Camera Deputatilor

Ședința a început la ora 8.29.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaților.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 20 aprilie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși trei minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați PSD, 3 PNL, 2 USR, unul AUR, unul UDMR, un deputat de la minoritățile naționale și un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ghiță. Nu este.

Domnul Virgil Alin Chirilă.

Vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cum a irosit USR peste 750 de milioane de euro".

Stimați parlamentari,

Dragi colegi,

De la începutul livrărilor vaccinurilor COVID, România a comandat în total peste 95 de milioane de doze de vaccin, dintre care 8,5 milioane sunt pentru vaccinul Johnson & Johnson.

Prin urmare, până la jumătatea anului 2021, Guvernul României a contractat vaccinuri pentru o populație de peste 50 de milioane de oameni.

În mai 2021, sub semnătura ministrului sănătății, Ioana Mihăilă, și a vicepremierului responsabil de problemele din sănătate, Dan Barna, Guvernul României a mai aprobat achiziția a încă 39 de milioane de doze. La momentul respectiv erau deja contractate peste 56 de milioane de doze care ar fi fost arhisuficiente nu doar pentru atingerea țintei de vaccinare de 15 milioane de persoane, ci pentru vaccinarea întregii populații de la zero ani în sus.

Pentru această nouă tranșă de vaccinuri România s-a angajat să plătească un preț mai mare decât plătise anterior, de 19,5 euro per doză, ceea ce implică un cost total pe acest nou contract de aproape 750 de milioane de euro, adică trei sferturi de miliard de euro.

La contractarea primelor 56 de milioane de doze putem înțelege că România nu putea refuza contractul propus de Comisia Europeană, pentru că erau primele vaccinuri livrate în Uniunea Europeană și nu puteam ști cum va decurge campania de vaccinare.

Dar toate aceste argumente nu mai stau în picioare în cazul celui de-al doilea contract, semnat în luna mai de Guvernul României din 2021. Știam la acel moment că interesul românilor pentru vaccinare era mai scăzut decât în restul Europei. Știam că ținta noastră de vaccinare era de 15 milioane de persoane. Nu știam că vom avea nevoie de doza booster și nici măcar nu se aprobase vaccinarea copiilor între 12 și 18 ani. Atunci de ce ne angajăm, ca stat, să plătim trei sferturi de miliard de euro pentru niște vaccinuri pe care era evident că nu le vom folosi și consuma niciodată?

Dar știu ce vor spune cei doi membri ai Guvernului de la USR care au semnat acest nou contract. Vor spune că România nu putea cere un număr mai mic de vaccinuri, pentru că dozele erau repartizate de la nivelul Comisiei Europene, pe criteriul populației.

Da, așa este! Dar ceea ce nu vă spune nici domnul fost vicepremier Barna și nici fostul ministru Ioana Mihăilă e că România putea să refuze să intre în acest nou contract. Nu puteam stabili numărul de doze, dar puteam să le refuzăm pe toate.

Aici intervine răspunderea reprezentanților USR, tocmai ei, care se lăudau cu buna guvernare și respectul pentru banul public. Iată ce au făcut acești reprezentanți ai USR-ului când au ajuns la guvernare: au irosit trei sferturi de miliard de euro, cea mai mare lovitură dată bugetului de stat în ultimele trei decenii, cea mai mare bătaie de joc față de banul public, cea mai mare risipă a taxelor colectate de la cetățenii români care muncesc cinstit. Câte reforme puteam face cu acești bani, câte investiții majore se puteau face cu această sumă! Și sper ca lucrurile să nu se rezume doar la sancțiunea morală din partea poporului român. E o sumă mult prea mare ca nimeni să nu fie sancționat pentru acest prejudiciu adus României.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Radu-Dinel Miruță, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruță:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Dreptate pentru județele afectate - bani din certificate pentru sănătate!".

În timp ce banii încasați de statul român din vânzarea certificatelor de carbon entităților care poluează nu sunt toți folosiți prin programele puse la dispoziție de către Guvernul român, comunități întregi din care s-au plătit acești bani sunt injust afectate, nefiind în prezent beneficiare directe ale vreunui leu din aceste sume.

Este incorect și imoral ca orașe întregi să piardă locuri de muncă, să închidă activități economice ca urmare a plății acestor certificate de carbon, tot mai scumpe, fără ca aceste comunități să primească înapoi un suport absolut necesar pentru ca decalajele privind calitatea vieții față de alte județe să nu se adâncească.

Avem suficiente argumente în litera și spiritul Directivei nr. 2003/87 a Comisiei Europene pentru ca România să decidă asupra destinației a cel puțin 50% din veniturile obținute în urma licitării cotelor asociate.

De aceea, cred că era necesar și am inițiat un proiect de lege prin care 15% din aceste sume să se întoarcă proporțional în județele din care au fost plătiți banii respectivi, timp în care 85% rămân în continuare la dispoziția tuturor județelor din România, chiar dacă doar câteva sunt cele care generează această întreagă sumă de bani.

Însă, conform proiectului de lege pe care îl propun Parlamentului, 15% din sumele încasate se vor întoarce în județele din care au fost plătite, susținând investiții în infrastructură medicală de stat. Acești bani sunt la dispoziția consiliilor județene sau a Ministerului Sănătății, după caz, în funcție de care este entitatea care administrează spitalul respectiv. Proiectul a fost gândit ca, dacă banii întorși în urma acestui regulament să fie de peste 3 milioane de euro, ei să poată fi folosiți de către consiliul județean sau de către Ministerul Sănătății doar pentru a se construi spitale sau corpuri noi de spitale.

Dacă suma revenită este sub 1 milion euro pot fi folosiți în investiții în infrastructura existentă, iar dacă suma revenită este între 1 și 3 milioane de euro este la alegerea entității care administrează acest spital.

Vă mulțumesc frumos.

Radu Miruță, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 20, județul Gorj.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna Denisa-Elena Neagu?

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"România pitorească: fotografii tipărite pe hârtie A4"

Americanii au putut explora grădina Carpaților într-o experiență de neuitat la un târg de turism desfășurat la New York. Ei s-au delectat cu fotografii tipărite pe hârtie de copiator, în format A4 și atârnate pe peretele de pânză neagră al standului.

În era digitală, când avem la dispoziție tablete, monitoare inteligente și realitate virtuală, România a ales hârtia.

Rezultatul a fost un stand absolut banal și o prezență rușinoasă girată de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului sub pavilion național.

Ministerul susține că nu puteam lipsi de la acest târg, pentru că este cel mai mare dedicat turismului.

Fals! Târgul din New York este parte a unei caravane de evenimente similare organizate de o firmă mică, iar evenimentul este mai degrabă unul regional, decât internațional.

La ediția din acest an au participat trei țări europene: România, Croația și Cehia. Țările cu mult mai atractive pentru americani, precum Franța, Germania, Grecia sau Ungaria au lipsit.

Cel mai mare târg din Statele Unite ale Americii este IMEX America, cu peste 2.200 de expozanți, din peste 200 de țări.

România nu a avut un stand aici, însă uneori agențiile de turism au participat la acest târg prin eforturi proprii. Turiștii americani care ajung în România se datorează exclusiv relațiilor de afaceri dintre agențiile și hotelurile românești cu tur-operatorii americani. Nicidecum statului.

Ministerul mai susține și că peste 160.000 de turiști americani au ajuns în România în anul 2019, fiind pe locul al patrulea în topul turiștilor. Fals și aici! Nu este vorba numai de turiști. Este vorba de americani intrați în România, pentru că această statistică contorizează "sosirile" străinilor, denumindu-i pe toți, generic, turiști. Astfel sunt numărați inclusiv cei care ajung în România și cu alte scopuri.

România are nevoie de o strategie pentru atragerea celor care vin să-și petreacă vacanțele la noi în țară. Ei sunt adevărații turiști.

Pentru asta trebuie să schimbăm radical modul de promovare a României în străinătate, inclusiv modul de participare la târgurile de turism. Dar pentru asta este nevoie să avem o strategie a turismului. De opt luni, ministrul Cadariu nu dă semne că s-ar lucra la una.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Domnule premier Ciucă, așteptăm să vă faceți datoria până la capăt"

La sfârșitul lunii martie, Secretariatul General al Guvernului a făcut public un raport întocmit de dumneavoastră, domnule Ciucă, un raport în care detaliați câte milioane de doze de vaccin anti-COVID s-au achiziționat pe miliarde de lei, până la data de 23 martie 2022, și câte milioane de vaccinuri vor mai fi achiziționate până în 2023 pe alte miliarde de lei din buzunarul românilor.

Ca un argument care să întărească realitatea celor expuse de dumneavoastră, domnule Ciucă, vin și detaliile domnului ministru Rafila cum că, din milioanele de vaccinuri achiziționate, o parte au fost donate altor state, iar o parte au expirat, fiind aruncate astfel la gunoi milioane de euro din banii românilor.

Acest raport aduce grave acuze, atât lui Cîțu, cât și lui Orban, care au luat decizii de achiziție în perioada în care au fost premieri, dar și celor doi miniștri ai sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Moldovan, precum și ministrului de finanțe, care au avizat cumpărarea acelor zeci de milioane de vaccinuri.

Sub guvernele Orban și Cîțu, România a cumpărat sau s-a angajat să cumpere 95 de milioane de vaccinuri anti-COVID, la prețuri de miliarde de lei, iar guvernul format din PNL, USR și UDMR au constrâns românii să se vaccineze prin măsuri coercitive, neconstituționale, astfel încălcându-se drepturile și libertățile cetățenilor.

În această perioadă nimeni nu a avut acces la contractele cu firmele care au livrat vaccinurile și nici la detalii despre achizițiile făcute, pentru că acestea erau strict confidențiale.

Domnule premier Ciucă, cum pot fi confidențiale contractele care sunt plătite din banii publici? Românii au dreptul să știe ce face Guvernul cu banii din bugetul statului, adică din buzunarul cetățenilor.

Domnule premier, ce veți face concret cu datele din raportul pe care tocmai l-ați făcut public?

Pentru că din raportul expus de dumneavoastră, domnule Ciucă, în care ne arătați câte milioane de vaccinuri inutile au fost cumpărate iar populația a fost supusă la măsuri restrictive, pentru ca acele vaccinuri să fie făcute indiferent cui anume, rezultă un act nu doar de hoție, ci și un act criminal și de trădare națională.

Domnule premier Ciucă, domnule președinte Iohannis, vă impunem să luați măsuri legale pentru ca acești trădători criminali să plătească pentru acest jaf de proporții din banul public. Aveți la dispoziție toate instituțiile statului pentru a pune în aplicare măsurile necesare de verificare și luare a deciziei ca cei implicați să fie trași la răspundere și sperăm că ne veți lăsa să formăm și comisia de control a achizițiilor din perioada pandemiei, pe care tocmai am votat-o în Parlament.

Dar sunt sigură că nu veți face nimic, domnule Ciucă, și nici dumneavoastră, domnule Iohannis. Raportul era doar pentru a-i arăta lui Cîțu că voi controlați totul, iar acesta a fost cel mai bun motiv pentru a-l înlătura de la conducerea partidului PNL.

Pentru voi totul se reduce la jocuri politice care nu au nicio legătură cu binele poporului, cu securitatea și siguranța lui.

Această mare cacialma numita pandemie a mai îngenunchiat încă o dată poporul român pe care voi l-ați adus la cel mai înalt grad de îndatorare, împrumutând bani pentru care nu aveți nicio justificare cum au fost cheltuiți.

AUR va avea grijă să nu îi lase pe români să mai uite batjocura și trădarea voastră din acești ani, iar la următoarele alegeri îi vom scoate la vot, pentru că votul este singura armă care i-a rămas poporului, cu care vă va trimite în cea mai neagră gaură a istoriei.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Ganț.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe 21 aprilie vom sărbători 30 de ani de la semnarea la București a Tratatului privind cooperarea prietenească și Parteneriatul în Europa între România și Republica Federală Germania.

Tratatul este foarte important în sine, dar și în contextul acelor ani, pentru că, după Revoluție, România a făcut pași înapoi sub regimul Iliescu. Trebuie amintit că imediat după Revoluție, în ianuarie 1990, prietenii noștri germani și-au arătat susținerea pentru națiunea română. Guvernul Helmut Kohl a oferit gratuit curent electric, în valoare de 100 de milioane de mărci, pentru ca populația României să nu înghețe în acea iarnă, iar mii de cetățeni germani, asociații, bisericile evanghelică și catolică au trimis convoaie de ajutoare în România. Acum, la rândul nostru, noi, cei din minoritatea germană, facem, alături de partenerii noștri germani, la fel ca mulți alți cetățeni ai României, tot ce este posibil în sprijinul ucrainenilor afectați de război. Aceasta demonstrează odată în plus că sintagma "Parteneriatul în Europa", conținută în titlu, nu este întâmplătoare, ea păstrându-și mai mult ca oricând actualitatea.

Guvernul Kohl știa de atunci că, odată cu reunificarea Germaniei, calea spre extinderea Uniunii Europene și a NATO era deschisă și pentru fostele țări comuniste, inclusiv România. Prietenii noștri germani știau că locul României este în Uniunea Europeană și NATO și că vom fi parteneri apropiați.

Totodată, datorăm deciziei Guvernului Federal faptul că, începând cu 2002, cetățenii români au circulat fără vize în Uniunea Europeană, dar și încheierea la timp a negocierilor de aderare, în decembrie 2004. Să subliniem aici eforturile fostului comisar Günter Verheugen în acest sens.

Mai mult decât atât, deși existau voci politice puternice care solicitau amânarea aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană cu un an, datorăm tot Germaniei faptul că aderarea s-a produs la termenul prevăzut, 1 ianuarie 2007, sub președinția germană a Uniunii Europene. Acest aspect are pentru mine valoare de simbol. Doamna cancelar, doctor Angela Merkel, a fost aceea care, atunci când s-a cerut amânarea, a spus: "Nu", citez: "Pacta sunt servanda".

Revenind la tratat, acesta a avut și prevederi de maximă importanță atât pentru minoritatea germană, cât și pentru politica țării noastre în domeniul minorităților naționale, care este o adevărată poveste de succes a României democratice.

Aceste prevederi au avut urmări concrete, extrem de favorabile pentru comunitatea noastră, care a beneficiat de un sprijin enorm din partea celor două țări. De altfel, nimic din ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil fără sprijinul României și Germaniei.

În egală măsură, țin să subliniez că activitatea Forumului Democrat al Germanilor din România a fost spre binele întregii societăți din țara noastră, nu numai al minorității germane, și totodată îndreptată spre extinderea și aprofundarea relațiilor dintre cele două țări.

În plan economic Germania este principalul nostru partener comercial - 33 de miliarde de euro în 2021 - și principalul investitor în economia românească, conform Băncii Naționale, generând sute de mii de locuri de muncă.

Parteneriatul dintre România și Germania în Uniunea Europeană și NATO este astăzi mai strâns ca niciodată, fapt dovedit și de criza generată de războiul din Ucraina.

Ca atare, la acest moment de bilanț, putem afirma cu convingere că tratatul de prietenie româno-german reprezintă un mare succes pentru toate cele trei părți implicate: România, Germania și minoritatea germană din România.

De aceea, ca reprezentant al minorității germane în Parlamentul României, doresc să exprim, în numele comunității noastre, mulțumiri celor două parlamente, celor două guverne și tuturor persoanelor care ne-au sprijinit în decursul acestor 30 de ani.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Din partea neafiliaților, domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Banii românilor, aruncați în vânt pe seruri experimentale".

Stimați colegi,

În perioada "pandemiei programate" guvernanții trădători promiteau românilor "normalitate" și inclusiv "libertate" după injectarea cu seruri experimentale. Românii, în proporție covârșitoare, nu s-au lăsat șantajați de cel mai incompetent guvern pe care l-a avut vreodată România și au refuzat să-și riște sănătatea în numele așa-zisei "normalități". Cu toate acestea, niște netrebnici din Guvern au decis să cheltuiască banii românilor pe milioane de seruri experimentale, care nu au avut efectul promis. Ba, dimpotrivă, aceste seruri experimentale au avut reacții adverse extrem de grave pentru sănătatea românilor.

De curând, se pare că există un dosar penal in rem, doar cu privire la faptă, privind achiziția dubioasă a milioanelor de seruri experimentale, numite forțat "vaccinuri". Sper ca acest dosar penal să identifice în cel mai scurt timp și persoanele care au aruncat banii românilor în buzunarele Big Pharma. Cineva trebuie să răspundă pentru jaful din banii românilor, iar justiția trebuie doar să verifice semnăturile de pe contractele de achiziție dubioase.

Din ce în ce mai mulți români spun pe bună dreptate că România nu mai este stat de drept. Într-un stat de drept șantajul medical nu există! Într-un stat de drept forțele de ordine apără Constituția României și nu pe cei care o încalcă în mod flagrant! Într-un stat de drept guvernanții răspund pentru banii risipiți!

În România doar românii au mai rămas drepți în fața statului eșuat. Acei români care au avut credință în Dumnezeu și își iubesc în continuare pământul strămoșesc apărat cu sângele străbunilor! Acei români care realizează că patriotismul nu înseamnă xenofobie!

Jaful din banii românilor nu este posibil decât dacă se găsesc trădători care să vândă România. Acești trădători, pentru un pumn de arginți, se supun ordinelor din afară crezând că vor rămâne nepedepsiți. Dar acești trădători uită că stăpânii lor iubesc trădarea, dar nu și pe trădători. România a ajuns să fie înrobită din interior din cauza acestora prin îndatorarea fără precedent a țării.

În acest moment, conflictul militar din Ucraina este folosit pentru ca românii să nu realizeze că sursa crizei economice actuale este vestitul "COVID". În timp ce alte țări se delimitează public de ideea ajutorului militar acordat dansatorului pe tocuri și eroului din buncăr, micul Zelenski, trădătorii din Guvern încearcă cu toate puterile să arunce românii într-un conflict militar pentru ca să își șteargă urma jafului.

Stimați colegi,

Noi, parlamentarii României, avem obligația să apărăm România și pe români și să nu închidem ochii la abuzurile guvernanților!

Viitorul României aparține patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Alexandra Huțu, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Soluțiile propuse de PSD prin planul de sprijin al românilor ca reacție la crizele actuale declanșate de conflictul din Ucraina și majorarea prețurilor încep deja să fie implementate. La mai puțin de două zile de când Guvernul a prezentat pachetul de sprijin, trei dintre măsuri au fost adoptate în urma votului pe care noi l-am dat în Parlament: dublarea indemnizației de hrană pentru pacienții din spitale și copiii instituționalizați, majorarea salariului minim la 3.000 de lei brut pentru angajații din sectorul agroalimentar și deschiderea schemei de ajutor de stat pentru firmele care fac investiții de peste un milion de euro. Așadar, nu vorbim doar de o listă de intenții, ci de fapte concrete care vor sprijini populația.

Pe lângă aceste măsuri vreau să subliniez și faptul că Programul "Sprijin pentru România" conține măsuri importante pentru tineri. La inițiativa PSD, Guvernul a alocat resurse în valoare de 500 de milioane de lei în acest sens.

Așadar, vor intra în vigoare până în luna iunie a acestui an următoarele trei pachete de sprijin:

- Programul "Family Start" pentru tinere familii, prin care statul le garantează cu 80% credite în valoare de maximum 75.000 de lei pentru plata cheltuielilor cu creșa, grădinița, școala sau after-school, plata chiriei ori avans din achiziția unei locuințe;

- Programul național "Student Invest", prin care se garantează cu 80% de către stat acordarea unui credit în valoare de maximum 50.000 de lei pentru taxe de studii, publicarea unor cărți sau a studiilor de specialitate ori plata locurilor de cazare în căminele studențești.

Și al treilea program este un program de sprijin pentru cuplurile care nu pot avea copii, ca o componentă a politicii publice de creștere a natalității. Resursa alocată este de 100 de milioane de lei pentru aproximativ 5.000 de beneficiari până la finalul acestui an.

În ciuda criticilor venite de la partidele de opoziție, se poate constata că PSD a inclus în Programul "Sprijin pentru România" măsuri ce se adresează țintit tinerilor care urmează studii superioare sau care își întemeiază ori și-au întemeiat o familie. De asemenea, tinerii care lucrează în agricultură vor beneficia de o creștere a salariului, ca urmare a aplicării în acest sector a modelului de salarizare din domeniul construcțiilor.

