităților naționale, recensământul populației reprezintă un eveniment definitoriu al acestui deceniu, al cărui rezultat va influența felul în care o să reușim să ne conservăm exercitarea drepturilor specifice minorităților naționale prevăzute în Legea fundamentală, indicând inclusiv direcția în care trebuie să ne orientăm activitățile.

Tocmai din acest motiv, indiferent de etnie, religie, culoare politică sau regiune geografică, trebuie să conștientizăm că rezultatul recensământului populației nu constă doar în numărul de chestionare completate, calitatea informațiilor introduse ori viteza cu care este completat un formular.

Important este ca, în urma acestui proces complex, imaginea de ansamblu să fie una reală și transparentă, în care fiecare persoană să se regăsească, prin posibilitatea de a răspunde sincer și corect la toate întrebările din formular, inclusiv cele legate de religie sau apartenență etnică.

În ciuda aparențelor, diferențele au capacitatea de a ne uni, iar asumarea identității ne conferă nouă, ca indivizi, dar și ca societate, posibilitatea de a trăi într-o armonie multietnică care poate servi ca model pentru întreaga regiune, și nu numai.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la deputații neafiliați, domnul Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi buzoienii aniversează 1.650 de ani de existență și există documentul prin care se consemnează că la 12 aprilie 372, în apa Buzăului, prin înecare, a fost martirizat Sfântul Sava.

De aceea, în declarația mea politică de azi voi face o analiză privind infrastructura de transport a județului Buzău.

Din punct de vedere al rețelei de transporturi a României, Buzăul reprezintă un nod regional important, datorită poziției sale la intersecția celor trei regiuni istorice. Județul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău și ocupă locul 3 pe regiune - după Tulcea și Constanța - și locul 17 pe țară. Acesta cuprinde toate formele de relief. Județul Buzău cuprinde o rețea de localități formată din două municipii - Buzău și Râmnicu Sărat -, 3 orașe - Nehoiu, Pătârlagele și Pogoanele - și 85 de comune, dispunerea acestora favorizând dezvoltarea rețelei de căi de comunicații.

Județul Buzău a fost printre primele din România care au putut utiliza avantajele unui sistem feroviar, datorită marelui proiect de modernizare al țării, aprobat de Parlamentul României în septembrie 1866, ce prevedea construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, trecând prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci. La data de 13 septembrie 1872 se deschide prima cale ferată de pe teritoriul județului, pe traseul Mizil - Buzău - Făurei.

În ceea ce privește situația căilor ferate din municipiul Buzău, cunoaștem faptul că există 3 gări - Gara Centrală, Gara Buzău Sud și Gara Buzău Nord. Fiind situat pe magistrala 500, municipiul Buzău constituie un nod important de cale ferată pentru transportul de marfă și călători - București-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Suceava. Gara Buzău este un important nod feroviar, conectată la Linia de Cale Ferată 700 către Galați, Constanța și Brașov, precum și o linie locală spre stația Nehoiu. Gara centrală din Buzău este capăt pentru magistralele secundare 504 și 702 - Buzău-Făurei-Țăndărei-Fetești.

Județul Buzău dispune de o rețea feroviară în lungime de 240 de kilometri, din care 108 - deci 45% - sunt electrificați, 136 dintre aceștia pe o linie cu o cale și 104 cu două căi. Densitatea căilor ferate este de 39,3 km/1000 km², situând județul printre ultimele locuri din țară, fiind sub densitatea medie care este de 46,2 km/1000 km².

Rutele Buzău-București, Buzău-Brăila și Buzău-Suceava asigură conectarea cu zonele țării...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercați să sintetizați, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

...prin linie dublă electrificată.

De aceea, se impune ca în viitor - spre exemplu, mi-aș dori ca pe calea ferată să existe o viteză de cel puțin 80 km/h, nu la fel ca cele din anul 1872.

În concluzie, doresc să subliniez faptul că integrarea în Spațiul Feroviar European impune în mod expres reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridoarelor feroviare internaționale și alinierea la politica și legislația europeană în domeniul transportului feroviar.

Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

În continuare, domnul Romulus-Marius Damian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi - "Plan de sprijin pentru România în valoare de 17,3 miliarde de lei!".

Criza economică prin care trece România, dar și restul Europei, creșterea inflației, războiul din Ucraina, cer măsuri concrete și imediate, de aceea Coaliția de guvernare a venit cu un plan menit să sprijine românii și România.

Pachetul de sprijin are o valoare de 17,3 miliarde de lei și acoperă mai multe domenii importante, atât economic, cât și social.

Aș dori să vă atrag atenția asupra unor măsuri care sunt de interes pentru români:

• Vouchere în valoare totală de un miliard de euro pentru familiile cu venituri mici, ca sprijin pentru a face față creșterii prețurilor la produsele de bază, prin acordarea de vouchere pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro, la fiecare două luni;
• Vouchere pentru elevi, în valoare de 30 euro lunar, în perioada școlară, pentru rechizite, haine, alimente. Elevii au nevoie de această susținere. Crește și alocația zilnică de hrană, dar și alocația lunară de plasament și a copiilor cu dizabilități;
• Salariații din mediul privat și public sunt sprijiniți și ei prin majorarea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;
• Zero taxe pentru creșterea voluntară a salariului minim cu 200 de lei, pentru această sumă;
• Dublarea cotei de hrană pentru bolnavii din spitale;
• Ajutarea contractelor de investiții publice în derulare, pentru a se putea finaliza contractele în derulare;
• Sprijin pentru IMM-uri în valoare de 300 de milioane de euro - 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilități, de la 1 iunie;
• Transportatorii sunt sprijiniți cu 300 de milioane de lei, cu o subvenție de 0,50 lei/l de carburant;
• Angajații în șomaj tehnic vor primi 75% din salariu până la finalul anului.

De interes sunt și programele dedicate familiilor - sprijin pentru cuplurile care nu pot avea copii, de la 300 la 5.000 de familii pot accesa programul de fertilizare in vitro, dar și alte programe precum Programul pentru tinere familii și Programul național "Student Invest".

Un loc important îl are agricultura, un domeniu pe care PSD l-a susținut mereu. România, grânarul Europei, produce anual cantități mari de cereale, suficiente pentru asigurarea consumului intern, cât și pentru export. Este important să menținem locurile de muncă în agricultură și în industria de procesare.

Salariul minim în agricultură și industria alimentară va fi de minimum 3.000 de lei, la fel ca în construcții. Măsurile mai includ 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România, prin prime de 10% pentru fermierii care procesează produsele agricole în România, începând cu 1 iunie. Acest lucru ar ajuta extrem de mult în rezolvarea ratei imense de importuri, ceea ce ar ajuta țara noastră, nu doar pentru moment, ci și pe viitor.

Planul de măsuri este unul care va avea efecte deosebit de benefice, atât prin sprijinul financiar pe care îl oferă românilor, ci și prin numeroasele investiții publice în infrastructură, sectorul energetic, cel alimentar. Ajutorul de stat pentru stimularea investițiilor este de peste un milion de euro. Investițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a țării noastre.

Astfel, România poate deveni un stat independent energetic, dar și alimentar. Țara noastră are potențialul de a deveni rezervorul de alimente al Europei. Poate deveni principalul port la Marea Neagră. România poate fi un lider regional, iar acest plan de măsuri reprezintă un pas important în această direcție.

Am încredere că vor urma și alte măsuri menite să îmbunătățească traiul românilor pe termen lung.

Vă mulțumesc.

Deputat de Caraș-Severin, Marius-Romulus Damian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Revin la listă.

Domnul Laurențiu-Daniel Marin a revenit? Nu.

Mergem mai departe.

Domnul Constantin Bîrcă?

Domnul Radu-Marcel Tuhuț?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Dragi români,

De fiecare dată când Partidul Social Democrat a ajuns să preia frâiele guvernării țării noastre, miniștrii noștri nu au uitat să poziționeze cetățeanul în centrul tuturor măsurilor adoptate. Așa cum s-a întâmpla în ultimii ani de guvernare, iată că și de această dată, deși abia s-a încheiat primul trimestru din anul curent, PSD alocă 3,4% din PIB către oameni, prin adoptarea unor măsuri de sprijin social și economic.

Mai exact, impactul financiar al măsurilor și politicilor PSD este de aproximativ 46 de miliarde de lei, bani alocați de la începutul anului pentru sprijinirea fiecărui român în parte. Dintre acestea, 20 de miliarde lei reprezintă programe pentru susținerea investițiilor și realizarea de reconversii de la economia de consum către economia de producție, tranziția la economia verde și tehnologii digitale.

Partidul Social Democrat nu uită motivele pentru care a intrat la guvernare alături de actuala coaliție și, așa cum a transmis conducerea partidului, PSD adoptă măsuri concrete pentru stoparea crizei energiei.

În acest sens, 14 miliarde lei au fost alocate pentru efortul de a menține un preț decent la energie electrică și la gazele naturale, atât pentru agenții economici, cât și pentru consumatorii casnici. De aceste facilități vor beneficia direct peste 3,5 milioane de gospodării.

De asemenea, 12 miliarde de lei este dimensiunea majorărilor de venituri, de la începutul anului, pentru categoriile vulnerabile de populație, ca urmare a creșterii pensiilor și alocațiilor pentru copii. Toate acestea sunt fapte, nu doar vorbe, și reprezintă ceea ce s-a făcut într-un timp foarte scurt cu resursele existente.

Vom continua să promovăm astfel de măsuri și să determinăm Guvernul să aplice programe realiste, în special pe baza absorbției fondurilor europene, care să mențină echilibrele economice, să reducă inflația și să crească veniturile.

Chiar în acest moment, Partidul Social Democrat are în curs de elaborare un nou set de măsuri și programe, atât pentru populație, cât și pentru mediul economic, care pun accent deosebit pe atragerea și utilizarea fondurilor europene. Este extrem de important ca România, mai ales în actualul context economic și geopolitic, să exploateze toate oportunitățile de finanțare.

Vreau să atrag atenția asupra deciziilor luate de PSD pentru sprijinirea unor categorii de salariați care au fost direct afectați de sancțiunile impuse în contextul conflictului din Ucraina. La inițiativa PSD, Guvernul va acorda indemnizații de șomaj salariaților din companiile care au suferit din cauza sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei.

Sunt salvate astfel locurile de muncă ale câtorva zeci de mii de oameni și bunăstarea a tot atâtor familii. Obiectivul PSD, atât pentru mine, cât și pentru colegii mei, care fac parte din aparatul guvernamental, este acela de a identifica și adopta măsurile legislative care să genereze bunăstare pentru fiecare român, stabilitate pentru economie și predictibilitate pentru fiecare antreprenor.

Deputat PSD de Alba, Radu Tuhuț.

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Dan-Constantin Șlincu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

Ca de fiecare dată, noi, social-democrații, venim cu soluții concrete și imediate pentru a proteja viața și sănătatea românilor. În contextul suprapunerilor crizelor economice, sociale, energetice și geopolitice, care s-au declanșat anul trecut și au escaladat odată cu invazia Ucrainei de către Federația Rusă, specialiștii noștri au inițiat o serie de măsuri și programe pentru asigurarea hranei necesare populației din producția internă.

Soluția principală, pentru a nu avea deficit al anumitor produse alimentare, o reprezintă stimularea producției românești de alimente cu materiile prime de la agricultorii români. Așadar, Partidul Social Democrat a propus acordarea de prime fermierilor români care livrează producția agricolă la fabricile de alimente din România. Prima propusă de noi este de 10% din valoarea produselor agricole procesate în țară. Astfel vom putea să dezvoltăm principiul "Fabricat în România" pentru a produce hrană românească mai ieftină și mai sănătoasă, iar în același timp să reducem dependența de importul de alimente și să punem capăt concurenței neloiale, care afectează toți producătorii români de alimente. Totodată, dezvoltăm industria alimentară din România, menținem și dezvoltăm sute de mii de locuri de muncă în acest sector. Scopul nostru este de a avea mai multe alimente sănătoase fabricate în România, din producția agricolă obținută din pământ românesc.

Prin această măsură putem opri cercul vicios în care România vinde ieftin producția agricolă și cumpără scump alimentele procesate în străinătate. De asemenea, întrerupem circuitul în care exportăm producție agricolă de bună calitate și importăm alimente de proastă calitate. În prezent aducem din afară 70% din ce consumăm.

O altă propunere importantă este aplicarea schemei de salarizare din construcții și în domeniul agriculturii și al industriei alimentare, care implică o creștere a salariilor pentru toți cei 280.000 de salariați din acest sector: salariul minim brut de 3.000 de lei față de 2.550 de lei, salariul minim brut general; scutirea de la plata impozitului pe venit; scutirea de la plata contribuției pentru sănătate; reducerea contribuției pentru pensie și reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă.

Este esențial ca în toată această criză alimentară, care se profilează din cauza scăderii importurilor din Ucraina și a sancțiunilor impuse Federației Ruse, să generăm o oportunitate prin care să ne dezvoltăm industria alimentară, să tăiem dependența de fructe, legume, produse agricole și alimentare din alte state și să consolidăm economia prin susținerea propriilor fermieri și producători.

Partidul Social Democrat, prin toate măsurile luate de la începutul guvernării și până în prezent, a demonstrat că tratează industria alimentară și domeniul producției agricole ca probleme de siguranță națională.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Mergem la Grupul PNL acum.

Doamna Elena Hărătău dacă a venit? Nu a venit.

De la Grupul PNL au mai depus declarații în scris: domnul Sebastian-Ioan Burduja, domnul Florin-Claudiu Roman, Marian Crușoveanu, Bogdan-Iulian Huțucă, George-Cătălin Stângă, Dumitru Rujan, Ioan Balan, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, George Șișcu și Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Mergem mai departe la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul Ștefan-Iulian Lőrincz.

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Republica Moldova și Ucraina au primit chestionarul cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei ar fi cel mai bun răspuns către Vladimir Putin.

USR susține parcursul european al fraților noștri de peste Prut și al Ucrainei. Aceștia merită o șansă reală la dezvoltare, în lumea liberă, alături de țările europene. Pentru că lumea liberă nu a fost niciodată mai unită decât acum.

"Luptăm pentru libertatea pe care voi o aveți". Această frază a fost rostită de Zelenski în Parlamentul European, în urmă cu câteva săptămâni. Pe cât de puternică este această frază, pe atât de tristă, în 2022.

Trebuie să fim conștienți că libertatea o putem pierde oricând, iar lupta împotriva discursurilor putiniste, rusofile și a tuturor celor care-și doresc o Uniune Europeană destrămată trebuie să continue.

Din păcate, vedem și la noi în țară, inclusiv în Parlament, oameni care încearcă și în ziua de astăzi să justifice în orice fel această invazie a lui Putin. Desigur, în Parlament fac referire la trompeta de la Moscova: AUR.

Cu toții am urmărit momentul în care Georgică Simion a amuțit când colegul meu, Bogdan Rodeanu, i-a spus că lucrează pentru Moscova.

Bravo, Georgică! Ține-o tot așa! Știm bine că respiri cu doi plămâni: unul naționalist-populist, și celălalt moscovit.

Mai mult, reacția acestora la discursul președintelui Zelenski, de săptămâna trecută, a mai demonstrat, încă o dată, că avem de-a face cu niște "unelte" ale Moscovei.

Cinismul și tupeul parlamentarilor AUR sunt de-a dreptul revoltătoare și dezumanizante. Aceștia făceau live-uri pe Facebook, în timp ce cereau în gura mare să nu fie "emoționați" la vederea tragediei inimaginabile abătute asupra locuitorilor din localitățile Bucea și Irpin.

Partea bună este că aceste manifestări le-au sesizat și românii, care încep să se prindă că au fost duși de nas de această caricatură populistă votată în 2020 și că aceștia subminează unitatea Europei în fața agresiunii brutale declanșate de Putin.

Atât George Simion, cât și Călin Georgescu au afirmat că Putin își iubește țara, că acesta cunoaște foarte bine unghiurile diplomatice și că ar fi bine să avem și noi conducători ca el, care-și iubesc poporul.

Șoșoacă, Lasca și Tobă, ajunși în Parlamentul României tot pe listele AUR, au trecut pe la Ambasada Federației Ruse pentru a susține ceea ce promova însăși propaganda rusă: neutralitatea României.

Ceea ce trebuie să reținem de aici este că e foarte important ca acum să expunem această haită de lupi în blană de oi, să arătăm tuturor că AUR este un partid de extremă dreapta, aflat în slujba Moscovei.

Această precizare este de acum înainte obligatorie, ca nu cumva să repetăm alunecarea spre dictatură.

Pentru că, așa cum bine spunea Francisco Goya, "Somnul rațiunii naște monștri", trebuie să fim mereu "treji" și să ne apărăm dreptul la o lume sigură, dreaptă, morală, în care omul să fie liber, responsabil și respectat.

Pentru că în 2024 vom avea de ales între două Românii: cea a plagiatorilor, trădătorilor, securiștilor și a putiniștilor, adică PSD-PNL-UDMR-AUR versus România pro-europeană, occidentală și liberală - USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este despre situația furnizării serviciilor de telecomunicații în mediul rural.

Am apreciat necesar să prezint, de la tribuna Parlamentului, câteva observații pe marginea unor informații furnizate la solicitarea mea de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, ANCOM, date ce sunt în măsură să reflecte decalajele existente între mediul urban și cel rural, în ceea ce privește furnizarea serviciilor de telecomunicații.

Astfel, deși am solicitat ANCOM să îmi comunice care sunt localitățile din mediul rural care nu au acoperire cu telefonie mobilă sau fixă, la data de 1 ianuarie 2022, această informație nu a putut fi furnizată. În conținutul răspunsului primit am fost surprins în mod neplăcut de afirmația ANCOM conform căreia: "Deși Autoritatea are la îndemână pârghiile ce sunt utilizate în cadrul procedurilor de selecție organizate pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor radio, deciziile ce sunt luate trebuie echilibrate cu celelalte obligații ce revin participanților în cadrul procedurilor de selecție. De exemplu, introducerea unor obligații de acoperire de mare anvergură, foarte costisitoare, impactează substanțial prețul licențelor și poate inhiba cererea de spectru".

Cu alte cuvinte, înțelegem, stimați colegi, că ANCOM, deși ar putea, prin procedurile de acordare a frecvențelor radio, să constrângă furnizorii de telefonie mobilă să acopere toate localitățile din mediul rural, nu o face, ca să nu inhibe apetitul investițional al operatorii de telefonie mobilă. Ce nu înțelege însă ANCOM este faptul că în spatele unor procente de acoperire cu servicii de telefonie mobilă se află oameni, locuitori din mediul rural care au drepturi ca orice alți cetățeni ai statului român, inclusiv dreptul de a avea acces la utilizarea serviciului unic de urgență 112 și respectiv de a putea purta o convorbire telefonică atât cu familia, dar și cu alte persoane fizice sau juridice.

Mă văd nevoit să reamintesc pe această cale reprezentanților ANCOM că accesul neîngrădit la serviciul unic de urgență nu reprezintă un moft, ci un drept al tuturor cetățenilor români. Astfel, având în vedere că în unele localități din mediul rural nu există acoperire cu servicii de telefonie fixă sau mobilă, la momentul actual, cetățenilor români care domiciliază în aceste zone le este îngrădit accesul la serviciul unic de urgență, întrucât utilizarea acestui serviciu implică, din punct de vedere tehnic, disponibilitatea în zonă a serviciului de voce mobilă sau fixă ce trebuie furnizat de cel puțin un operator de telecomunicații.

Din nefericire, lipsa conexiunii la internet sau existența unei conexiuni de internet slabe a determinat în mod direct compromiterea desfășurării procesului educațional online în mediul rural.

Da, dragi români, aceasta este realitatea celeilalte Românii, acea Românie pe care politicienii PSD și PNL o doresc schimbată doar în contextul campaniei electorale.

În final, îmi exprim din nou speranța că dezvoltarea economică și socială sustenabilă a zonelor rurale nu reprezintă doar o temă de campanie electorală, ci trebuie să reprezinte un demers concertat și constant al tuturor autorităților locale.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Ilie Coleșa?

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice de astăzi: "Ministerul Educației, prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, impune ideologia de gen tuturor universităților și instituțiilor de certare și dezvoltare publice sau private".

Fiecare universitate și entitate publică sau privată de cercetare din România a primit din partea acestei entități, practic din partea Ministerului Educației, o notificare, un raport exemplificativ, în fapt un act ultimativ, prin care sunt presate, prin șantaj, să adopte un Plan de Egalitate de Gen, pe scurt GEP, Gender Equality Plan. Acesta constituie un criteriu de eligibilitate, o condiție pentru primirea finanțării pentru orice proiect de cercetare-dezvoltare-inovare din cadrul Programului "Orizont Europa" al Uniunii Europene. Acesta este programul principal de finanțare a cercetării și inovării la nivelul Uniunii Europene, cu un buget de peste 95 miliarde de lei până în anul 2027.

Deci, Ministerul Educației și toate partidele care susțin o asemenea doctrină, în principal partidul extremist USR, un partid de extremă-stânga neomarxist, dar și Coaliția PNL-PSD-UDMR, susțin un asemenea proiect, prin care se încalcă cu mult legislația în privința egalității de șanse și de tratament între bărbați și femei.

Concret, ce se dorește prin acest plan?

Înlocuirea conceptului de sex biologic cu cel de gen.

De ce? Pentru că se dorește, se promovează o construcție artificială, anticulturală, de extremă stângă, neomarxistă, în contradicție cu realitatea, cu biologia și cu logica.

Se dorește distrugerea rolului esențial al femeii în creșterea și educația copiilor.

Se impune o egalitate, mai degrabă o superioritate numerică forțată și nocivă între bărbați și femei în toate sectoarele educaționale și economice.

Se impun protocoale de angajare bazate pe criteriul egalității de gen, adică vor avea prioritate la angajare femeile lesbiene, persoanele fluide din punct de vedere al sexului, de culoare și așa mai departe.

Este impusă desemnarea unui ofițer responsabil cu acest Plan de Egalitate de Gen la nivelul fiecărei facultăți și a unui responsabil la nivelul fiecărui departament. Asistăm la o politizare structurală a instituțiilor de învățământ superior și a celor de cercetare și inovare.