În pofida tuturor atacurilor politice, PSD reconfirmă că este singurul partid care livrează soluții pentru cetățeni atunci când este la guvernare.

Promisiunile și angajamentele pe care ni le-am luat în fața tinerilor înainte de a intra la guvernare încep să fie îndeplinite și transformate în programe și măsuri concrete, care se aplică în mod real și nu rămân doar la stadiul de proiect pe hârtie.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Botoșani, Alexandra Huțu.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul Dan-Constantin Șlincu, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt astăzi la această tribună pentru a vă transmite atât Domniilor Voastre, colegii mei, cât și botoșănenilor și românilor un gând bun, de încurajare și de credință.

Traversăm Săptămâna Patimilor, zile ce preced cea mai importantă sărbătoare creștină, Învierea Domnului.

De câțiva ani trăim zile, săptămâni și luni complicate. Am trecut printr-o pandemie ce ne-a răpit oameni dragi, cunoștințe, prieteni. Ne-am izolat ca să ne protejăm, ne-am restricționat activitățile zilnice, dar am depășit acele momente.

Acum trăim, alături de ucraineni și de restul lumii, zile de război, de teroare, de durere. Să avem încredere că vom depăși și aceste momente.

Ce leagă aceste drame? Răspunsul umanității. În timpul pandemiei, s-au găsit nenumărați oameni cu suflet care au ajutat. Acum, în timpul războiului, alți oameni, cunoscuți sau anonimi, ajută. Cred că tocmai răspunsul umanității la dramă este ceea ce ne salvează pe toți. Iar acesta este și mesajul meu: nu treceți nepăsători pe lângă dramă. Fie că este un război la graniță, fie că este necazul unei familii din comunitatea în care trăim, un mic ajutor contează enorm.

În această perioadă este mai important ca oricând să învățăm să prețuim ceea ce avem, să ne gândim la responsabilitatea fiecăruia dintre noi și să ne asumăm protejarea celor vulnerabili, care au nevoie de sprijinul nostru. În primul rând trebuie să fim mai buni și mai atenți unul cu celălalt.

Stimați colegi,

Dragi români,

Vă doresc zile lipsite de patimi și un Paști binecuvântat, cu Lumină și suflet curat!

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Partidul Social Democrat a acționat rapid, acordând sprijin urgent și consistent fermierilor călărășeni"

Crizele succesive prin care trecem - cea energetică, pandemia, războiul din Ucraina - au afectat fără doar și poate agricultura românească. Poate mai mult ca niciodată în ultimii ani atenția noastră politică este îndreptată către problemele fermierilor, precum și către îmbunătățirea câștigului celor care muncesc în agricultură. Actualul context ne-a obligat să luăm rapid măsuri. Sprijinirea și modernizarea agriculturii românești înseamnă subvenții și infuzii financiare, tehnologizare, digitalizare și investiții masive în sisteme de irigații performante.

Într-o primă etapă, Partidul Social Democrat a acționat prompt și a generat un pachet de măsuri de sprijin. Pachetul "Sprijin pentru România" menține agricultura ca prioritate și ca domeniu de intervenție rapidă. Încercăm, astfel, prin banii care vor fi alocați în cadrul acestui plan - 500 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România plus granturi pentru capital de lucru și prima de 10% de la stat din valoarea producției pe care o vând către un procesator român - să generăm și să închidem un lanț de producție și procesare românesc. Dezvoltarea agriculturii în jurul producătorilor români rămâne, totuși, un obiectiv strategic.

Doar în anul 2021, în Călărași, prin Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, peste 80 de milioane de euro au intrat în agricultură și, astfel, peste 6.000 de fermieri au beneficiat de sprijin financiar. Prin urmare, este important ca toate noile măsuri propuse de către Partidul Social Democrat și adoptate recent în cadrul coaliției să ajungă fără întârziere la fermierii călărășeni. Și eu mă voi asigura de acest lucru. Iar toți cei care întâmpină probleme în accesarea subvențiilor sau care au propuneri de îmbunătățire a actualelor măsuri găsesc în mine, la orice oră din zi și din noapte, un partener.

Vă mulțumesc.

Constantin Bîrcă, deputat de Călărași.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, din partea USR.

Vă rog.

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt deja 56 de zile de când a început războiul sângeros pornit de dictatorul Vladimir Putin împotriva Ucrainei, un genocid programat în stil stalinist împotriva identității ucrainene și a opțiunii de a fi pro-european.

Săptămâna trecută, președintele Zelenski a avertizat, în cadrul unui interviu de la CNN, că toate țările lumii ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca Rusia lui Putin să folosească fie arme nucleare tactice, fie arme chimice, pentru că nu prețuiește viața umană, în general. Și acest pericol este iminent, la câteva sute de kilometri de țara noastră.

"Asta nu este o problemă doar a Ucrainei, nu este doar pentru Ucraina, ci pentru lumea întreagă", declara președintele Zelenski.

Sunt avertismente cât se poate de serioase, luate în bășcălie de parlamentarii AUR, această sectă putinistă care otrăvește mințile românilor, sau de Tobă, Lasca și Șoșoacă, "trompetele" de la Moscova.

Să nu uităm că la doar câteva zile de la declanșarea invaziei ruse în statul vecin, Georgică Simion programase o altă invazie, mai micuță, în Capitală, pentru a bloca cât mai multe artere și a paraliza traficul.

Diversiunea acestui parașutat moscovit nu a reușit, așa cum nu i-a reușit nici lui Putin să îngenuncheze Ucraina. Iar astăzi asistăm la adevărate isterii ale acestei grupări extremiste de agenți de influență, pentru că Putin încă nu a atacat Republica Moldova, așa cum speră liderul lor, George Simion, numind-o în derâdere "Republica Sovietică Moldova".

Cum să cataloghezi astfel de declarații? Cinism maxim sau ticăloșie? Cum să-ți dorești ca Moldova să fie următoarea de pe lista odiosului Putin și să pretinzi că ții la românii de pretutindeni?

Acum, cei de la AUR cântă la unison cu propaganda Moscovei, așteptând cu sufletul la gură ca președintele Macron să piardă alegerile, în fața lui Le Pen. Da, ați auzit bine! AUR o susține pe Marine Le Pen, o admiratoare deschisă a lui Vladimir Putin și al cărui partid a primit, în 2014, o finanțare de 10,8 milioane de dolari de la o companie din Rusia.

"Frații în veci vor fi frați", nu-i așa, Georgică? Adică uniți în cuget și simțiri! Moscovite, desigur!

Dar asta este doar partea vizibilă a icebergului propagandistic. Cel mai grav este că vuvuzelele AUR nu suflă o vorbă despre Putin și invadarea barbară a Ucrainei, despre masacre, despre violuri.

În schimb, auzim despre tot felul de revizionisme istorice de refacere a României Mari, cu ajutorul lui Putin, desigur, fake news-uri despre globalismul și nazismul din Ucraina.

Această "trompetă" de la Moscova nu face altceva decât să joace rolul de idiot util al lui Putin. Este o linie de propagandă putinistă, ambalată și servită populației cu discurs național populist marca AUR, prin intermediul rețelelor de socializare.

Cum am mai zis și o repet de fiecare dată, este foarte important să arătăm tuturor că AUR este un partid de extremă dreapta aflat în slujba Moscovei, iar această precizare este de acum înainte obligatorie și este foarte bine să fie așa. Vedem cu toții cum s-au prăbușit în sondaje, dar tot nu este suficient, pentru că în 2024 vom avea de ales între două Românii - cea a plagiatorilor, trădătorilor, securiștilor și a putiniștilor, adică PSD-PNL-UDMR și AUR, versus România proeuropeană, occidentală, liberală - USR.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este despre o nouă propunere legislativă înregistrată la Biroul permanent al Senatului României, sub nr. 235 din 14.04.2022.

Această propunere de lege promovată de parlamentari ai actualului arc guvernamental vizează operarea unor modificări substanțiale ale actualului cadru normativ în domeniul achizițiilor publice.

În linii mari, inițiatorii își fundamentează propunerea legislativă pe necesitatea unei mai bune atrageri a fondurilor europene în contextul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență.

Deși obiectivele scontate ar trebui să îmbunătățească legislația achizițiilor publice, o analiză mai aprofundată a intervențiilor legislative propuse ne relevă încă o dată cât de actuală este expresia românească "Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul".

Pe scurt, o să trec în revistă câteva manevre propuse prin acest proiect legislativ, care sunt menite să sublinieze cât de nocivă este actuala coaliție guvernamentală.

În acest sens, putem menționa că printre alte modificări se urmărește amendarea art. 7 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a art. 12 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, în sensul în care se vor putea derula achiziții directe de produse și/sau servicii dacă valoarea estimată a achiziției publice fără TVA este mai mică de 500.000 de lei, iar în situația lucrărilor valoarea estimată a achiziției publice, fără TVA, este mai mică de 5.000.000 de lei.

De asemenea, aceste achiziții directe de bunuri și/sau servicii se vor putea realiza fără a se utiliza catalogul electronic pus la dispoziția SEAP sau prin publicarea unui anunț într-o secțiune dedicată a web-site-ului propriu sau a SEAP, dacă valoarea estimată fără TVA este mai mică de 300.000 de lei pentru produse și/sau servicii și respectiv 3.000.000 de lei pentru lucrări. Se vor putea, totodată, semna achiziții directe de către autoritatea contractantă, chiar dacă s-a primit doar o singură ofertă valabilă.

Nu în ultimul rând, prin modificarea propusă pentru art. 247 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se va realiza ex-post de către persoane împuternicite de către ANAP, iar rezultatul acestor controale va fi opozabil tuturor instituțiilor cu atribuții de control și/sau audit, indiferent de sursa de finanțare a contractelor de achiziție sectorială. În mod concret, atât Curtea de Conturi, cât și Autoritatea de Audit, instituții independente, sunt trimise la plimbare de către ANAP, o instituție subordonată Guvernului, ce este condusă de o fostă angajată a Primăriei Sectorului 1 din București, absolventă a Facultății de Chimie.

Concluzionând, se poate lesne constata că prin preconizata mărire de până la zece ori a actualelor praguri valorice aferente achizițiilor publice, în fapt, actuala coaliție de guvernare dă liber la borcanul cu miere pentru camarila social-liberală.

Mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă, AUR.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi o să vă vorbesc despre județele Covasna și Harghita, pământ românesc abandonat de PSD și PNL în mâinile Ungariei.

Despre comunitățile de români din județele Covasna și Harghita, din păcate, se vorbește din ce în ce mai puțin și se face chiar mai puțin. De 32 de ani românii din sud-estul Transilvaniei sunt abandonați din punct de vedere administrativ, politic și economic, această zonă fiind acaparată de politica revizionistă a Ungariei, desigur prin contribuția esențială a UDMR, aservit total Budapestei, și prin complicitatea slugarnică a PSD și PNL. În tot acest timp, PSD și PNL nu au manifestat niciun fel de interes real pentru comunitatea românească de aici, ea fiind abandonată total, rămânând pradă baronilor UDMR, care se comportă asemenea unor grofi.

În ciuda semnalelor numeroase și a strigătului constant manifestat de românii din aceste județe, PSD și PNL au fost părtași la diluarea elementului etnic românesc prin împuternicirea constantă a UDMR-ului, acesta fiind aproape în permanență la guvernare, ocupând chiar unele din cele mai importante posturi din Executivul României.

În afara unor instituții redundante, create pentru sinecuri politice, autoritățile nu au creat nicio politică publică pe termen lung pentru salvarea românilor rămași în aceste județe. În ritmul acesta, mai sunt necesare poate două sau trei decenii pentru ca românii din Covasna și Harghita să dispară complet, ambițiile separatiste ale UDMR fiind satisfăcute aproape în întregime de PSD și PNL, iar această zonă nu va mai avea nicio legătură cu statul român, decât pur formal - teritorial.

PSD și PNL au refuzat timp de 32 de ani, la imboldul UDMR, să se folosească de instrumentele și atribuțiile statalității românești în județele Covasna și Harghita și astfel au permis în mod criminal o co-suveranitate româno-maghiară. De ce au făcut asta? De teamă? Din slugărnicie?

Chiar astăzi suntem martorii unei politici care girează autonomia pe criteriu etnic, aceste județe fiind conduse de 32 de ani la nivel de primării, consilii locale, consilii județene, președinți de consilii și deconcentrate chiar de către UDMR. Același UDMR care nu ratează nicio ocazie să răspândească tot felul de minciuni cu privire la presupusa încălcare a drepturilor minorităților naționale în România.

Cine este așadar vinovat pentru lipsa de dezvoltare din Harghita, Covasna și cine conduce cu adevărat această regiune? Între timp, PSD și PNL nu contenesc în a se umili pentru acei 5% aparent cruciali oricărei guvernări, chiar dacă au o majoritate confortabilă în Parlament.

Veșnic la guvernare, și veșnic nemulțumiți, acești lideri autonomiști practică o politică de discriminare față de români, fapt demonstrat în numeroase rânduri chiar de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar viitorul românilor din Covasna și Harghita este unul sumbru.

Condamn vehement atitudinea iresponsabilă, slugarnică și trădătoare a PNL, PSD și USR, partide care au tolerat și chiar au încurajat o politică antinațională prin predarea unor ministere-cheie în mâna unui organizații politice care slujește interesele unui stat străin.

Trag un semnal de alarmă și pe această cale pentru ca această trădare a intereselor românești să înceteze. Solicit instituirea unor politici publice pe termen lung care să protejeze firavele comunități românești și să stimuleze o acțiune demografică pentru repopularea zonei, dar și a întregii Românii. A sosit momentul ca statul român să se manifeste ca un stat suveran inclusiv în Harghita și Covasna și să își asume rolul de autoritate conducătoare, iar nu de simplu martor la politicile revizioniste din Transilvania.

Mulțumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

O să mă refer la recentele evenimente petrecute la Timișoara, legate de organizarea unui spectacol controversat și aș puncta, încă de la început, că în primul rând trebuie să discutăm de lipsa de profesionalism a unui organizator de evenimente care a început să comercializeze bilete pentru un eveniment care nu avea încă un contract pentru spațiul respectiv. Este vorba de Filarmonica din Timișoara.

Mulți s-au întrebat dacă a fost discriminare. Eu spun că da, a fost discriminat un gen muzical, fiind interzisă o manifestare culturală pe baza deciziei unui grup restrâns de persoane iresponsabile.

Putem discuta și de discriminare etnică. Nu este momentul, în opinia mea, să alunecăm pe panta discriminării, într-un oraș care se mândrește cu multiculturalitatea sa, cu atât mai mult cu cât Timișoara, anul viitor, își dorește să fie un etalon de cultură europeană. Discriminarea, în opinia mea, a unui element cultural este la fel de gravă ca și discriminarea etnică.

Îmi place să cred că Timișoara nu este un oraș care discriminează. Timișoara este unul dintre orașele României care protejează și promovează multiculturalismul. Consider că incidentul ce a cauzat aceste discuții reprezintă acțiunile nesăbuite ale unui grup restrâns de persoane, needucate din punct de vedere cultural, persoane care regretabil, spun eu, au o vizibilitate sporită pe rețelele de socializare.

Colegii mei din organizația județeană au depus zilele trecute o solicitare către Primăria Municipiului Timișoara de punere la dispoziție a Sălii Capitol pentru organizarea unui concert de muzică în data de 8 octombrie 2022, zi în care romii din România serbează Ziua lăutarului rom. Și aici aștept reacția primarului Fritz, să ne demonstreze tuturor că este, cel puțin din perspectiva respectării drepturilor minorităților naționale, este un primar care se ține de cuvânt. Evenimentul pe care dorim să-l organizăm se dorește a fi un tribut adus muzicienilor și muzicanților romi și va fi organizat de Asociația Partida Romilor "Pro-Europa".

Eu unul îmi afirm susținerea pentru artiștii romi, indiferent de genul sau de actul artistic practicat, actul cultural reprezentând o valoare în sine. Cu toții știm că nu există cultură bună sau cultură mai puțin bună; cultura este valoroasă în sine. Și suntem mândri de nume precum Anton Pann, Ion Voicu, Grigoraș Dinicu, Romica Puceanu, Cornelia Catanga și mulți alți artiști care fac cinste etniei rome și care au făcut cinste României. Ne mândrim, în egală măsură, și cu mai tinerii artiști romi, precum Ștefan Relu Mihalache, așa cum publicul îl cunoaște Connect-R, sau Dumitrache Remus-Ionuț, cunoscut ca Jador.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Romeo-Daniel Lungu, PSD.

Vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulțumesc.

Declarația politică de astăzi se referă la o mare realizare pentru județul Buzău, și anume Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului, o oportunitate reală de dezvoltare sustenabilă a județului.

Ținutul Buzăului, cu cele 18 comune componente, a obținut săptămâna trecută validarea oficială ca Geoparc Internațional UNESCO. După 16 ani de efort comun, teritoriul a fost, în sfârșit, recunoscut pentru valorile naturale și culturale de importanță globală.

Proiectul de acreditare a Ținutului Buzăului ca Geoparc Internațional UNESCO este, de departe, cel mai amplu proiect de dezvoltare locală pentru județul Buzău, reprezentativ pentru toată zona de Sud-Est și chiar pentru țară, fiind al doilea Geoparc de un asemenea fel din România. Din punct de vedere administrativ, teritoriul cuprinde 18 comune din zona de deal și munte din nord-vestul județului Buzău, adună peste 45.000 de locuitori și 1.036 de kilometri pătrați.

Vulcanii noroioși, domurile de sare, focurile vii, trovanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul roșu de la Colți sunt doar câteva dintre cele mai renumite atracții ale acestei regiuni. Geoparcul are 40 de milioane de ani de istorie geologică și culturală.

Titlul de Geoparc Internațional UNESCO este rezultatul unei colaborări eficiente între instituțiile centrale, locale și cetățeni. Trei dintre instituții s-au implicat, totuși, activ în procesul de obținere a statutului de Geoparc Internațional UNESCO: Consiliul Județean Buzău, care a asigurat suportul administrativ și financiar, Universitatea din București, care a inițiat și asigură coordonarea științifică a proiectului, și Asociația Ținutul Buzăului, care a contribuit la realizarea infrastructurii de vizitare, a realizat dosarul de candidatură și care este responsabilă pentru gestiunea statutului de Geoparc Internațional UNESCO.

Proiectul a fost conceput ca o componentă a unei strategii de dezvoltare a activităților turistice din zonă. În 2007, Consiliul Județean Buzău, în parteneriat cu Universitatea din București și cu autoritățile publice locale și naționale, au demarat procesul de creare a Geoparcului Ținutul Buzăului, adaptând recomandările UNESCO la condițiile locale. Ulterior, în 2008, a fost creată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ținutul Buzăului de către Consiliul Județean Buzău și consiliile locale ale comunelor componente. Mai apoi, au fost demarate demersurile juridice pentru obținerea statutului de Geoparc UNESCO.

Începând cu anul 2016, la nivelul Consiliului Județean Buzău proiectului i-a fost acordată o atenție deosebită, fiind considerat principala oportunitate de promovare a turismului buzoian. Prin noul statut ar trebui să atragem finanțări și investiții în tot mai multe domenii de activitate, iar recunoașterea ca Geoparc Internațional UNESCO reprezintă o oportunitate majoră din punct de vedere economic, social și cultural.

Astăzi, nu pot decât să fiu mândru că am făcut parte din echipa Consiliului Județean Buzău, care a susținut Ținutul Buzăului în procesul de acreditare ca Geoparc Internațional UNESCO. Îndemn toate ministerele de resort să susțină dezvoltarea zonei și a proiectelor care vor duce la transformarea Ținutului Buzăului într-un magnet pentru turiști, cu efecte pozitive considerabile asupra locuitorilor și dezvoltării economice a zonei.

Vă mulțumesc.

Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Mihai-Laurențiu Polițeanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

Buna dimineața domnule președinte!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Coaliția corupției și a stagnării PSD-PNL a adus la lumină fața reală, murdară, a politicii românești. Nu degeaba românii au scandat "PNL- PSD aceeași mizerie!". Au fost ani în care societatea civilă post Ordonanța nr. 13 a sperat că nu e chiar așa, că PNL poate fi un partener în modernizarea României. Așteptările a milioane de români au fost însă înșelate. PNL este și a fost mână în mână cu PSD în ceea ce privește afacerile cu bani publici, corupția, sinecurismul și lipsa de viziune pentru România.

Care sunt probele? Ce pune pe masă această dizgrațioasă coaliție de guvernare? Redeschiderea robinetelor cu bani publici, repornirea turismului pentru sinecuriști, achiziții publice fără licitație, bugete sporite și lipsă de supraveghere civilă a instituțiilor de forță. Ați umplut Comisia pentru apărare cu milițieni, foști militari cu mentalitate sovietică, unii condamnați penal, oameni obedienți instituțiilor de forță opace și nereformate.

Am ajuns o țară în care Poliția participă la acțiuni de tip mafiot de discreditare a jurnaliștilor independenți, în care lupta anticorupție și justiția independentă au fost distruse sub domnia infractorului Dragnea și menținute în stare de servitute politică și de către PNL.

Avem un guvern condus de un general, ajuns președinte PNL peste noapte, fără contracandidați, un premier plagiator, scos din buzunar de președintele Iohannis, care pune sub semnul întrebării, prin prezența sa în fruntea Guvernului, chiar cutumele democrației liberale.

Este un festival, doamnelor și domnilor, dar nu un festival al democrației, ci un festival al politicii pentru bani, al politicii corupte cu care ne-ați obișnuit din ʾ90 încoace. Nici măcar nu vă mai ascundeți, acționați cu impunitate în văzul tuturor.

Nu în ultimul rând, avem o guvernare ștearsă și lașă cu privire la politica externă. România a ratat șansa de a fi cu adevărat alături de Ucraina prin fapte, nu prin gargară, a ratat șansa de a fi un lider în lupta pentru democrație, libertate și stat de drept în regiunea noastră. Lideri sunt alte state din Estul Europei: țările baltice, Polonia, Cehia. Avem un guvern fricos, condus de un general care nu știe să fie lider nici măcar pe timp de război. Vă mulțumiți cu declarații călduțe de susținere, în timp ce ucrainenii mor și pentru viitorul european al României și Republicii Moldova. În schimb, vă cocoțați pe eforturile cetățenilor simpli și ale societății civile de ajutorare a victimelor agresiunii ruse.

De la PSD nu mai aveam pretenții de mult. PSD reprezintă trecutul, jaful din bani publici și blocarea modernizării României.

Colegi din PNL, voi aveați o opțiune, ați ales însă corupția și lașitatea.

Să vă fie rușine!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vă supune atenției o temă extrem de importantă.

"Turismul românesc este în moarte clinică. Guvernul nu are o strategie coerentă de promovare a României ca destinație turistică"

Turismul românesc este în moarte clinică și nu o spun eu, ci o spun statisticile oficiale și toți cei care se chinuiesc să își țină în viață activitatea din domeniul turistic.

Dacă pandemia nu a ucis în întregime turismul românesc, îl vor ucide cu siguranță reprezentanții statului, din țară și din misiunile diplomatice. Aceștia sunt cei care ar trebui să atragă turiștii străini în România, însă își dovedesc cu brio incompetența și lipsa de viziune.

Am văzut cu toții standul "mirific" realizat de consulul României la New York, câteva foi A4 printate cu imagini pixelate din România, prinse cu cleme pe o perdea neagră. În fața lor, câțiva sinecuriști plătiți cu salarii de lux pozează zâmbind și sunt mulțumiți de faptul că au mai punctat o acțiune de ispravă în activitatea diplomatică a României. Pentru bătaia aceasta de joc am mai și plătit 8.000 de dolari.

Aceasta este imaginea reală a turismului românesc în străinătate - un adevărat priveghi la care niște incompetenți se hlizesc în fața coșciugului în care este înmormântat turismul românesc.

Uniunea Salvați România condamnă ferm modul dezastruos în care România a fost promovată la standul de la Târgul Internațional de Turism de la New York, de aceea colegii mei l-au invitat în Parlament pe ministrul antreprenoriatului și turismului, Daniel Cadariu, pentru a da explicații pentru așa-zisa promovare a turismului românesc.

Stimați colegi,

Turismul românesc este în moarte clinică - repet acest lucru - citim cu tristețe datele statistice privind numărul de turiști străini atrași în țara noastră.

Anul trecut, în România, s-au cazat 840.000 de turiști străini în unitățile turistice, arată datele de la INS.

În anul 2019, se cazau în unitățile turistice 2,6 milioane de străini.

Mulți vor spune că de vină este pandemia, însă analizând și plățile în turism, constatăm un deficit enorm între cât cheltuiesc turiștii străini în România și cât plătesc românii în străinătate.

Astfel, străinii au cheltuit anul trecut 2,7 miliarde de euro, în România, potrivit datelor de la Banca Națională a României, în schimb românii au cheltuit, în 2021, în străinătate, 4,4 miliarde de euro.

De vină este strategia haotică pe care Guvernul o are pentru promovarea turismului în România. Viziunea lipsește cu desăvârșire, iar promovarea o fac specialiști de genul celor din consulatul de la New York. Niște politruci plantați politic în posturi călduțe și bine plătite.

Până și colegii fiului meu de la grădiniță ar râde de planșele lipite cu cleme pe perdeluța neagră de specialiștii din consulat.

Să mai spun și faptul că toate statele din Europa își gândesc strategii turistice post-pandemie și în contextul războiului din Ucraina?

Vedem numeroase campanii bine create ale țărilor vecine, în presa din România, prin care încearcă să îi atragă pe turiștii români.

Noi facem printuri cu imagini din zonele turistice românești.

Închei, dragi colegi, spunând că e momentul să ne trezim și să resuscităm turismul românesc printr-o strategie coerentă și prin măsuri concrete de susținere a industriei HoReCa.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Ilie Dan Barna, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Ziua când l-am pierdut pe Radu Lupu"

Ieri s-a stins Radu Lupu, unul dintre cei mai mari pianiști ai lumii, apreciat și recunoscut de o lume întreagă pentru excepționalul său talent.

De câteva ori pe an venim la această tribună și deplângem trecerea în neființă a unei mari valori. De fiecare dată cu afectare și tristețe mai autentice sau mai formale. Pretindem că am fost tot timpul conștienți de locul jucat de acea persoană în cultura europeană, română sau universală. Ca și cum o zi în plus ne mai trebuia și, desigur, am fi onorat-o cum se cuvenea.

Însă destinul nu dă socoteală și nu are răbdare cu noi. Se va găsi desigur o stradă al cărui nume să-l schimbăm. Iar memoria acelei mari valori va dăinui în "colb de cronici", cum spunea Eminescu, sau mai actual în paginile Wikipedia sau pe YouTube. De fiecare dată pretindem că ne doare că părți din cultura română mor încet, încet, dar de prea puține ori înțelegem și ne aplecăm cu adevărat asupra omului pe care îl onorăm sau mai ales nu facem ceea ce ar trebui să facem pentru cei care ne sunt încă alături.

Nu pot și nu e loc să reproduc acum cuvintele de admirație, recunoaștere, respect, primite de-a lungul anilor de Radu Lupu din partea criticilor și melomanilor din întreaga lume și nici să pretind o înțelegere mai mult decât sufletească a ceea ce a însemnat muzica pornită de sub palmele lui. Ce pot spune este că în interpretările sale am întâlnit o sensibilitate fără seamăn, pe care nu am mai regăsit-o la alți pianiști. Atât cât am reușit să ascult și să particip de câteva ori la performanțele sale fabuloase, mi s-a părut mereu că reușește să capteze cele mai subtile profunzimi ale naturii umane, imposibil de explicat în cuvinte. Este, sunt convins, sentimentul pe îl simțim când ne întâlnim cu măreția. Totul capătă cumva sens.

Chiar dacă spre rușinea acestui Parlament sunt ocupanți de fotolii care poate aud azi pentru prima oară de el, plecarea lui Radu Lupu este o pierdere teribilă pentru cultura României și pentru români. Nu are cum să fie altfel clipa în care dispare dintre noi acela care putea exprima în cea mai înaltă formă ceea ce suntem și ceea ce simțim. Poate veți spune că nu e neapărat ceva specific românilor. Tocmai de aceea momentul acesta e cu atât mai greu: am pierdut ieri un spirit universal, născut la noi în țară, la Galați. Și cu atât mai amar este când România l-a ignorat aproape complet pe acest geniu artistic care ne-a dus, cu prestigiu fără seamăn, numele în marile săli de spectacole ale lumii, în casele ascultătorilor și muzicienilor de peste tot și în inimile multor oameni care altfel nu ar fi auzit despre România.

Purtăm aici, în Parlament, în prea mare măsură această vină a ingratitudinii contemporane. Această vină de a ne raporta la cultură, din când în când, și doar ca un instrument retoric, și nu ca o marcă a civilizației noastre. Nu ca un mod de a părăsi întunericul. Nu ca o cale de urmat pentru tinerii noștri. Orbirea față de importanța culturii reale și majore pe care o reprezenta Radu Lupu ne duce cu fiecare zi mai aproape de abis. Ziua de azi este despre o dureroasă pierdere a unei lumini.

În aceste zile oamenii de cultură din întreaga lume îl deplâng pe Radu Lupu, însă rămân în suflet cu muzica lui fabuloasă. Radu Lupu a fost și rămâne unul dintre acei oameni rari și extraordinari care apar, din când în când, pe drumurile obștii și se răzlețesc apoi, cântând, cu ochii spre cer.

Vă mulțumesc.

Ilie Dan Barna, deputat Grupul parlamentar al USR, Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris: domnul Daniel-Florin Ghiță, domnul Claudiu Manta, Laurențiu-Daniel Marin, Ioan Vulpescu, Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Daniel Tudorache, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Alina-Elena Tănăsescu, Ioan Mang, Mirela Furtună, Oana-Gianina Bulai, Silviu Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Mihai Weber, Mirela Elena Adomnicăi, din partea Grupului PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Valentin-Ilie Făgărășian, Ștefan-Bucur Stoica, George-Cătălin Stângă, Adrian-Felician Cozma, Gabriel-Ioan Avrămescu, Dumitru Rujan, Ervin Molnar, Ioan Balan, Alexandru Popa, George Șișcu, Cătălina Ciofu, Sebastian-Ioan Burduja, Cristina Burciu, Radu-Marin Moisin.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Brian Cristian, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Dragoș-Cătălin Teniță, Andrei-Iulian Drancă, Radu Panait.

Grupul AUR: Vasile Nagy.

Grupul parlamentar al minorităților naționale: Nicolae-Miroslav Petrețchi, Varujan Pambuccian și Iusein Ibram.

Și din partea neafiliaților: Dănuț Aelenei, Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea și Nicolae Roman.

Declar prima parte a ședinței închisă.

Ne revedem la ora 10.00.

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

"Unii politicieni strică armonia interetnică din România!"

România a fost, este și va fi un exemplu de bună conviețuire interetnică la nivel european. Modul în care sunt garantate și respectate drepturile minorităților naționale fac din țara noastră un exemplu de bune practici la nivel internațional. Cu toate acestea, nu putem să trecem cu vederea faptul că unii politicieni, de la centru sau de la nivel local, au ales calea strâmbă a autolegitimării lor politice prin alimentarea ilogică și neproductivă a tensiunilor interetnice.

Sunt român, din familie mixtă și cred că am toată legitimitatea să mă exprim în această chestiune. Am copilărit alături de alți etnici și sunt mândru de acest lucru, pentru că am avut o copilărie frumoasă. Trăiesc alături de alte comunități etnice și, de asemenea, sunt mândru că stau alături de ei. Noi, românii, indiferent de etnie sau de provincia istorică în care locuim, conviețuim extraordinar dacă unii politicieni nu ar încerca să strice armonia dintre noi.

Ca să înțelegeți nemulțumirea mea față de atitudinea unor primari sau aleși locali, ar trebui să vă fac cunoscut faptul că acțiunile administrației locale din Satu Mare sunt subsumate obiectivului de a induce în sânul comunității locale tensiuni de care nu avem nevoie. Spre exemplu, angajările în administrația locală sunt subsumate criteriului etnic, nu al performanței angajatului. Monumente sau simboluri românești sunt tratate cu dispreț, deși sunt parte a istoriei noastre naționale. Nici școala nu a scăpat dintre țintele unor politicieni mărunți din primărie, care pun mai presus de interesele copiilor, interesele lor politice meschine. Nu contează că autorități precum CNCD i-au amendat pentru discriminare. Nu contează că Înalta Curte de Casație și Justiție a dat decizii definitive de sancționare a responsabililor din Primăria Satu Mare. Pentru unii primari, ca cel din Satu Mare, nu performanța administrativă este importantă, ci modul în care reușesc să incite la ură în sânul unei comunități armonioase. Nu cred că șefii Domniei Sale de la București au știință de acțiunile ilegitime, ilegale și imorale. Ceea ce ar putea să-i facă părtași!

Cred că una dintre marile bogății ale țării noastre este exact bogăția umană determinată de conviețuirea armonioasă dintre diferitele etnii. Nu au existat și nu există tensiuni între românii și minoritățile naționale din țara noastră. Dacă cineva a pus în pericol această armonie extraordinară, atunci aceia sunt politicienii mărunți care alimentează artificial asemenea tensiuni.

Domnul Dănuț Aelenei:

"Guvernanți ai României, interesele cui le apărați?"

Odată cu majorarea prețurilor la energie, românii, prin diverse canale, atât mas-media, cât și prin poșta electronică sau scrisă, au fost sfătuiți să caute furnizorii de energie care oferă condițiile contractuale cele mai avantajoase. Până aici nimic rău. Grija față de buzunarele românilor părea că primează.

Cea mai bună ofertă de furnizare a energiei electrice a fost cea a Hidroelectrica S.A., companie deținută de statul român, prin Ministerul Energiei, în proporție de 80,056099782%, și de Fondul Proprietatea S.A., în proporție de 19,943900218%.

Companie serioasă am spune.

Unii s-au întrebat cum de își poate permite Hidroelectrica să aibă prețuri așa mici, când prețurile din piață erau mult mai mari, dar, gândindu-se la economia ce ar face-o, mai ales cei care consumă mult peste 300 kwh pe lună, au făcut contracte cu Hidroelectrica S.A., aceasta captând un segment important de piață cu un portofoliu important de clienți. A fost aceasta o strategie a Guvernului pentru a face Hidroelectrica S.A. mai atractivă în vederea listării acesteia la bursă?

Condițiile dure impuse în PNRR-ul României încep să semene tot mai mult cu cele ale împrumuturilor de la FMI, care au produs o adevărată dramă în economia și în societatea românească. La fel ca și FMI, Comisia Europeană a obligat România, fără niciun fel de opoziție din partea negociatorilor din țara noastră, să prăbușească nivelul de trai prin reforme dure și, de cele mai multe ori, împotriva intereselor naționale.

Bursa de Valori București a anunțat convocarea, de către Ministerul Energiei, a Adunării Generale a Acționarilor pentru a demara procesul de listare la bursă a pachetului deținut de Fondul Proprietatea.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, afirma, la începutul acestui an, că este de acord cu listarea acțiunilor deținute de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica S.A., în condițiile în care, potrivit legii 173 din 2020, statul are încă interdicție de a-și vinde acțiunile.

În condițiile unei crize a energiei, care se agravează pe zi ce trece, pierderea controlului statului asupra companiilor strategice va însemna o adevărată catastrofă.

Privatizarea Petrom, cea mai dezastruoasă și antinațională măsură luată de la Revoluție până în prezent, a arătat clar că resursele, odată vândute, nu mai aparțin României și că nimeni nu poate controla exporturile de petrol și gaze exploatate de această companie.

Ce aveți de gând stimați guvernanți? Să duceți poporul român în rândul celor mai sărace popoare de pe glob?

Să vindeți România bucată cu bucată?

Al cui interes îl apărați? Ați uitat jurământul de credință față de țară și popor depus la începerea mandatului?

Domnul Adrian Alda:

"Vom menține și încuraja gospodăria țărănească prin programe de finanțare dedicate"

Gospodăria țărănească a fost, la noi, forma primordială de economie, cea mai conformă cu sensul străvechi al acestui termen. În istoria țării noastre, gospodăria țărănească a constituit nucleul de elan inventiv din care s-au născut toate meșteșugurile, nu doar cele legate de uneltele agricole. Tot de aici a rezultat și cultura și arta populară și, deloc neglijabil, s-a plămădit energia umană care ne-a dat identitate și proeminență în lume.

Așadar, în România, spre deosebire de alte state, emanciparea economică și-a găsit solul fertil în tradiția gospodăriei țărănești și în figura legendară a țăranului gospodar.

Gospodăria țărănească s-a dovedit, fără dubiu, o binecuvântare a șansei noastre existențiale și o realitate istorică și socială care necesită de acum ceva ultimativ, respectiv o bună și directă implicare a statului pentru a fi recalibrată la pretențiile vremurilor. Iar această oportunitate a anunțat-o deja ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu. Colegul nostru de la PSD a repus pe tapet discuția privind susținerea, prin programele potrivite, a gospodăriei țărănești. Mai mult, șeful Agriculturii a adăugat, și în acest sens, că accesarea fondurilor europene va fi mult simplificată de către minister. Iar prin astfel de decizii guvernamentale vom putea să punem de acord fondul sensibilității noastre față de spațiul și timpul gospodăriei țărănești cu formele modernității urbane, armonizând și compatibilizând satul românesc cu satul global.

Nu vă voi vorbi încercând să mă erijez în vreun specialist în domeniul gospodăriilor țărănești, ci vă voi vorbi ca persoană legată sufletește de acestea, ca majoritatea românilor, de altfel. Cu alte cuvinte, nu voi face apologia lor, ci voi alcătui o pledoarie necesară susținerii gospodăriei țărănești pe marginea experienței mele profesionale, ca observator al evoluției ei, subliniind necesitatea sprijinirii financiare, venită prin programe guvernamentale.

Vă atrag atenția că nu trebuie să mai sperăm că dezvoltarea și consolidarea gospodăriei țărănești vor fi asigurate strict de vocația țăranului pentru supraviețuire - exercițiu preluat anterior și perpetuat pe mai multe generații, dar și reușit de cele mai multe ori -, ci trebuie completate prin finanțare de la stat.

Admitem că gospodăria țărănească se dovedește, și în zilele noastre, a fi o formă simplistă de economie circulară, în cadrul căreia nimic nu se pierde pentru că orice produs este refolosit pentru a economisi. Și, totuși, problema dihotomiei mica proprietate - marea exploatație se poate rezolva numai considerând complementar cele două forme de organizare, în conformitate cu specificul fiecărei zone economice, cu evoluția istorică și stadiul în care s-a ajuns în dezvoltarea social-economică.

Iar când fac aceste afirmații, mă refer la modul în care creionăm strategii de dezvoltare ca membri ai Uniunii Europene. Trebuie să fim atenți, pentru că acest parteneriat ne oferă posibilitatea să preluăm modelele altor țări, dar și perspectiva să le adaptăm nevoilor noastre ca națiune. Nicio altă țară nu are specificul și particularitățile perfect identice cu ale noastre. Deci, iată un motiv pentru care ele trebui doar să ne ghideze în crearea de strategii de dezvoltare, astfel încât să le putem ajusta după propriile noastre repere.

Gospodăria țărănească este păstrătoarea multor particularități ale românismului, motiv pentru care ar trebui să fie un punct de referință atât pentru strategiile acestei țări, cât și pentru asigurarea nevoilor pieței interne. Indiferent de progresul tehnic din celelalte state comunitare sau chiar din multe exploatații agricole românești, gospodăria țărănească, prin ponderea în realizarea producției alimentare, utilizarea cât mai deplină a forței de muncă, asigurarea subzistenței populației, diversificarea economică și conservarea activității zonelor rurale, are un rol apreciabil și în dezvoltarea economiei naționale.

Caracteristica de bază a gospodăriei țărănești reiese din complementaritatea sa față de marea exploatație. Cea dintâi, spre deosebire de marea exploatație, nu produce pentru piață. Totuși, fiecare dintre noi dorește să cumpere acele produse care se regăsesc în gospodăria țărănească. Cu alte cuvinte, produsele care provin din gospodăriile țărănești sunt cele mai căutate, atât de către marile magazine, cât și de cumpărătorii individuali, mai ales din perspectiva fezabilă a însușirilor pe care le au, eco sau bio. Din fericire, spiritul antreprenorial mic și mijlociu pe acest segment a început, încă din perioadele anterioare, când PSD a asigurat performant conducerea Ministerului Agriculturii, să fie stimulat prin diverse programe. Iar așa cum ați fost anunțați, noi, social-democrații, vom suplimenta, în curând, aceste forme de sprijin destinat gospodăriilor individuale.