AUR va lupta pentru apărarea legii și normalității, pentru instituții de învățământ libere de activități de natură politică neo-marxistă, pentru o societate bazată pe valorile conservatoare, pe credință, pe familia creștină, pe respect față de trecut și față de reperele lui morale.

Rețineți! Nu mai votați aceste partide de extremă-stânga care promovează în instituțiile statului asemenea programe nocive pentru mintea și pentru sufletul copiilor și tinerilor noștri!

Vă mulțumesc.

Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la minoritățile naționale, domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Duminică dimineață, la Turda, din județul Cluj, șase persoane de etnie romă - doi adulți și patru copii - au murit într-un incendiu groaznic.

Tragedia de la Turda nu este singulară. În aceeași zi de duminică, în localitatea Târnăveni, din județul Mureș, pe strada Avram Iancu, șapte familii și peste 25 de copii au rămas pe drumuri, în urma unui incendiu similar.

Vă reamintesc că anul trecut, în luna ianuarie, la Miercurea Ciuc, peste 20 de case ale romilor s-au făcut scrum, tragedie în urma căreia peste 150 de cetățeni români de etnie romă au rămas pe drumuri.

Stimați colegi,

Este o realitate cruntă care ne arată tuturor nepăsarea autorităților locale. Toți acești oameni necăjiți s-au încălzit cu ceea ce au avut la îndemână și au folosit sobe improvizate. Unii au murit, alții au rămas pe drumuri. Sute de romi din Turda trăiesc în condiții mizere.

De aceea, domnule primar al municipiului Turda și domnilor consilieri locali din Turda, duminică dimineață, patru copii, cu vârste între 4 și 10 ani, nu au mai apucat să se bucure de viață, murind din cauza sărăciei, din cauza prostiei voastre, din cauza rasismului pe care îl practicați și din cauza mentalității bolnave pe care o aveți.

Este prea mult. Ajunge!

Vă anunț pe această cale că voi sesiza instanța de judecată. Trebuie să răspundeți pentru încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor, prevăzute de Constituția României!

Vă bateți joc de romii din Turda, vă bateți joc de romii din România!

Rețineți, domnilor aleși locali, romii sunt cetățeni ai acestei țări, și nu animale!

Nu vă mai permitem să-i țineți în sărăcie, în mizerie și să-i manipulați după bunul vostru plac!

Cu toții ați uitat că ați fost aleși și de acești oameni necăjiți.

Ce ați făcut pentru ei, să aibă o viață mai bună? Răspunsul este: evident nimic!

În comunitățile noastre de romi din Turda au ajuns, din păcate, doar lozincile și sloganurile voastre, și mai des ambulanța și pompierii.

V-am tot auzit în ultimii ani cum ne vorbiți despre dezvoltare locală, despre echitate, despre energie verde, despre mașini electrice, despre 5G, uitând de miile de familii care supraviețuiesc de la o zi la alta, trăind în condiții similare cu cele din Evul Mediu.

Tuturor celor care vă bateți joc de cei mai săraci oameni ai acestei țări, să vă fie rușine!

Stimați colegi,

Este momentul ca Guvernul României să intervină în comunitățile defavorizate. Pe această cale îl rog pe domnul prim-ministru Nicolae Ciucă să aprobe cât mai urgent strategia de îmbunătățire a situației romilor. Au trecut doi ani de zile de când această strategie trebuia să fi fost aprobată.

Este timpul, stimați colegi, să mă sprijiniți pentru a modifica și completa o serie de acte normative care reglementează situația locativă a acestor oameni. Este timpul ca dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, să interveniți de aici, din forul legislativ, pentru ca drepturile și libertățile tuturor cetățenilor acestei țări, indiferent de etnia lor, să fie respectate așa cum prevede Constituția României.

Mulțumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la neafiliați, doamna Violeta Alexandru. Este? Nu.

Domnul Mihai Ioan Lasca?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Cine dă comenzi României? Rusia sau Uniunea Europeană?".

Stimați colegi,

Cunoscuta Ileana Vulpescu, distinsă cu medalia Ordinului Național "Steaua României", a spus despre poporul român: "Dacă poporul ăsta va fi cândva șters de pe hartă, nu va fi nici fiindcă l-ar ocupa rușii, turcii, americanii, indienii, chinezii, ci din indolența, pasivitatea, lipsa de civism, din propria nepăsare și din complicitățile interne oferite oricărui inamic".

Astăzi, aceste vorbe se potrivesc mai bine ca oricând. România a fost trădată, de peste 30 de ani, de cei care au condus-o și au pretins că vor fi salvatorii ei. Nici ziua de astăzi nu este deloc diferită de minciunile de după Revoluția din ’89.

Ieri, unicul candidat la funcția de președinte al PNL, premierul Nicolae Ciucă, anunța momeli pentru români: 3.000 lei brut în agricultură și industria alimentară. Mai exact și mai pe românește, 1.774 lei în mână sau vreo 360 de euro; câteva milioane de euro pentru mediul privat; bineînțeles, pentru serurile experimentale, care vor fi expirate în curând, s-au alocat sume de ordinul sutelor de milioane și diverse promisiuni bazate pe bani europeni din luna iulie 2022.

Mai pe scurt, tot ce este bun nu se va întâmpla deîndată, ci va urma să se întâmple. Un fel de morcov atârnat de-un băț în fața măgarului ca să ducă greul în spate fără să se plângă.

Azi, românii își dau seama că morcovul este minciuna permanentă și se întreabă pe bună dreptate ce ne-a adus bun Uniunea Europeană?

Oare cine ne-a călcat în picioare credința creștin-ortodoxă, prin impunerea acceptării ideologiei LGBT? Rusia sau UE?

Oare unde ajunge lemnul din pădurile României? În Rusia sau în UE?

Oare cine ne interzice să creștem porci în ogradă? Rusia sau UE?

Oare unde ajung profiturile uriașe ale companiilor multinaționale? În Rusia sau în UE?

Oare cine a cumpărat la preț de fier vechi industria României? Rusia sau UE?

Oare cine ne-a șantajat să ne injectăm cu seruri experimentale în urma cărora au murit și încă mor oameni? Rusia sau UE?

Oare cine a impus protocoalele criminale în spitale din cauza cărora bolnavii cronici nu au primit serviciile medicale necesare? Rusia sau UE?

Orice război militar este și un război economic. Cine nu crede asta, îl invit să ne spună despre cât de calde vor fi casele românilor în iarna următoare.

Ucraina cumpără acum gaz din Ungaria, iar Ungaria cumpără gaz din Rusia. Alte țări au pus și vor pune propriii cetățeni și interesele naționale mai presus de jocurile economice ale unor profitori.

Toate sancțiunile impuse Rusiei de către UE s-au întors ca un bumerang împotriva propriilor cetățeni. Probabil că asta s-a dorit de la început, pentru a continua instaurarea controlului asupra europenilor prin frică și șantaj.

Există o vorbă care spune că nu oricine îți întinde o mână înseamnă că vrea să te și ridice.

Viitorul României aparține patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ștefan Mușoiu, dacă este?

Vă rog.

Salut!

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Mizăm ca bugetul european să fie răspunsul exhaustiv în fața efectelor pandemiei și războiului".

Dragi colegi,

Bugetul european pentru anul viitor, care deja începe să se configureze la nivelul Parlamentului European, se fundamentează pe provocările și efectele pandemiei și pe cele ale războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, precum și pe liniile directive ale Uniunii Europene. Într-un cuvânt, va fi o proiecție bugetară inedită. Pe de-o parte trebuie să protejeze populația de întreaga gamă de consecințe negative, iar pe de altă parte trebuie să sprijine economia. Dar și să genereze, în continuare, premise de progres atât pe plan decizional, cât și în cel practic, și pentru toate nivelurile de activitate. Este cu adevărat o misiune dificilă, am putea spune. Și totuși incompletă, având în vedere condițiile pe care le impune interconectarea globală, din ce în ce mai pregnantă.

În afară de rezultatele conflictului armat care nu vor putea fi, din nefericire, amortizate într-un singur an, în perspectiva cea mai fericită în care luptele s-ar încheia chiar începând de mâine, mai trebuie luate în considerare și problemele ridicate, anterior zilei de 24 februarie, data cea mai neagră din istoria recentă a continentului european, de criza energetică și de posibila penurie alimentară pentru anumite materii prime.

Așadar, bugetul european pentru 2023 trebuie construit pe fiecare euro pus în coșul comun de fiecare stat în parte.

Banii comunitari trebuie să protejeze cetățenii împotriva creșterii prețurilor la energie și la alimente, să finanțeze sectoarele afectate, în mod special turismul și agricultura, să stimuleze crearea de noi companii, să sprijine și programele din domeniul inovației, educației, sănătății sau culturii. Într-un cuvânt, Uniunea Europeană are nevoie de un buget excepțional. Iar fiecare Guvern din țările membre trebuie să se plieze cu și mai mare atenție asupra deciziilor pe care le va lua pentru gestionarea fondurilor comune care îi revin.

Trebuie să vă subliniez, dragi colegi, că Parlamentul European a votat săptămâna trecută, în plenul de la Strasbourg, prioritățile sale pentru bugetul pentru anul viitor.

De aceea, țin să salut faptul că grupul nostru politic din Parlamentul European a solicitat deja ca bugetul comunitar pentru 2023 să protejeze, cu adevărat, populația fiecărei țări în parte. Concret, avem nevoie acum, mai mult ca oricând, de un răspuns comun și echilibrat, necesar ca să sprijinim uniform toate națiunile membre ale Uniunii, dar și să intervenim în plus acolo unde este și mai mare nevoie.

Colegul meu, europarlamentarul Victor Negrescu, și coordonatorul național al PES activists România, a integrat în poziția comună a Parlamentului European mai multe propuneri privind acordarea unui sprijin suplimentar pentru statele membre aflate la frontieră cu Ucraina, dar și pentru Republica Moldova.

Voi menționa și eu în fața dumneavoastră toate aceste sugestii pentru că toate statele au nevoie de noi resurse pentru a face față acestor provocări, inclusiv prin flexibilizarea programelor existente și extinderea perioadelor de implementare. Nu este suficient doar să se facă transferuri din resursele existente, ci va fi nevoie și de măsuri ferme puse în practică și de fiecare Guvern în parte.

În consecință, socialiștii europeni militează pentru implementarea unui program comun pentru sprijinirea seniorilor, pentru dezvoltarea corpului medical european pentru situații de urgență, pentru crearea unui mecanism de compensare pentru efectele războiului, pentru a putea aplica inclusiv noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, pentru decontarea din programele europene a investițiilor pentru refugiații ucraineni pentru a le permite acestora accesul la educație, sănătate și servicii sociale, precum și pentru finanțarea unor investiții în domeniul energiei ca să se poată reduce dependența față de Rusia.

În completarea acestor exigențe vine și nevoia de a asigura resursele adecvate pentru protecția populației în situații de urgență și pentru acțiunea umanitară internațională, respectând totodată și valorile democratice care definesc Uniunea Europeană.

În astfel de perspective îmi declar convingerea că atât Comisia Europeană, dar și Consiliul își vor accelera răspunsul comun la actualele provocări asigurându-se că fondurile ajung mai rapid acolo unde este nevoie.

Dragi colegi și parteneri de guvernare, indiferent dacă vorbim de planul extern României ori de aspectele interne, oamenii așteaptă de la noi să alocăm resursele bugetare acolo unde este nevoie. Mai mult, expectativele lor devin și mai legitime, având în vedere că dislocarea de fonduri trebuie să producă și rapid răspunsurile cele mai indicate pentru provocările fără precedent pe care suntem obligați să le trăim.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD Ștefan Mușoiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am epuizat intervențiile de la PSD.

Au mai depus declarații scrise, de la acest partid: Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Silviu Nicu Macovei, Adrian Alda, Vasile Cîtea și Ioan Mang.

Mergem la Grupul PNL.

Doamna Elena Hărătău.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Reforma învățământului - de la tradițional la modern".

Învățământul românesc a trecut prin mari transformări în ultimii 30 de ani. Unele dintre acestea au fost benefice, altele mai puțin benefice; nu le voi aminti aici. Toți cei implicați în sistem știu ce schimbări au fost de-a lungul timpului.

Circulă de mult o vorbă care spune că fiecare ministru al învățământului începe câte o reformă. Numai că, în 32 de ani, am avut 24 de miniștri. În medie, deci, la fiecare un an și ceva învățământul românesc suferă o nouă reformă. Ca om care am stat o viață la catedră am simțit direct impactul fiecăreia dintre cele 24 de reforme.

Ministerul Educației a decis recent să schimbe fundamental structura anului școlar, începând cu toamna aceasta. Pe scurt, va fi un an la fel de lung, dar care începe mai devreme și se termină mai târziu, semestrele se transformă în cinci module cu cinci vacanțe, "Școala altfel" și "Săptămâna verde" se vor desfășura atunci când decid conducerile școlilor.

Cele mai importante modificări sunt însă renunțarea la teze și înlocuirea acestora cu o evaluare sumativă, la începutul și la finalul anului școlar, cu o corectare standardizată, făcută de alți profesori decât cel de la clasă.

În calitate de cadru didactic, sunt convinsă că aceasta este una dintre reformele bune ale învățământului românesc. Spun aceasta cu toată convingerea.

Multe și importante nelămuriri pentru cei implicați în actul educațional, care fac referire la modalitatea de încheiere a mediilor, a formelor de evaluare, precum și a altor probleme care necesită claritate pentru a fi puse în aplicare, sunt în atenția Ministerului Educației, în vederea modificării Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar.

Sunt convinsă că, împreună cu specialiștii în educație, precum și cu specialiștii în comunicare, se va avea în vedere declanșarea unei campanii de lămurire a tuturor aspectelor, înainte de modificarea ROFUIP, în urma căreia profesorii, elevii și părinții să aibă convingerea că această reformă este benefică pentru învățământul românesc.

Vă mulțumesc.

Deputat Elena Hărătău, PNL Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Am finalizat și Grupul PNL.

Mergem la USR acum.

Domnul deputat Cătălin Teniță.

Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Am depus ieri, alături de senatorul USR Cosmin Poteraș, spre dezbatere un proiect de lege care prevede interzicerea importurilor de petrol, gaze naturale, cărbune și combustibil nuclear din Federația Rusă. Proiectul are deja peste 50 de cosemnatari, și nu numai de la USR.

Proiectul de lege a fost depus după ce, la data de 7 aprilie 2022, Parlamentul European a aprobat cu majoritate covârșitoare o rezoluție prin care cere: "Instituirea imediată a unui embargou total asupra importurilor rusești de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz, abandonarea completă a Nord Stream 1 și 2 și prezentarea unui plan care să asigure în continuare securitatea aprovizionării cu energie a UE, pe termen scurt".

De asemenea, prin respectiva rezoluție "Se solicită Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre să elaboreze un plan de acțiune cuprinzător pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește continuarea sancțiunilor și să comunice, într-un mod clar și concis, care sunt liniile roșii, precum și în ce condiții s-ar putea vorbi despre o eventuală renunțare la sancțiuni, pas cu pas, în cazul în care Rusia va dispune măsuri în direcția restabilirii independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, însoțită de retragerea completă a trupelor armate de pe teritoriul Ucrainei".

În preambulul proiectului de lege noi afirmăm că, dat fiind războiul ilegal, neprovocat și nejustificat pornit de Federația Rusă împotriva Ucrainei, care amenință nu doar pacea, stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dar și securitatea și stabilitatea regională în Europa, având în vedere Declarația universală privind drepturile omului, Pactul privind drepturile civile și politice, precum și tratatele internaționale din domeniul Dreptului internațional umanitar la care România este parte, precum și alte instrumente juridice relevante, constatăm că România are nu doar o datorie morală, dar și o prerogativă juridică, izvorâtă din interpretarea acestor convenții internaționale multilaterale de a susține valorile pe care acestea le proclamă, precum și de a depune toate eforturile necesare pentru protejarea, în regim de reciprocitate, a cetățenii altor țări împotriva oricăror crime de război sau a oricăror acte de tortură sau tratamente inumane.

Prin urmare, aveam de ales: ori îi ajutăm pe vecinii noștri ucraineni, ori vom spune că acest război nu ne privește și că orice ajutor oferit nu are voie să ne afecteze propriul confort financiar. Înainte de a da un răspuns, aș vrea să ne gândim ce am spune oare dacă, în loc de Bucea, ororile războiului s-ar fi întâmplat la București?

Cum ne dorim să rămânem în istorie? Vrem să fim cei care au asistat cu nepăsare la suferința vecinilor săi sau cei care au făcut lucruri multe pentru a opri aceste orori?

Eu cred că avem datoria și putința de a ne situa de partea dreaptă a istoriei și de a ne arăta solidaritatea față de vecinii ucraineni acum, când au nevoie disperată de acest lucru.

Acest proiect de lege realizat de noi este inspirat și de descrierile ororilor surprinse cu propriii ochi de colegii noștri deputați, Diana Stoica și Filip Havârneanu, care au vizitat Kievul la finalul săptămânii trecute și care au primit solicitări fierbinți de ajutor din partea populației civile.

Stimați colegi, lista de semnături este încă deschisă.

Vă invit să vă alăturați nouă și să veniți să îl semnați!

Vă mulțumesc mult.

Cătălin Teniță, deputat al USR București.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan.

Vă rog, doamnă.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulțumesc.

"Județul Hunedoara merită o șansă la dezvoltare, iar guvernanții i-o refuză!"

Stimați guvernanți,

Contextul prezent ne-a adus într-o criză energetică, iar asta ne reamintește, cu durere, de situația în care se află județul Hunedoara. Acesta a fost unul dintre cei mai mari producători de energie, încă din primele decenii ale perioadei comuniste, iar, în anul 1989, marile centrale electrice de aici aveau o putere instalată de peste 2.000 de megawați, mare parte adusă din procesarea cărbunelui. La capitolul hidroenergie ne situăm și acum în top, centrala de pe Râul Mare-Retezat fiind, după Lotru, a doua cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interne ale României.

Cu toate acestea, județul meu a fost sistematic ignorat în ultimele decenii la capitolul dezvoltare, inclusiv la dezvoltare energetică. Ba mai mult, și ceea ce funcționa a fost distrus sistematic și cu bună-știință de guvernele succedate la conducere. Complexul Energetic Hunedoara s-a dovedit a fi un faliment premeditat.

În închiderea minelor din Valea Jiului ați îngropat milioane de euro. Nu ați putut susține și retehnologiza Mintia, astfel că ați închis-o, nu ați pus-o în conservare, iar acum vreți să o vindeți. Puteți să ne dați asigurări că nu va fi revândută pe bucăți și nu va ajunge la fier vechi?

Recent, v-ați bătut cu pumnul în piept că veți da drumul rapid microhidrocentralelor de pe râul Jiu, dar de fapt le-ați pus termen de finalizare în 2025.

Pe lângă faptul că nu sunteți în stare să vă ocupați de companiile cu capital de stat care ar putea funcționa în județul Hunedoara, sabotați și investitorii privați care ar fi dornici să ne ofere o șansă.

Interesul transformării minelor de la Petrila în obiective turistice a fost blocat, deși putea fi un proiect bun pentru turismul din zonă. Există chiar acum un investitor care vrea să facă un parc fotovoltaic în Valea Jiului, dar acesta bate la uși închise și nu este băgat în seamă de nimeni. Ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, este prea ocupat să stea la poze, în loc să analizeze ofertele care ar ajuta Valea Jiului să treacă la tranziția la energie verde.

Banii din Fondul pentru Modernizare pentru sectorul energetic se duc, se pare, doar către anumite companii de stat, deși reprezintă un instrument esențial în dezvoltarea proiectelor energetice - și vorbim de zeci de miliarde de euro care ar putea finanța investiții în toată țara.

Dezinteresul și indolența cu care ați tratat județul Hunedoara a făcut ca acesta, cândva perlă a industriei românești, să ajungă acum pe locul cinci între cele mai îmbătrânite județe din România, un județ cu mulți pensionari, cu salarii mici și cu o populație în continuă scădere. Un județ pe care l-ați prăduit de zeci de ani încoace și pe care l-ați tratat doar ca pe o vacă bună de muls. Ați venit cu pompă electorală în campanii, ați promis investiții, ați promis retehnologizări, ați promis locuri de muncă. Dar realitatea ne arată că de fapt nu ați făcut absolut nimic.

Vă chem să ne prezentați strategia energetică națională, vă solicit să ne arătați planurile de dezvoltare energetică pentru România și în special pentru județul Hunedoara, care are atât de multe de oferit la acest capitol.

Guvernul României și Ministerul Energiei, în special, au datoria să ne arate care este viitorul energetic al țării.

Și nu ne mai duceți cu vorba, pentru că luminile din județul Hunedoara se sting rând pe rând, iar dumneavoastră sunteți cei responsabili pentru asta!

Mulțumesc.

Sunt Pollyanna Hangan, deputat USR de Hunedoara.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Întrucât până la ora 10.00 nu mai este un interval de trei minute disponibile, o să-i citesc pe ceilalți colegi care mai erau programați.

De la Grupul USR mai era Mihai-Laurențiu Polițeanu, de la Grupul AUR domnul Lilian Scripnic.

De asemenea, au depus declarații scrise Vasile Nagy, de la AUR, Beniamin Todosiu, de la USR.

Iar de la colegii neafiliați: Dănuț Aelenei, Anamaria Gavrilă și Nicolae Giugea.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

O zi bună în continuare!

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Domnul Adrian Alda:

"Uniunea Europeană va exporta mai multe cereale"

V-am dat asigurări, în repetate rânduri, alături de ministrul Agriculturii, precum și de alți colegi de-ai mei, parlamentari social-democrați, că România nu va ajunge să treacă printr-o criză alimentară, într-un viitor apropiat, pentru că noi, ca țară, producem mult mai mult decât consumăm, chiar și în anii cu recolte mai slabe, motiv pentru care exportăm multă materie primă.

V-am oferit cu prilejul fiecărei declarații politice, consacrată acestei teme, mai multe argumente pertinente, precum și o serie de cifre concrete, rezultate din statisticile oficiale ale organismelor interne, precum și ale celor comunitare.