Însă, în ciuda faptului că evoluția gospodăriei țărănești a fost condiționată, total sau parțial, de cea social-istorică și de auspiciile natural-economice, rezultă indubitabil că aceasta poate, în continuare, să funcționeze oriunde există o bucată de pământ. Și asta pentru că oamenii o asociază cu produsele naturale, mai bune decât cele din magazine, și se arată interesați și caută alimentele provenite direct din gospodării. Iar acest aspect este identificat inclusiv la nivelul Uniunii Europene, în gospodăriile mici, țărănești, aflate în proximitatea marilor orașe din Franța, Belgia, UK sau Olanda. Piețele volatile pariziene, sau cele din Țările de Jos, în care sunt comercializate legume sau fructe chiar de către micii producători, vin și ele și îmi confirmă afirmațiile.

Domnul Andrei-Iulian Drancă:

Acum câteva săptămâni, un post național de televiziune a difuzat un reportaj rușinos despre județul al cărui deputat sunt. Reportajul avea un nume trist, dar în mare parte adevărat - "Județul Botoșani, în paragină".

Rușinos, dar adevărat. Este puțin să spui că județul Botoșani este în paragină. Județul Botoșani este ținut de 31 de ani în subdezvoltare și nu ratează locuri fruntașe în niciunul din topurile sărăciei.

Am ajuns într-un stadiu în care, în județul Botoșani, asfaltarea unei străzi de 300 metri, chiar în municipiul reședință de județ, este prezentată ca o mare realizare. Dar suntem în secolul al XXI-lea, asfaltările unor drumuri locale sunt o normalitate, o sarcină a edililor locali.

Însă intervenția mea nu este despre drumuri, este despre accesul la apă curentă și la rețele de canalizare ale locuitorilor județului Botoșani, servicii de bază pentru a putea spune că trăiești într-o localitate de secol XXI.

Fac un apel la PSD și PNL, acum când sunt împreună la conducerea județului și au toate pârghiile investițiilor majore prin intermediul consiliului județean și al Prefecturii Botoșani.

Fac apel la Domniile Voastre să implementați un proiect la nivel de județ, pentru ca cei aproape 60% dintre oamenii din localitățile comunelor botoșănene, lipsiți până acum de servicii normale vremurilor noastre, să aibă acces la apă curentă și la canalizare.

Vă propun să adunați și să centralizați toate proiectele actuale ale primarilor, câte or fi ele, iar pentru primarii care nu au asemenea proiecte, să le facă consiliul județean, și din toate acestea să rezulte un proiect major pentru întreg județul. Vă invit să demarați un asemenea proiect major pentru binele populației.

Finanțarea unui asemenea proiect, vital mediului rural botoșănean, nu va fi o problemă. O putem găsi lesne în Programul Anghel Saligny, în PNRR sau în Programele Operaționale pe Fonduri Europene. Bani sunt, însă este nevoie de puțină viziune pentru a avea un proiect integrat pentru tot județul Botoșani.

Dacă nu găsiți cadrul legislativ, soluția e foarte simplă. Facem noi, cei de la USR, dacă dumneavoastră nu reușiți, un proiect de lege pe care apoi să-l trecem cât mai repede, prin votul Parlamentului, unde aveți o majoritate largă. Vă asigurăm și de tot sprijinul nostru, dacă scopul dumneavoastră este dezvoltarea județului.

Dorința mea este ca acest proiect să demareze și să fie finalizat cât mai repede. Județul Botoșani și chiar întreaga regiune Moldova au nevoie de asemenea proiecte pentru a reduce diferențele de dezvoltare față de restul țării. Proiecte asemănătoare trebuie demarate în toate județele sărace ale României.

După 31 de ani, în care județul Botoșani a fost și încă este administrat de PSD și PNL, nu au fost asemenea proiecte majore de modernizare a mediului rural, a fost doar multă lene și corupție. Trebuie să înțelegeți că e o urgență să aducem și mediul rural la condiții de viață de secol XXI.

Arătați măcar în al doisprezecelea ceas că v-ați schimbat și că vă pasă.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

"Patimile poporului ucrainean"

Primăvara reprezintă momentul unei renașteri simbolice. Înflorirea pomilor, apariția ghioceilor și încălzirea temperaturii de afară ne face pe toți se ieșim din letargia în care ne-a aruncat vremea rece și mohorâtă a iernii. Totodată, primăvara reprezintă și anotimpul celei mai importante sărbători creștine și evreiești, Învierea Domnului (Sfântul Paște) și Sărbătoarea libertății (Pesah).

Pentru noi, creștinii, Paștele reprezintă o perioadă de penitență prin postul lung și riguros, dar și un prilej de a reflecta asupra învățăturii Mântuitorului Iisus Hristos. Prin cuvântul, fapta și jertfa sa, Iisus ne-a lăsat o lecție simplă: "Să vă iubiți unii pe alții. Cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții. Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții". (Ioan 13:34-35). Prin această poruncă, Mântuitorul a exprimat esența creștinismului, dragostea pentru aproape, grija și iertarea pentru semenii noștri. O învățătură a păcii, toleranței, iubirii și căinței.

Solemnitatea și importanța sfintei sărbători pascale ar fi trebuit să impună tuturor creștinilor o conduită strictă, dar și să ofere posibilitatea ca fiecare să se uite la bârna din ochii săi și să reflecteze asupra modului în care poate să împlinească învățătura biblică mai bine decât a făcut-o până acum.

Vremurile pe care le trăim ne arată că unii creștini sunt departe de acest deziderat. Rusia, imperiul care s-a proclamat în secolele trecute apărătorul tuturor creștinilor din Imperiul Otoman, astăzi, s-a angajat într-un război criminal asupra unui frate creștin, poporul ucrainean. Este cea mai abominabilă faptă pe care o poate comite un creștin, aceea de a lua viața unei ființe umane, unui frate. Ceea ce face soldatul rus astăzi în Ucraina, la adăpostul ordinelor și protecției venite de la Kremlin, este să-l răstignească zilnic pe fondatorul religiei pe care ipocrit pretinde că o urmează și o practică.

Ortopraxia rusească se realizează prin foc și sabie. "Russkiy mir" reprezintă o pace prin sânge nevinovat. Credința ortodoxă impune oricărui creștin manifestarea dezacordului cu tot ce contravine păcii. Creștinul are datoria de a ocroti, nu de a distruge. Războiul își are cauza în înstrăinarea omului de Dumnezeu. Prin urmare, Biserica a propovăduit mereu rezolvarea diferendelor dintre state pe cale pașnică. Totuși, în situația în care răul îți pătrunde în casă, dorind să îți ia tot ce ai mai drag pe această lume, binecuvântat va fi cel care va pune mâna pe armă să își apere patria și familia.

Armata Ucrainei, ajutată de România, aliații din NATO și UE, este acum în prima linie a acestei cruciade împotriva barbarismului și anticreștinismului rusesc. Nu trebuie să uităm încălcarea flagrantă a dogmei și învățăturii creștine pe care patriarhul Kiril al Moscovei a comis-o justificând acest război criminal. Într-un atac furibund asupra Occidentului, prin care legitimează crima folosind retorica unei lupte împotriva homosexualității, în patriarhul Kiril nu a mai rămas nimic hristic, ci doar antihristic. Mă rog ca Dumnezeu să dea forța necesară poporului ucrainean de a rezista bestiei cu șapte capete care s-a năpustit asupra sa. Ucraina luptă pentru noi toți în acest moment; toate rugăciunile și gândurile noastre trebuie să se îndrepte spre purtătorii de libertate din prima linie a frontului!

Dumnezeu să binecuvânteze Ucraina! Dumnezeu să binecuvânteze România!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Este nevoie de mai multă coerență administrativă pentru ajutorarea tineretului"

Monumentul Tineretului de la Straja ar trebui să fie unul dintre cele mai importante obiective turistice din județ, însă, din păcate, foarte puțini îi cunosc povestea sau au ajuns vreodată acolo. Monumentul denumit Făclia Tinereții, Statuia Victoriei sau Îngerul Căzut, este doar unul dintre imobilele aparținând "misterioasei" Fundații Județene pentru Tineret din Constanța și se degradează pe zi ce trece!

În 2017, în calitate de consilier județean liberal, eram numit în Comisia pentru evaluarea, supravegherea și controlul Fundației Județene pentru Tineret Constanța de către Consiliul Județean Constanța, în temeiul Legii nr. 146/2002. Hotărârea de numire a subsemnatului a fost contestată de Fundația Județeană pentru Tineret Constanța, invocându-se neaprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 146/2002. Instanțele judecătorești au dat dreptate consiliului județean în acest proces, în sensul în care acesta a acționat legal numind o persoană pentru a controla Fundația. Din păcate, Comisia pentru evaluarea, supravegherea și controlul Fundației Județene pentru Tineret Constanța nu și-a desfășurat activitatea din cauza lipsei reprezentantului Prefectului, lipsă motivată de neaprobarea aceluiași regulament.

Având în vedere că, la începutul anului 2020, Ministerul Tineretului și Sportului a reluat procedura de aprobare a acestui Regulament, dar aceasta a fost din nou tergiversată, am solicitat, în luna februarie a anului 2021, noului ministru al Tineretului și Sportului, domnul Carol Eduard Novak, să ne explice de ce acest regulament nu a fost aprobat. Răspunsul primit în data de 3 februarie 2021 fiind următorul:

"La Parlament se află în stadiu de mediere Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și al Fundației Naționale pentru Tineret (PL-x 618/2004), proiect propus de către Ministerul Tineretului și Sportului a fi inclus în Lista Priorităților legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară parlamentară a anului 2021. Demersurile privind adoptarea Regulamentului de aplicarea a Legii nr. 146/2002 vor continua după aprobarea proiectului de lege mai sus-menționat".

În urma primirii acestui răspuns, am adresat o solicitare către Comitetul liderilor grupurilor parlamentare să adauge pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților PL-x 618/2004. Aceștia au decis așteptarea unui punct de vedere de la Guvern. Luând în considerare aceste aspecte, am adresat următoarele întrebări doamnei Gabriela Firea, ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse: Există măsuri luate sau care urmează a fi luate privind punerea în valoare a monumentului Tineretului de la Straja din Județul Constanța? Aveți în vedere realizarea unei evaluări naționale privind patrimoniul aflat în administrarea fundațiilor județene pentru tineret și starea acestora? A fost emis un punct de vedere privind proiectul înregistrat, PL-x 618/2004, de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse? Cum ar trebui să se comporte consiliile județene în privința delegării celor 3 membri în consiliile de conducere ale fundațiilor în lipsa Regulamentului de punere în aplicare al Legii nr. 146/2002? A fost operaționalizat registrul fundațiilor județene de tineret prevăzut de Legea nr. 146/2002?

Acest ping-pong administrativ este doar un exemplu al modalității în care instituțiile, prin oamenii ce le reprezintă, înțeleg să facă administrație. Chiar dacă aflăm în mod constant de ce nu se poate, nu ne vom opri aici! Este o luptă pe care o duc de mulți ani și pe care intenționez să o duc până la capăt!

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Mediul economic românesc este în siguranță cu PNL la guvernare"

Perioada dificilă pe care o traversăm necesită o intervenție rapidă și eficientă din partea statului. Programul "Sprijin pentru România", prezentat de prim-ministrul Nicolae Ciucă, reprezintă un pachet amplu de măsuri economice, menite să vină în ajutorul mediului de afaceri, protejării locurilor de muncă și investițiilor în curs de derulare. 300 de milioane de euro vor fi alocați pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Programul, ce intră în vigoare de la 1 iunie 2022, constă în acordarea a 400.000 de euro per firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilități.

Tot prin "Sprijin pentru România" venim în ajutorul investițiilor și al transportatorilor și distribuitorilor. Se vor aloca 200 de milioane de euro pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie. Vorbim de acordarea unui ajutor de stat, începând cu 1 mai 2022, pentru încurajarea investițiilor în valoare de peste un milion de euro, cu efect important de dezvoltare regională, cu perspective de continuare. În privința transportatorilor și distribuitorilor se va aplica o schemă de sprijin de 300 de milioane de lei care vor fi direcționți firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție. Pentru companiile de transport și distribuție, afectate de creșterea prețurilor la combustibili, se va pune în aplicare un mecanism de sprijin, prin care vom acorda o subvenție de 0,50 lei/litrul de carburant, estimând circa 4.000 de firme beneficiare.

Ajustăm contractele de investiții publice în derulare, finanțate din fonduri naționale și europene, o măsură ce are în vedere creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport și utilaje. Pentru susținerea investițiilor publice sunt alocate 5,2 miliarde de lei, în acest an, pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare.

Pe lângă aceste măsuri, în sprijinul operatorilor economici, un lucru foarte important îl reprezintă cele două măsuri pentru protejarea locurilor de muncă. Angajații în șomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu până la sfârșitul anului, de la 1 mai. Valoarea programului este de 450 milioane de lei, va fi finanțat prin Programul SURE (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency) din fonduri europene. De asemenea, se va continua Programul Kurzarbeit, de la 1 mai, reducându-se astfel programul de lucru.

Urmează o perioadă grea, dar prin măsurile pe care le aplicăm astăzi putem face față provocărilor ce urmează să le întâmpinăm. Partidul Național Liberal a arătat constanță și determinare în ceea ce privește rezolvarea cu celeritate a problemelor românilor!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Sărbătorile pascale, un bun moment de reflecție asupra încercărilor la care suntem supuși!"

Suntem într-o perioadă caracterizată de credință, speranță și rugăciune. Peste numai câteva zile vom prăznui cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, Învierea Domnului.

Sărbătorile Pascale din acest an vin după o perioadă extrem de grea, una în care am fost separați și nu ne-am putut bucura împreună de Minunea Învierii. E o săptămână plină de evlavie și bucurie, la finalul căreia familiile se reunesc, de data aceasta fără restricții, pentru a se bucura de Învierea Domnului împreună.

Chiar dacă restricțiile privind pandemia au fost ridicate și putem să celebrăm împreună sărbătorile pascale, trăim în continuare momente grele. Trecem printr-o perioadă care ne testează tăria, bunătatea, capacitatea de a ne proteja aproapele, puterea de a ne ajuta unii pe alții.

Trăim o perioadă marcată de conflictul de la granițele țării noastre, dar și de situația tot mai grea a economiei. Aceste încercări, prin care trecem, ne învață să fim mai generoși, ne învață că depindem unii de alții, ne învață cât de importantă este responsabilitatea celor care guvernează pentru fiecare acțiune luată în interesul semenilor.

Gândurile noastre în această săptămână vor merge către cei bolnavi, cei aflați în nevoie. Însă, în aceste vremuri grele, gândurile noastre se îndreaptă și către cei care luptă pentru a obține pacea în zona noastră.

Sărbătorile Pascale ne aduc cu ele o învățătură la care cu toții ar trebui să luăm aminte: să fim mai buni, să fim recunoscători pentru toate lucrurile bune care ni se întâmplă în viață. Însă, probabil, cea mai importantă învățătură este aceea de a fi conștienți că fiecare clipă merită trăită cu bucurie, din plin, alături de cei dragi.

Ne pregătim, peste numai câteva zile, pentru sărbătorile care sunt, pentru mulți români, un bun moment de reflecție asupra încercărilor la care suntem supuși și la încrederea că la capătul lor se află întotdeauna o soluție pentru toate problemele pe care le întâmpinăm.

Fie ca Lumina acestor Sărbători Pascale să ne aducă împlinire și claritate!

Doamna Cătălina Ciofu:

"Resursele naturale - șansa României de a deveni lider economic regional"

Contextul internațional pe care îl traversăm nu este, pentru al treilea an consecutiv, nici unul ușor, nici unul fericit. Din contră, de data aceasta, evenimentele, care au loc la o distanță mult mai mică decât ne-am fi dorit de casele noastre, ne copleșesc cu imagini pe care nu ne-am fi dorit și nu ne-am fi așteptat să le mai vedem vreodată. Trupurile civililor din Bucea, ruinele a ceea ce până de curând au fost locuințele unor ucraineni nevinovați și, în general, decorul terifiant al iadului în care s-au transformat așezări liniștite, uneori chiar idilice, care poate că reprezentau micul colț de rai al locuitorilor lor, ne vor urmări poate pentru întreaga viață.

Aceste imagini fac însă mult mai mult decât să ne oripileze. Cu întreaga lor duritate, ele ne și învață. Ne învață lecția faptului că, oricât de avantajoasă economic ar putea fi cooperarea cu un monstru, aceasta nu trebuie să aibă loc. Firimiturile pe care le câștigăm astăzi, atunci când monstrul pare satisfăcut, se vor întoarce împotriva noastră mâine, când monstrul va dori să înghită mai mult, iar clientul de astăzi va ajunge în meniu.

De aceea, întreaga lume civilizată caută soluții pentru stoparea importurilor de resurse energetice din Rusia. Pentru că importurile în cauză sunt cele care, timp de aproape trei decenii, au hrănit un stat imperialist, acaparator, care nu a utilizat veniturile astfel obținute decât pentru a se întări în vederea agresiunii de mâine. Acel mâine care, pentru ucraineni, s-a transformat, în acea tragică zi de 24 februarie, într-un cumplit și însângerat "astăzi".

Așadar, prima noastră misiune, a lumii occidentale, este să ne asigurăm că monstrul rusesc nu mai este hrănit. Avantajele pe care le poate oferi furnizarea de resurse energetice ieftine, extrase din solul înghețat al unei Rusii la fel de înghețate, pălesc în fața a ceea ce aduce această Rusie după sine, în țările asupra cărora își extinde influența: sărăcie, subdezvoltare, criminalitate organizată, cleptocrație și teroare.

Nu trebuie să lăsăm considerentele pragmatice să ne facă să renunțăm la trăsăturile și valorile care caracterizează civilizația occidentală și care îi garantează supraviețuirea, progresul și atractivitatea, adică: libertatea de inițiativă și expresie, oportunitățile economice, protecția socială, statul de drept, echilibrul puterilor, garantarea drepturilor omului, prevenirea abuzurilor, domnia legii și, mai presus de toate, siguranța și liniștea individului.

Însă, făcând toate acestea, nu putem uita nici de nevoile vitale ale fiecăruia dintre noi. Or, atingerea acestor nevoi depinde și de siguranța și accesibilitatea aprovizionării cu resurse energetice. Aceste resurse sunt cele care pun lumea în mișcare și de care depind prețurile tuturor celorlalte bunuri și servicii.

Însă, din fericire, noi, românii, nu suntem nevoiți să uităm de aceste aspecte. Din fericire, subsolul țării noastre este înzestrat de Dumnezeu cu suficiente resurse energetice, pentru că nu doar nevoile noastre trebuie să fie satisfăcute, ci să ne putem transforma și într-un furnizor pentru partenerii noștri economici, așa cum am fost în perioada interbelică. Pentru asta însă avem nevoie de colaborarea partenerilor în ceea ce privește extragerea și comercializarea petrolului și a gazelor naturale. Cu ajutorul lor putem deveni un veritabil hub energetic al Europei.

Este vital ca de acest statut să profităm cu toții. Este vital ca viitoarele noastre exporturi energetice, care ar putea suplini o parte din importurile actuale ale Uniunii Europene din Rusia, să se traducă în dezvoltare, în bunăstare și în satisfacții economice pentru toți românii. Iar pentru aceasta este vital ca orice colaborare cu partenerii noștri externi pentru extragerea și comercializarea resurselor energetice să se desfășoare în termeni reciproc avantajoși.

Din acest motiv noi, Partidul Național Liberal, propunem o Lege a redevențelor care să garanteze un nivel echitabil al câștigurilor statului român de pe urma exploatării resurselor sale. Acest nivel urmează a fi stabilit la nivelul mediei redevențelor primelor cinci state membre ale Uniunii Europene cu cel mai ridicat nivel al redevențelor. În acest mod s-ar putea asigura un flux constant și consistent de fonduri la bugetul de stat care ne-ar da posibilitatea să efectuăm acele investiții absolut necesare în dezvoltarea țării, astfel încât, atunci când zăcămintele exploatate se vor fi epuizat, România să fi atins deja un nivel al dezvoltării care să îi permită menținerea și chiar îmbunătățirea nivelului de trai astfel atins, în lipsa resurselor energetice.

Aici intervine a doua componentă a propunerii noastre. Pentru a ne asigura că respectivele redevențe nu se irosesc în sprijinirea unui nivel al consumului sustenabil doar pe termen scurt, dar falimentar odată cu epuizarea acestei surse de venit, care va interveni, în mod inevitabil, cândva în viitor, propunem ca resursele astfel obținute să fie destinate exclusiv alimentării dezvoltării societății românești. Iar acest lucru se poate face constituind un fond special destinat pentru dezvoltare, din care să se poată finanța doar obiective precum cele din zona infrastructurilor esențiale, care să nu poată fi folosit pentru acoperirea deficitelor altor compartimente bugetare. În acest mod ne putem asigura că fiecare leu obținut din exploatarea resurselor energetice creează plusvaloare, se multiplică exponențial, lăsând în urma sa semințele viitorului boom economic al României.

Noi, Partidul Național Liberal, știm și putem să depășim actuala criză și să identificăm oportunitățile pe care le aduce aceasta. Dumneavoastră, cetățenii acestei țări, ne-ați oferit capitalul cel mai de preț, adică încrederea dumneavoastră, manifestată în voturile acordate. Împreună cu partenerii de guvernare, noi vă cerem, acum, să sprijiniți această inițiativă, pentru ca împreună să investim această încredere astfel încât să ne aducă tuturor dividendele, pe care le așteptăm de atâta timp, sub forma oportunităților economice și de dezvoltare. Contextul, dificil și tensionat ne poate fi și favorabil. Depinde numai de noi să îl obligăm să își manifeste potențialul ascuns sub aparența unui drum lipsit de speranță!

Domnul Vasile Cîtea:

"Hrană sănătoasă pentru elevi și mai multe ore de sport în școli"

Săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru Învățământ, a avut loc dezbaterea cu tema "Alimentație sănătoasă și suport alimentar în unitățile de învățământ preuniversitar".

A fost o discuție constructivă în care s-au atins mai multe puncte importante, și anume ce înseamnă, mai exact, o alimentație sănătoasă, cât de important este să le asigurăm copiilor un pachet alimentar adecvat. De asemenea, s-a vorbit despre alimentația din școlile românești și despre mișcare.

În prezent, copiii din școli primesc lapte, corn și un fruct. Desigur că aceste alimente au rolul lor, însă nu asigură necesarul de vitamine, proteine și substanțe nutritive de care are nevoie organismul copiilor.

În acest context, este foarte important să se ia măsuri pentru ca elevii să mănânce cât mai sănătos în timpul în care se află la școală.

Anul trecut, Guvernul a adoptat o ordonanță ce prevede că, în semestrul I al anului școlar 2021-2022, până la data de 31 decembrie 2021, preșcolarilor și elevilor din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat li se acordă un suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi. Acesta a fost un proiect pilot. Însă proiectul ar putea fi extins la nivelul întregii țări, în așa fel încât toți elevii să primească o masă caldă.

În acest sens, există deja susținere din partea asociațiilor de părinți, dar și din partea autorităților locale și centrale. Toată lumea își dorește să avem în școli mâncare bună și proaspătă, mai ales acum, când, la toate colțurile, sunt o mulțime de ispite nesănătoase pentru copii. Și mă refer aici la tot felul de chioșcuri aflate în apropierea unităților de învățământ, de unde elevii își cumpără dulciuri sau tot felul de gustări pline de conservanți, coloranți și de substanțe nocive.

În aceste condiții, în care nu prea reușim să controlăm ceea ce mănâncă elevii în timpul în care se află la școală, vedem că rata obezității la copii e tot mai mare. Cele mai recente date arată că aproape 20% dintre copiii din România suferă de obezitate. Iar asta nu înseamnă doar kilograme în plus, ci și stimă de sine scăzută, prieteni tot mai puțini, poate chiar depresie. La care se adaugă riscul de a dezvolta alte boli grave, precum diabetul sau hipertensiunea.

Avem nevoie urgent de o lege care să introducă mesele sănătoase în școlile din România și, pe lângă asta, avem nevoie ca elevii noștri să facă mai multe ore de sport. Așteptăm de la ministrul Sportului să ia atitudine în acest sens. Chiar el declara faptul că e necesară creșterea numărului de ore de sport din programa școlară și că acest lucru va fi prevăzut în strategia națională pentru sport, care va fi gata în această primăvară. Eduard Novak a mai declarat și faptul că, peste trei ani, elevii ar trebui să facă săptămânal cinci ore de sport la școală. De asemenea, diversitatea de sporturi care se vor putea face la școală va fi mai mare. Toată lumea așteaptă vești în acest sens de la Ministerul Sportului. Vești care sperăm să vină în curând.

Cu mai mult sport și o alimentație mai echilibrată, copiii vor deveni mai sănătoși, mai disciplinați, mai motivați și vor da mai mult randament la școală. Și, evident, toate aceste lucruri au un aport semnificativ în transformarea lor ca adulți.

Doamna Cristina Burciu:

"Efectele nefaste ale actualei perioade de criză, combătute ferm prin măsurile de sprijin impuse de PNL"

În contextul unui sprijin monetar și fiscal substanțial, economia globală a înregistrat o revenire în cursul anului trecut, chiar dacă am traversat o evoluție dificilă a situației pandemice. Viteza de redresare a fost, evident, inegală, fiind influențată de mai mulți factori, precum impactul diferit al blocajelor apărute în procesele de producție și în lanțurile de aprovizionare.

În acest peisaj, Guvernul Nicolae Ciucă a reușit să impună, în urmă cu o lună, relaxarea restricțiilor și redeschiderea aproape în totalitate a activităților din sectorul serviciilor, decizii susținute de PNL, astfel încât reluarea economiei să se poată face într-un ritm susținut și gradual.

Provocările acestei perioade sunt însă destul de complicate în actualul stadiu economic și financiar deosebit de dificil pe care îl traversăm.

Există încă o serie de circumstanțe excepționale, probleme deloc ușoare, la care guvernarea trebuie să facă față și să ajute populația și operatorii economici să le depășească: prelungirea pandemiei de COVID-19, disfuncționalitățile în lanțurile de producție și distribuție, majorarea prețurilor în sectorul energetic și agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Toate acestea au, din păcate, efecte dure la nivel economic și social, care vor persista, cel mai probabil, pentru foarte mult timp.

În plus, pandemia și tensiunile geopolitice au polarizat societățile, eforturile Executivului concentrându-se în special pe gestionarea crizelor. Pentru a răspunde acestor împrejurări, PNL a militat și acționat constant și consecvent atât pentru reducerea efectelor nefaste ale pandemiei, cât și în vederea deblocării unor sectoare economice vitale dezvoltării și modernizării țării.

Avem de administrat și alte schimbări majore, atât în ceea ce privește evoluția mediului macroeconomic, cât și a sistemului financiar, una dintre soluțiile propuse fiind dinamizarea procesului de digitalizare. Aceste transformări presupun o serie de avantaje, precum reducerea costurilor, creșterea eficienței, a competitivității și a incluziunii financiare, dar, pe de altă parte, generează și riscuri semnificative, precum cele de natură cibernetică. Furtul de date sau de informații, cu precădere în Europa centrală și de est, precum și atacurile cibernetice sunt nominalizate ca fiind cele mai ridicate riscuri la nivel european.

În condițiile războiului din Ucraina, perspectivele asupra creșterii economice din România s-au redus, în conformitate cu evoluții similare din întreaga Uniune Europeană.

Pentru a diminua efectele, Guvernul Nicolae Ciucă a decis adoptarea Pachetului de măsuri "Sprijin pentru România", grație căruia jumătate din populația țării să fie ajutată concret să depășească perioada actuală de criză. Astfel, pe fondul prelungirii conflictului și al incertitudinilor, evoluția economiei naționale va fi susținută de măsurile propuse și susținute de PNL, pentru ca toate consecințele să fie cât mai facil de suportat atât de populație, cât și de agenții economici.

Domnul Dumitru Rujan:

"Potențialul turistic al României va fi valorificat cu ajutorul fondurilor europene!"

Din Bucovina și până la Clisura Dunării, de la Marea Neagră și până în Apuseni, toate provinciile istorice ale României beneficiază de un potențial turistic deosebit, care stârnește invidie chiar și în rândul statelor recunoscute la nivel internațional pentru servicii de turism. Atracțiile turistice ale țării noastre sunt confirmate, în decursul istoriei recente, de fluxurile importante de turiști străini, inclusiv miniștri și președinți de stat care au ales România pentru a petrece vacanța sau pentru a-și îngriji sănătatea într-o stațiune balneară din țara noastră. Merită să amintim că unul dintre cei care promovează cu drag România este chiar Prințul Charles de Wales, moștenitor al tronului Regatului Unit. De asemenea, Papa Ioan Paul al II-lea avea să spună, în anul 1999, în timpul vizitei din țara noastră, că România este "Grădina Maicii Domnului".

Potențialul turistic al țării noastre este uriaș, însă tranziția dificilă pe care am traversat-o în ultimii 32 de ani a lăsat urme adânci nu numai asupra industriei sau agriculturii, ci și asupra infrastructurii turistice din România. Deși turismul nu presupune investiții atât de costisitoare ca alte domenii de activitate, acest sector nu a beneficiat până recent de atenția cuvenită. Faptul că astăzi vorbim încă despre unități de cazare, restaurante sau unități de tratament funcționale, acest lucru se datorează în cea mai mare parte muncii și sacrificiilor antreprenorilor români și lucrătorilor din domeniu, care s-au încăpățânat să demonstreze că România trebuie să rămână pe harta celor mai frumoase atracții din lume. Abia după preluarea guvernării de către PNL, turismul a devenit în realitate o prioritate.

Îmi doresc, cu toată forța, ca fondurile europene disponibile prin PNRR sau bugetul multianual al Uniunii Europene, special dedicate modernizării și reabilitării infrastructurii turistice din România, să fie utilizate în integralitate. Am încredere că prin măsuri adecvate pentru sectorul privat și cel public, România va redeveni una dintre atracțiile turistice de calitate, iar contribuția sectorului turistic și balnear la creșterea economică va fi una semnificativă.

Domnul Ervin Molnar:

"Un nou început pentru Partidul Național Liberal"

Fără îndoială, alegerea prim-ministrului Nicolae Ciucă în funcția de președinte al formațiunii reprezintă un nou început pentru Partidul Național Liberal. Cu siguranță, partidul avea nevoie de o reîmprospătare la vârf, de o dinamizare a managementului de conducere, iar premierul este cel mai potrivit om pentru a se ocupa de reclădirea PNL.

Cred că s-a luat cea mai bună și mai potrivită decizie în acest sens, în condițiile actuale ale barometrului electoral și în conformitate cu evoluția formațiunii din ultimele luni. Din păcate, a existat o curbă descendentă reală cu fosta conducere la cârmă și era evident că avem nevoie de o schimbare de direcție, de o nouă abordare, de o viziune modernă și pragmatică, pe care le va aduce cu siguranță prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Sunt încrezător, așadar, că Moțiunea "Uniți pentru o Românie stabilă și puternică", cu care noul președinte a câștigat în cadrul recentului Congres, a meritat să fie votată și merită să fie susținută, deoarece acesta este dezideratul pentru care PNL și-a asumat actul guvernării în plină pandemie și într-o perioadă extrem de grea pentru toți românii.

Valorile în care cred toți liberalii trebuie să ne motiveze, să ne unească, să ne facă să ne îndeplinim obiectivele politice, în scopul unei vieți mai bune pentru fiecare român. Valorile politicii de dreapta sunt cele care au modernizat România și în trecut, iar acum sunt convins că o pot face și în viitor.

Libertatea individuală, garantarea proprietății private, solidaritatea socială și grija față de semeni, antreprenoriatul generator de bunăstare, precum și valorile noastre tradiționale, Familia, Școala, Biserica, Armata, care ne dau identitatea națională și respectul față de tradiții și înaintași, sunt valorile de la care PNL nu a abdicat niciodată, iar ele vor fi perpetuate mult mai dinamic de acum înainte. PNL a fost, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent, partidul modernizării și al dezvoltării, o formațiune raliată valorilor europene și euroatlantice, pe care trebuie să le consolidăm pe mai departe, în cadrul Uniunii Europene și NATO.

Am încredere că, dincolo de acest moment al alegerii premierului Nicolae Ciucă în funcția de președinte, PNL va fi capabil să își recâștige încrederea în forțele proprii, dar și a românilor în noi. PNL nu stă într-un singur om, întotdeauna și-a dovedit forța colectivă, mai ales prin aleșii din teritoriu.

În concluzie, sunt optimist că PNL a ieșit întărit din această schimbare la nivel înalt, iar împreună vom reuși depășirea și stabilizarea situației actuale, precum și găsirea soluțiilor viabile de ajutor al românilor și de dezvoltare a economiei României, pentru a asigura un viitor cu speranțe copiilor noștri. Dacă vom fi mai uniți și mai eficienți, sunt sigur că vom reuși!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Partidul Național Liberal sprijină antreprenorii și accelerarea digitalizării"

Partidul Național Liberal va căuta întotdeauna să protejeze stâlpul economiei românești, antreprenorul. Ministrul PNL al antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu, le dă o veste bună celor peste 7.000 de IMM-uri care riscau să dea înapoi banii din Măsurile 1 și 2. Astfel, dacă antreprenorii își depun rapoartele de progres până în 30 aprilie, vor evita returnarea fondurilor.

PNL va susține mereu aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru IMM-uri, din fonduri nerambursabile, prevăzute prin Măsurile 1 și 2. Măsura vine în ajutorul a peste 7.000 de beneficiari ai Măsurilor 1 și 2 de sprijin pentru IMM-uri, care nu îndepliniseră la termen o formalitate birocratică prevăzută în contractul de finanțare. Aceștia primesc o nouă șansă și pot evita returnarea fondurilor.

Din 14 aprilie, printr-o lege promulgată de președintele României, domnul Klaus Iohannis, IMM-urile aflate într-o astfel de situație au un nou termen pentru a pune la punct toate aspectele necesare. Măsura 1 - "Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile" oferă ajutor financiar nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 de euro/beneficiar - persoane fizice autorizate (PFA), societăți cu răspundere limitată (SRL), întreprinderi individuale, cei care desfășoară profesii liberale.

Măsura 2 - "Granturi pentru capital de lucru" este un program de ajutor de stat finanțat cu aproape un miliard de euro pentru IMM-uri a căror activitate a fost afectată direct sau indirect de răspândirea pandemiei de COVID. Beneficiarii Măsurii 2 pot accesa sume cuprinse între 2.000 și 150.000 euro fiecare. Recent, la începutul lui martie, Ministerul PNL al Antreprenoriatului și Turismului a deblocat fondurile pentru ultimii 3.000 de beneficiari ai Măsurii 2.

O altă veste îmbucurătoare este accelerarea procesului de digitalizare. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin ministrul Marcel Boloș, a anunțat debutul unei campanii de recrutare a unei echipe de experți pentru implementarea reformelor și investițiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Salariile sunt unele competitive și motivante, raportat la nivelul pieței și conform datelor oferite de INS, de la aproximativ 18.900 lei până la 28.700 lei brut pentru ingineri de sistem sau administratori baze de date, și pot urca până la 34.000 lei brut pentru funcția de conducere. Candidații pentru funcția de conducere și pentru cele 16 funcții de execuție pot depune dosarul pentru procesul de selecție până pe 26 aprilie, iar interviurile vor avea loc în perioada 3-5 mai. Partidul Național Liberal va lua mereu măsurile necesare consolidării și dezvoltării României!

Doamna Mirela Furtună:

"PSD oferă ajutor românilor"

PSD rămâne fidel ideologiei social-democrate, care pune omul în centrul politicilor sociale.

În acest sens, în contextul creșterii galopante a prețurilor și a scăderii puterii de cumpărare a românilor, PSD a propus Guvernului adoptarea unui pachet de măsuri sociale. A fost adoptat un pachet de sprijin de 17,3 miliarde de lei, din care 50% va fi finanțat cu fonduri europene.

Românii cu venituri mici vor primi vouchere de 50 de euro la 2 luni pentru alimente de bază. De această măsură vor beneficia familiile cu cel puțin 2 copii sau monoparentale care au un venit mai mic de 600 lei/lună/persoană, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 lei/lună, persoanele care beneficiază de venitul minim garantat și persoanele cu dizabilități.

Mai mult, elevii vor primi vouchere în valoare de 30 de euro pe lună, în perioada școlară, pentru rechizite, haine și alimente.

Valoarea tichetelor de masă va crește cu 50%, de la 20,17 lei la 30 de lei, iar cota de hrană din spitale și pentru copiii și vârstnicii instituționalizați va crește cu 100%, de la 11 lei/zi la 22 lei/zi.

Salariul minim garantat pentru muncitorii din agricultură și pentru cei din industria alimentară va crește la 3.000 de lei brut, iar fermierii, care vor procesa produsele în România, vor primi o primă de 10% din valoare materiei prime procesate.

Vor fi acordate garanții de stat de 80% la credite de maximum 75.000 lei pentru grădiniță, școală, taxe de studii, plată chirie sau avans pentru achiziționarea unei locuințe.

Am adoptat măsuri și pentru agenții economici care au dificultăți în contextul scumpirilor din această perioadă.

Am instituit o schemă de ajutor de până la 400.000 euro/firmă, pentru IMM-urile cărora le-au crescut cheltuielile cu peste 15% la utilități.

Prin ordonanța de urgență adoptată astăzi, vor putea fi actualizate prețurile materialelor de construcții din contractele de investiții publice.

PSD a intrat la guvernare pentru a ajuta românii și rămâne consecvent în promovarea politicilor pentru ajutorarea românilor.

Domnul George Șișcu:

"Guvernarea pentru oameni: sprijin pentru mediul de afaceri și ajutor direct pentru românii vulnerabili!"

România nu a crescut nici o taxă în anul 2022, iar acesta este un atu important pentru a atrage noi investiții în România. Mai mult, bugetul pentru investiții, alocat în acest an de către Guvernul condus de Nicolae Ciucă, este de 88 miliarde de lei, cel mai mare din ultimii 30 de ani.

Este esențial să absorbim o sumă cât mai mare din fondurile europene, după ce în trecut am înregistrat sincope serioase la acest capitol. România va dispune de peste 80 de miliarde de euro în următorii ani, iar acești bani ne oferă posibilitatea să sprijinim mediul de afaceri, să păstrăm locurile de muncă și să recuperăm decalajul care ne separă de țările din vestul Europei.

Pentru PNL, protejarea economiei reprezintă o prioritate. Nu trecem printr-o perioadă liniștită, sunt conflicte în desfășurare în regiunea noastră, dar cu calm și înțelepciune putem depăși aceste vremuri.

Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, iar promisiunea Guvernului, pentru 2022, este că va menține taxele la același nivel. Nu este însă suficient, iar de aceea Guvernul intervine cu programe concrete care să asigure dezvoltare economică. Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" a fost decis de către Guvern în urma discuțiilor pe care premierul Nicolae Ciucă le-a avut cu societatea civilă, dar și cu mediul de afaceri.

Vrem, pe de o parte, să ne asigurăm că economia nu va suferi în acest an din cauza majorărilor de prețuri la energie și că nu va fi periclitată creșterea economică, iar pe de altă parte avem nevoie de solidaritate față de cetățenii vulnerabili.

Toate aceste lucruri nu pot fi realizate fără stabilitate politică și fără responsabilitate. Este nevoie de maturitate și de o bună înțelegere a situației prin care trecem. Mă întâlnesc des cu oamenii, iar de fiecare dată ei îmi transmit că nu mai vor atacuri între politicieni, ci așteaptă soluții la problemele lor. Asta și facem. Punem investițiile pe primul plan pentru a crea noi locuri de muncă și sprijinim mediul de afaceri pentru a dezvolta România.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Independența energetică a României - o prioritate pentru PNL"

În ultimele luni, am vorbit extrem de multe despre domeniul energetic. Și pe bună dreptate. Traversăm o perioadă în care prețul la energie a crescut în mod semnificativ, iar în toată lumea se caută soluții pentru a obține independența energetică și pentru a produce energie cât mai ieftină.