Așadar, chiar și în ciuda războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, conflict care a blocat furnizarea pe piața cerealelor a unor cantități deosebit de importante de alimente, dar și a îngrășămintelor, venite din cele două țări, Uniunea Europeană are suficientă forță să se susțină cu ajutorul culturilor proprii. Nu sunt simple aprecieri, ci aceste considerații sunt dublate de previziunile publicate de Comisia Europeană.

Potrivit raportului Departamentului pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE, în acest an, exporturile de cereale ale UE ar putea crește cu 14%, până la 49 de milioane de tone. Din predicțiile Comisiei rezultă că producția totală de cereale a statelor Uniunii Europene, în sezonul 2021-2022, ar urma să ajungă la 293,3 milioane de tone, în creștere cu 4,3% față de perioada precedentă.

Însă, Comisia plusează în ciuda problemelor provocate de conflictul armat intempestiv și care a ajuns să se transforme, din nefericire, într-unul sine die. Grație creșterii substanțiale a producției de cereale a Uniunii Europene în 2021 și a unei mai mari disponibilități, CE apreciază că exporturile de cereale ale statelor UE în sezonul 2021-2022 vor crește și mai mult. Cea mai mare parte a suplimentării exporturilor este prognozată pentru grâu, cu un plus estimat de 5,6 milioane de tone față de sezonul anterior.

Țin să vă prezint pe larg aceste date preconizate de către organismul european, nu doar ca să elimin, din nou, orice suspiciune privind o potențială criză alimentară care ar afecta și țara noastră în viitor, ci și pentru că aceste informații le sunt necesare tuturor investitorilor în agricultură.

Chiar dacă nu este un fenomen generalizat, din păcate zvonistica panicardă și manipulatoare ajunge să îi distragă pe mulți dintre agricultori de la preocupările lor curente și chiar îi îngrijorează în mod gratuit. Tocmai din aceste raționamente voi pune accentul pe toate informațiile oferite de Comisie și a căror predictibilitate este mult mai viabilă decât lansarea și răspândirea de vești false. Direcția în care se îndreaptă fiecare cultură în parte și evoluția acestora la nivelul Uniunii reprezintă repere deosebit de importante pentru fermierii români.

Drept consecință, raportul Comisiei Europene mai subliniază că importurile de cereale din UE sunt de așteptat să se reducă ca urmare a conflictului și a blocării exporturilor din Ucraina și Rusia. Astfel, importurile de cereale ale Uniunii sunt acum prognozate la 18,9 milioane de tone, în scădere cu 10% față de sezonul 2020-2021. Să nu uităm că Ucraina era una dintre principalele surse de porumb pentru statele comunitare, dar și un furnizor important de grâu.

În ceea ce privește culturile desfășurate pe parcursul acestui an și anul viitor, CE estimează că se așteaptă ca suprafețele însămânțate la nivelul Uniunii să fie peste cele din anul agricol curent. Astfel, culturile de grâu ar urma să ocupe aproximativ 20,7 milioane de hectare și cele de orz de iarnă 4,8 milioane de hectare, ambele în creștere cu 1% față de sezonul 2021-2022.

De asemenea, suprafața cultivată cu porumb se așteaptă să crească datorită relaxării temporare a prevederii ce vizează "înverzirea terenurilor", dar și din cauza prețurilor record pentru produsele agricole la bursele internaționale. La fel de adevărat este și faptul că pentru acest segment Comisia nu a făcut încă nicio estimare. Concret, s-a comunicat doar că suprafața cultivată cu grâu dur ar urma să se reducă cu 4%, ajungând la 2,1 milioane de hectare.

Luând în calcul o evoluție medie a condițiilor meteorologice în timpul primăverii și verii, producția totală de cereale și oleaginoase a statelor UE ar putea ajunge la 297,7 milioane de tone în sezonul 2022-2023, cu o producție de grâu moale prognozată la 131,3 milioane de tone. Exporturile nete de cereale din UE ar urma să crească cu 11,5 milioane de tone, ajungând la 41,4 milioane de tone, cu aproape 40% mai mult decât în actualul sezon, se mai arată în raportul CE.

Cu alte cuvinte, independența alimentară este posibilă cu investiții masive și sprijin în domeniul agricol și zootehnic la nivelul Uniunii, dar și prin continuarea reformelor începute de actuala conducere a Ministerului Agriculturii.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Consolidăm România viitorului!"

În urmă cu câteva zile, în data de 8 aprilie, am sărbătorit, la fel ca în fiecare an, Ziua Internațională a Romilor. Pentru a construi o societate puternică, trebuie să recunoaștem greșelile din trecut și să oferim tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, dreptul la demnitate, acces la educație și șansa să-și atingă potențialul.

Din postura de parlamentari, trebuie să condamnăm robia romilor de pe teritoriile românești. Cruzimea cu care au fost tratați romii va rămâne veșnic o pată în istoria noastră. De asemenea, trebuie să prezentăm opiniei publice momentele dramatice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În Raportul Comisiei Wiesel despre Holocaustul din România, recunoscut oficial de statul român, numărul romilor deportați este estimat la 25.500, iar al celor morți în urma deportării la circa 11.000.

Conform recensământului realizat în 1992, în România erau 409.723 de romi. Conform Minority Rights Group, în 1997 erau 2,5 milioane de romi în România. De asemenea, Institutul de Cercetare a Calității Vieții a estimat, în 1998, că în țara noastră sunt între 1.452.700 și 1.588.552 de romi. Potrivit rezultatelor definitive privind populația ale Recensământului din 2011, numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 persoane, adică 3,3% din populația României.

Aproximativ 80% dintre romii din Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Grecia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Ungaria trăiesc sub pragul riscului de sărăcie al țării; un rom din trei trăiește într-o locuință fără apă curentă; un copil rom din trei trăiește într-o gospodărie în care un membru se duce la culcare flămând cel puțin o dată pe lună; iar 50% dintre romii cu vârste cuprinse între 6 și 24 de ani nu merg la școală, potrivit unui raport realizat de European Union Agency for Fundamental Rights în anul 2016.

7% dintre romii care au participat la studiul European Union Agency for Fundamental Rights locuiesc în gospodării în care cel puțin o persoană a mers regulat la culcare, flămândă, în ultima lună până la realizarea sondajului. În medie, un copil rom din trei din țările cuprinse în sondaj trăiește într-o gospodărie care s-a confruntat cu foamea cel puțin o dată în ultima lună. Comparativ cu rezultatele sondajului făcut de agenție în anul 2011, proporția romilor care trăiesc în gospodării în care cel puțin o persoană a mers la culcare flămândă cel puțin o dată în ultima lună a scăzut în țara noastră.

Directorul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Michael O’Flaherty, consideră că ne aflăm în fața unei realități tulburătoare, ușor de constatat după parcurgerea studiului prezentat, dar și alte studii, sondaje și analize ulterioare: "cea mai mare minoritate etnică din Uniunea Europeană se confruntă cu o discriminare intolerabilă și cu accesul inegal la servicii esențiale".

Trebuie să ducem mai departe lupta începută de generația pașoptistă pentru emancipare. Ca liberal, sunt mândru să duc mai departe moștenirea generației lui Mihail Kogălniceanu, care și-a dedicat activitatea publică eliberării și emancipării romilor. Cunoscând datele privind gospodăriile în care cetățenii se confruntă cu foamea, lupta împotriva risipei alimentare trebuie să devină o prioritate a clasei politice. În acest sens, invit toți parlamentarii să se alăture eforturilor de a susține consumul rațional al resurselor. Astfel, vom putea să oferim fiecărui copil, indiferent de etnie, o copilărie liniștită.

Într-o societate puternică, fiecare cetățean se simte integrat. Trebuie să oferim persoanelor de etnie romă șanse egale de dezvoltare, servicii educaționale de calitate și oportunități profesionale. Am convingerea că putem spune stop sărăciei. Stă în puterea noastră să construim o țară în care copiii pot visa, iar adulții se pot dezvolta. Stă în puterea noastră să consolidăm România viitorului!

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"S-a publicat ghidul aplicantului pentru finanțarea competențelor digitale"

Vești bune pentru solicitanții care doresc să obțină fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență! Săptămâna trecută, pe 31 martie, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a publicat în consultare, pentru 30 de zile calendaristice de la data publicării, Ghidul solicitantului pentru "Perfecționarea/recalificarea angajaților din IMM-uri în scopul utilizării unor tehnologii emergente (Cyber-Physical Systems, Robotics, Internet of Things, Big Data, Machine Learning, Artificial Intellignce, RPA, additive manufacturing, blockchain)". Ghidul se adresează solicitanților care doresc să obțină fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C7 în vederea administrării de proiecte în cadrul apelului aferent Investiției I 19: "Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme". Documentul conține informațiile specifice necesare în vederea solicitării de finanțare, respectiv: modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, criterii de eligibilitate, grila de evaluare, descrierea etapelor de verificare, evaluare și contractare a proiectelor.

Viziunea și perspectivele pentru transformarea digitală a Europei până în 2030, viziune pentru deceniul digital al UE, se articulează în jurul a patru puncte cardinale, denumit "busolă pentru dimensiunea digitală": Digitalizarea serviciilor publice, Competențe, Infrastructuri digitale sigure și durabile, Transformarea digitală a întreprinderilor. În timpul pandemiei de COVID-19, adoptarea tehnologiilor digitale a devenit esențială pentru multe întreprinderi. Până în 2030, tehnologiile digitale, inclusiv 5G, internetul obiectelor, procesarea datelor la marginea rețelei (edge computing), inteligența artificială, robotica și realitatea augmentată vor fi mai mult decât simple tehnologii generice; ele se vor afla în centrul noilor produse, al noilor procese de fabricație și al noilor modele de afaceri bazate pe schimbul echitabil de date în economia datelor. Prin realizarea acestui obiectiv sunt create condițiile pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor statului și pentru creșterea numărului de cetățeni și companii care vor putea beneficia și fructifica oportunitățile oferite de digitalizare. Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale va contribui la creșterea gradului de transparentizare a activității autorităților statului și la reducerea barierelor birocratice.

De asemenea, va facilita realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Toate acestea ne arată că Ministerul Cercetării este pe mâini bune. Ministrul Marcel Boloș face o treabă excelentă și am speranța că va continua în aceeași notă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Gazele din Marea Neagră ne vor garanta securitatea și independența energetică"

Securitatea energetică a României trebuie să fie una dintre cele mai importante priorități ale statului român. Faptul că beneficiem de o arhitectură energetică diversificată și echilibrată reprezintă un real avantaj pentru țara noastră, mai ales în contextul regional și internațional în care ne aflăm, cu o Federație Rusă ce își manifestă zilnic caracterul barbar. Este vital, prin urmare, să exploatăm cât se poate de mult resursele pe care le are țara noastră, pentru a ne garanta independența energetică. Black Sea Oil&Gas, companie deținută de Carlyle International Energy Partners și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, se pregătește pentru extracția gazelor naturale din Marea Neagră în al doilea trimestru al acestui an. România are, pe platoul său continental, zăcăminte de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, evaluate la circa 150 de miliarde de dolari. Legea offshore a fost anunțată în coaliție și urmează să intre cât de curând în circuitul legislativ. Exploatarea acestor rezerve ne va permite să ne asigurăm necesarul pentru consumul intern, dar și să fim un jucător pe piața de export a gazelor. Astfel, multe țări din Europa vor putea fi ajutate, mai ales după ce Federația Rusă a demarat o acțiune de șantaj, prin care solicită țărilor neprietenoase să achite în ruble gazele furnizate de Gazprom. România va susține o poziție unitară a Uniunii Europene în fața acestui șantaj perfid. Deja Letonia, Estonia și Lituania au renunțat, în proporție de 100%, la importul de gaze rusești.

Dacă Rusia crede că își va revitaliza economia și își va finanța crimele din Ucraina pe seama noastră, se înșeală amarnic. România este una dintre cele mai puțin dependente țări de gazul rusesc din Europa. Cetățenii noștri nu trebuie să se îngrijoreze. Avem suficiente stocuri și surse de aprovizionare, iar statul român și companiile din România nu au contracte directe cu Gazprom. În acest moment, sunt în derulare discuții pentru încheierea de noi acorduri privind transportul diversificat, în plus se vor demara investiții pentru creșterea surselor de producție de energie, cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru modernizare. Arma politică a gazului nu va mai reprezenta o unealtă în mâna Moscovei. Trebuie să ne garantăm securitatea și prosperitatea în fața amenințărilor și pericolului extern. Acest nou embargo energetic va reprezenta cea mai dură sancțiune pe care o vom aplica rușilor. Trebuie să știe, o dată pentru totdeauna, că nu pot semăna teroare și crimă și să scape nepedepsiți.

Domnul Constantin Bîrcă:

"Se întrevede refacerea pădurilor României!"

Prezenta declarație politică are rolul de a sublinia măsurile întreprinse în scopul redresării pădurilor României, atât de grav afectate de exploatarea abuzivă din ultimii 30 de ani. Este îngrijorător faptul că suprafețele de terenuri agricole degradate împădurite au scăzut constant, de la 2.355 ha în anul 2014 la mai puțin de 200 ha în anul 2020.

Miercuri, 6 aprilie a.c., a fost adoptată Ordonanța de urgență care pregătește cadrul prin care România să-și ducă la împlinire planurile de împădurire asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit acestuia, până la sfârșitul anului 2023, România are obligația să realizeze lucrări de împădurire și reîmpădurire pe o suprafață de 25.000 ha, iar în perioada 2024-2026 este necesar a fi realizate alte 31.700 ha lucrări de împădurire și reîmpădurire.

Ordonanța prevede patru categorii de lucrări de împădurire, astfel:

• Împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente;
• Împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora;
• Împădurirea terenurilor situate în fondul forestier național, cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure și care necesită o refacere a potențialului forestier prin împădurire;
• Împădurirea terenurilor agricole expropriate de Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecție.

Potrivit afirmațiilor ministrului mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna - "Acestea sunt păduri asumate deja de noi prin PNRR și pentru care avem la dispoziție 730 de milioane de euro. Acești bani pot ajunge atât la proprietarii de stat, cât și la cei privați pentru noi suprafețe de pădure create, inclusiv păduri urbane.

Pentru a pune în aplicare prevederile actului normativ, se impune elaborarea cu maximă urgență a normelor metodologice.

O altă problemă asupra căreia doresc să atrag atenția este cea a informării publicului asupra măsurilor adoptate.

O informare redusă va conduce la întârzierea accesului celor interesați și implicit la tergiversarea lucrărilor.

Doamna Daniela Oteșanu:

"PSD continuă să susțină programele de investiții pentru comunitățile locale, odată cu inițierea Pachetului «Sprijin pentru România»"

PSD caută permanent soluții pentru a susține populația și companiile românești. De aceea, a venit în Guvern cu încă o măsură importantă pentru sprijinirea investițiilor făcute de autoritățile publice. Astfel, după prezentarea Pachetului "Sprijin pentru România", respectiv cea cu măsurile sociale și economice pentru combaterea creșterii prețurilor și stimularea economiei naționale sunt avute în vedere noi soluții pentru deblocarea proiectelor de investiții de la nivelul comunităților locale. Este vorba despre suplimentarea contractelor pentru derularea investițiilor publice cu o valoare corespunzătoare creșterii prețurilor materialelor de construcții.

Astfel, vor putea fi reluate lucrări la instituții de interes strategic pentru fiecare administrație locală, respectiv școli, spitale sau drumuri în valoare de peste 40 de miliarde de lei. Subliniez faptul că această măsură se corelează cu o altă decizie luată de Guvern pentru suplimentarea Programului "Anghel Saligny" cu încă 15,5 miliarde lei. Marca și contribuția PSD în Guvern capătă din ce în ce mai multă consistență. Măsurile și programele promovate de PSD, menite să atenueze efectul crizelor actuale asupra oamenilor, sunt completate de acțiuni și resurse dedicate, menite să ajute localitățile pentru care au fost depuse proiecte. Cele 15,5 miliarde de lei suplimentare vor finanța investiții importante pentru orice primar și pentru orice localitate - 10 miliarde vor fi destinați pentru construcția și modernizarea drumurilor, iar 5,5 miliarde pentru extinderea rețelei de gaze. Cu această suplimentare, finanțarea dedicată Programului "Anghel Saligny" ajunge la 65,5 de miliarde de lei - peste 13 miliarde de euro pentru apă și canalizare, șosele, distribuție de gaze naturale.

De asemenea, ministrul PSD al transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit în sprijinul investițiilor publice prin modificarea Legii achizițiilor publice, astfel încât proiectele să poată fi implementate mai repede. Acest lucru va sprijini și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

Tot în acest domeniu, PSD s-a luptat pentru a bloca tentativa USR care a încercat o centralizare în alocarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență. PSD a obținut acordul Comisiei Europene ca Agențiile de Dezvoltare Regională, adică, structurile descentralizate să fie implicate în procesul de absorbție a fondurilor din PNRR. PSD insistă pentru respectarea principiului descentralizării asumat de partidele din coaliție prin Programul de guvernare. Cele 8 ADR-uri, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare, trebuie să poate accesa direct banii europeni. La cererea expresă a PSD, Guvernul actual a inclus ADR-urile, prin ordonanță de urgență, în gestionarea investițiilor din trei "componente" ale PNRR - Sănătate, Educație și Reforme sociale.

Suntem conștienți că toate măsurile propuse de PSD de la începutul acestei guvernări nu sunt suficiente pentru a rezolva complet problemele actuale ale românilor, în special cele privind scumpirea nivelului de trai, însă este important că s-au aprobat programe țintite pentru a sprijini în primul rând categoriile vulnerabile, urmând ca în următoarea perioadă să fie lansate mai multe programe pentru susținerea și dezvoltarea antreprenorilor și IMM-urilor din mai multe domeniile de activitate care au fost cel mai afectate de pandemie și de majorarea prețurilor la energie, dar și cele cu activități în zona producției și digitalizării.

Domnul Dumitru Rujan:

"Investițiile în circulația mărfurilor pe Dunăre sunt un imperativ!"

De peste doi ani, România și românii se confruntă cu o serie de provocări pe care nu știu cine le-ar fi putut anticipa, o criză sanitară severă determinată de virusul SARS-CoV2 care a produs atâta suferință, o criză economică marcată de o încetinire economică și o creștere accelerată a prețurilor de consum, precum și o criză militară la frontiera de stat a țării noastre, determinată de invazia Rusiei asupra poporului ucrainean. Apreciez eforturile Guvernelor din ultimii doi ani, care, prin măsurile economice liberale adoptate cu deosebit curaj, au reușit să minimizeze efectele negative și să asigure țării noastre toate condițiile pentru stabilitate și relansare economică.

În acest context de maximă incertitudine economică și politică la nivel internațional, pe lângă problemele economice și sociale emergente, apar și unele oportunități economice pentru țara noastră. Devierea unor fluxuri de mărfuri, din nordul Mării Negre către Portul Constanța și draga noastră Dunăre, este o oportunitate de necontestat pentru dezvoltarea transportului maritim și fluvial. Chiar dacă suntem mândri de modul în care operatorii români de transport naval de mărfuri își fac datoria și asigură un flux continuu de mărfuri, trebuie să ne gândim și la faptul că pe tronsonul româno-bulgar al Dunării trebuie făcute investiții semnificative, care să ajute acest domeniul economic.

România are la dispoziție în perioada următoare fonduri europene nerambursabile la un nivel istoric. Am toată încrederea că Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă va acorda o atenție deosebită proiectelor de asigurare a condițiilor navigabile pe Dunăre, modernizării porturilor fluviale românești și susținerii acestui domeniu în care operatorii români sunt foarte competitivi.

De fapt, Guvernul Ciucă a demonstrat prin fapte că investițiile realizate în România prin PNRR și bugetul multianual al Uniunii Europene sunt o realitate și nu o deviză. Absorbția fondurilor europene, în acest an, este la un nivel maxim istoric, numai în primele două luni ale anului sumele primite de la UE fiind cu 75% mai mari față de anul trecut.

Un guvern stabil condus de Nicolae Ciucă reprezintă garanția că România va fructifica toate oportunitățile pe care le are la îndemână.

Domnul Eugen Bejinariu:

La capătul tuturor crizelor pe care le-a parcurs economia României, soluțiile au venit de la echipa Partidului Social Democrat. Istoria noastră recentă arată că PSD a știut și doar PSD a putut obloji răni adânci pe care le-au lăsat în viața românilor crize economice globale sau locale, crize sociale sau crize politice.

Acum, poate mai echilibrat decât înainte, alături de politicieni ai PNL, am găsit soluții cu efect imediat pentru viața oamenilor afectați de criza majoră, cât și pentru companii, astfel încât motoarele economiei să funcționeze. În criza complexă care a cuprins această regiune, și planeta în general - criză economică, de securitate, sanitară și criză de încredere în bunul mers al lumii - nu mai e timp pentru ideologii.

Oamenii afectați de inflație, companiile vătămate de convulsiile prețurilor la energie sau materii prime nu mai au răbdare să parcurgă scenarii, nu mai au timp să aștepte soluții. Viața deteriorată în mai toate aspectele ei nu mai are resorturi capabile să pună timpul în paranteze până la rezolvarea globală. Ne-am suflecat mânecile cu determinare, ne-am luat inima în dinți, cum se spune, și am configurat un plan care să sfideze spirala ce ne coboară în criză, sa drămuiască atent banii și efortul de a-i produce, astfel încât românii să poată trece decent prin criza economică feroce și România să-și poată atinge obiectivele de progres și securitate.

Soluțiile PSD, cele anunțate ieri prin pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", vor fi implementate de Guvernul PNL-PSD. Partenerii noștri de guvernare liberali, care ne sunt deopotrivă adversari politici în materie de doctrină și demers electoral, au înțeles matur, asumat, ca și noi, că oamenii n-au timp acum pentru ideologii, că țara nu avansează cu retorică de manual și filosofie politică, că omenirea nu are acum răgazul de a observa nuanțe sau eschive politice.

Între viziunea noastră social-democrată, mereu aplecată spre soarta tuturor categoriilor sociale, a celor mulți, vulnerabili, și viziunea colegilor liberali, mai aplecați către posibilitatea de realizare a individului prin sine însuși și către susținerea celor mai puțini, care reușesc tocmai ca să poată reuși în viitor și mai bine, s-a conturat convingerea comună că nu există soluții "de dreapta" sau "de stânga".

Pachetul de măsuri care va fi implementat nu are nuanțe ideologice și nici povara vreunei doctrine, este o sumă de decizii atent cântărite, astfel încât să ne ajute pe toți să ne ajutăm pe noi înșine și, prin aceasta, să prezervăm starea economiei românești. Nădăjduim ca la capătul acestui drum cu obstacole atât economice cât și de securitate, rezolvând principalele aspecte ce țin de viața oamenilor și soarta companiilor să depășim și criza de încredere a oamenilor.

Dacă românii știu, înțeleg și văd că ne pasă de soarta fiecăruia dintre ei, sperăm să își redobândească însuflețirea de a construi România robustă și speranța într-un viitor liniștit!

Domnul George Șișcu:

"Programul «Sprijin pentru România» nu este unul populist. Oamenii nu mai pot suporta singuri povara crizelor!"

Coaliția de guvernare PNL-PSD-UDMR adoptă un plan curajos de măsuri pentru a susține economia și a-i sprijini pe români să treacă mai ușor peste turbulențele externe care se manifestă din plin în această perioadă.

Liderii PNL, PSD și UDMR au validat programul "Sprijin pentru România", un pachet de măsuri de 17,4 miliarde de lei, din care 9 miliarde vor veni din fonduri europene.

Nu putem lăsa ca efectele crizei energetice sau ale războiului din regiune să ne împovăreze. Românii au suportat cu greu cei doi ani de pandemie, iar noi liberalii, alături de partenerii noștri din coaliția guvernamentală, suntem datori să intervenim și să oferim sprijin oamenilor, dar și firmelor aflate în nevoie.

Sunt măsuri care vor avea efecte benefice imediate și aș enumera doar câteva dintre acestea: acordarea de granturi de până la 400.000 de euro pentru companiile afectate de conflictul din Ucraina, credite de maximum 50.000 de lei prin Programul "Student Invest", vouchere de 50 euro pentru persoanele vulnerabile, creșterea valorii tichetelor de masă sau 200 de lei în plus pentru salariul minim.

Este bine că Guvernul condus de Nicolae Ciucă a reușit să găsească înțelegere la Bruxelles, pentru ca parte din finanțarea pentru acest proiect să fie acoperită din bani europeni.

Vrem să păstrăm locurile de muncă și să sprijinim companiile, cum ne propunem să-i încurajăm pe tineri să meargă la școală sau să le oferim pacienților condiții normale pentru a fi tratați în spitale.

"Sprijin pentru România" nu este un program populist, pentru că aceste măsuri sunt acordate țintit, pe o perioadă determinată și în condiții excepționale, pe fondul creșterii inflației. Nu le putem cere oamenilor să suporte integral povara crizelor care se succed una după alta. Este destul. Statul trebuie să preia o parte din costuri, pentru a face tranziția către normalitate mai ușoară.

Acești bani vor merge până la urmă în economie, dar vor ajunge și la persoanele vulnerabile care au nevoie de ajutor. Este un program ambițios, dar necesar în același timp, care va aduce echilibru în economie și care oferă un sprijin concret românilor.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Provocări și oportunități pentru agricultura românească"

Anul 2022 este unul extrem de dificil pentru întreaga Europă în contextul conflictului din Ucraina. Consecințele acestuia se resimt inclusiv în zona de agricultură, acolo unde fermierii din România și Uniunea Europeană au tras semnale de alarmă cu privire la viitoare scumpiri. Problemele aduse de războiul din Ucraina se adaugă dificultăților pe care fermierii le au deja: piețe agitate, lipsa uneori a motorinei, prețuri exagerate pentru input-uri, lipsa îngrășămintelor din piață.

În acest context, este absolut necesară susținerea acestui domeniu pentru a putea face față noilor provocări. Fermierii care fac agricultură de performanță în România trebuie sprijiniți, deoarece rolul lor va fi unul vital în anii ce vin.

Din păcate, la ora actuală sunt tot mai puțini fermieri care fac agricultură de performanță în România, în condițiile în care datele provizorii ale Recensământului Agricol arată că mai mult de un sfert dintre ferme au dispărut între anii 2010 și 2020.

Asociația Fermierilor din România, AFR, arată că, în anul 2020, în România existau 2.887.000 de exploatații agricole care utilizau 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploatațiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafața agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 de hectare, respectiv cu 4,1%. Alte date provizorii arată că numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000 cu 25,3% mai mic decât în anul 2010. În acest timp, numărul exploatațiilor agricole cu personalitate juridică a fost de aproximativ 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010.

Din ceea ce vedem, sunt din ce în ce mai puțini fermieri care fac agricultură de performanță în România. Pentru a putea face față noilor provocări, care amenință inclusiv securitatea alimentară a țărilor europene, este nevoie să existe o susținere clară a celor care activează în agricultură, pornind de la micii fermieri și până la marii fermieri.

Perioada dificilă pe care o traversăm poate reprezenta, din multe puncte de vedere, și o oportunitate pentru țara noastră și sectorul agricol. Investițiile în agricultură, în producție în mod special, vor asigura României securitatea alimentară, iar în plan european ne va consolida drept o forță în domeniul agricol. Trebuie să avem capacitatea de a produce la noi acasă produsele finale. România nu trebuie să mai exporte materie primă doar pentru a importa produsul final.

Fermierii din România sunt capabili să producă și suficient, și de bună calitate, și la prețuri decente, dar au nevoie de sprijin și să nu fie supuși unor restricții arbitrare și nemeritate. În acest sens, un rol esențial îl are Ministerul Agriculturii, cel care trebuie să susțină modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creștere a competitivității.

Toți cei implicați în sectorul agricol au nevoie acum, mai mult ca oricând, de sprijin în vederea redresării. Investițiile în agricultură din acest moment vor putea contribui la transformarea României într-o forță europeană în domeniu.

Domnul Ioan Balan:

"Exploatarea gazelor din Marea Neagră ne va aduce liniștea energetică de care avem nevoie!"

O vorbă veche și înțeleaptă românească ne spune că "e bine să-ți faci iarna car și vara sanie". Așadar, provocările energetice pe care le-am traversat iarna aceasta ar trebui să fie o lecție pentru noi toți că sezoanele reci viitoare vor trebui pregătite din timp, cu multă înțelepciune, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu o criză a stocurilor de energie sau cu o creștere înfiorătoare a valorii facturilor la utilități.

Apreciez foarte mult faptul că actualul Guvern condus de domnul Nicolae Ciucă a elaborat și adoptat deja mai multe acte normative care să protejeze populația și firmele românești până la sfârșitul iernii viitoare. Apreciez și măsurile sociale luate în aceste zile, care vor sprijini populația să treacă mai ușor prin această creștere amețitoare a prețurilor. De asemenea, văd într-o notă pozitivă toate eforturile investiționale ale Guvernului Ciucă pe linia creșterii investițiilor în producția națională de energie electrică, în domeniul creșterii eficienței energetice și al măsurilor de sprijin pentru mediul privat și gospodării. Așadar, avem certitudinea unor măsuri deja luate și altele care se vor concretiza în scurt timp.

Guvernul are nevoie de ajutorul Parlamentului pentru a completa setul de măsuri pentru asigurarea independenței energetice a României. Țara noastră are resurse importante de gaze naturale în perimetru Mării Negre, care pot fi exploatate și utilizate de români. Din păcate, legislația adoptată în urmă cu mai mulți ani împiedică gazul românesc să ajungă în gospodăriile românilor și la firmele românești. Vreau să vă spun că programul liberal de a duce încălzirea pe gaze în casele românilor, demarat la Moara, în județul Suceava, nu bate pasul pe loc. Recent, numai prin Programul "Anghel Saligny" s-au aprobat 11 proiecte pentru aducțiuni de gaze în 30 de localități din județul Suceava. Suntem cu toții conștienți că oamenii așteaptă în casele lor această sursă de încălzire modernă, însă toți își doresc să își poată permite să plătească facturile.

Românii așteaptă, din partea actualei clase politice, soluția pentru a scăpa de dependența energetică din exterior și pentru prețuri mai mici. Am aflat cu satisfacție vestea că, săptămâna aceasta, liderii actualei coaliții de guvernare vor semna și înainta Parlamentului proiectul de lege care să permită României să exploateze în cel mai scurt timp gazele naturale din Marea Neagră. Ar fi pentru țara noastră o realizare istorică, pentru români o garanție că iernile viitoare vor avea căldură mai ieftină în locuințe, iar pentru firmele românești că vor avea un avantaj de competitivitate pe piața românească și la export.

Domnul Ioan Mang:

"Despre război și noua ordine mondială"

Războiul din Ucraina s-ar fi putut termina ieri sau acum două săptămâni, sau chiar înainte de a începe. Din păcate, însă, au existat, mult mai multe motivații pentru război decât pentru pace.

Aparent, avem un conflict escaladat între "dictatorul" Putin și "democratul" Zelenski, între o Rusie cu tendințe imperialiste și o Ucraină care își apară suveranitatea și integritatea teritorială. Nu trebuie însă să ne amăgim singuri. Adevăratul conflict este între două mari puteri și aliații lor! Este o luptă dezghețată între Statele Unite ale Americii și Rusia pe care cele două o poartă pentru a-și asigura poziția dominantă în lume. Nu este însă un conflict direct și fățiș, ci unul purtat în Ucraina, prin Ucraina.

Rusia și China au anunțat recent că vor o nouă ordine mondială, una multipolară, fără hegemonie americană. SUA vor și ele o nouă ordine mondială, însă una pe care să o conducă Washington-ul și nu alții. Între acești poli de "putere", opțiunea statelor europene și a Uniunii Europene în ansamblul ei este cât se poate de limpede, rămânem uniți și rămânem fideli valorilor euroatlantice.

În urmă cu 18 ani, prin efortul susținut al unei guvernări social-democrate, România a aderat la Alianța Nord-Atlantică, NATO, cea mai importantă garanție de securitate din istoria modernă a țării noastre. În aceste zile, când războiul se află, din păcate, aproape de granițele noastre din Est, înțelegem mai bine importanța strategică a acelui moment și realizăm concret cât de mult ne ajută să trăim și să ne simțim în siguranță. NATO este acum garantul securității cetățenilor români. De data aceasta, România se situează de partea bună a istoriei.

Trebuie însă să rămânem realiști. Războaiele marilor puteri nu sunt războaiele noastre. Nu au fost niciodată și nici nu trebuie să devină. Și mai trebuie să fim atenți la un lucru, această "nouă ordine mondială" care va să vină nu trebuie fie în detrimentul statelor mici, cum e și România.

Această reașezare a forțelor și reconfigurare a ordinii mondiale nu trebuie să însemne doar rotația stăpânilor. Nu trebuie să însemne doar că înlocuim dependența de gazul rusesc cu dependența de gazul lichefiat american sau că yenul și rubla înlocuiesc dolarul. Nu trebuie să însemne că profiturile colosale, de ordinul zecilor și sutelor de miliarde de dolari, înregistrate în ultimii doi ani de către industria farmaceutică se vor transfera acum către industria militară, trecută cumva în umbră de criza sanitară.

Și mai trebuie să fim atenți la un lucru esențial. Este de datoria noastră, ca reprezentanți aleși ai românilor, să ne asigurăm că din încleștarea altora să nu vom fi noi cei care pierdem. Nu-i putem lăsa pe oamenii simpli, pe cei care trudesc zi de zi, să-și asigure un trai decent, să moară, să sufere sau să sărăcească. PSD susține categoric aplicarea sancțiunilor decise la nivelul UE împotriva Federației Ruse. Ministerul de Externe, care coordonează Comitetul Interministerial responsabil de aplicare a sancțiunilor, trebuie să aplice unitar Regulamentul UE în materie, dar în același timp trebuie să aibă grijă ca aceste sancțiuni să nu se transforme în pedepse împotriva angajaților români sau împotriva unor unități economice și productive din România care nu finanțează în niciun fel acțiunile Rusiei.

În final, aș mai adăuga un singur lucru - în contextul războiului din Ucraina, nu trebuie să-i lăsăm pe români să se radicalizeze sau să se afunde în întunericul iraționalității, al fricii și al populismului. Nu ne permitem să facem această greșeală pentru că am risca să punem în pericol însăși democrația noastră.

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"PSD propune un set de măsuri sociale și economice pentru combaterea creșterii prețurilor și stimularea economiei naționale!"

România se află într-o situație dificilă, cu o economie afectată de majorările de prețuri la energie și de războiul din Ucraina. În acest context miniștrii Partidului Social Democrat au propus un set de măsuri sociale și economice pentru combaterea creșterii prețurilor și stimularea economiei naționale.

Sunt măsuri destinate să prevină efectele crizei din energie sau războiului din Ucraina, măsuri care vizează creșterea nivelului de trai și dezvoltarea economică a României. O măsură importantă propusă de Partidului Social Democrat în Pachetul "Sprijin pentru România" este suplimentarea contractelor pentru derularea investițiilor publice cu o valoare corespunzătoare creșterii prețurilor materialelor de construcții.

Astfel, vor putea fi reluate lucrări de școli, spitale sau drumuri în valoare de peste 40 de miliarde de lei. Această măsură se corelează cu o altă decizie luată de Guvern, de suplimentare a Programului "Anghel Saligny" cu încă 15 miliarde lei, bani prin care asigurăm finanțarea celor 105 proiecte ale autorităților locale care vizează dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, dar a căror valoare a depășit plafonul alocat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

De asemenea, se asigură bani pentru investițiile care vizează drumurile publice clasificate ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale sau drumuri publice din interiorul localităților, precum și ca variante ocolitoare ale localităților.

Nu în ultimul rând, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, reprezentant al Partidului Social Democrat, a venit în sprijinul investițiilor publice prin modificarea Legii achizițiilor publice, astfel încât proiectele să poată fi implementate mai repede. Acest lucru va sprijini și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

În acest context, menționez că PSD s-a luptat pentru a bloca tentativa USR care a încercat o centralizare în alocarea fondurilor europene din PNRR. Astfel, PSD a obținut acordul Comisiei Europene ca Agențiile de Dezvoltare Regională, adică structurile descentralizate, să fie implicate în procesul de absorbție a fondurilor din PNRR.

Sunt câteva dintre măsurile propuse de PSD pentru a susține creșterea economică a României. Sunt convins că aceste măsuri vor avea un efect imediat și România își va îndeplini obiectivele de creștere economică stabilite pentru acest an.

Domnul Marian Crușoveanu:

"73 de ani de la înființarea NATO"

4 aprilie reprezintă o zi cu semnificație deosebită. Acum 73 de ani, în 1949, la Washington a luat ființă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie. Și atunci, la fel și astăzi, NATO a fost creat pentru a garanta securitatea țărilor occidentale în fața pericolului reprezentat de Uniunea Sovietică. Chiar dacă vicisitudinile istoriei ne-au interzis să facem parte în 1949 din acest club select al democrațiilor liberale, România este acum un partener de încredere și un furnizor de securitate în cadrul NATO, fapt care consacră apartenența noastră la comunitatea de valori democratice ale spațiului euro-atlantic. "Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor" este principiul călăuzitor al acestei alianțe, iar apărarea colectivă piatra de temelie.

România a fost mereu un aliat loial, participând de facto la acțiunile NATO încă din 2001, după fatidicul atac asupra Statelor Unite ale Americii. În septembrie 2001, Parlamentul României a încuviințat participarea țării la lupta împotriva terorismului internațional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. În 2003, cu un an înainte de aderarea formală, România a trimis primele trupe în Irak, ca parte din Forța Multinațională condusă de Statele Unite, cu toate că țări precum Germania și Franța au refuzat să facă parte din această "coaliție de voință".

La 18 ani distanță de la momentul aderării la NATO, România a înregistrat rezultate notabile, de la găzduirea în 2008 a Summitului NATO la construirea în parteneriat cu SUA și găzduirea facilității antirachetă la Deveselu. Summit-ul de la București, organizat la Palatul Parlamentului, a reprezentat atunci primul și singurul summit aliat la care Rusia a participat prin președintele Vladimir Putin. Astăzi, Vladimir Putin, prin crima pe care o comite împotriva ucrainenilor, încearcă să slăbească Alianța Nord-Atlantică, însă tot ceea ce a obținut până acum este contrariul.

NATO, asemenea UE, este mai unită decât a fost vreodată în fața tiraniei pe care o reprezintă Rusia, cele două făcând tot ce le stă în putință pentru a ajuta Ucraina și a contracara agresiunea rusească. Deși au fost făcute toate eforturile pentru ca situația din Ucraina să dezescaladeze, iar dialogul și diplomația să își reintre în drepturi, agresiunea militară putinistă a necesitat reafirmarea categorică a determinării țărilor membre de a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.

Avem o datorie de a ne proteja cetățenii și asigur toți românii că România, împreună cu aliații NATO, va face tot ceea ce este necesar pentru a-și îndeplini această obligație sacrosantă!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România - actor politic rezilient"

S-au împlinit doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, perioadă în care existența noastră s-a schimbat radical. Pe lângă cei peste 63.000 de români care au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaș în rândul familiilor îndurerate, rămâne suferința celor care au rămas. Dar sacrificiile făcute au dus și la descoperirea unor noi valențe ale solidarității, spiritului civic, dedicării, implicării și responsabilizării. Aceste lecții trebuie valorificate în continuare.

Cu toate că pandemia se află pe o curbă descendentă, țara noastră este greu încercată de efectele acesteia, dublate de deteriorarea accelerată a contextului de securitate regională cu implicații în toate domeniile vieții cotidiene. În acest sens, coaliția de guvernare a anunțat un pachet de măsuri care să vină în sprijinul cetățenilor pentru a le îmbunătăți traiul.

Țara noastră are nevoie de relansare economică, având în vedere efectele multiple ale multiplelor crize pe care le traversăm. Românii sunt, deopotrivă, contributori și beneficiari ai acestor măsuri și cred cu tărie că, uniți, vom depăși reflexele negative ale acestor momente critice. Chiar dacă se observă o preocupare pentru identificarea unor teme paralele, contrare cu așteptările noastre ca națiune, viitorul trebuie să ne adune în jurul unui Proiect de țară, pe termen lung, care să pornească de la interesele noastre naționale.

Ne aflăm în fața unor alegeri fundamentale care necesită o reacție rapidă și echilibrată din partea noastră. Calitatea de societate liberă, capabilă să-și urmeze vocația, va necesita eforturi concertate din partea tuturor, instituții și cetățeni, pe care cred că le vom face.

Chiar dacă am fost supuși multor teste de-a lungul istoriei noastre, generațiile care s-au succedat au reușit să-și păstreze cumpătarea, să folosească toate resursele și oportunitățile pentru a naviga cu succes pe ape tulburi. Vorbim despre o voință și determinare care ne-au condus către desăvârșirea noastră ca stat și care, prezente și astăzi în acțiunile noastre, ne vor ajuta să depășim și această situație complicată.

Domnul Nicolae Giugea:

"Agricultura Olteniei dispare încet și sigur din cauza inacțiunii autorităților române!"

"Sahara Olteniei" este titlul unui material jurnalistic pe care l-am surprins zilele trecute în presa românească. Îl felicit pe jurnalistul care a avut înțelepciunea și a reușit să abordeze, în acest context destul de tulbure, una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă Oltenia. Este cu totul adevărat faptul că de la Calafat la Bechet, prin Dăbuleni și până în capitala Olteniei, pământul roditor despre care scriau istoricii antici a început de ani buni să dispară, fiind înlocuit de nisip sterp, neproductiv. Aproape 1.000 de hectare de teren sunt afectate anual și scoase practic de natură din circuitul agricol.

Cunoașterea științifică la care a ajuns umanitatea și investițiile care se pot realiza ne arată cât se poate de clar că, într-o anumită măsură, omul se poate lupta cu schimbările climatice și capriciile naturii și poate inversa anumite fenomene. Așadar, procesul de deșertificare cu care se confruntă mare parte din Sudul României poate fi oprit prin metode ecologice moderne, prin investiții.

Promovarea de perdele forestiere, extinderea rețelelor de irigații, promovarea unor culturi specifice care să reziste noilor condiții climatice sunt numai câteva dintre măsurile care se pot implementa imediat, dacă autoritățile doresc și înțeleg imperativul momentului.

Dacă până acum ne plângeam că nu avem bani, acum banii chiar nu sunt o problemă! Prin PNRR și bugetul multianual al Uniunii Europene avem la dispoziție zeci de miliarde de euro la dispoziție atât pentru proiecte de mediu, cât și pentru promovarea unor politici moderne pentru dezvoltarea agriculturii. Încă îmi este greu să înțeleg de ce responsabilii români întârzie să răspundă cu proiecte adecvate, cu investiții. Măcar dacă ar fi lăsat în seama cetățenilor și i-ar fi sprijinit și tot am fi avut un rezultat concret până în prezent.

Nu știu dacă inacțiunea autorităților române provine din comoditate sau necunoaștere, din aroganță sau rea-voință, însă când la poarta întregii Europe se strâng amenințările privind o iminentă criză de resurse alimentare, dispariția unor suprafețe care ar putea să producă mai multă mâncare nu poate fi trecută cu vederea!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Ziua Națională a educației financiare, un prilej de conștientizare și asumare pentru toți românii"

"Ignoranța nu înseamnă lipsă de inteligență; înseamnă lipsă de cunoștințe", susține Dave Ramsey, profesor de educație financiară și creatorul unei universități financiare din SUA unde oameni de toate vârstele pot participa la cursuri și activități financiare. România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de educație financiară, conform tuturor studiilor naționale și internaționale. Avem nevoie de cunoștințe, dar, întâi de toate, avem nevoie de conștientizare.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat ieri Legea care instituie Ziua Națională a educației financiare chiar pe 11 aprilie, în fiecare an. Este o lege necesară pentru a conștientiza importanța acestui domeniu, inițiată de colegul meu George Tuță, deputat PNL de Ilfov, pe care am semnat-o și susținut-o la rândul meu.