Având în vedere că sectorul energetic reprezintă un domeniu esențial pentru orice stat al lumii, PNL și Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă acordă o importanță majoră investițiilor în domeniul energiei, pentru a ne asigura că avem resursele necesare pentru consolidarea securității energetice a României.

România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat.

Guvernul a analizat, încă de la începutul anului, oportunități de finanțare în valoare de peste 16 miliarde de euro, de care România va putea beneficia, până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice.

Premierul Nicolae Ciucă a cerut prioritizarea în acest proces al generării de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Această abordare urmând să genereze atât beneficii economice, prin dezvoltare sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă în domenii tehnologice de viitor.

Zilele trecute, Guvernul, condus de premierul Nicolae Ciucă, a anunțat că investițiile în energie continuă. Ministrul Virgil Popescu a anunțat că aproximativ 1,4 miliarde de euro din Fondul de Modernizare vor fi alocați pentru proiecte strategice în sectorul energetic din România, după ce Comitetul de Investiții a aprobat acordarea acestor bani.

Concret, vorbim de opt proiecte depuse de CEO pentru producerea de energie din surse regenerabile, în valoare totală de peste 670 milioane euro, din care circa 470 milioane de euro provin din Fondul pentru Modernizare. De asemenea, au fost aprobate fonduri și pentru modernizarea rețelelor de distribuția de energie electrică, în valoare totală de 1,2 miliarde euro, din care peste 100 milioane de euro vor fi alocați anul acesta. Jumătate din fondurile necesare pentru lucrările de modernizare pentru centrala de la Ișalnița, în valoare totală de 506 milioane de euro, vor proveni din Fondul pentru Modernizare, iar pentru centrala Turceni, în valoare totală de 335 milioane de euro, circa 167 milioane de euro vor proveni din Fondul pentru Modernizare.

În perioada imediat următoare, Guvernul va aproba și O.U.G. de reglementare a cadrului instituțional și a fluxurilor financiare pentru operaționalizarea Fondului pentru Modernizare.

Toate aceste măsuri arată că independența energetică a României este o prioritate pentru PNL!

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Domnule ministru Tánczos Barna, răspundeți la subiect!"

La data de 22 februarie 2022 am adresat o interpelare domnului, ministrul mediului, apelor și pădurilor, în care i-am solicitat să-mi comunice modul de soluționare a două sesizări disciplinare, de la înregistrarea cărora au trecut peste 7 luni, precum și modul sau stadiul de soluționare a sesizării penale formulate împotriva reprezentanților Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, inclusiv dacă are știință dacă a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam împotriva acestora. Totodată, i-am solicitat și să-mi comunice dacă reprezentanții Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea au fost suspendați din funcție, având în vedere neregulile grave constatate, precum și că, potrivit surselor noastre, cel puțin domnul Eugen Simionescu ar avea calitatea de suspect într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în care este cercetat pentru abuz în serviciu și purtare abuzivă.

Deși interpelarea era, recunosc, destul de complexă, domnul ministru mi-a răspuns într-un termen rezonabil, la data de 28.03.2022, ceea ce m-a surprins plăcut.

În schimb, conținutul răspunsului m-a lăsat perplex, sau, ca fost luptător, aș zice că parcă m-a lovit în plex. În sinteză, iată cum mi-a răspuns: În urma a două controale din 2020 s-au luat următoarele măsuri: transmitere în copie a raportului la parchet;

- sesizarea comisiei de disciplină din minister;

- sesizarea comisiei de disciplină din cadrul gărzii financiare. Atât.

Răspunsul se încheie cu o formulă aparent foarte politicoasă: "În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru eventuale informații suplimentare".

Dar această formulare este, de fapt, o ironie, pentru că în realitate nu se răspunde la nimic din ce am întrebat. Că s-au trimis rapoartele de control la parchet și s-au sesizat comisiile de disciplină am spus și eu în interpelare. Dar ce au stabilit comisiile de disciplină, în aproape un an de zile, asta așteptam să aflu de la dumneavoastră, domnule ministru Barna Tánczos, și apoi, dacă ați luat vreo măsură concretă pentru a încerca să curmați abuzurile și hoțiile din domeniile dumneavoastră de competență.

Domnule ministru, știm că nu dumneavoastră redactați aceste răspunsuri, dar mă așteptam să fiți mai exigent atunci când semnați documente. Nu cumva acest răspuns neserios ascunde neajunsuri în activitatea unor persoane din subordinea dumneavoastră, pe care cei care au redactat răspunsul încearcă să le ascundă Parlamentului și, pe cale de consecință, publicului pe semnătura dumneavoastră?

Domnul Ioan Balan:

"«Sprijin pentru România» - un pachet de măsuri în favoarea românilor!"

Prin adoptarea Pachetului de măsuri financiare "Sprijin pentru România", Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, a făcut cea mai clară demonstrație - că în centrul programului de guvernare se află cetățenii români și economia românească. Nu mai puțin de 17,3 miliarde de lei vor merge în perioada următoare către românii cu venituri mici, afectați de creșterile de prețuri și către firmele românești aflate în dificultate. Ceea ce este îmbucurător este faptul că aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene și 48% din fonduri de la bugetul de stat. Apreciez în mod deosebit și faptul că Guvernul Ciucă a relansat două măsuri deosebit de importante pentru protejarea locurilor de muncă: angajații nevoiți să intre în șomaj tehnic vor beneficia, de la data 1 mai, de 75% din salariu până la sfârșitul anului, iar angajații nevoiți să-și reducă programul de lucru, vor beneficia de sprijinul financiar al Guvernului, prin continuare programului Kurzarbeit.

Mă bucură în mod deosebit faptul că, în acest pachet amplu de măsuri, Guvernul Ciucă a acordat o atenție deosebită sectorului agricol, atât prin majorarea salariul minim și introducerea unor facilități fiscale, cât și prin subvențiile care se vor acorda către fermierii care vor procesa produsele agricole în România. De asemenea, asigurarea capitalului de lucru pentru fermierii români, într-un buget de 300 de milioane de euro, ne oferă siguranța că românii nu trebuie să-și facă griji în ceea ce privește producția agricolă din acest an și că vom consuma mai mult din ceea ce produce agricultura românească.

Pachetul financiar are foarte multe măsuri menite să-i ajute pe români să depășească această perioadă dificilă: valoarea tichetelor de masă crește cu 50%, norma de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați se dublează, se acordă vouchere pentru alimente de bază pentru românii cu venituri mici sau vouchere pentru elevii care primesc burse sociale, precum și alte măsuri.

Am încredere că toate aceste măsuri îi vor ajuta pe români să traverseze mai ușor această perioadă. De asemenea, îmi doresc, cu toată forța, ca, în paralel cu implementarea acestui program financiar, România să continue, cu aceeași viteză de la începutul anului, programele investiționale derulate din fonduri europene, investiții care ne vor asigura dezvoltarea durabilă și creșterea pe termen lung a standardului de viață.

Domnul Iusein Ibram:

Declarația mea politică se referă la evenimentele petrecute în Imperiul Otoman, în anul 1915.

În privința evenimentelor din perioada 1915-1918 a Imperiului Otoman ar trebui ca istorici și diplomați ai celor două țări să se întâlnească la masa tratativelor și să analizeze evenimentele care au avut loc în această perioadă. Ar trebui să ne întrebăm care au fost cauzele care au dus la acest conflict. Se știe că cele două popoare implicate au avut o istorie, au conviețuit, au creat o cultură împreună. Acest conflict nu s-a produs din senin. Dar aceste evenimente petrecute în perioada anilor 1915-1918 vor fi elucidate atunci când cele două țări își vor relua relațiile diplomatice întrerupte de peste 20 de ani.

După declanșarea Primului Război Mondial, armata țaristă, împreună cu armeni trecuți de partea Rusiei au ocupat o mare parte a Anatoliei de Nord-Est. În această situație, Guvernul Otoman a hotărât să strămute o parte a populației armene din spatele frontului, în zone mai îndepărtate din Sud-Estul Anatoliei, care atunci se întindea în tot Orientul Apropiat. Evident, s-au ivit neajunsuri, dar în niciun caz nu poate fi tratat ca un genocid.

De altfel, statisticile de după Primul Război Mondial demonstrează că cei mai mulți dintre armenii dispăruți apar în Siria, Liban sau în alte părți din Orientul Apropiat.

În încheiere, ar trebui să amintim de privilegiile de care s-au bucurat armenii pe timpul Imperiului Otoman față de alte comunități creștine, ocupând funcții de ambasadori, parlamentari, miniștri, cu o Patriarhie Armeană înființată de Sultanul Mohamed al II-lea în 1453, care funcționează și astăzi.

De asemenea, când milioane de turci mureau pe câmpurile de luptă pentru apărarea teritoriilor lor, membri ai comunității armene erau scutiți de serviciul militar și își vedeau în continuare de comerțul și afacerile lor.

Opinia comunității turce este că în Parlamentul României, fiind cea mai înaltă instituție de încredere a poporului român și a minorităților naționale din cadrul său, printre care și comunitățile turce și armene, încercările de dezbinare a acestor relații din partea unor intervenții nu pot altera buna conviețuire a tuturor membrilor care alcătuiesc România de azi, liberă, democrată și tolerantă.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Suntem obligați de contractul social să protejăm populația vulnerabilă a României!"

Observ în aceste zile o serie de dezbateri care accentuează pozițiile antagoniste ale celor care consideră că populația trebuie ajutată în aceste vremuri dificile economic și ale celor care consideră că toți trebuie tratați egal, și cine rezistă, bine, cine nu, nu. Ultimul aspect declanșator al acestei dezbateri inegale este dat de hotărârea coaliției de guvernare de a acorda vouchere în valoare de 50 de euro pentru categoriile vulnerabile din țara noastră.

Înainte de toate, este foarte important să înțelegem "contractul social" care este între noi, politicienii votați și cetățenii care pun pe umerii noștri responsabilitatea desemnării drept reprezentanți în forul decizional suprem al țării. Faptul că suntem votați de oameni să le apărăm drepturile și dorințele, ne obligă să nu facem discriminare între oameni în ceea ce privește dreptul lor la o viață decentă.

Jean-Jacques Rousseau, părintele conceptualizării drepturilor fundamentale ale omului, formula astfel termenul de "contract social": "fiecare individ cedează comunității drepturile sale, iar în schimbul acestora devine membru al acelei comunități. Dar, ca parte a comunității, el primește în dar drepturile tuturor membrilor, legați de întreg. Individul este privit în cadrul acestei comunități atât ca particular, cât și ca parte a suveranului". Prin aceasta trebuie să înțelegem că noi, demnitarii, suntem obligați să protejăm absolut toate categoriile sociale de cetățeni suverani, în special cele vulnerabile!

Apoi, trebuie să luăm în considerare faptul că în țara noastră extrem de mulți români trăiesc sub limita de sărăcie. Statisticile europene arată că peste 1.5 milioane de români trăiesc cu mai puțin de 25 lei pe zi! Peste 30% dintre angajații din România ajung acasă cu mai puțin de 1.400 lei pe lună. De cele mai multe ori, familiile sărace fac și cei mai mulți copii - din cauza accesului deficitar la servicii de sănătate, lipsa educației ș.a. -, iar acești copii sunt extrem de vulnerabili în fața sărăciei. În 2020, România a înregistrat cea mai mare rată a copiilor expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială (41,5%), iar asta ne pune pe primul loc în Uniunea Europeană. Este inutil să vă reamintesc importanța unui voucher de 50 de euro pentru aceste familii în nevoie! Este diferența de a avea ce pune de mâncare pe masă și a lăsa copiii flămânzi.

Totodată, România are peste 2.7 milioane de pensionari care primesc o pensie mai mică de 1.500 lei pe lună. Conform Casei Naționale de Pensii, circa 1,9 milioane de pensionari aveau pensii de cel mult 1.000 de lei, aceștia reprezentând 40% din totalul pensionarilor din România. Coșul minim de consum pentru un trai decent era, în 2019, de 2.684 de lei (560 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert. Mai mult, datele biroului de statistică al UE, Eurostat, arată că unu din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei.

Putem, în aceste condiții, să mai punem în discuție urgența cu care statul român trebuie să îi ajute pe acești oameni? Cu siguranță, nu!

Însă, un singur lucru doresc să aduc atenției dumneavoastră: poate ar fi oportună o analiză mai profundă a statului român cu privire la nevoile pe care le au diferitele categorii de români aflați în nevoie. Spre exemplu, acești mai mult decât bineveniți 50 euro sunt folosiți de familiile sărace, cu mulți copii, pentru a asigura o masă un pic mai decentă pentru membrii familiei. S-ar putea să nu fie valabil în ceea ce privește pensionarii pentru care plata medicamentelor sau a utilităților este mai urgentă decât necesarul de alimente. Chiar dacă medicamentele sunt compensate pentru aceștia, contribuția tot consumă un procent semnificativ din pensia și așa foarte mică.

De aceea, consider că lista de produse propusă de Ministerul Muncii trebuie gândită foarte atent și completată, după cum a considerat și ministrul Marius Budăi, având în vedere aceste diferențe în nevoile pregnante ale diferitelor categorii sociale vizate.

După cum vedeți, problemele reale ale românilor transcend teoretizările capitaliste și macroeconomice ale unor politicieni preocupați mai mult de stabilitatea corporațiilor decât de grija oamenilor simpli care chiar nu au ce pune mâine pe masă. Supraviețuirea multor oameni în nevoie este mai importantă, în orice doctrină, ca profitul și investițiile imediate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre modificarea legii offshore"

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, aș dori să salut prin intervenția mea de astăzi, decizia Coaliției de guvernare în ceea ce privește modificarea legii offshore.

Proiectul de lege depus în Parlament este unul absolut necesar și va readuce echilibrul între stat și investitori, de o manieră care deblochează nu doar investițiile și exploatările de gaze din Marea Neagră, ci și pe cele terestre, de mare adâncime. Pe termen scurt, acest lucru va însemna reducerea dependenței de gazul rusesc, dar și consolidarea siguranței energetice a țării noastre, cu beneficii, inclusiv de preț, pentru populație și economie. Avem șansa de a deveni lider regional, iar românilor le oferim acces la gaze mai ieftine.

Unul dintre cele mai importante aspecte, survenite în urma unor ajustări de ultimă oră susținute de PSD, este că statul român își apără ferm interesele, prin ANRE, care avizează contractele bilaterale și prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat, care are drept de preemțiune în privința achiziției de gaz. Astfel, companiile care extrag gazul românesc nu pot vinde oricând, oricum, oricui!

Ca parlamentar preocupat de problemele din sectorul energetic și direct implicat în mai multe discuții și dezbateri, aș sublinia câteva dintre beneficiile și prevederile esențiale ale proiectului de modificare a legii offshore. Consider că aceste precizări sunt necesare în contextul în care mulți români se întreabă ce va obține România de pe urma acestei legi.

În primul rând, România va avea surplus de gaze naturale. Practic, dublându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar și timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în țară. De asemenea, țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că, atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă, oferta va scădea, iar românii vor benefica de prețuri mai mici.

Prin această lege, pe care sper să o adoptăm în cel mai scurt timp, România își întărește securitatea energetică și reduce dependența de gazul rusesc, prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale. Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an, și aici vorbim de o producție de circa un miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor. La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor, și primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027.

Legea va asigura stabilitate și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore, adică exploatările pe uscat, de mare adâncime. Proiectul stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, practic, urgentând investițiile onshore de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România. Exploatarea se estimează că va începe în prima parte a anului 2024.

Nu în ultimul rând, legea depusă stabilește un regim fiscal competitiv. În așa fel, încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român și 40% pentru investitor. Consider că este o împărțire corectă și echitabilă, care ține cont de interesele strategice ale statului român.

În încheiere, aș dori să mă refer la un aspect de care trebuie să ținem cont în aplicarea legii offshore: va trebui să fim foarte atenți la nivelul prețului de vânzare al gazelor extrase din România sau de pe teritoriul țării noastre. România nu va avea nimic de câștigat din gaze dacă nu se va respecta obligația de vindere pe piața internă. Totodată, o atenție sporită trebuie să manifestăm și în cazul gestionării supraprofitului acestor companii și al descurajării practicilor incorecte de evitare a taxării.

Domnul Marian Crușoveanu:

"Prin Legea offshore, punem în mișcare resursele naturale pentru o Românie puternică și independentă energetic"

Pe agenda noastră de lucru se va afla, în curând, Legea offshore, o temă extrem de importantă pentru toți românii, pentru țara noastră, pentru astăzi, pentru mâine și pentru ceea ce urmează în următorii 20-30 de ani pentru economia și sistemul energetic românesc. Este o lege care privește spre viitor, prin care putem câștiga o bătălie foarte importantă, aceea de a asigura securitatea energetică a țării noastre.

Doresc să amintesc faptul că țara noastră are o tradiție în producerea de petrol și gaze naturale, fiind una dintre cele mai vechi țări din lume care s-a afirmat în acest domeniu. Prin această lege, deblocăm investițiile de exploatare a gazelor din Marea Neagră, astfel având șansa de a ne asigura o poziție strategică în regiune. Aș atrage atenția asupra faptului că, prin demararea proiectelor de exploatare, pe lângă creșterea securității energetice, vom obține și reducerea dependenței de gaze de import, precum și asigurarea tranziției către surse de energie curată la un cost accesibil pentru consumatorii casnici, cât și pentru agenții economici.

În condițiile în care nu dezvoltăm și nu sprijinim acest domeniu, țara noastră, până în 2030, poate ajunge la o dependență mult mai mare de importuri de gaze naturale, ceea ce poate afecta semnificativ securitatea energetică și economia țării noastre. Conform datelor existente, producția de gaze naturale din România acoperă aproximativ 80% din nevoile pe care le are țara noastră, ceea ce nu este suficient.

Investițiile în exploatarea și producția de gaze naturale din Marea Neagră, care se vor realiza, vor avea un impact extraordinar de mare pentru economia României, dar mai ales asupra județului Constanța. Conform unui studiu făcut de Deloitte, în anul 2018, se preconizau investiții cumulate în producție în valoare de 15,7 miliarde de dolari, care ar fi urmat să genereze 71,3 miliarde de dolari contribuție la PIB, 26 de miliarde de dolari venituri la bugetul de stat și peste 30.605 locuri de muncă. Evident că, prin demararea investițiilor, creăm premise economice pentru o țară puternică și stabilă, de care să beneficieze România și românii.

Gazele naturale au un impact mai mic asupra mediului, cu 40% față de cărbune, ceea ce va permite României să parcurgă tranziția către energii verzi și îmbunătățirea vieții atât a locuitorilor județului Constanța, dar și a tuturor românilor. Acest sector de exploatare și producție de gaze naturale va dezvolta și industrii conexe pentru următoarele decenii, de care vor beneficia toți românii.

Nu în ultimul rând, aș atrage atenția asupra faptului că avem obligația de a oferi românilor din fiecare județ gaze naturale din Marea Neagră, la preț suportabil și corect. Rolul gazelor naturale este vital, în tranziția către o energie cât mai curată, iar viitorul țării noastre este strâns legat de acest zăcământ din Marea Neagră, însă nu trebuie să uităm că este obligatoriu să dezvoltăm rețelele de distribuție de gaze naturale, căci în acest fel vom reduce folosirea lemnului ca sursă de încălzire, fiind folosit în peste 50% din locuințe. La gaze naturale, pe de altă parte, sunt racordate doar 30% din gospodăriile din România.

Când vine vorba despre județul Constanța, conform Anuarului Statistic al Județului Constanța, în anul 2019, la rețeaua de gaze naturale erau racordate doar 18 localități. Dacă ne raportăm la numărul total de localități - municipii, orașe, comune, sate - vom ajunge la concluzia că rețeaua de gaze este extrem de puțin dezvoltată.

De aceea, una dintre bătăliile importante pentru viitorul energetic al României este de a racorda cât mai multe locuințe la rețeaua de gaze și de a beneficia cât mai multe gospodării de acest zăcământ din Marea Neagră.

În acest fel, construim o Românie puternică, independentă energetic, cu oameni care să beneficieze în mod corect de resursele de care dispune țara noastră. Cu siguranță sunt și alte județe unde rețeaua de gaze naturale este limitată.