Propunerea colegului meu pleacă de la o realitate dură, aproape un român din trei nu are cont bancar, iar mulți dintre cei care au îl folosesc doar ca să scoată bani de la bancomat. Cumpărăm apartamente și ținem banii în depozite, fără măcar să explorăm alte variante de economisire sau investiție.

Ultimul studiu realizat de Banca Mondială la nivelul Uniunii Europene și prezentat în cadrul celei de-a doua ediții a European Money Week din 2018 plasează România pe ultimul loc din 27 de țări evaluate. Un studiu OECD din anul 2020 poziționează România ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară, cu o medie de alfabetizare financiară de 11,2, pe ultimele locuri alături de Columbia (11,2) și Italia (11,1).

Un studiu din 2021 al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie arată că România este statul european cu cele mai proaste cifre în materie de educație financiară (22%), incluziune financiară (67%) și intermediere financiară (26,8%).

Nivelul de educație financiară și bunăstarea individuală sunt profund conectate. Al doilea indicator nu va crește nici pentru noi, nici pentru cei dragi, dacă nu lucrăm la primul.

Educație financiară de la mic mai mare

Orice demers de educație financiară trebuie corelat cu particularitățile fiecărei generații. Avem activi în piața muncii atât decrețeii, obișnuiți mai degrabă cu ținutul banilor la saltea, cât și generația Z, care folosește smartphone-ul pe post de portofel sau device pentru cumpărat criptomonede. Regulile de bază ale educației financiare se aplică la toate nivelurile, doar că trebuie comunicate distinct și într-un limbaj bine articulat.

Privind la ultimele decenii, nu putem omite multiplele inițiative private de educație financiară, pe diverse canale. Foarte bune, foarte utile și sunt convins că au schimbat multe vieți. Însă, la nivelul atât de redus de alfabetizare financiară pe care România îl are, singura cale pentru a schimba aceste cifre este să demarăm un proiect de țară în acest sens, care să ajungă la toți românii, de la cei mai mici la cei mari, de la București la Botoșani, Tulcea sau Sighetu Marmației, de la grădiniță până la pensionari.

Iar ziua de 11 aprilie poate fi un prilej foarte bun pentru a conștientiza această problemă și pentru a pune la aceeași masă factorii decidenți cu cei care se pricep la domeniu, pentru a găsi cea mai bună cale.

Așa cum George Tuță susține, "educația financiară nu înseamnă că vom deveni toți experți în bonduri și macroeconomie, ci că vom avea instrumente pentru a ne organiza mai bine banii pentru a atinge confortul unei bunăstări". Despre asta este vorba. Este timpul României educate. E vremea românilor cu educație financiară!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Războiul obligă țările UE să sprijine economiile europene din vecinătatea Ucrainei!"

Urmărim cu toții agravarea și prelungirea nejustificată a conflictului din Ucraina. Invazia Rusiei contra unui stat independent a provocat un adevărat șoc umanitar, dar și economic. Din ce în ce mai multe țări, cele mai multe din Europa, încep să resimtă economic costurile unui război inutil, iar România se află în prima linie.

Nu doar restricțiile impuse Rusiei de statele occidentale vor afecta direct și indirect economia Uniunii Europene, ci mai ales distrugerile provocate Ucrainei de către armata rusă. Din ce în ce mai mulți analiști vorbesc despre o potențială criză alimentară în Europa din cauza faptului că barajele de artilerie și manevrele tancurilor rusești au afectat deja producția și transportul cerealelor din țara vecină. Astfel, cu porturile de la Marea Neagră blocate de ruși, Ucraina se află aproape în imposibilitatea de a livra produsele deja contractate.

Însă exportul de cereale din Ucraina este doar un simplu exemplu ilustrativ pentru impactul extins în această epocă a interdependenței economiilor lumii. Orice dezechilibru al livrărilor de produse are consecințe în întreaga economie mondială. Iar acum, cu Ucraina bombardată și invadată, cu Rusia izolată economic și financiar din cauza unor decizii militare iraționale, Europa va avea de suferit.

Oricât ne-am dori să ținem România departe de efectele negative ale războiului, consecințele acestui conflict regional ne vor atinge în mod clar. Țin să vă aduc la cunoștință că doar în primele opt luni ale anului trecut, România a avut schimburi comerciale cu Ucraina de peste 1,5 miliarde de dolari! Serviciul de Stat de Statistică a Ucrainei arată că, în plin an de pandemie, volumul schimburilor comerciale între țările noastre a crescut cu 20% față de anul 2020. Din acest total, exportul ucrainean către România reprezintă 992,65 milioane de dolari, iar importul - 524,82 milioane dolari.

Aveam, totodată, programe europene comune de zeci de milioane de euro. Amintesc doar Programul Interreg NEXT România-Ucraina ce are ca obiectiv Dezvoltarea durabilă a ariei de graniță dintre cele două țări. Sau Programul Operațional Comun România-Ucraina, ce ar urma să finanțeze proiecte de peste 50 de milioane de euro. Proiectele mari de infrastructură vizau investiții în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, prevenirea criminalității și pregătirea intervențiilor în situații de urgență în județele de graniță.

Mai mult, în România avem peste 1.000 de firme ucrainene. Cele mai recente date ale Ministerului Afacerilor Externe arată că la 31 octombrie 2020 erau înregistrate, în România, un număr de 1.004 societăți mixte româno - ucrainene, cu un capital total investit de 112,55 milioane de dolari.

Nu în ultimul rând, România avea (și încă mai are!) interese energetice semnificative în Ucraina. În 2019, operatorii de stat au convenit să vândă și să stocheze stocurile de gaze românești în Ucraina. Chiar spre sfârșitul anului trecut, compania românească Transgaz și operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (LLC Gas OTS) au demarat un proiect prin care, din 2026, 290 de milioane de mc de gaze (3,06 milioane kWh) ar fi putut fi "împinse" din sistemul nostru de transport către cel al vecinilor. Aceste proiecte aveau sens în contextul exploatării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, atât de noi, cât și de ucraineni, iar interconectarea conductelor de gaze ar fi făcut din România un adevărat punct nodal energetic.

Însă toate acestea s-au oprit acum. Pierderile economice pe care le va suferi România în contextul războiului din Ucraina vor începe în curând să se ivească. Dacă adăugăm și tendința de scădere a investițiilor străine în țara noastră, mai ales în zona de est, începem să observăm perspective îngrijorătoare pentru noi.

Am fost și sunt un susținător puternic al apartenenței României la NATO și apreciez consolidarea militară a flancului estic. Cred sincer că țara noastră ar fi fost lovită mult mai dur de acest conflict, dacă nu am fi avut protecția Alianței și încrederea în garantarea securității naționale. Din acest punct de vedere, inclusiv economic, lucrurile ar fi stat mult mai rău, însă este nevoie de mai mult decât simpla prezență a soldaților NATO. O adevărată consolidare a flancului estic al Alianței Transatlantice presupune și stabilitate economică. Susținerea unor investiții masive cu capital străin, în special în județele de graniță cu Ucraina, ar conduce la creșterea exponențială a încrederii în forța Occidentului. Elementele militare au rolul de a descuraja agresiunile teritoriale, însă investițiile în economia românească vor securiza modelul democratic occidental la granița estică. Dacă țările europene, alături de partenerii americani, vor aduce un aflux important de capital în România, nevoia populației de a-și proteja locurile de muncă și veniturile vor conta la fel de mult ca prezența militară.

Trebuie să fim perfect conștienți de faptul că orice criză economică duce la radicalizarea opiniilor populației. După doi ani grei de pandemie, iar acum cu un război la graniță, românii au nevoie să simtă concret apartenența României la securitatea occidentală, atât militar, dar mai ales economic. Trebuie să avem inițiativa și să impulsionăm aportul de capital străin în țara noastră pentru a proteja locurile de muncă ale românilor, veniturile și siguranța unui trai decent.

Domnul Vasile Cîtea:

"Pachetul de măsuri socio-economice, elaborat și susținut de PSD"

În ultimele luni, Partidul Social Democrat a lucrat la un set de măsuri menit să-i ajute pe români. Am ajuns la un acord în coaliția de guvernare, așa că, acum, pachetul pentru sprijinirea celor cu venituri reduse dar și a companiilor poate fi aplicat.

PSD a fost partidul care a propus multe din aceste măsuri. Vorbim, în primul rând, despre acordarea unor vouchere în valoare de 50 de euro pentru persoanele vulnerabile până la sfârșitul anului 2022, pentru ca acestea să-și poată cumpăra alimente de bază. Este una dintre cele mai importante măsuri și a fost propusă de PSD.

Vor primi aceste vouchere familiile cu cel puțin 2 copii sau monoparentale cu venituri mai mici de 600 de lei pe lună, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 de lei pe lună, persoanele cu venit minim garantat și persoanele cu dizabilități. În plus, se vor acorda vouchere în valoare de 30 de euro pentru elevii care provin din familii vulnerabile.

Crește și salariul minim pe economie, cu 200 de lei în plus la salariu minim, sumă acordată voluntar de angajator. Cei 200 de lei sunt scutiți de toate taxele.

Valoarea tichetelor de masă a fost majorată de la 20,17 lei la 30 de lei. În plus, a fost dublată norma de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați - de la 11 lei/zi - la 22 de lei/zi. Iar alocația zilnică de hrană pentru copiii din sistemul instituționalizat crește de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, în funcție de vârstă.

Și în agricultură s-au luat măsuri care să-i sprijine pe fermieri. Salariul minim în agricultură și industria alimentară crește la 3.000 de lei brut. De asemenea, fermierii sunt încurajați să-și dea produsele pentru procesare în țară. Cei care vor face asta vor primi o primă de 10% din valoarea produselor procesate. IAS Casa de Comerț Unirea va fi folosită pentru ca statul să facă o rezervă națională de alimente, pentru situații de urgență.

De asemenea, există măsuri și pentru companii și antreprenori. Vorbim despre o reducere de 50 de bani la benzină și motorină pentru marii transportatori, dar și despre ajutoare de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile care au cheltuieli mai mari cu cel puțin 15% la utilități. Am extins și aplicarea măsurilor de șomaj tehnic și Kurzarbeit până la 31 decembrie 2022. Se acordă 75% din salariu pentru angajații trimiși în șomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru.

Impactul financiar al pachetului este de 17,3 miliarde de lei, din bugetul de stat și din fonduri europene.

Acest pachet de măsuri socio-economice reprezintă dovada clară că Partidul Social Democrat este alături de români și că face tot ce-i stă în putință pentru ca aceștia să aibă un trai de viață mai bun. Trăim vremuri tot mai dificile, însă am încredere că împreună vom reuși să trecem cu bine peste ele.

Domnul Vasile Nagy:

"Școala în pandemie!"

Pandemia a provocat cea mai distructivă perturbare a educației din istorie, este, așadar, vital ca școala să continue cu prezență fizică și fără întreruperi.

Pandemia provocată de corona-virus ne-a schimbat fundamental felul în care trăim, în întreaga Europă, au fost afectate toate domeniile, de la muncă la petrecerea timpului liber și călătorii.

Timp de luni de zile, pe durata izolării, școlile, colegiile și universitățile și-au închis porțile, iar cursurile online au devenit noua normalitate. Însă educația nu se oprește la poarta școlii, iar educatorii de pretutindeni au făcut tot ce le stă în putință pentru a se asigura că elevii și studenții nu rămân în urmă.

Autoritățile centrale și locale au fost puse astfel în fața unor noi provocări, nemaiîntâlnite în ultima sută de ani, de a gestiona procesul de învățământ în condițiile unei cât mai bune distanțări fizice, premisă de bază pentru limitarea răspândirii noului virus.

Asigurarea condițiilor necesare unei distanțări fizice corespunzătoare între elevi în sălile de clasă s-a dovedit o problemă greu de rezolvat.

Normele sanitare aplicate în pandemie, conform Grupului de Comunicare Strategică, prevăd o distanță minimă între elevi de un metru în interiorul clasei cu obligația purtării măștii și 1,5 metri în aer liber atunci când nu este purtată masca.

Pentru majoritatea claselor cu peste 20 elevi, această distanțare devine însă imposibilă, mobilierul școlar obligând elevii să stea câte doi sau câte trei în bănci la mai puțin de un metru.

O soluție de compromis a fost montarea unor panouri despărțitoare din plexiglas, care pe lângă faptul că sunt translucide și împiedică o bună vizibilitate, sunt montate doar în dreptul pupitrelor, acestea devenind total ineficiente dacă elevul stă rezemat pe spătarul scaunului.

În plus, dezinfectarea în mod repetat a acestora este absolut necesară, personalul fiind total depășit în această privință.

În această situație este necesară fie suplimentarea personalului, fie dotarea sălilor de curs cu infrastructura tehnică necesară și instruirea cadrelor pentru predarea simultan tradițional și online.

Pe de altă parte, o parte dintre cadrele didactice cu vârste înaintate și nefamiliarizate cu lucrul în mediul online au preferat să se pensioneze argumentând că nu pot gestiona în același timp și procesul educațional și respectarea strictă a regulilor de protecție sanitară.

Decizia privind modul de începere a anului școlar urma să fie descentralizată de la nivel central la nivel local, respectiv a Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență împreună cu Direcțiile de Sănătate Publică în funcție de situația epidemiologică din școala respectivă.

Astfel, scoli care au cerut împărțirea claselor în două cu predare dimineața și seara au fost refuzate de inspectorate ca să nu fie nevoie de noi angajări, afterschool-ul generalizat nu există deși ar fi ajutat școala prin preluarea pe ture a copiilor, numărul de ore la școală nu a fost redus, numărul de elevi din clasă nu a fost micșorat, în vreme ce Ministrul Educației afirma într-un mesaj înainte de începerea școlii că "s-au luat toate măsurile necesare pentru a continua procesul educațional în cele mai bune condiții" și 96,4% dintre unitățile de învățământ sunt pregătite pentru începutul de an școlar.

În aceste condiții își desfășoară activitatea 2,98 milioane de elevi și 208.400 cadre didactice în 17.464 unități de învățământ preuniversitare.

După pauză

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi ale ședinței Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 114.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

Reamintesc că astăzi vom dezbate inițiativele pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar la ora 14,30 vom avea votul final.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. - S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Câmpina; PL-x 182/2021.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Doamna Fulgeanu? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului sau Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond asupra Proiectului de Lege privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R.-S.A.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; punctul de vedere negativ al Guvernului și avizul partajat al Consiliul Economic și Social.

Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă dorește cineva să intervină. Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Reexaminarea Legii pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 681 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020; PL-x 121/2020.

Dacă din partea inițiatorilor?

Domnul Stelian?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Din pădurile României dispar anual circa 20 de milioane de metri cubi de bușteni, un lucru relevat în datele oficiale în ultimii ani. E extrem de grav ce se întâmplă. Avem circa 17 proceduri de infringement pe mediu. Aerul este poluat, aerul pe care îl respirăm cu toții, pe care îl respiră copiii noștri. Devenim groapa de gunoi a Europei. Importăm foarte multe deșeuri care sunt îngropate în gropi de gunoi ilegale, care otrăvesc solul, care otrăvesc apa pe care o bem.

Infracționalitatea de mediu este la un nivel foarte ridicat, și lucrul acesta nu poate fi oprit decât prin înființarea unei astfel de direcții, a unei structuri specializate.

Unii spun că, până acum, lucrurile au fost ținute sub control. Vedem cu toții cum au fost ținute sub control. Dacă nu ai o unitate specializată de Parchet, care să dea și rapoarte, care să arate ce a făcut, nu se va întâmpla nimic.

USR a propus acest proiect. Un proiect foarte important, el a fost votat în 2020, am reușit să convingem majoritatea parlamentară. În ciuda acestui lucru, colegii liberali s-au abținut. Total inexplicabil.

Mai mult decât atât, Guvernul liberal, din care făcea parte Costel Alexe, cel preocupat mai mult de calitatea tablei decât de protecția mediului în România, a atacat acest proiect la CCR.

CCR, pe un motiv care e mai degrabă un pretext, acela al neindicării sursei de finanțare, a declarat proiectul neconstituțional. Același CCR, condus de Valer Dorneanu, de care ne bucurăm cât mai mulți, sper eu că vom scăpa, această persoană care a primit laudele unor organe de presă care vin să ridice osanale celor cu orientarea antioccidentală și antieuropeană, precum Sputnik și altele.

Este foarte important să conștientizăm cu toții că nu este vorba despre un subiect de partid. Cu toții avem copii, ne gândim la viitorul lor, să lăsăm în urma noastră o țară mai curată și la propriu, și la figurat. Dar lucrul ăsta nu se va întâmpla dacă nu facem nimic în sensul acesta. Au fost blocaje pe toate părțile.

Cât am fost ministru am propus anumite variante, lucrurile erau în derulare, s-a oprit toată discuția brusc după ce am plecat de la Ministerul Justiției. Nu s-a mai întâmplat nimic acolo.

Deci, din păcate, asistăm la o schimbare de direcție, la o dorință a unora din partidele mari - PNL, PSD - de a bloca aceste inițiative. De ce? Pentru că unii au interese. Am văzut interesele de familie ale lui Marcel Vela, există și alte interese, dar sunt convins că nu cu toții, cei care votați și ascultați acest discurs, aveți astfel de interese directe. Și la voi, la dumneavoastră, fac apel acum, cei care nu aveți interese directe și vă gândiți și la aerul pe care îl respirăm cu toții, la pădurile pe care le putem lăsa celor care vin după noi.

Haideți să trecem peste aceste chichițe, aceste impedimente, să votăm acest proiect. Noi vom vota împotriva respingerii, și dacă în România nu se va întâmpla și vor fi frâne din partea PNL, din partea PSD, din partea altor partide, nu se va vota un astfel de proiect, avem și varianta europeană. Am propus în Parlamentul European înființarea instituției Procurorului Verde, și în câțiva ani, sperăm noi cât mai repede, va exista un astfel de organism la nivelul întregii Europe, pentru că e nevoie. Dar de ce să nu facem lucrurile noi, aici, pentru că avem o problemă gravă de mediu. Problema de mediu a României este și problema Europei și putem fi cu un pas înainte.

Rugămintea mea este să lăsați interesele de partid, să nu îi ascultați pe cei care au interese personale, care câștigă bani pentru ei și pentru familiile lor și care vă îndeamnă să votați într-un fel anume, și să lăsăm proiectul să prindă contur, să fie pus în aplicare de Guvernul României. Este foarte important să avem un astfel de organism care să instrumenteze infracționalitatea de mediu.

Acum se ocupă toate unitățile de Parchet, și niciuna în mod special. Și atunci nu există o atenție deosebită asupra acestei chestiuni.

Opoziția a fost chiar din cadrul sistemului judiciar și în momentul înființării DNA-ului.

Avem, așa cum am avut și încă mai avem o problemă pe partea de corupție, avem și o mare problemă pe partea de infracționalitate de mediu.

Dacă nu conștientizăm cu toții lucrul acesta, suntem condamnați și noi, și copiii noștri, să respirăm aer poluat,...

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...să bem apă infestată și să vedem cum, în fiecare zi, ne dispar pădurile de care ne-am bucurat până în anii trecuți.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru constituționalitate pentru prezentarea raportului.

Domnul Ringo Dămureanu:

Pl-x 121/2020

Raport asupra Legii pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflată în procedură de reexaminare.

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate formulate de Guvernul României, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 681 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 septembrie 2020, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituțională în ansamblul său.

Potrivit prevederilor din Constituția României, republicată, și ale Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 681/2020 și documentele anexate, în ședința din data de 3 noiembrie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Legii pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că avem nevoie de procurori specializați pe anumite tipuri de infracțiuni. Sunt fenomene la nivel global care au luat amploare în ultimii ani.

Drept urmare, sistemul nostru, inclusiv tot ceea ce înseamnă... plecând de la avocați, specialiști în drept, magistrați, procurori, au început să se specializeze pe anumite tipuri de infracțiuni.

Toate aceste chestiuni au în primul rând un impact economic major asupra economiei.

Trebuie privită situația un pic la nivel mai mare decât înființarea unor simple direcții în cadrul parchetelor, pentru că, dacă discutăm, cum spuneam, despre aceste tipuri de infracțiuni, avem specialiști inclusiv de la organele de poliție, până la procurori, până la judecători, care sunt deja specializați pe tot ceea ce înseamnă infracțiuni cu impact economic.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Vă reamintesc că prin...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Cineva și-a uitat un pix desul de scump, un Montblanc, la pupitru. (Vociferări.)

Stimați colegi,

Ne-am obișnuit să veniți cu legi scrise prost și care sunt folosite doar ca temă electorală.

Dragul meu fost coleg, ministru, îți spun că nu înțeleg, tu, fostul ministru al justiției, vii la tribuna Parlamentului să susții o lege care a fost declarată în ansamblu neconstituțională de către CCR?

Eu cred că un fost ministru al justiției ar trebui, măcar teoretic, nu doar să spună că respectă deciziile CCR, ci să o și facă. Iar dacă vreți să veniți cu un proiect bun, vă ajutăm, nicio problemă, ca să fie constituțional!

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nimic nu v-a oprit, stimați colegi liberali, să veniți cu amendamente la acest proiect, să veniți cu propriul proiect, cu o alternativă, cu ceva.

Nu ați făcut absolut nimic. Doar ați blocat absolut orice inițiativă. Și pe aceasta ați atacat-o la CCR și invocați acum deciziile Curții Constituționale, dar în alte situații nu ați făcut-o. Am văzut foarte bine cum a acționat în ultimii ani Curtea Constituțională. Din păcate, într-un sens, așa cum am spus, antieuropean, antioccidental, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărâri clare în acest sens.

Pe noi ne interesează, dincolo de chichițele dumneavoastră cu care puneți piedici oricărui proiect bun, ne interesează să avem o protecție pentru mediu, o protecție reală. Dacă pe dumneavoastră nu vă interesează ce lăsați în urmă, și vreți să lăsați numai betoane, numai râuri secate, numai păduri puse la pământ, e problema dumneavoastră, dar noi suntem obligați să luptăm pentru valorile în care credem.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei legi.

Legea rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România; PL-x 445/2010; procedură de urgență.

Din partea Guvernului? Nu.

Comisia pentru industrii și Comisia juridică pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, transmis cu adresa PL-x 445 din 6 septembrie 2010.

În ședința din data de 19 martie 2013, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisiile sesizate în fond, transmis cu adresa PL-x 445/2010 din 19 martie 2013.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 și ale art. 131 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege în ședința din 26 august 2021, iar membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 1 martie 2022.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții. Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 266/2019.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate și familie, pentru prezentarea raportului.

Domnul Stoica? Sunteți inițiator? Nu.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, trimis cu adresa PL-x 266/2019 din 5 iunie 2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul negativ al Comisiei pentru industrii; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 iunie 2019.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna Stoica Diana.

Vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Constituția țării noastre garantează dreptul cetățenilor la ocrotirea sănătății. Ba, mai mult, accesul gratuit la apa potabilă este recunoscut și la nivel internațional, ca drept fundamental al fiecărui om, prin rezoluții ale ONU. Avem și o directivă, nr. 98/38, care obligă statele membre să informeze cetățenii cu privire la calitatea apei pe care o consumă. Și noi astăzi respingem un proiect de lege, probabil doar pentru că e un proiect al USR PLUS, care prevedea dreptul cetățenilor de a cere DSP-urilor să le verifice în mod gratuit o dată pe an calitatea apei de la robinet, pe care o consumă fiecare, în funcție de posibilități.

Deci, evident că noi vom vota împotriva respingerii acestui proiect și sperăm cât mai mulți dintre dumneavoastră să o facă, dacă, bineînțeles, susțineți și dumneavoastră dreptul românilor la sănătate.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 603/2018.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis trei puncte de vedere, prin care nu susține.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, în sensul înlocuirii termenului de 48 de ore, prevăzut la art. 28 alin. (1), în care contravenientul are posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, cu un termen de 15 zile lucrătoare. Totodată, se propune, într-un termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, modificarea sau completarea actelor normative în vigoare, prin care se stabilesc contravențiile.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți conform listei de prezență.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții. Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare; PL-x 370/2021.

Din partea inițiatorilor? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele motive:

- Legea nr. 133/2019, pentru înființarea acestei agenții, este un act normativ strict necesar producătorilor agricoli și nu poate fi abrogat;

- Termenul de intrare în vigoare a Legii nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare a fost prorogat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 la data de 1 ianuarie 2023.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții.

Alexandru Victoria-Violeta.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Prezum buna-credință a inițiatorilor acestui proiect de lege, o prezum, dar în ceea ce mă privește și în ceea ce îi privește pe colegii mei, Grupul parlamentarilor independenți de dreapta, noi avem următoarea opinie. Pentru a putea face treabă în această țară, mai ales în domeniul marketingului și al promovării, chiar nu ai nevoie de o nouă instituție publică. Ba dimpotrivă, când apare o nouă instituție publică să se ocupe de lucruri pe care întotdeauna mediul privat știe să-l facă mai bine, atunci apar problemele.

Înțeleg că înființăm o structură de stat care să se ocupe de un serviciu pe care piața liberă îl poate promova cu profesionalism și cu toată transparența. Nu cred că o instituție căreia să i se dea - și mi-o imaginez destul de bogată în funcții - căreia să i se dea sarcini de a promova produsele românești va face o treabă mai bună decât o pot face entitățile private.

Prezum buna-credință a inițiatorilor, dar am o părere fundamental diferită. Cred că a venit momentul să mai tăiem din aparatul public, să-l mai scuturăm și să vedem ce e inutil și ce poate fi făcut de piața liberă, în loc să creăm o altă instituție care să ofere un serviciu perfect livrabil de entitățile private, în acest caz promovarea produselor autohtone.

Mulțumesc.

Nu vom vota proiectul.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Gheba Daniel-Sorin, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Stimați colegi,

Colegii mei, inițiatorii acestei legi, își doresc desființarea acestei instituții. Această instituție are rolul de a crea sinecura, prin angajarea clientelei de partid și a putea face anumite angajări, în funcție de preferințe.

Prin urmare, Grupul USR va vota împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Coleșa Ilie-Alin, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este greu de spus dacă mai este nevoie de o nouă agenție, de o nouă structură guvernamentală care să promoveze produsele românești.

Schemele de calitate, această Agenție pentru Marketing și Calitate se referă în primul rând la mecanismul de avizare a schemelor de calitate și de transmiterea lor la Comisia Europeană.

Încă de la aderare România nu a implementat acest mecanism și nu a transmis către Comisia Europeană nici măcar o schemă de calitate, în condițiile în care celelalte state au zeci, poate sute de scheme de calitate pentru fiecare regiune, pentru fiecare oraș, pentru fiecare produs tradițional țărănesc, ecologic și așa mai departe.

Noi nu avem, în toți acești ani, nici măcar o schemă de calitate transmisă la Comisia Europeană.

Pentru acest lucru se dorește înființarea unei noi agenții, a unei noi structuri. Este oare necesară? Nu cred. Sincer! Dar și dacă ar fi să fie necesară, măcar să-și facă treaba. Aici iarăși ne îndoim, mai ales că domnul Chesnoiu, cel care este acum ministrul agriculturii, spunea că această agenție, în principiu acest mecanism al schimburilor de calitate este o prioritate încă din 2020.

Nu dorim o agenție nouă, dorim doar ca aceste scheme de calitate să fie funcționale.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Creăm agenții peste agenții, creăm sinecuri peste sinecuri, dar nu ne gândim, cu adevărat, la micul producător, la țăranul român, la agricultura românească.

Pentru ce avem nevoie de Agenția de promovare a produselor românești, când noi nu avem centre de colectare în România?

Țăranul român produce produse alimentare și nu are unde să-și vândă produsele.

Avem pline rafturile de fel de fel de produse de categoria a doua, a treia, care ne vin din Europa.

Nu mai vorbesc de faptul că oamenii care produc ajung să-și vândă produsele încât nu-și pot scoate cheltuielile.

Vorbim aici atât de crescătorii de animale - ovine, porcine -, micii producători de bovine, care produc lapte.

Ajungem să importăm produse lactate și materie primă din Ungaria, din Polonia, și micul producător vinde un litru de lapte mai ieftin decât un litru de apă?!

Haideți să facem proiecte de lege!

Haideți să îl rugăm pe domnul ministru al agriculturii, să creăm centre de colectare, ca țăranul român să fie stimulat să producă! Nu să creăm agenții și tot felul de sinecuri care stau la București, aici, și nu îi interesează ce se întâmplă în teritoriu! (Vociferări.)

Deci de asta are nevoie țăranul român, de centre de colectare, de procesare, nu de agenții și de sinecuri, nu de oameni care gândesc marketing!

Avem nevoie de o agricultură sustenabilă, încât să stimulăm țăranul român să poată vinde, să poată livra produse alimentare!

În afară de piețe, nu are unde să-și vândă țăranul român marfa!

Așa că haideți să nu votăm acest proiect de lege și să ne gândim la cooperative, să revenim la centre de colectare, centre de procesare, încât să stimulăm produsele românești!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia, din partea Grupului PSD, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Domnule deputat Ciubuc, sunt total de acord cu ceea ce ați spus mai devreme și cred foarte mult că România poate să se dezvolte atunci când reușește să sprijine micul producător român. Și aveți dreptate.

Și vă dau o veste foarte bună. În această săptămână, Partidul Social Democrat a lansat un program foarte amplu, prin care susține această zonă, iar ministrul agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, deja a găsit soluții pentru 3 linii mari.

Deci avem finanțare.

În cadrul DSV-ului s-a emis deja ordonanța de Guvern care reglementează următorul lucru:

1. Centre de sacrificare și procesare în mediul rural pentru animale;

2. Centre de colectare și procesare a laptelui în mediul rural;

3. Centre de colectare și procesare a fructelor de pădure.

Și deja sunt lucruri concrete.

Și mă bucur foarte mult că suntem cu toții de acord pe acest mecanism, pentru că România cu adevărat poate să fie salvată atunci când va investi în agricultură, când va investi în micul producător și îl va ajuta să aibă condiții mai simple decât marii procesatori.

Nu poți să ai aceleași condiții pentru cineva care are 100.000 de porci pe an, comparativ cu cineva care are 10.

Așa că suntem de acord, suntem pe aceeași lungime de undă.

Și vă spun că ministrul agriculturii, din partea PSD, Adrian Chesnoiu, deja are 3 linii principale care au finanțare și aplicabilitate în cel mult două sau trei săptămâni.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo, fii aproape de oameni! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Îi mulțumim domnului Ivan, dar noi l-am invitat la Ora ministrului, aici, pe subiectul porcinelor din România, pe domnul ministru Chesnoiu. Nu a dorit să vină, se fofilează, fuge, cum a fugit ieri și domnul Bode.

O să fim insistenți.

Și sperăm ca domnul Chesnoiu să nu aibă aceste planuri doar pe hârtie, ci să le și aplice în practică.

Mulțumim.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Năsui Claudiu, USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Toată lumea e de acord, dar, cu toate acestea, agricultura este ajutată numai prin sinecuri și înființarea de noi agenții de stat, de parcă nu sunt suficiente.

Acest proiect vizează tocmai asta - să nu mai ne prefacem că ajutăm diferite sectoare prin, de fapt, a înființa noi agenții de stat și noi sinecuri pentru activul de partid.

Toată lumea care a venit la această tribună a fost de acord, aparent, cu proiectul și, cu toate acestea, sunt curios să văd la vot cum va ieși și dacă reușim astăzi o premieră pentru România, adică să desființăm, în sfârșit, una dintre miile de agenții care se tot creează în această Cameră.

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru achiziția de echipamente de protecție și aparatură medicală și de construcție de infrastructură spitalicească; PL-x 357/2020; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa PL-x 357 din 10 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, asupra Proiectului de Lege privind achiziția de echipamente de protecție și aparatură medicală și de construcție de infrastructură spitalicească.

La întocmirea acestui raport, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie; avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor dacă sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020; PL-x 519/2020; procedură de urgență.

Din partea inițiatorilor dacă sunt intervenții? Nu.

Din partea comisiei, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului?

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020, transmis cu adresa PL-x 519 din 8 septembrie 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente:

1. Dispozițiile cuprinse în acest proiect fiind în contradicție cu prevederile legislației europene;

2. Normele cuprinse în proiectul de lege nu sunt armonizate cu prevederile legislației achizițiilor publice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem de-a face cu cea mai opacă și cea mai ilegală, dacă se poate spune așa, procedură de achiziții, în timp de pandemie.

A fost și va fi necesar ca să examinăm încă o dată ce s-a întâmplat în timpul pandemiei și cum au fost achiziționate aceste produse medicale.

Pentru că observăm că sunt critici serioase și în presă, dar și anumite organisme de control ale statului... în ceea ce privește aceste achiziții.

Consider că raportul Curții de Conturi trebuie luat în considerare atunci când vine vorba despre achizițiile care s-au făcut în timpul pandemiei.

Atât am avut de spus. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mâine o să avem hotărârea în plen și poate pornește totuși Comisia pentru anchetarea achizițiilor din timpul pandemiei. Pentru că este o rușine națională, Florin Cîțu a fost debarcat de la Cotroceni, de la conducerea Partidului Național Liberal, dar, totuși, Florin Cîțu trebuie să plătească și în fața legilor.

Și dacă noi nu ne luăm rolul în serios...

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (din sală):

Orban! Orban!

Domnul George-Nicolae Simion:

Și Orban, sigur. Sigur că da.

Domnul Gigel Știrbu a făcut o adăugire importantă la procesul de depistare a vinovaților pentru achizițiile aberante, fără rost, din timpul pandemiei, începând cu vestitele izolete, continuând cu măști... cu măști... cu spitale modulare, până la cele 120 de milioane de doze de vaccin contractate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Benga.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

Noi am introdus proiectul acesta de lege chiar în perioada stării de urgență, fiindcă la momentul acela statul român acționase extrem de impulsiv și, mă rog, cu foarte puțină transparență.

Asta a fost logica proiectului.

Bineînțeles că multe dintre măsurile acestea nu se mai aplică acum, nemaifiind stare de urgență.

Însă la ceea ce vreau eu să atrag atenția, și motivul pentru care principial vom și vota împotriva respingerii, are de-a face inclusiv cu situații curente.

În momentul de față, intră în circuitul legislativ un proiect venit de la Guvern, vizând tot ceea ce ține partea de orizont, de timp în care stau proiectele de lege în dezbatere publică.

Din nou, și acolo am tăiat tot soiul de termene și creăm spațiu pentru a lăsa opinia publică cumva în ceață.

Unde încerc să ajung cu toată povestea aceasta este că statul român are o lungă istorie și tradiție de a încerca să încetinească partea de transparentizare.

N-ar trebui să ne ducem acolo.

Și, în particular, n-ar trebui să ne folosim de perioadele de criză - cum a fost și starea de urgență și modificările de atunci, vizavi de achizițiile publice - pentru a implementa genul acesta de măsuri.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat; PL-x 20/2022.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu acest proiect de lege pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților - Cameră decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat negativ. La fel, și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut acest proiect de lege, cu prezență fizică și online.

În urma dezbaterilor membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Salan Viorel, PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, doresc să scot în evidență că acest proiect de lege a primit un aviz negativ, atât din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, dar și a Guvernului României.

În plus, această inițiativă a rămas fără obiect, prin modificările aduse Legii nr. 168/2020 prin PL-x 300/2021.

În fond, prin acest proiect de lege, inițiatorii doreau să modifice legea, în sensul reglementării unor aspecte ce țin de misiune, în funcție de care personalul participant la acțiuni sau misiuni își obține drepturile materiale, în principal, pentru misiunile din afara granițelor statale.

Dar, de fapt și de drept, această responsabilitate revine Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Aș dori să adaug că sunt inițiatorul Legii nr. 168/2020, iar în textul care a fost promovat sunt toate clarificările necesare, astfel încât, la timpul respectiv, am eliminat discrepanțele între toate componentele sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională, atât în afara granițelor statale, cât și în țară.

Nu în ultimul rând, la nivelul Comisiei pentru apărare a fost un vot în unanimitate pentru respingerea acestui proiect de lege.

Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Pavel Popescu.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea și colegul de coaliție, această lege a rămas fără obiect.

Dar vestea bună este că modificările aduse Legii nr. 168 țin cont și se uită la membrii familiilor celor decedați pentru statul român, în teatrele de operații.

Profit de această ocazie să ridic această problemă pe care o avem la comisie și în cadrul Coaliției discutată, și anume drepturile tuturor celor din sistemul de ordine publică și siguranță națională și apărare, care, în opinia mea, astăzi trebuie să facă un pas în față.

Această propunere, pe care am discutat-o și care este corelată cu discuțiile de drepturi bănești, trebuie să facă un pas în față în această Coaliție. Știu că nu face obiectul acestei legi, face obiectul unui amendament discutat în Coaliție.

Și fac apel la factorii decizionali supremi ai Coaliției, să ia în considerare că, în mijlocul unui război, toți cei din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să se bucure de minimul a ceea ce putem oferi noi, din spectrul politic.

Războiul este o chestiune politică și războiul se încheie prin decizii politice.

Să dea Dumnezeu ca la nivel global liderii politici să aibă înțelepciunea de a încheia acest război cât mai rapid!

Dar, până atunci, și noi, în România, trebuie să le oferim măcar minimul de siguranță celor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cât și familiilor lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu vreau să mulțumesc de la tribuna Parlamentului tuturor asociațiilor de veterani care, în numele asociațiilor pe care le reprezintă sau în nume propriu, ne-au atras atenția asupra faptului că, din nefericire, combatanții reali, cei care au luptat cu adevărat pentru interesele țării, nu sunt apreciați, nu sunt remunerați, nu sunt evidențiați corespunzător.

Și, din păcate, unii ofițeri de rang înalt încearcă, inclusiv pe culoarele Parlamentului, să-și facă singuri drepturi, de parcă nu au destule drepturi.

Avem sute de generali în țara asta. Din păcate, stăm prost la nivel de soldați.

Mulțumim adevăraților eroi care se jertfesc zi de zi, în interiorul granițelor actuale, dar și în afara lor, pentru integritatea și suveranitatea țării. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog, domnul Pavel.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc din nou, domnule președinte.

Vreau doar să îi ofer un răspuns colegului nostru deputat, și anume faptul că, recent, în Comisia pentru apărare, alături de colegii mei din Coaliție, am trecut sau am reparat o nedreptate făcută veteranilor români încă aflați în viață - din păcate, numărul lor este în scădere - și familiilor lor și am ridicat ajutorul bănesc pentru cei care au servit această patrie.

Acest lucru s-a întâmplat recent, și întreaga comisie a votat acest lucru, și întreaga Coaliție, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

De regulă, sistemele de siguranță, apărare și ordine publică sunt apreciate doar în situații de criză.

România este astăzi într-o situație de criză, dar nu văd o aplecare asupra reglementărilor din acest sistem. Și aici fac trimitere la două legi fundamentale - Legea nr. 153/2017 și Legea nr. 223/2015. Sunt legi pe care le-am votat, sunt legi pe care nu le respectăm. Sunt legi care au fost prorogate în mod, dacă vreți, arbitrar, fără nicio logică, fără niciun fel de înțelegere din partea guvernanților, în ceea ce privește sistemul de siguranță și apărare națională. Oamenii sunt defavorizați, oamenii se simt abandonați. Și nu numai că se simt, sunt abandonați.

Dacă cineva are curiozitatea să privească Legea nr. 223/2015, o să observați disfuncții extrem de mari între pensionarii militari - de 10, 15 ori pensii mai mici ale unora care au lucrat în aceleași condiții.

Avem reglementări, putem să corectăm, putem să intervenim în aceste legi, dar nu dorim.

Nu dorim, nu știu de ce, dar de la tribuna Parlamentului venim și le plângem pe umăr, în loc să reglementăm.

Menirea noastră nu să plângem pe umărul lor este, ci aceea de a corecta reglementarea.

La fel și în salarizare, uitați-vă în Legea nr. 153! Acum Ordonanța nr. 130 le aplică 1/4 din 1/2. Cine mai înțelege ceva?

Și se pare că nu o să mai primească nimic, pentru că am depășit, dacă vreți, 50% din PIB cu acele datorii și am închis această situație.

Dar oamenii au de primit. Așa le spunem noi în comunicare publică, că dă bine, politic dă bine. Dar, din reglementare, îmi pare sincer rău să spun, oamenii sunt abandonați, sunt defavorizați, sunt, într-un fel, uitați de noi, cei care ar trebui să corectăm aceste disfuncții.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali; Pl-x 338/2021.

Din partea inițiatorilor dacă sunt intervenții. Nu.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Comisia sesizată...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Ba da!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Tanasă.

Nu sunteți inițiator, domnule deputat. (Vociferări.)

Am întrebat.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație, pentru prezentarea raportului.

Domnul Gheorghe Nacov:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul apreciază că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Iată că am ajuns din nou la tema alegerii primarilor din două tururi de scrutin.

În mod evident, propunerea AUR respectă și tehnica legislativă și iată că are și acordul CES - Consiliul Economic și Social.

Însă, din păcate, partidele sistemului - PSD și PNL - se opun alegerii primarilor din două tururi și tolerează în continuare o situație absolut nedemocratică și șocantă - există localități în România în care sunt primari aleși cu câteva sute de voturi.

Faptul că refuzați să avem alegeri pentru autoritățile publice locale în două tururi de scrutin, în mod evident, pune la îndoială legitimitatea democrației românești, da? Nu putem avea primari aleși cu 10%, 15%, 25% din voturile exprimate. Sunt localități unde am avut câte 13 primari, și unul care a luat cele mai multe voturi a ieșit, deși erau atâția candidați.

E o decizie pur politică a PSD și PNL, care nu are nicio legătură cu democrația și care, în mod evident, trădează o frică a PSD și a PNL de o luptă electorală pe bune, o luptă electorală a ideilor. Pentru că ne-am obișnuit ca PSD și PNL să câștige alegerile cu bani, foarte mulți, nu cu idei, nu cu principii.

Sigur că da, repet, proiectul are aviz, respectă și procedura legislativă, și respectă și dorința societății civile românești.

Dar, sigur că da, PSD și PNL nu susțin alegerea primarilor din două tururi de scrutin.

Singurul motiv este acela că vă este frică.

Și vă este frică, vă este frică de AUR, domnilor! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lupu Andrei, din partea USR.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Noi, toți, clasa politică actuală, suferim de o boală profundă...

O voce de la PSD:

Doar voi, de la USR!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...și boala asta, culmea, împotriva credinței multora dintre cetățeni, eu cred că nu este corupția, nu cred că este lipsa de profesionalism, eu cred că este lipsa de încredere. Și cum să fie altfel decât lipsă de încredere, atunci când niciun politician din țara asta nu are susținerea majorității cetățenilor. Nici măcar președintele nu a obținut majoritatea votului tuturor cetățenilor din România! Și cum putem să facem să obținem suficientă încredere, decât prin cât mai multe voturi? Cum să facem să fim mai legitimi, decât prin cât mai multe voturi?

S-a spus deja că sunt primari în țara asta care au fost aleși cu câteva sute de voturi: cu 15%, 16% din numărul total de cetățeni dintr-o localitate. E absurd! Asta nu se numește democrație. Mulți spun că nu putem face două voturi pentru alegerile locale pentru că ar costa prea mult. Ăsta e singurul argument funcțional pe care l-am auzit.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Democrația costă. Ce bine că e așa! Și nu e o problemă că democrația costă. Și nu văd de ce am fi prea zgârciți cu democrația. Care e valoarea principală a societății noastre, în România, dacă nu democrația? Suntem stat democratic, așa spune Constituția. Dacă vreți, haideți să tăiem din alte părți. Tăiem de la indemnizația de parlamentar, tăiem de la indemnizația de primar, de la alte funcții alese. Dar haideți să organizăm o dată la patru ani alegeri care să asigure legitimitate pentru aleșii locali și să asigure încredere din partea societății!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să completez cele spuse de colegul meu, Dan Tanasă, și să vă spun că prin această inițiativă legislativă nu s-a dorit altceva decât readucerea democrației acasă, primenirea unei clase politice, spun eu deja bolnave, și, nu în ultimul rând, s-a dorit ca ceea ce clamăm noi în fiecare campanie electorală, cel puțin USR și AUR, să fie pus în practică.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Benga Tudor, USR.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Proiectul ăsta e așa un senzor de ipocrizie al acestui Parlament! (Râsete. Aplauze.)

PNL de ce tace chitic? Eu sunt curios de ce tace PNL chitic! (Vociferări.)

Domnule Andronache,

Domnule Roman,

Eu sunt curios ce o să facă PNL la votul ăsta! Că ați fost în campanie. Văd că domnul Simonis se înscrisese la cuvânt, după aia s-a dezînscris.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Așa ai făcut?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Deci, oameni buni, pe această legislatură, tehnic, dacă luăm și numărăm parlamentarii, ar trebui să existe majoritate pentru a reveni la alegerea pentru primari în două tururi.

PNL a făcut campanie, susținând chestia asta!

Sunt convins că Forța Dreptei susține. Domnul Orban și-a asumat răspunderea, în urmă cu doi ani, pe proiectul ăsta! (Vociferări.)

În comisie, PNL a zâmbit și a votat pentru respingere.

Oameni buni, ce facem aici? Discutăm de chestia asta de atâta amar de vreme. Ați făcut campanie, ați promis oamenilor că susțineți și v-ați sucit.

Mai devreme sau mai târziu... (Vociferări.)

Vă zic chestia asta de patru ani de zile.

Mai devreme sau mai târziu vom reuși să schimbăm chestia asta!

E foarte urât că acum suntem cu USL 2.0 și ne dăm pe după corcoduș, dar sunt localități în țara asta în care sunt primari aleși cu mai puțin de 10% din numărul de alegători. Chestia asta nu poate să funcționeze! Și e important, și PSD, și PNL, să înțelegeți, ați reconstruit sistemul, ați băgat iarăși democrația pe banda de avarii, dar la final lucrurile astea pușcă. Tot ceea ce înseamnă lipsa de competiție politică din țara asta nu poate să meargă la nesfârșit!

Ori resetăm regulile jocului - și asta au promis, de aia mă uit și la PSD, că tot promiteți de cinci ani de zile și comisie de cod electoral, și discuție, nu se întâmplă nimic. Probabil, cât o să fiți în continuare în cârdășie unii cu alții, nici nu o să se schimbe nimic.

Dar, încă o dată, eu vreau neapărat de la PNL să aud un punct clar de vedere.

Mai susțineți sau nu mai susțineți alegerea primarilor în două tururi, așa cum ați promis alegătorilor dumneavoastră, că aveți ocazia acum să o faceți?! (Aplauze.)

Mersi frumos! (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Drept la replică, domnul Roman.

Vă rog.

O voce din sală:

Diplomele, Romane, diplomele!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îmi amintesc, stimate coleg, când mi-ați pomenit numele, îmi amintesc o întâlnire de taină, când domnul Cioloș, fostul dumneavoastră șef, actualul dumneavoastră șef, nu știu, că nu mai știu ce e acolo, atunci când cerea susținerea domnului Liviu Dragnea, președinte al PSD, și al copreședinților de atunci ai PNL, Vasile Blaga și Alina Gorghiu, domnule Benga - ca să știți și dumneavoastră istoria recentă politică a partidului dumneavoastră -, s-a angajat că își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma electorală, inclusiv pentru alegerea primarilor din două tururi și a președinților de consilii județene.

Ce a făcut domnul Cioloș?

O voce din sală:

O spirală! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ce a făcut și cu dumneavoastră - a mințit!

Deci domnul Cioloș ne-a mințit și pe noi, cum v-a mințit și pe dumneavoastră, domnule Benga!

O voce din sală:

Hoților!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îmi pare rău, dar sunt colegi de-ai dumneavoastră. (Vociferări.) Vă poate confirma, de exemplu, domnul Dragoș Pîslaru, care a fost prezent la acea întâlnire. Vă pot confirma această chestiune foarte mulți colegi de-ai dumneavoastră.

Eu vă ascult cu mare interes, pentru că, având 39 de primari în România, stimate coleg, adică undeva la 1% din numărul total al aleșilor din România, dumneavoastră sunteți cu cea mai mare experiență în administrația publică. Dumneavoastră știți exact cum funcționează acest lucru.

Și, da, sunt exemple de genul pe care le-ați dat și dumneavoastră, dar uitați-vă că din cei 39 aveți și câțiva dintre ai dumneavoastră în această situație, când au fost aleși cu 10% din cei de pe listele electorale permanente.

Deci, dacă vreți cu adevărat reformă, întrebați-l pe al dumneavoastră fost, actual și viitor președinte Dacian Cioloș de ce minte. (Vociferări.) Pentru că el spune: "Jos imunitatea parlamentară!". Și, când îl dau în judecată, domnul Cioloș îmi spune: "Domnule, eu am imunitate parlamentară!".

Întrebați-l pe domnul Cioloș, că el spune că nu e de acord cu pensiile speciale, dar merge și le ia de la Bruxelles. Și indemnizația de comisar european, și pensie specială și așa mai departe.

Ăștia sunteți voi, niște ipocriți și niște impostori! (Gălăgie. Aplauze.)

Voci din sală:

O să votezi sau nu? Ce o să votezi? Ce votezi acum, lasă vrăjelile?! Ce votează PNL?

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis.

Pe procedură?

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am văzut că cei de la USR sunt extrem de preocupați și nemulțumiți de reprezentativitatea primarilor aleși cu 10%-20%-30%, eventual, din totalul populațiilor localităților pe care le conduc.

Nu v-am văzut îngrijorați de reprezentativitatea dumneavoastră, care aveți 8% în Parlament, 8% din vreo 35% populație prezentă la vot, deci aveți spre 3% reprezentativitate în Țara Românească, dar sunteți foarte îngrijorați de reprezentativitatea primarilor.

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe de altă parte, am văzut că aveți așa un dar de a avea tonuri de-astea grave, pătrunzătoare, și atunci, evident, pare că vorbiți serios și că spuneți lucruri importante.

Păi, haideți să luăm ultima dată când am avut alegeri în două tururi - și asta e dovedit, nu e părerea mea, puteți lua statistic - și să vedeți ultima dată când am avut alegeri în două tururi în 2008.

O voce de la USR:

Slăbuț!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În 2008, strict pe localitățile în care s-a organizat turul II, prezența la vot a fost mai mică decât în turul I. Firesc, pentru că mulți candidați care s-au regăsit în primul tur pe buletinul de vot aveau votanți care în turul II n-au vrut să se mai prezinte să voteze cu cei doi care au intrat în turul II.

Deci, dacă vă uitați la localitățile care în 2008 au avut turul II, prezența a fost substanțial mai mică decât în turul I.

În altă ordine de idei, spuneați că democrația costă și că nu trebuie să facem economii. Știți că în 2008, ca și în alte dăți înainte, peste 90% din localități au fost câștigate din primul tur. Peste 90% din localități au fost câștigate din primul tur, chiar dacă se putea organiza un tur II, dar făcând peste 50% nu mai avea sens.

Din cele 10%, din cele rămase, în care s-a făcut turul II, în 80% au câștigat candidații care s-au aflat pe prima poziție, adică cei care într-un singur tur ar fi câștigat alegerile.

Noi, practic, facem turul II pentru 2% din localități, eventual, în care a câștigat altcineva. Însă de ce sunteți disperați dumneavoastră, cei care aveți 2-3% intenție de vot, dacă ne raportăm la întreaga populație a României, pentru că între turul I și turul II partide la cataramă, partide minore, minuscule negociază și tranzacționează voturi pentru a obține posturi de viceprimari.

Ei, nu o să vă permitem noi dumneavoastră să tranzacționați votul românilor, ca să aveți și voi un viceprimar într-o localitate sau alta! (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo, Freddy!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Simion.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Stau așa și mă gândesc, ca inițiator al acestui proiect legislativ, cum ar fi, pornind de la afirmațiile dumneavoastră, să avem alegeri prezidențiale tot într-un singur tur?!

O voce de la USR:

PSD a fost de acord!

Domnul George-Nicolae Simion:

Acest proiect de lege este inițiat de deputați și senatori AUR, așa că nu vorbim aici cu sala, și nici cu cei de la USR. Este o propunere avizată și de CES, și de Consiliul Legislativ, este un proiect normativ care îndeplinește toate standardele, este o normalitate pe care... să vedem. L-am ascultat pe domnul Florin Roman. Nu mai e în sală! Aș fi foarte curios cum votează domnul Florin Roman. Dar să-i dăm ocazia domnului Florin Roman să voteze.

Domnule președinte de ședință,

Vă solicit retrimiterea la comisii a proiectului de lege pentru un aviz favorabil și pentru revenirea la două tururi în alegerea președinților de consiliu județean și alegerea primarilor.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Avem propunere de retrimitere la comisii, două săptămâni, pentru Pl-x 338/2021.

Vot, vă rog.

O voce de la USR:

Hai, PNL, să te văd! Hai, Romane, să te văd!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Voturi pentru - 74, contra - 105, abțineri - 1, "nu votez" - 1.

Propunerea a fost respinsă.

Mai departe.

Domnul Barna.

O voce de la PSD:

Ilie, la pușcărie! Barna, dă banii înapoi!

Domnul Ilie Dan Barna:

Rămâne o întrebare: cât timp o să reușiți să mai încercați să prostiți România că toată incompetența și ipocrizia voastră e din vina USR? Și eu acum regret că distinsul vorbitor, domnul Simonis, atât de locvace în gargară, a plecat din sală acum, când a explicat românilor, de la acest microfon, că alegerea primarilor în două tururi, dreptul cetățenilor să-și aleagă primarul cel mai competent este de fapt o chestiune de pe cine pune PSD viceprimari.

Deci, cât timp credeți că puteți să continuați această golăneală de a refuza democrația?! Argumentele ridicole, că e o chestiune de costuri, în condițiile în care costurile sunt ultimul lucru care contează pentru această majoritate care, iată, a promis că, cu 70%, va rezolva criza din România.

Ce avem în acest moment? Avem moțiune de moțiune și intervenție de intervenție. Toți din această grămadă arătați spre USR și spuneți că nu există o soluție din cauza guvernării USR! (Vociferări. Gălăgie.)

Da, Cioloș nu și-a asumat o responsabilitate pe care trebuia să o facă! Dar voi, de atunci, de ani de zile, prostiți această țară refuzând dreptul oamenilor să-și aleagă primarii. Despre asta e votul de astăzi și despre asta PNL trebuie să răspundă în fața românilor, nu cu argumente hazlii, cum încearcă domnul Roman, explicând că nu a înțeles nu știu ce întâlnire de taină! (Aplauze.)

Votați două tururi și atunci aveți puțin obraz!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Du-te la pușcărie, Barna! Ilie, la pușcărie! Du-te la pușcărie! Fără penali!

O voce de la USR:

Fără case în Brazilia!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

O democrație reprezentativă funcționează printr-un vot reprezentativ.

Prevederea prin care primarii se aleg uninominal dintr-un singur tur a fost introdusă la alegerile din 2012 de către PDL, controlat de Traian Băsescu.

Repet, în 2012, pentru că au pierdut politic prin acele măsuri de austeritate pe care le-au introdus, și atunci s-au gândit că primarii în funcție au șanse mari să câștige dintr-un singur tur, printr-un vot uninominal.

Partidul Social Democrat de la acel moment s-a opus acelei inițiative.

Dacă încercăm să depășim barierele politice și gândim constituțional, dacă ne raportăm la principii ale democrației reprezentative, soluția este una singură, aceea de a veni cu un vot reprezentativ din două tururi.

Dacă mergeam pe logica asta și introducem și la președinție aceeași rațiune juridică, nu îl aveam pe actualul președinte Klaus Iohannis, pentru că în 2014 turul I a fost câștigat de PSD, prin Victor Ponta.

Ne dorim o democrație reprezentativă, printr-un vot reprezentativ, funcționăm ca atare!

Vrem un vot politic, vom primi ceea ce reglementăm!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Invoc art. 14 din Regulament și vă rog să faceți aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. a) din Regulament, în sensul în care colegii neafiliați au dreptul la o singură intervenție în cadrul plenului, printr-un reprezentant comun. (Vociferări.)

Un reprezentant neafiliat a luat cuvântul.

Pe cale de consecință, vă rog să dați cuvântul grupurilor parlamentare și să închideți dezbaterea.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Drept la replică domnul Benga. (Vociferări.)

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Eu urât să-i luați domnului Ludovic Orban dreptul de a lua cuvântul pe procedură, dar, în fine, ați făcut-o!

Vine domnul Roman și zice de ce a făcut sau nu a făcut domnul Cioloș.

Eu sunt convins că domnul Cioloș regretă faptul că nu a trecut atunci, în 2016, când avea ocazia. Dar, dincolo de discuția asta, e o mare, mare diferență. Legitimitatea pe care o are PNL, ca partid care a făcut campanie pe această temă, versus legitimitatea pe care o avea Dacian Cioloș, ca premier tehnocrat numit și fără un vot popular în spate, este fundamental diferită.

Îmi pare rău că domnul Roman a părăsit sala, e destul de urât că a părăsit sala, dar există... A, perfect, acolo! E o diferență fundamentală între cele două situații. Am convingerea fermă că Cioloș regretă, iar la final, toate discuțiile astea pe care le tot purtați aici despre democrația reprezentativă, despre costuri, domnule, la final, dacă vrei o democrație reprezentativă funcțională, ai nevoie să valorifici fiecare vot. Și, de fapt, ceea ce se întâmplă cu votul într-un singur tur, fix asta face: aruncă la coșul de gunoi o grămadă de voturi ale cetățenilor. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Orban Ludovic, drept la replică.

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am solicitat dreptul la replică întrucât liderul Grupului AUR mi-a pronunțat numele.

Așa că, domnule Andronache, degeaba încercați să-mi băgați pumnul în gură, că nu o să mă împiedicați să vorbesc, și procedura o cunosc, astfel încât să știu când am dreptul să vorbesc și când n-am dreptul să vorbesc.

Domnule Simion, cei care blochează începerea funcționării comisiei sunt cei din PNL. Eu am votat în favoarea constituirii comisiei de anchetă și îmi doresc ca această comisie de anchetă să-și desfășoare activitatea, să afle adevărul, acel adevăr care trebuie aflat.

Și dați-mi voie să vă mai spun ceva și legat de dezbaterea la acest proiect de lege.

Partidul Național Liberal, când eram eu președinte și premier, și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru adoptarea Legii alegerii primarilor în două tururi, și Guvernul pe care l-am condus a căzut pentru că ne-am angajat răspunderea.

Sigur, acela era Partidul Național Liberal.

Astăzi, UMP...N...L...Ă (Aplauze.) sunt convins că a uitat ce înseamnă liberalismul, că a uitat ceea ce susține de 30 de ani, o democrație autentică care să se bazeze pe o legitimitate conferită de votul a jumătate plus unu dintre cei care compun o comunitate și își exercită votul, pentru a putea conduce destinele comunității patru ani de zile.

Vă spun de acum, domnilor deputați care spuneți că ați uitat, oamenii știu tot ce a susținut Partidul Național Liberal, și dacă veți vota împotriva acestui proiect de lege, veți suporta consecințele. Și, chiar dacă va rămâne sistemul de alegeri într-un singur tur al primarilor, primarii care vor candida din partea Partidului Național Liberal vor pleca cu un handicap îngrozitor, că reprezintă o formațiune care și-a mințit alegătorii și care a făcut cu totul și cu totul altceva decât a promis în campanie.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Roman Florin. După care finalizăm dezbaterile.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Tot pe procedură, domnule președinte de ședință, întrucât mi s-a pomenit numele.

Văd că s-au agitat foarte tare unii, așa că am venit să le dau dreptate.

Da, domnule fost președinte al USR, mă bucur că ați recunoscut, fostul dumneavoastră șef, Dacian Cioloș, v-a mințit atunci când a spus că vrea să-și asume răspunderea aleșilor locali în două tururi.

Mă bucur că ați recunoscut acest lucru, pentru că, dacă aveți curiozitatea să vă uitați pe opiniile publice exprimate de Domnia Sa, e adevărat, doar în mediul online, el continuă să ne mintă pe toți, susținând același lucru.

Trebuie să îi dau dreptate și fostului președinte al Partidului Național Liberal.

Așa este, și-a asumat răspunderea, și-a asumat acest obiectiv, ceea ce nu a spus, pentru că știa că îi pică Guvernul. (Vociferări.)

Și, domnule fost președinte al... nu știu ce sunteți dumneavoastră acum, neafiliat, independent, nici nu știu cum vă spuneți..., vă reamintesc că dumneavoastră erați cel care, pentru a ajunge președintele Partidului Național Liberal, mergeați la primari, îi băteați pe umăr și le spuneați că le veți susține drepturile pentru indemnizațiile de limită de vârstă, iar când ați ajuns președinte al Partidului Național Liberal, scoteați oamenii din sală, vă scoteați parlamentarii și le spuneați să nu facă ceea ce ați promis dumneavoastră în campania electorală.

Cam despre asta este vorba, domnule moralist!

Mulțumesc. (Aplauze.)

O voce din sală:

Bine!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Pe procedură domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc.

Tot ca drept la replică îi spun domnului președinte Orban că avea dreptul la acel drept la replică, a luat corect, regulamentar cuvântul. Însă luarea mea de poziție nu avea legătură cu dumneavoastră, domnule Orban, ci cu faptul că trebuie, între dumneavoastră, deputații neafiliați, să vă desemnați un reprezentant care să își expună punctul de vedere al neafiliaților. Asta scrie în Regulament, și apelul meu a fost la respectarea Regulamentului. Erau înscriși trei colegi neafiliați, unul luase deja cuvântul și nu am făcut altceva decât să solicit respectarea Regulamentului.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

11. Propunerea legislativă privind facilitarea încheierii contractelor de donație între operatorii economici și instituțiile sociale; Pl-x 25/2019.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Simion, nu sunteți inițiator.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind facilitarea încheierii contractelor de donație între operatorii economici și instituțiile sociale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legal care să încurajeze operatorii economici să doneze instituțiilor sociale, în beneficiul persoanelor defavorizate, în anumite condiții, produse alimentare, îmbrăcăminte, produse de igienă în schimbul unor facilități fiscale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea raportului inițial de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu, în numele Grupului AUR, aș dori să vă solicit retrimiterea la comisii, pentru că este o lege importantă, care ar ajuta cu adevărat un domeniu văduvit, din păcate, de șanse, din start, în actuala configurație a statului român.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Avem propunere de retrimitere la comisii Pl-x 25/2019.

Două săptămâni, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Două săptămâni.

Vot, vă rog.

Pentru - 75, contra - 113, abțineri - două.

Propunerea a fost respinsă.

În cadrul dezbaterilor dacă mai sunt intervenții? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie; PL-x 442/2019.

Din partea inițiatorilor, Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă, care a fost ideea unui coleg de la PNL, Ovidiu Raețchi, și a fost susținută de parlamentari din mai multe grupuri, vine să încerce să găsească o soluție pentru situația lecturii în România, și mai ales pentru situația fondului de carte din mediul rural și din orașele mici și chiar orașele mijlocii, din România.

Propunerea noastră prevede inițierea unui fond special, în valoare de 1.800.000 de euro, pe o durată de 3 ani, în 3 tranșe, de câte 600.000 de euro, care să permită finanțarea cu 30.000 de euro a înființării unei librării în țară, de asemenea, fiind necesară o cofinanțare din partea persoanei care dorește să înființeze această librărie, cu minimum 10.000 de euro.

În România, din păcate, lectura, din păcate, atenția pentru carte se găsește în cădere liberă în ultimii ani și acest lucru ar trebui să ne suscite o atenție mult mai ridicată.

În România mai sunt astăzi 300 de librării, la 20 de milioane de locuitori. Aproape toate concentrate în marile orașe și în marile centre universitare.

Sunt orașe mari de provincie din România care nu mai au librărie ori nici măcar nu mai au o bibliotecă publică.

Problema este că foarte multe dintre aceste spații destinate lecturii și culturii au devenit săli de jocuri, au devenit baruri.

Situația aceasta cred că ar trebui să își găsească o formă de soluționare, inclusiv prin astfel de acte normative. Mai ales că, din păcate, trebuie să recunoaștem, ne confruntăm cu o creștere alarmantă a analfabetismului funcțional, unul din elementele care creează un real handicap competitivității României în plan european și un lucru care ar trebui să ne dea de gândit pe termen mediu și lung.

Totuși, din păcate, vedem cu toții, trăim într-o societate în care vedem oameni care au scris 5 cărți, dar au citit doar 3 în viața lor.

Și poate că ar trebui să ne aplecăm mai mult pe ceea ce înseamnă această chestiune, cu privire la dezvoltarea infrastructurii culturale și în această zonă, a librăriilor și bibliotecilor.

Este un punct de vedere personal.

Voi vota, evident, împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulțumesc.

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Gheorghe.

Vă rog, raportul comisiei.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulțumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

În conformitate cu prevederile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 442/2019, spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport, suplimentar.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în valoare totală de 1.800.000 de euro, defalcat în sume egale, pe o perioadă de 3 ani. Fiecare aplicant, pentru finanțare nerambursabilă pentru deschiderea unei librării, va beneficia de o sumă de 30.000 de euro.

În urma reexaminării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină soluția inițială, respectiv să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a Proiectului de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Predescu Ana-Loredana.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că sunt total de acord cu tematica și cu scopul acestui proiect de lege.

Librăriile în mediul rural sunt o necesitate.

Din păcate, cifrele ne dovedesc efectele lipsei lecturii, și anume faptul că 42% dintre copiii României sunt analfabeți funcționali, știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit.

În 2018, Barometrul de Consum Cultural arăta că 69% dintre români nu citiseră măcar o carte. Și nu cred că situația s-a îmbunătățit dramatic de atunci.

România are cea mai mică piață de carte și cel mai puțin numeros public cititor din Europa.

Piața de carte din România este estimată la 60 de milioane de euro, incomparabilă cu vânzările de carte din Germania - care se ridică anual la aproximativ 9 miliarde de euro -, cu cea din Ungaria - la 140 de milioane de euro - sau cea din Bulgaria, cu o populație de 7 milioane - la 60 de milioane de euro.

Deși aproximativ 49% din populația României este localizată în mediul rural, în mare parte din aceste localități nu există librării. Copiii, în afară de biblioteca școlii, în multe cazuri și ea inexistentă, nu au contact cu lumea cărților, dincolo de manualele școlare.

Cărțile au un rol esențial în educația unui copil și în formarea unei comunități.

Într-adevăr, impactul bugetar propus de acest proiect de lege este foarte mare, iar contextul social actual ne impune să prioritizăm măsurile de sprijin economic în rândul populației, însă investițiile care să determine lectura și dezvoltarea cognitivă, mai ales în rândul copiilor, trebuie să intre în atenția noastră, a Legislativului, cât și a Guvernului, deoarece, în urma pandemiei, ne confruntăm cu cifre dramatice, raportate la situația școlară a copiilor noștri. Și nu putem avea pretenția de la un copil să citească dacă acesta nu are de unde să își procure o carte.

Mulțumesc.

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Coleșa Ilie-Alin, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de lege nu tratează cauza reală a lipsei de piață de carte, a lipsei de educație, a lipsei obiceiului de a citi, la români, și în special la copii.

Am adus aici principalii vinovați de acest lucru. Vedeți? (Arată un telefon, o tabletă și un laptop.) Aceste device-uri, folosite înainte de vreme.

Eu le folosesc foarte mult, dar nu le-am folosit înainte de vreme.

Ce se întâmplă în educația copiilor noștri, începând de la primii pași, de la preșcolar, chiar de la școlar, este un atentat, un genocid la mintea lor.

Aici este principala cauză a acestui genocid - la ecran!

Ani de zile m-am luptat cu anumite educatoare, din grădiniță, din creșă, să nu-mi expună copiii la acest device. (Arată o tabletă.) Și am făcut-o degeaba. Se ascundeau.

Sunt niște lucruri incalificabile!

Aș putea spune că ecranul ar trebui să dispară din învățământul preșcolar, chiar și din cel primar, și să apară doar acolo unde îi este locul. Să fie conștientizați părinții de pericolul expunerii copiilor lor la ecran încă din primii ani de viață!

Acolo este cauza pentru care nu se mai citește, pentru care avem acest numit "analfabetism funcțional" și așa mai departe. În fapt, un dezastru! Un dezastru!

Aici este cauza și pe asta trebuie să o rezolvăm!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi fi succint.

Am mai vorbit de la această tribună despre importanța lecturii pentru români și despre faptul că suntem, din păcate, pe ultimul loc din Europa, în ceea ce privește cititul, lectura.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Și la pasta de dinți!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Sigur că librăriile de provincie sunt importante - și salut această inițiativă a fostului nostru coleg, domnul Raețchi, alături de care lucrez la un nou set de măsuri pentru sprijinirea lecturii și a pieței de carte în România și le vom anunța curând și sper ca toate partidele să le și susțină.

În orice caz, după cum știe și colegul și prietenul, Cătălin Teniță, ca să facem din librării un loc viu în această țară trebuie totuși să regândim acest concept, să ne uităm la ce au făcut alte state, bine, să adăugăm o componentă, poate de incubatoare de afaceri sau alte lucruri care atrag tinerii din ziua de azi și sunt adaptate vremurilor noastre.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Benga Tudor-Vlad.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

În general, mă abțin de la dezbaterile pe tema pieței cărții, fiindcă, în calitate de proprietar de librărie, totdeauna m-am simțit, așa, într-un vag conflict de interese să intervin în dezbaterile acestea.

Aceasta este o propunere bună, însă - acesta este și motivul pentru care am ținut să iau cuvântul, fiindcă problema cu piața de carte în România nu e neapărat în partea de ofertă.

E foarte adevărat că este o problemă, este o falie foarte mare între accesul în mediul rural versus accesul în mediul urban, însă problema, la final, este una, în principal, de a susține cultural ceea ce înseamnă obiceiul de a citi, în țara aceasta.

Pur și simplu, noi, ca societate, trebuie să facem mult mai mult.

Și inclusiv noi, ca parlamentari, putem să facem mult mai mult.

Dacă vă uitați la o societate ca Statele Unite, care are, cel puțin la nivel de piață de carte, de departe cea mai dezvoltată piață de carte din lume, implicarea persoanelor publice în a inocula obiceiul de a citi la copii este unul dintre cele mai importante lucruri de făcut. Ar trebui să îl facem și noi.

Doi la mână. Ceea ce înseamnă suportul pentru bibliotecile școlare și pentru dezvoltarea fondului de carte, în particular, în mediul rural, ar putea să aibă impactul acela cât se poate de direct și semnificativ. Pentru că - țineți cont de un lucru - elevii din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban, au cu atât mai puțin acces, sunt mai puțin conectați, au mai puține oportunități decât cei din mediul urban, din capul locului.

Deci, din punctul acesta de vedere, dezvoltarea fondului de carte în bibliotecile școlare rurale ar fi de mare, mare impact.

Ultimul lucru pe care vreau să-l subliniez. Gândiți-vă că o țară ca Franța, iarăși, una dintre cele mai dezvoltate piețe de carte din Europa, în perioada pandemiei a ținut librăriile deschise și le-a considerat magazine de maximă necesitate, exact ca farmaciile și supermarketurile.

Avem lung drum de parcurs, dar investiția în obiceiul de a citi - și uitați-vă doar la modul în care scorurile pe PISA, pe citire, în România, s-au dus la vale!

Investiția în obiceiul de a citi este una dintre cele mai productive și benefice investiții pe care le poate face o societate.

Mersi frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuțiile m-au provocat, n-am avut intenția inițial să iau cuvântul. Dar este adevărat că mirosul hârtiei este incomparabil, nu poți să-l schimbi cu absolut nimic.

Dar întotdeauna trebuie să ne gândim la ceea ce înseamnă și adoptarea tehnologiilor noi în ceea ce privește educația copiilor noștri.

Dar aici trebuie întotdeauna să ne gândim și din perspectiva a ceea ce înseamnă fenomenul obezității, al creșterii obezității în rândul copiilor.

Este de datoria noastră să găsim acest echilibru și să scoatem copiii din fața calculatoarelor, din fața tabletelor și să-i mai ducem și puțin pe câmpul de sport sau undeva unde pot să facă mișcare. Și să îmbine într-adevăr mișcarea cu învățătura. Este o combinație bună și o combinație perfectă pentru a avea o generație de copii și de urmași sănătoasă, bineînțeles, și educată.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Vulpescu Ioan, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna trecută a fost la Londra unul din marile târguri de carte, și pentru prima oară România nu a fost prezentă.

Institutul Cultural Român a motivat absența de la acest important eveniment cultural pentru industria editorială prin absența unei finanțări.

Până la urmă, chestiunea ține de strategie și de viziune - ce loc i se acordă, până la urmă, cărții. Cum tratăm noi, editorii, autorii, cei care scriu. Până la urmă, e o chestiune de politică de stat.

Proiectul acesta este respins, nu pentru că este despre industria de carte și că are nevoie de o susținere. Evident că e vorba și despre asta. Numai că implicarea Administrației Fondului Cultural Național - așa cum se precizează în proiectul de lege - este nepotrivită. Prin regulament, AFCN nu poate derula activități de comerț.

Deci proiectul a fost elaborat defectuos.

Pe de altă parte, trebuie spus că ultima măsură, ultima intervenție majoră pentru sprijinirea industriei de carte în România este reducerea TVA la carte, pe care Guvernul PSD a făcut-o în 2015. Au trecut 7 ani, după care n-a mai venit nimic.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului.

Proiectul rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar; PL-x 389/2019.

Din partea inițiatorilor nu sunt intervenții.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului?

Vă rog.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia juridică, Comisia pentru agricultură au fost sesizate, prin adresa PL-x 389 din 18 septembrie 2019, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 16 septembrie 2019, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 18/1991, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2020, tariful datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan, precum și pentru introducerea terenurilor agricole în intravilan, să se reducă de la 4 lei/m², cât este în prezent, pentru terenurile din clasa I de calitate, la 0,4 lei/m², iar scăderea să fie progresivă, până la 0,2 lei/m², pentru terenurile din clasa V de calitate, ca urmare a denominării monedei naționale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere a proiectului de lege, din următorul motiv: proiectul de lege nu respectă dispozițiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale; PL-x 476/2020.

Inițiator - Guvernul României.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare, pentru prezentarea raportului?

Nu avem reprezentant?

Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:

Scuze de întârziere, domnule președinte de ședință!

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 476 din 17 august 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 11 august 2020.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților; avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare clarificarea unor termeni din cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, precum și a unor aspecte legate de administrarea și gestionarea Fondului Cultural Național.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința online a Comisiei din 15 februarie, anul curent.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la dezbateri a participat, în calitate de invitat, domnul Demeter András István, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

În urma examinării inițiativei legislative membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor, întocmirea unui raport de respingere a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie; Pl-x 357/2018.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică și Comisia pentru egalitatea de șanse, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul nu susține.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ.

Comisia pentru sănătate și familie a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 217/2003, în sensul conferirii unui mecanism eficient de monitorizare a respectării ordinului de protecție, precum și al redefinirii unor sintagme în acord cu deciziile Curții Constituționale în materie, propunându-se, în principal, următoarele: modificarea definiției noțiunii de "membru de familie", în sensul eliminării sintagmei "în cazul în care conviețuiesc", introducerea unor noi măsuri de control, în sensul obligării agresorului să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, efectuarea de verificări inopinate de către organele de poliție cu privire la respectarea ordinelor de protecție, reglementarea posibilității de a introduce în numele victimei a cererii privind emiterea ordinului de protecție de către orice membru al familiei, astfel cum este definit la art. 5 din Legea nr. 217/2003.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Calafat "Oraș al Independenței"; PL-x 194/2021.

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe procedură.

Vă adresez solicitarea, din partea Grupului PNL, de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative, pentru o nouă examinare.

Nu m-am consultat cu ceilalți colegi lideri de grup, de aceea vă rog să supuneți votului această solicitare.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Propunere de retrimitere la comisie - PL-x 194/2021.

Două săptămâni?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Două săptămâni.

Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, 5 contra, 7 abțineri.

Propunerea de retrimitere a fost adoptată.

Domnul Ringo?

Doriți să...? Nu.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 republicată privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; Pl-x 441/2016.

Din partea inițiatorilor dacă sunt intervenții? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulțumesc.

În temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost retrimisă Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie, prin adresa Pl-x 441/2016 din 9 martie 2021, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 4 octombrie 2016.

În urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor exprimate, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților menținerea soluției de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Încheiem aici ședința de dezbateri.

Ne revedem la ora 14.30, la votul final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Vom face un vot de control.

Vot, vă rog.

266 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.

Înainte de a intra în ordinea de zi, doamna deputat Diana Stoica are o scurtă intervenție.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Diana Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Zilele trecute am fost în Ucraina. Am fost la Kiev și am fost în teritoriile proaspăt eliberate din Bucea și din Irpin, împreună cu colegul nostru Filip Havârneanu.

Criminalii lui Putin au lăsat în urmă doar durere: școli și spitale bombardate și gropi comune. Atâția oameni nevinovați care au fost torturați și omorâți, atât de torturați încât nu îi mai recunoaște nimeni. Ei se vor odihni în niște gropi comune.

Au lăsat în urmă femei violate, inclusiv copii și fete.

Am văzut cu toții pe aceste ecrane, în timpul discursului lui Volodimir Zelenski, imaginile cu masacrul de la Bucea.

Am fost și noi pe acea stradă. Nu mai erau cadavre, dar erau bucăți de oameni pe care câinii încercau să le mănânce.

Ceea ce se întâmplă acolo este genocid și trebuie să spunem asta cu subiect și predicat. Fiecare dintre noi avem puterea și responsabilitatea să facem mai mult și mai repede ca să ajutăm binele să învingă.

Și avem oportunitatea chiar astăzi să facem un pas important. Toate statele membre UE dau în fiecare zi Rusiei 800 de milioane de euro. Trebuie să încetăm să mai finanțăm acest genocid! România trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic.

Așa că vă invit pe toți să semnați inițiativa colegului nostru Cătălin Teniță, prin care propunem un embargou pentru toate produsele rusești în ceea ce privește combustibilul, gazul natural, cărbunele și combustibilul nuclear.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Simion, pe procedură.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să o felicit pe colega noastră Stoica pentru luarea de poziție.

Crime abominabile se întâmplă în Estul Europei și în Asia.

"De-acolo unde s-a sfârșit pământul

Vin oameni să ne ia pământ și frați

Și-n fața lor abia rostim cuvântul

Și prin tăcere suntem vinovați"

Am făcut un apel, dragi colegi, la dumneavoastră, acum două săptămâni, să-i sprijinim pe românii din Cernăuți care nu au fost sprijiniți de-a lungul vremii nici de autoritățile de la Kiev, lucru care acum pălește față de crimele abominabile care se întâmplă; dar, din păcate, nici de autoritățile de la București. La Comisia pentru buget astăzi este o inițiativă legislativă pe care am semnat-o și eu pentru burse pentru micuții noștri de la Cernăuți, pentru învățământul în limba română.

Felicit inițiatorii și mă bucur că am putut semna și eu această inițiativă.

Cei - puțin sau mulți dintre dumneavoastră - care pot face o donație pentru un centru de prim-ajutor la Cernăuți, prin inițiativa "Uniți sub tricolor", sunt rugați, la finalul votului, să contribuie în această urnă, care am văzut că i-a deranjat pe mulți.

Încă o dată, o felicit pe doamna deputat Stoica!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Avem o inițiativă legislativă pentru care Camera Deputaților este primă Cameră sesizată și al cărui termen pentru dezbatere și vot final a fost depășit.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, și de modificare și abrogare a unor articole din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități; Pl-x 576/2021; lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Capitolul I. Legi ordinare. Respingeri.

1. Proiectul de Lege privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. - S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului Câmpina; PL-x 182/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru transporturi și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

186 de voturi pentru, 101 contra, 4 abțineri.

Adoptată.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România; PL-x 445/2010; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

291 de voturi pentru, unul contra.

Adoptată.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 266/2019; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Pentru - 235, contra - 51, abțineri - 4, "nu votez" - 1.

Adoptată.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001 (republicată), cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 603/2018; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru.

Adoptată.

5. Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare; PL-x 370/2021; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

228 de voturi pentru, 61 contra, două abțineri.

Adoptată.

Proiectul de Lege pentru achiziția de...

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa solicită să ia cuvântul.)

Acum?

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog.

N-am văzut.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc.

Foarte scurt.

Pentru colegii de la USR care au inițiat acest proiect de lege.

Deci am votat pentru înființarea ulterioară și sperăm funcționarea acestei agenții naționale pentru marketing și calitatea produselor românești. De ce? Pentru că am întrebat specialiști, oameni cu experiență, imparțiali, fermieri, care au spus că este necesară, deoarece se va ocupa strict cu schemele de calitate, acele DOP-uri, IGP-uri, IG-uri montane, ecologice, tradiționale și așa mai departe. Aceste agenții există la nivelul tuturor țărilor europene cu tradiție în acest moment: Franța, Germania, Italia sunt exemple. Acolo există chiar agenții naționale defalcate pe anumite tipuri de scheme de calitate.

Însă, da, acolo este un mecanism mai bun, este un parteneriat public-privat, în care bordul de conducere nu este plătit și este constituit din conduceri ale organizațiilor reprezentative ale fermierilor, iar partea executivă este plătită. Deci este necesară pentru că mediul privat nu are mecanismele necesare - și nici competențele - de întocmire, de certificare, de transmitere, de asigurare juridică la nivel internațional pentru schemele de calitate.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

6. Proiectul de Lege pentru achiziția de echipamente de protecție și aparatură medicală și de construcție de infrastructură spitalicească; PL-x 357/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

289 de voturi pentru, unul contra.

Adoptată.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020; PL-x 519/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

201 voturi pentru, 92 contra, doi colegi nu votează.

Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat; PL-x 20/2022; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, două contra, 11 abțineri.

Adoptată.

9. Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie; PL-x 442/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

218 voturi pentru, 59 contra, 14 abțineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale; PL-x 476/2020; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

281 de voturi pentru, două contra, 12 abțineri.

Adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie; Pl-x 357/2018; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru egalitate de șanse propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

123 de voturi pentru, 69 contra, 101 abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea se întoarce la comisii.

II. Legi organice. Respingeri.

12. Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 681 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020; PL-x 121/2020; lege organică.

Comisia pentru constituționalitate propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

132 de voturi pentru, 153 contra, 6 abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea merge la comisie.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali; Pl-x 338/2021; lege organică.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 95 contra, 34 de abțineri, doi colegi nu votează.

Propunerea se întoarce la comisii. (Aplauze.)

Domnul Ciubuc, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat împotriva respingerii acestui proiect de lege.

A fost rumoare în dezbatere și nu a fost loc să-mi dați și mie cuvântul, pentru că avem o cutumă parlamentară.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E prevedere regulamentară.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Ce trebuie să știe românii, pentru că acum s-a votat respingerea unui proiect de lege prin care să alegem primarii în două tururi. Și vrea să fie limpede și clar, ca să știe și românii. Coaliția de guvernare PNL-PSD-UDMR este împotriva alegerii primarilor în două tururi. Și explic de ce.

Pentru că PNL și PSD, de-a lungul timpului, nu dezbat în alegerile locale proiecte și idei de proiecte pentru comunitățile locale, ci se concurează între ei care dau mai mult pentru un vot la alegerile primarului și nu le convine nici PNL, stimați români, nici PSD, să cumpere voturi la bucată ca să câștige primăriile.

De asta PNL și PSD tot timpul, la alegeri, se bat care dă mai mult: unul 200 de lei votul, unul 300 de lei votul.

De asta, să știți, dragi români, nu le convine să cheltuiască bani să vă cumpere voturi în alegerile locale!

În legătură cu UDMR.

Știm cu toții că nici UDMR nu-i convine acest proiect de lege, pentru că UDMR conduce în primării cu 30%, câștigă alegerile în primul tur cu 30%, și conduce comunități unde românii sunt 70%, pentru că candidează și PNL, și PSD, și alte partide.

Deci, asta este, stimați români!

O voce de la PSD:

În Moldova, la tine, nu aici! Aici e altceva!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Nici UDMR! Și UDMR este părtaș la această cumpărare de voturi!

Nu este normal ca UDMR să hotărască viața etnicilor români în comunitățile unde românii sunt 70%!

Să vă fie rușine, domnilor de la UDMR!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să finalizați, domnule deputat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulțumesc frumos.

Deci, stimați colegi, dragi români, să vă fie rușine, Coaliția de guvernare, care nu vrea să alegem primarii în două tururi!

Susțin propunerea să alegem și președintele, și Parlamentul în două tururi! Nu doriți?

Rușine să vă fie! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnule deputat, propunerea a fost întoarsă la comisie!

Domnul Lupu Andrei-Răzvan.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Stimați colegi,

Îmi pregătisem și eu un discurs similar cu cel al domnului Ciubuc, dar eu voiam să vă zic: felicitări, stimați colegi! Înțeleg că de astăzi începem să lucrăm la reforma electorală. Mă bucur că după toate discuțiile noastre ne facem curaj și vorbim despre două tururi.

Felicitări PNL că în sfârșit... (Vociferări.)

Ei, vedeți, domnul Cioloș a înțeles cum merge cu Comisia de la Veneția și că nu schimbă cu două luni înainte, prin O.U.G.

Dumneavoastră ați înțeles că putem lucra împreună cu doi ani înainte!

Felicitări, mergem înainte la treabă, pentru două tururi și reformă electorală!

Merçi! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am votat contra respingerii acestei inițiative. Am votat pentru democrație. Aici nu este vorba despre PSD, PNL, AUR, USR sau oricine credem noi că ar trebui să transformăm o discuție despre Constituție, despre vot și despre reprezentativitate, într-o dispută politică.

Dacă ne dorim cu adevărat o țară cu o democrație reprezentativă, trebuie să acceptăm un vot reprezentativ.

Nici măcar despre primari nu e vorba aici. De aceea trebuie să acceptăm că votul în două tururi în zona administrativă este obligatoriu. Este obligatoriu pentru a ne respecta pe noi, pentru a respecta morții din 1989, pentru a respecta comunitățile care ne trimit în acest Parlament.

Deci eu am votat pentru alegerea în două tururi a primarilor și a președinților de consiliu județean.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Suciu Vasile.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Două lucruri am reținut, ca urmare a acestui vot.

1. În sfârșit, colegii de la USR recunosc că vorbesc exact aceeași limbă cu cei de la AUR și nu se mai ascund să facă public acest lucru.

Și 2, cred că trebuie să fim cu toții mai atenți, în special în coaliția guvernamentală reprezentată în Parlament, vizavi de voturi importante, sensibile (Râsete.) și nu trebuie să votăm după un vot cu alt vot sub impulsul unei emoții, stimați colegi de la PNL. (Vociferări.)

Nu-mi faceți semne!

Vorbim de alegerea primarilor în două tururi și dacă țin eu bine minte a existat o discuție în coaliție pe această temă și cred că cel puțin cineva a greșit la acest vot.

Nu e niciun fel de problemă, s-a întors la comisii și vom rezolva această mică problemă.

Am un mesaj pentru primarii inclusiv de la Partidul Național Liberal: va rămâne vot într-un singur tur!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

14. Propunerea legislativă privind facilitarea încheierii contractelor de donație între operatorii economici și instituțiile sociale; Pl-x 25/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

197 de voturi pentru, 78 contra, 13 abțineri.

Adoptată.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr.1 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar; PL-x 389/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 263, abțineri - 6, "nu votez" - 3.

Adoptată.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; Pl-x 441/2016; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 184, contra - 101, abțineri - 3.

Adoptată.

Stimați colegi,

Declar ședința închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 15.00.