De aceea, sper ca, prin Legea offshore, Guvernul să încurajeze proiecte prin care cât mai multe localități să fie racordate la rețeaua de gaze naturale.

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"Gaze naturale mai ieftine pentru români!"

România va avea surplus de gaze naturale, iar românii vor beneficia de prețuri mai mici prin modificările Legii offshore pe care le propune PSD. Legea offshore, susținută de PSD, deblochează investițiile și exploatările de gaze din Marea Neagră, dar și pe cele terestre, de mare adâncime, de exemplu exploatarea Caragele, Buzău, unde s-a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din ultimii 30 de ani. Soluțiile legislative susținute de PSD prevăd că statul român își apără ferm interesele, prin Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei, cea care avizează contractele bilaterale și prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat, care are drept de preemțiune în privința achiziției de gaz. Pe scurt, companiile care extrag gazul românesc nu pot vinde oricând, oricum, oricui!

Beneficiile proiectului de modificare a Legii offshore.

Întărește securitatea energetică a României și reduce dependența de gazul rusesc, prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale. Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an, cu o producție de circa un miliard de metri cubi annual. La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor și primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârșitul anului 2026 - începutul anului 2027.

Proiectul stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, fiind asigurată stabilitate și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime). Unul dintre efecte este urgentarea investițiilor onshore de la Caragele, județul Buzău, unde exploatarea se estimează că va începe în prima parte a anului 2024.

Legea depusă stabilește un regim fiscal competitiv, în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) - 40% (investitorul).

Prin aceste modificări va fi dublată producția de gaze naturale în România, cu mult peste necesarul actual de consum intern. Țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că, atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă, românii vor beneficia de prețuri mai mici.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În calitate de deputat, reprezint în Parlamentul României județul Suceava, unul dintre județele cu cel mai mare potențial turistic din România. Din această postură, îmi exprim profunda indignare față de amenajarea deplorabilă, absolut penibilă a standului României, la Târgul Internațional de Turism "The Travel&Adventure Show", organizat la New York.

Nu mă interesează deloc culoarea politică a celor care au răspuns de pregătirea acestui eveniment. Aici nu mai este vorba despre relații sau culori politice. Este vorba despre imaginea României și despre interesele țării noastre, într-o piață extrem de competitivă cum este cea a turismului. Ca parlamentar al unui județ cu atât de multe obiective turistice incluse în patrimoniul UNESCO, nu pot rămâne indiferentă atunci când văd această bătaie de joc față de imaginea turismului românesc. Este inadmisibil ceea s-a întâmplat la New York.

I-am adresat o întrebare ministrului turismului, domnului Constantin Cadariu, despre cum au fost cheltuiți cei 8.000 de dolari alocați pentru acest eveniment. Sincer, nu înțeleg pe ce s-au dus banii. Nu îl învinovățesc pe domnul ministru personal, pentru că este evident că nu ministrul trebuie să se ocupe de organizarea unor evenimente de acest gen. Dar, atunci când ajungem într-o situație care pune turismul românesc într-o situație atât de jalnică, ministrul are obligația să intervină.

Deci, îi solicit insistent domnului Cadariu să ia măsuri ferme, pentru ca astfel de situații penibile să nu se mai repete. Cei care trebuiau să se ocupe de pregătirea participării României la Târgul Internațional de Turism de la New York nu au nicio scuză. Este inadmisibil să te prezinți într-un asemenea hal, iar apoi să te mai și mândrești pe pagina de Facebook a Consulatului României de la New York, ca și cum ai fi marcat o mare realizare.

Am văzut dreptul la replică al Ministerului Antreprenorialului și Turismului care încearcă parcă să scuze culpa celor care s-au ocupat de standul României, pe motiv că așa ar fi fost și în alți ani și că la fel s-au prezentat cele mai multe țări prezente la acel târg. Nu pot fi de acord cu o astfel de explicație. Nu știu dacă într-adevăr peste 90% dintre expozanți s-au prezentat în același format cu coli A4, tipărite la imprimantă de birou și agățate de o draperie neagră, dar nici nu mă interesează dacă și alte țări s-au prezentat la fel de prost. Pe mine mă interesează România, iar postura în care fost pusă țara mea și turismul românesc la acest eveniment internațional este de-a dreptul rușinoasă, cu atât mai rău dacă situația a fost la fel și în anii anteriori, cum se spune în comunicatul Ministerului Turismului. Aceasta nu poate fi o scuză. Ceea ce am văzut acolo este de un amatorism absolut înfiorător. Și este foarte rău dacă la fel a fost și în anii precedenți. Iar dacă așa a fost, trebuie făcută o schimbare radicală.

Deci, cu tot respectul, îi solicit domnului ministru Cadariu să ia măsuri ferme, pentru ca această situație penibilă în care s-a aflat România nu se mai repete.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"«Sprijin pentru România», cel mai amplu pachet de sprijin atât pentru companii, cât și pentru cetățeni"

Programul "Sprijin pentru România" este în valoare de 17,3 miliarde de lei (9 miliarde de lei - fonduri europene, 8,3 miliarde de lei - buget de stat) și va fi implementat în perioada imediat următoare. Acesta cuprinde acordarea de vouchere pentru alimente, rechizite și haine, dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale, creșterea valorii tichetelor de masă, scheme de ajutor de stat, acordarea unor granturi, proiecte și ajutoare pentru tineri.

Principalele măsuri includ:

• 300 de milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor; se va acorda ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15% la utilități;
• 200 de milioane de euro pentru investițiile cu impact major în economie, cu posibilitate de prelungire; se va acorda ajutor de stat pentru stimularea investițiilor în valoare de peste un milion de euro;
• 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție - sunt estimați 4.000 de beneficiari.

Alte măsuri cuprinse în pachetul "Sprijin pentru România" cuprind:

• Ajustarea contractelor de investiții publice în derulare, finanțate din fonduri naționale și europene, în funcție de creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport, utilaje;
• 5,2 miliarde de lei sprijin pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare - în 2022;
• 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la finalul 2022;
• Continuarea programului Kurzarbeit - reducerea programului de lucru;
• 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România;
• Prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri;
• 300 de milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români;
• Salariul minim în agricultură și industria alimentară - 3.000 de lei brut;
• 100 de milioane de euro pentru Casa de Comerț "Unirea";
• Vouchere pentru alimente de bază - 50 euro la fiecare două luni pentru familii cu cel puțin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună, pentru pensionari cu venit mai mic de 1.500 lei/lună, pentru persoanele cu venit minim garantat, pentru persoanele cu dizabilități;
• Vouchere pentru elevii care primesc burse sociale - 30 de euro pentru achiziționarea de alimente, haine, rechizite;
• 200 de lei în plus pentru salariul minim;
• Plus 50% valoarea tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;
• Dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei/zi la 22 lei/zi;
• Alocația zilnică de hrană crește de la 12 la 16 lei/zi, respectiv 16,6 lei/zi la 22 lei/zi, în funcție de vârstă;
• Se majorează sumele lunare de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială pentru unele nevoi personale, de la 28 lei la 150 lei;
• Cresc cu 58,5% sumele acordate anual copiilor și tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite;
• Alocația lunară de plasament crește de la 630 lei la 900 lei/lună, iar în cazul copiilor cu dizabilități, de la 945 lei/lună la 1.350 de lei/lună;
• Extinderea Programului de fertilizare în vitro - în 2022 pot aplica 5.000 de persoane;
• 500 de milioane lei, garanții pentru Programul "Family Start", până la 75.000 de lei, și pentru Programul Național "Student Invest", până la 50.000 de lei; acest program reprezintă o necesitate care oferă în această perioadă dificilă un sprijin concret tuturor românilor și companiilor românești.

Aceste măsuri vor contribui la echilibrarea economiei și vor crește reziliența țării noastre în fața tuturor posibilelor provocări viitoare.

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Cursurile de educație civică privind Uniunea, o necesitate care lărgește orizonturile cunoașterii"

Despre curricula școlară națională se vorbește intens, fiind "demontată" și reîmbinată în funcție de fiecare vorbitor în parte, dar și de debutul sau sfârșitul anilor de studii ori de rezultatele diverselor examene finale.

Și din calitatea de părinte, dar și din cea de parlamentar, mă alătur și eu celor care remarcă faptul că programele școlare vor trebui regândite integral, adaptate nevoilor atât de clamate de piața muncii de acum, cât și de perspectivele pe care aceasta le va genera în viitor.

Parlamentul a operat, prin diverse legi, unele optimizări asupra curriculei școlare prin integrarea de noi materii, necesare îmbunătățirii posibilităților de dezvoltare a copiilor, însă este evident că mai avem mult de lucru în ceea ce privește atingerea de noi standarde în învățământul de masă. Performanțele răsunătoare ale anumitor elevi, la diverse concursuri naționale sau internaționale, vin și confirmă faptul că trebuie să facem mai multe eforturi privind reformarea integrală a sistemului de predare, astfel încât să beneficiem, din nou, ca popor de elite consistente, recunoscute la nivel internațional. Am militat mereu și voi continua să fac demersuri pentru lărgirea orizonturilor de cunoaștere a tuturor elevilor, oferindu-mi susținerea concretă pentru toate proiectele fezabile.

Aprobarea raportului referitor la educația civică privind Uniunea, la nivelul Parlamentului European, va statua organizarea de cursuri de educație civică privind UE în toate școlile din statele membre.

Cel mai probabil vor exista o serie de voci critice care vor sări cu observația că se va încărca și mai tare curricula școlară, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când o nouă materie salutară a fost inclusă studiului în unitățile de învățământ național. Nu mă voi lansa în replici a priori, ci voi argumenta strict cu avantajele pe care un astfel de nou obiect de studiu le va genera nu doar în rândul elevilor de acum, ci se va dovedi benefic, etapizat, pentru toți cetățenii europeni maturi ai anilor următori.

În primul rând, educația civică privind Uniunea Europeană va susține și va ajuta actul educațional, venind în completarea informațiilor, oferite elevilor de către profesori, și pentru alte materii din curriculă.

În al doilea rând, prin asimilarea unor astfel de cunoștințe, care par accesibile tuturor, numai că nimeni nu se prea obosește din proprie inițiativă să le acceseze, ne vom asigura că cetățenii noștri vor ști mai bine care le sunt drepturile și obligațiile în plan european, vor dobândi mai multe cunoștințe despre statele membre ale Uniunii Europene, despre istoria și cultura lor. Pe de o parte, vom reuși să întărim reziliența societăților noastre prin dezvoltarea sentimentului de apartenență la această comunitate democratică, unică în lume, iar concomitent, ne vom întări identitatea națională în raport cu specificul celorlalte națiuni membre.

Mai mult, acest tip de competențe va întări rolul cetățenilor europeni în procesul decizional al Uniunii Europene și le va permite să reacționeze mai bine la provocările continentale și globale.

Subliniez că, dacă raportul referitor la educația civică privind Uniunea Europeană va fi adoptat, vom avea nevoie de o programă școlară comună, disponibilă în toate statele membre, de profesori formați în această direcție, de metode și de conținut adaptat diferitelor categorii de cursanți, inclusiv în format online, și de resurse adecvate, finanțate corespunzător.

Așadar, va fi un proces mai amplu, a cărui implementare cât mai conformă și cât mai performantă va presupune ceva timp. Ca orice obiectiv durabil, atât de necesar întăririi identității comune, europene, inclusiv prin dezvoltarea educației pentru cetățenie europeană, este posibil ca acesta să implice să fie coordonat la nivelul Uniunii și printr-o structură responsabilă, activă, poate chiar o agenție care să își asume acest rol.

Vă reamintesc că obiectivul cursurilor despre Uniunea Europeană a fost propus pe agenda europeană de Victor Negrescu, în cadrul Programului Președinției României la Consiliul UE. Și tot în acest scop, eurodeputatul social-democrat a inițiat o petiție împreună cu PES activists România. Acest demers s-a bucurat de susținerea a peste 20.000 de persoane, printre care mă număr și eu, în calitatea mea de președinte al Consiliului Național PES activists România.

Altfel spus, pașii incipienți au fost de multă vreme făcuți în această privință, iar acum așteptăm doar votul final de la nivelul Parlamentului European, prin care va fi confirmată lărgirea orizonturilor cunoașterii și prin prisma asimilării educației civice privind Uniunea Europeană.

Domnul Vasile Nagy:

"Facturile și profitul - energia electrică"

În ultima perioadă se discută foarte intens despre problema facturilor la energie electrică, nu doar că a intervenit problema schimbării furnizorilor, ci unii oameni chiar au primit facturi de multe zeci de ori mai mari decât în mod normal.

Facturile la energie electrică au explodat în ultima perioadă, și asta după ce și prețul a crescut. Fiecare român decis să beneficieze de astfel de servicii și care și-a asumat un astfel de contract nu are ce face decât să plătească ceea ce i se cere.

Există persoane care au primit facturi cu mult mai mari decât în mod normal, chiar și după scumpirea energiei electrice, iar aceasta din cauza faptului că furnizorul a estimat un consum cu mult peste cel adecvat.

Mai exact, este vorba despre primirea unor facturi foarte mari, nereale, la energie electrică, cazuri de debranșări, pentru neplată a unor facturi greșite încă necorectate, precum și situații urgente care pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Liberalizarea pieței a început de la 1 ianuarie 2021, iar clienții casnici ar fi trebuit să caute oferte avantajoase de furnizare a energiei. ANRE nu va mai stabili prețurile pentru consumatorii casnici, acestea fiind calculate de furnizorul tradițional și se vor numi prețuri de serviciu universal.

Consumatorii fie vor rămâne cu actualele contracte, la prețuri de serviciu universal, care cresc cu 13%-26%, fie au încheiat alte contracte în piața liberă.

Nu toți românii au știut că trebuie să încheie contracte noi și să rămână automat clienții actualilor furnizori și vor plăti prețuri mai mari, adică prețurile din oferta de serviciu universal, mult mai mari decât cele de pe piața liberă.

Cei mai mulți consumatori nu au informații suficiente cu privire la posibilitatea și procedurile privind alegerea unui furnizor de energie electrică după liberalizarea totală a pieței de la 1 ianuarie 2021, iar aproape 70% consideră că Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei nu a informat populația, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research pentru Asociația Energia Inteligentă.

La o lună jumătate de la liberalizarea pieței de energie, întrebați dacă au suficiente informații despre posibilitatea și procedurile pentru alegerea unui furnizor de energie electrică după data de 1 ianuarie 2021, doar 35,9% dintre cei intervievați au răspuns afirmativ, iar 59,9% negativ, 4,2% nu știu sau nu răspund.

ANRE nu a făcut suficiente eforturi pentru a informa consumatorii în legătură cu procesul liberalizării pieței de energie electrică realizat la 1 ianuarie 2021, 26% dintre respondenți au răspuns afirmativ și 69% negativ. Procentul nonrăspunsurilor este de 5%.

Dacă factura este mai mare ca urmare a scumpirii energiei electrice în baza unui contract pe care vi l-ați asumat și în baza unui consum real, nu aveți ce să faceți, eventual puteți cere plată eșalonată a acesteia.

Estimarea de consum trebuie făcută pe baza istoricului fiecărui client în parte. Dacă dumneavoastră consumați în medie pe lună 150-200 de kilowați, nu este în regulă să primiți o factură cu un consum estimat dublu sau triplu. Dacă problema nu se rezolvă, puteți să vă adresați Autorității de Reglementare în Energie sau Autorității de Protecție a Consumatorului.

Prin autocitirea indexului și trimiterea lui lunară către furnizor, scăpați practic și de regularizările care vă scot din buzunar sute sau mii de lei. Am putea scăpa și de autocitirea indexului, dacă furnizorii ar instala contoare inteligente care transmit datele în timp real, la distanță.

Datele ANRE arată că, la începutul anului 2022, doar puțin peste un milion de clienți casnici aveau sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice instalate.

Până în 2028, un procent cuprins între 24% și 70% dintre consumatorii fiecărui distribuitor va trebui să aibă montate astfel de contoare inteligente.

În spatele facturilor mai mari la energie se află foarte mulți bani. Liberalizarea haotică a pieței energiei din România a dus și la apariția unor profitori.

În România erau până pe 1 ianuarie 2022, aproape 6 milioane de consumatori casnici care aveau un contract reglementat. Toți plăteau un preț maxim negociat de stat cu furnizorii firmelor care ofereau energie electrică în apartamente și case.

Aproape 99% dintre cei 6 milioane de consumatori, majoritatea casnici, primeau energia de la șapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA și Tinmar Energy SA.

RCS&RDS, un alt jucător mai nou pe piața de energie, deținea, conform raportărilor companiei, aproape 150.000 de abonați la sfârșitul anului trecut.

După liberalizare, consumatorii au putut să aleagă dintre 57 de firme care este compania care le furnizează energia.

La șapte luni după liberalizare, sub 1,4 milioane de români și-au schimbat contractele și aproximativ 120.000 și-au schimbat furnizorul, conform datelor obținute de Europa Liberă de la ANRE.

Peste jumătate din aceștia au încheiat un contract cu Hidroelectrica SA, compania națională care produce energie în cadrul centralelor amplasate în barajele cursurilor râurilor și ale Dunării.

Un număr de 5,75 de milioane de consumatori și-au păstrat furnizorul actual, dar au schimbat tipul și durata contractuală, iar 120.000 de consumatori din 5,9 de milioane reprezintă puțin peste 2%. Asta înseamnă un eșec răsunător. Practic, nu s-a schimbat nimic, doar au permis marilor furnizori să-și mențină cota de piață și să decidă totul în domeniu, iar micii furnizori au fost obligați să crească tarifele pentru a rezista pe piață.

70% din consumul zilnic național de energie este produs de doar patru companii - Nuclearelectrica S.A., Hidroelectrica S.A., OMV Petrom S.A. și Complexul Energetic Oltenia S.A. Energia regenerabilă (eoliană, solară, biomasă etc.) atinge în cele mai bune zile în jur de 30%-32% din consumul zilnic energetic al țării.

După ce este produsă energia zilnică de către Hidroelectrica, spre exemplu, sau de alt producător, aceasta intră în sistemul național.

Rețeaua națională (de înaltă tensiune) este asigurată de compania de stat Transelectrica. Situația este identică și în domeniul gazelor.

De aici, energia produsă de centralele hidroelectrice poate fi transportată doar de anumite companii, cărora statul român le-a concesionat dreptul exclusiv de a distribui energie electrică sau gaze.

În România, prin ordine ale ANRE din 2004 și 2005, s-a stabilit că subsidiarele de profil ale Enel, Electrica și E.ON au dreptul exclusiv de a distribui energie. Altfel spus, s-o preia din rețelele de înaltă tensiune și s-o transporte în sistemul de joasă tensiune, cele care alimentează zonele rezidențiale.

Mai mult, în baza acestor ordine ale ANRE, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai stabilit în martie 2021 că alți producători nici măcar nu au dreptul să-și dezvolte o rețea proprie de distribuție a energiei. Aceste reglementări fusese atacate în instanțe din 2017 de RCS&RDS care dorea să-și dezvolte rețeaua proprie de distribuție.

Judecătorii au stabilit, conform motivării deciziei, că societățile cărora statul român le-a acordat concesiunea rețelelor de distribuție au "dreptul să refuze ca și alte companii să presteze în respectivele regiuni serviciul de distribuție a energiei electrice prin rețele de distribuție proprii, invocând dreptul exclusiv de a presta respectivul serviciu în acele regiuni, dobândit prin contractele de concesiune".

Revenind, de la 1 ianuarie s-a permis societăților care și-au asumat rolul de furnizor șansa de a prelua energia de la distribuitor și a o oferi populației.

Pe piață au intrat trei tipuri de firme, producătorii privați de energie regenerabilă (solară, eoliană etc.) și hidroelectrica, firme care produc energie cu scopul de a o vinde direct sau la bursă, prin liberalizare, aceste firme au putut să vândă direct energia pe care o produc către consumatori casnici, stabilind orice preț au considerat corect. De obicei, aceste societăți produc cea mai ieftină energie.

Un alt tip de societăți sunt comercianții de energie, firme care cumpără energie pentru a o vinde mai departe către populație sau alte societăți, iar un alt tip sunt platformele industriale care realizează energie electrică pentru activitatea proprie - de exemplu ALRO Slatina sau Liberty Galați.

Prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele șase luni cu 24%, conform datelor obținute de Institutul Național de Statistică. Însă această este media până în iunie. Acum, în piață, sunt companii care au majorat tarifele și până la 65%.

După scandalul legat de dubla facturare a certificatelor verzi de către companiile de distribuție a energie electrice, facturile consumatorilor români ar fi trebuit să suporte câteva modificări din care să reiasă, așa cum au promis autoritățile, că banii încasați ilegal vor fi returnați consumatorilor. Iată, însă, că nu se întâmplă deloc așa.

Dimpotrivă, prin niște artificii de calcul pe care factura nu le arată, evident, rezultă că plătim la fel sau chiar mai mult raportat la numărul de kilowați consumați.

Cu alte cuvinte, ENEL, compania care a fost direct implicată în scandalul dublei facturări, a calculat cât s-a furat pe parcursul anului trecut prin intermediul certificatelor verzi, dar a uitat să mai și returneze ceva înapoi, cum s-a angajat de altfel.

Milioane de români nu vor beneficia de măsurile prevăzute în Ordonanța de urgență care plafonează prețurile la energie electrică, pentru că nu se încadrează în plafonul prevăzut de lege.

Prin Ordonanța de urgență care a intrat în vigoare de la data de 1 aprilie, există o serie de consumatori care vor plăti energia electrică la prețul pieței, care este mai mare decât plafonările acordate firmelor pentru energie.

Este vorba despre consumatori care nu se încadrează în plaja de consum de 300 de kilowați lunar, pentru care Guvernul oferă plafonarea, așa că tot ce trece de 300 de kilowați vor plăti la tariful de pe piață. Potrivit tarifelor de pe piață existente, acestea sunt cuprinse între 1,5 lei și chiar 4 lei/ kilowat.

Prețul la energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 kWh, și de maximum 0,8 lei/kWh, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 100 kWh și 300 kWh inclusiv.

În cazul clienților noncasnici, prețul este de maximum un leu/kWh. Până acum, plafonul era de 0,8 lei pe kWh pentru toată lumea, în timp ce pentru firme există un tarif plafonat la un un leu pe kwh.

Guvernul trebuia să plafoneze prețul la energie electrică la un leu pe kwh și pentru consumatorii casnici, nu doar pentru firme.

Astfel, românii care nu se încadrează în aceste limite de consum vor plăti pentru energie electrică mai mult decât firmele, pentru că vor plăti curentul la prețul pieței.

Așadar, o familie care are un consum lunar de 301 kwh pe lună, de la 1 aprilie, va plăti o factură la energia electrică cuprinsă între 420 și 1.200 lei, în funcție de tariful negociat cu furnizorul de energie electrică.

Domnul Nicolae Giugea:

"România continuă să exporte subvenții!"

Subvențiile acordate de statul român din bugetul public ar trebui să fie acel rău necesar care să conducă la relansarea unor sectoare de activitate sau întreprinderi publice aflate în dificultate, la dezvoltarea unor ramuri industriale sau la salvarea unor ramuri strategice ale economiei. Cea mai mare parte a statelor dezvoltate apelează la subvenții, însă nu pe termen nedeterminat, ci numai până când efectele anticipate se produc și își iau toate elementele de siguranță că subvenția plătită de acel stat rămâne în economia acelui stat.

În România, deși bugetul public este sugrumat de cea mai mare evaziune din Uniunea Europeană, deși cetățenii care alimentează bugetul strâng cureaua de la un an la altul, subvențiile se dau pompieristic, către sectoare ineficiente și, mai mult decât atât, mare parte din aceste sume merg direct sau indirect în afara frontierelor țării.

Din subvenția pentru cumpărarea unui autovehicul electric nu rămâne mai nimic în România, pentru că și Dacia produce noile modele electrice în Est-ul Asiei, nu la Mioveni. Subvenția pentru încălzire sau pentru carburanți merge în cea mai mare parte tot în străinătate, în statele de unde România se aprovizionează cu produse energetice primare. Noua subvenție pentru procesarea produselor agricole propusă în cel mai recent pachet de măsuri anunțat de Guvern va merge tot către alte state, căci operatorii români, ca să beneficieze de ea, ar trebui, în primul rând, să aibă capacități de procesare!

Sunt unul dintre cei care susține cu toată forța sprijinul statului pentru economie, agricultură și cetățeni! Susțin sprijinul financiar, însă de o manieră inteligentă, astfel încât banii munciți cu sudoare de români și strânși din buzunarele lor să se întoarcă tot la ei, prin capacități competitive de producție, prin investiții în sectorul public și privat, prin creșterea ofertei de produse fabricate exclusiv în România.

Alocarea fondurilor publice, doar de dragul de a spune că ai făcut ceva pentru țară, nu va conduce nici la dezvoltarea capitalului românesc, nici la diminuarea dependenței de importuri și nici la bunăstare pentru angajați, angajatori sau pensionari.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeșteptarea poporului român - Opinii referitoare la suveranitatea națională"

Problema suveranității necesită o dublă abordare, după cum urmează.

Uniunea Europeană nu este un stat - nici, eventual, un stat complex/compus, federal sau confederal, dar nicio organizație internațională, interguvernamentală, ci întrunește elemente de la ambele structuri.

Tratatul de la Lisabona precizează că Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Acestea respectă funcțiile esențiale ale statului și în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special securitatea națională rămâne în responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru - art. 3a, alin. (2).

"Orice competență care nu este atribuită Uniunii prin tratate, aparține statelor membre." - art. 3 alin. (1).

Constituția României prevede ca suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

Niciun grup și nicio persoană nu poate exercita suveranitatea în nume propriu.

Concepția suveranității poporului presupune ca puterea oficială și legitimă reprezintă un sistem complex, multifuncțional, și are un caracter public, deci noțiunea are caracter oficial și legitim, dar și de sistem complex, multifuncțional cu un accentuat caracter public.

Suveranitatea de stat își are legitimitatea în suveranitatea națională, fiind supremă în raport cu celelalte puteri sociale și independentă față de puterea oricărui stat și nu admite ca altă autoritate să exercite puterea statului asupra teritoriului și populației.

În cadrul Uniunii Europene, suveranitatea statelor membre se realizează prin cedarea competențelor statelor către Uniune, ceea ce, în mod evident, diminuează prerogativele suveranității naționale. Uniunea reunește state cu suveranitatea limitată; statele membre nu pot invoca dispoziția legislativă națională, nici măcar Constituția proprie; integrarea României implică modificări legislative, inclusiv de ordin constituțional; prioritatea ordinii comunitare asupra celei interne, a legislației comunitare asupra celei românești.

În România, din anul 2010, în instanțe s-au dat sentințe fără verdictul Curții Constituționale a României privind excepțiile de neconstituționalitate, astfel încât suveranitatea este determinată de către puterea juridică și de cea legislativă care, astfel, nu mai reprezintă poporul, fiindcă încalcă principiul constituțional.

În statele din întreaga Uniune există abordări diferite ale problemei suveranității.

În Italia, 53% din populație, francezii în proporție de 49%, 38% dintre spanioli și 9% dintre germani consideră suveranitatea un concept demodat. În Ungaria, o coaliție condusă de Partidul Fidesz a obținut 135 mandate în Parlament. Aceste alegeri reflectă un sprijin popular de 55,75% pentru ideea suveranistă.

Dintre români 60%, polonezi 69% și 61% dintre letoni privesc pozitiv conceptul. Privind modernitatea conceptului de suveranitate, 37% dintre români opinează că acesta nu mai este un cuvânt la modă, ținând cont că suveranitatea este un atribut al statului, constând în supremația puterii de stat în interiorul granițelor sale și în independența statală. Prin această prismă, românii consideră că suveranitatea reprezintă și garantează independența - 55% și puterea statală - 41%, iar autodeterminismul 22%.

Prosperitatea economică este garantul suveranității, idee acceptată de 69% dintre concetățeni noștri.

Consolidarea suveranității europene urmărește contracararea terorismului, a schimbărilor climatice și a amenințărilor la adresa sănătății, precum și minimalizarea riscurilor la nivel de Uniune, generate de presiunea țărilor din afara Europei, ascensiunea unor lideri naționali în țările europene și diferențele culturale dintre națiunile europene.

După cum observăm, nu există preocupări pentru nivelul de trai și de acces la educație pentru toți cetățenii europeni, indiferent de țara membră.

În acest climat politic, România trebuie ca permanent să își reafirme poziția sa privind edificarea unei Europe puternice și unite, în care fiecare membru să se afirme ca un stat suveran.

În prezent, această problemă face obiectul unei campanii de dezbateri și de strângere de semnături, în vederea introducerii în procedura de legiferare a unui proiect legislativ - Pl-x 79/2022 - Legea suveranității.

Concluzia - am amintit și am precizat toate aceste situații care vă sunt cunoscute, în speranța că se va găsi un număr suficient de consistent de parlamentari români care să țină trează atenția și să țină aprinsă flacăra suveranității României, alături de toate națiunile care sunt în țările Europei.

Doamna Daniela Oteșanu:

Coaliția de guvernare și Guvernul în ansamblul său au convenit asupra planului de măsuri pentru protejarea economiei și a categoriilor sociale vulnerabile în fața creșterii prețurilor.

Salut susținerea colegilor de la PNL și UDMR care au aprobat în Coaliția de guvernare toate soluțiile PSD care regăsesc în forma finală a Pachetului "Sprijin pentru România".

Ca parlamentar social-democrat, aș vrea să subliniez că este al treilea moment important în care prezența PSD la guvernare se dovedește benefică pentru foarte mulți cetățeni și pentru anumite sectoare economice.

Primul moment a avut loc chiar în momentul constituirii Guvernului, când a fost aprobat Pachetul Social propus de PSD pentru creșterea alocațiilor pentru copii, dar și a salariilor și pensiilor, inclusiv cu acel sprijin acordat pensionarilor cu pensii mici pentru perioada de iarnă.

Al doilea moment a avut loc atunci când PSD a deschis în coaliție subiectul compensării facturilor la energie pe termen scurt și apoi plafonarea prețurilor din acest domeniu pe termen mediu.

Subliniez faptul că această măsură a plafonării prețurilor la energie nu are doar o conotație de protecție socială, ci și una foarte importantă în plan economic. La momentul respectiv, creșterea prețurilor la energie reprezenta 72% din inflație, ceea ce afecta în mod direct întregi sectoare economice, precum industria sau agricultura, adică mai toate capacitățile productive ale României.

Subliniez același lucru și în privința pachetului de măsuri propus de PSD pentru combaterea creșterii prețurilor. Dincolo de soluțiile care se adresează categoriilor sociale vulnerabile, cum sunt voucherele pentru alimente, voucherele pentru elevi, scutirea de taxe a sumei de 200 de lei dată în plus la salariul minim sau stimularea angajării șomerilor cu 50% din valoarea salariului, deci dincolo de aceste măsuri sociale, propunerile PSD au vizat și stimularea unor sectoare economice.

Deci, nu este vorba doar despre protecție socială, cum era de așteptat din partea unui partid social democrat, ci și despre măsuri proactive pentru susținerea investițiilor românești și a economiei românești. Aș aminti aici două măsuri care mi se par extrem de importante - pe de o parte este acea primă de 10% care se acordă fermierilor care livrează producția agricolă către fabricile de alimente românești; este, din punctul meu de vedere, o măsură extrem de importantă pentru agricultura noastră și pentru industria românească de alimente. Măsura va stimula procesarea în țară în produselor agricole obținute din pământul românesc. Acest lucru înseamnă că vom avea mâncare mai sănătoasă și mai ieftină, cel puțin în comparație cu ceea ce importăm în momentul de față. De asemenea, înseamnă dezvoltarea industriei alimentare din România și mai multă stabilitate pentru locurile de muncă din acest sector.

A doua măsură foarte importantă este cea care permite actualizarea contractelor de investiții publice la valoarea majorată a prețurilor materialelor de construcții. De ce spun că e vitală această măsură în acest context? Pentru că investițiile publice vor reprezenta probabil principalul motor pentru redresarea economică după acest context economic complicat în care ne aflăm, după doi ani de pandemie și după implicațiile economice ale războiului din Ucraina.

Prin actualizarea contractelor la noile prețuri ale materialelor de construcții, se deblochează proiecte de investiții de peste 40 de miliarde de lei, ceea ce va stimula toți furnizorii care participă într-un fel sau altul la realizarea acestor investiții. Mai mult decât atât, investițiile publice reprezintă practic principalul instrument prin care putem asigura o creștere sustenabilă a Produsului Intern Brut, ceea va conduce implicit și la diminuarea ponderii datoriei publice sub acel prag de 50%.

Am dorit să subliniez aceste soluții ale noastre pentru susținerea economiei, pentru a se înțelege că partidul nostru nu este preocupat doar de asigurarea protecției sociale, ci și de generarea resurselor economice care să poată susțină pe termen lung politicile sociale ale PSD.

În încheiere, vreau să le mulțumesc încă o dată colegilor de la PNL și de la UDMR pentru susținerea pe care au acordat-o viziunii noastre de guvernare, care se regăsește în Pachetul "Sprijin pentru România".

Domnul Radu Panait:

"Crearea de noi posturi administrative în școli nu ar trebui să fie o prioritate pentru educație!"

Care sunt prioritățile României de azi? Facturile la gaz și energie electrică? Inflația? Scumpirea combustibilului?

Vă spun eu, pentru Coaliția sărăciei niciuna dintre aceste trei probleme nu se află pe lista de priorități. Nu contează că românii se confruntă cu o criză de nedescris, pentru ei important este să își țină aproape firmele de casă, a se vedea intenția de a da liber la achiziții publice de lucrări fără licitație până la 5 milioane de lei, dar și să își pună cât mai mulți apropiați în funcții.

Lipsa de stabilire clară a priorităților se vede și în deciziile luate de ministrul educației, Sorin Cîmpeanu. Modificările în sistemul de învățământ, fără să țină cont de părerea elevilor, sau cum acestea îi vor afecta, sunt o practică a domnului ministru. Aflăm cu surprindere că acum domnul ministru are în plan să creeze un nou post de director în școli, și anume, cel de director administrativ, care se vrea a fi o punte de legătură între instituțiile de învățământ și autoritățile locale. Profesorii se zbat să obțină măririle salariale care le-au fost promise, unii dintre ei renunță și aleg să își urmeze cariera în alte țări, în timp ce Guvernul nostru nu face decât să își urmărească propriile interese. De posturi noi avem nevoie în școli, nu de îmbunătățirea actului educațional?

Înființarea posturilor de directori administrativi înseamnă doar delegarea sarcinilor care sunt ale directorilor, către altcineva. Mă întreb acum, care o fi rolul directorilor adjuncți? De ce ar trebui să plătim o persoană în plus în fiecare unitate de învățământ, pentru a face munca care de fapt îi revine doar uneia?

România are aproximativ 18.000 de unități de învățământ. Înființăm tot atâtea posturi? Cum ne vom permite să îi plătim, în condițiile în care cadrele didactice nu sunt nici acum mulțumite de salariile pe care le au?

Haideți să nu încurajăm ca politica să își continue influența asupra învățământului prin directori numiți politic! Cel mai probabil și noile funcții vor fi alocate tot pe baza afinităților politice, și nu pe competență. Și vedem cum, din nefericire, aceste criterii ne distrug țara și ne trimit tinerii în diaspora.

Nu mai promovați conceptul de pile și relații, promovați profesionalismul și eficiența! De asta are nevoie România!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Un pas important către o Românie liberală, printr-o piață de capital pentru toți românii"

Anul trecut am depus, împreună cu deputați de la toate partidele democratice, Proiectul de lege care crește atractivitatea pieței de capital, prin simplificarea birocrației și regimului fiscal pentru investitorii individuali la bursă. Proiectul de lege propune reducerea impozitului pe câștig din tranzacții de la 10% la 1%, pentru titluri deținute mai mult de un an, respectiv 3% pentru titluri deținute mai puțin de un an, implementarea unui sistem de reținere la sursă și eliminarea obligativității de declarare/compensare a pierderilor, așa cum este în prezent.

Stimularea cererii prin reducerea poverii fiscale și a birocrației pentru investitorii pe piața de capital vine în complementaritatea măsurilor de stimulare a ofertei pe bursă, asumate de România prin Programul Național de Redresare și Reziliență: finalizarea listării unui pachet de până 15% din acțiunile Hidroelectrica, până în al doilea trimestru din 2023, în cadrul măsurii de îmbunătățire a guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic, respectiv o schemă de minimis pentru susținerea listării IMM-urilor românești.

Proiectul de lege a trecut de Senat, cu susținere aproape unanimă, a primit raport de la Comisia pentru buget, finanțe din Camera Deputaților - o singură abținere, deputat Claudiu Năsui - și astăzi ajunge la dezbatere și vot final în plenul Camerei Deputaților.

Ce înseamnă această lege pentru români?

Românii vor putea investi mai ușor pe bursă și vor câștiga mai mult decât dacă și-ar ține în continuare banii la saltea sau în conturi bancare. Totodată, companiile românești vor avea acces la finanțări mai ieftine, ceea ce va aduce noi locuri de muncă, mai bine plătite și condiții de trai mai bune pentru toți românii.

Urmează o altă listare istorică pentru România - Hidroelectrica, partea deținută de Fondul Proprietatea. Este o șansă pentru români să investească și să susțină o companie strategică a statului român. Și cu sprijinul tuturor parlamentarilor care înțeleg importanța acestui proiect legislativ pentru piață, de anul viitor vom putea investi prin Bursa românească, fără birocrație și cu impozite reduse.

Bursa, în cifre.

M-am întrebat de multe ori cum ar fi arătat economiile românilor, dacă nivelul de participare pe piața bursieră ar fi fost aproape de cel american, unde se vorbește despre indici și evoluțiile bursei la micul dejun sau la cină. Cifrele nu mint. Dacă de la finalul anului 1998 un român ar fi plasat 1.000 de lei lunar în indicii BVB, astăzi ar fi avut un portofoliu de peste 2,6 milioane lei. Dar, cel mai probabil, acel român a depus la bancă 1.000 de lei lunar. Cât are astăzi? 566 de mii de lei, de 5 ori mai puțin.

Educarea și încurajarea românilor pentru a investi în piața de capital este vitală pentru creșterea veniturilor populației și pentru stimularea capacității de finanțare a economiei locale, cu atât mai mult într-o perioadă în care finanțarea clasică va deveni tot mai greu de accesat.

Multe țări din lume, deși sunt la cu totul alt nivel în ceea ce privește dezvoltarea pieței de capital, folosesc și metode de stimulare fiscală a acestui domeniu. De exemplu, Belgia are o taxă de 0.12% - 0.35% pe toate tranzacțiile cu instrumente bursiere ale persoanelor fizice rezidente, fără a impozita însă câștigul de capital. În Elveția, câștigurile de capital pe bursă nu sunt deloc taxate. La fel și în Singapore sau Hong Kong.

Piața de capital din România a demonstrat, mai ales în ultimii ani, un potențial important de finanțare a economiei. În 2021, companiile private s-au finanțat cu peste 230 milioane euro, prin vânzări de acțiuni și cu peste 940 milioane euro prin emisiuni de obligațiuni. Statul român a atras în 2021 peste 875 de milioane de euro de la populație, prin titluri de stat listate la bursă.

În 2020, România a fost promovată la statutul de piață emergentă de FTSE Russel, una dintre cele mai mari agenții de rating, promovare care a adus până în prezent investiții străine directe identificabile de peste 130 de milioane de euro. Din această listă de ingrediente pentru o rețetă de succes a maturizării și dezvoltării pieței românești de capital lipsea, până azi, componenta de investitori de retail, românii care să aleagă în număr mare bursa ca instrument de plasare a economiilor lor.

După ce inițiativa pe care o dezbatem și o votăm astăzi va deveni lege, problema va fi rezolvată. Iar în contextul listării istorice a Hidroelectrica, mult așteptată de ani buni, avem toate motivele să credem că bursa intră într-o nouă etapă. Iar noi facem un pas important către o Românie mai bogată și mai educată financiar. Este timpul!

Domnul Ștefan-Bucur Stoica:

"Se dă în trafic primul lot din Drumul expres Craiova-Pitești"

Faptul că este programată în această săptămână inaugurarea primului lot din Drumul expres Craiova-Pitești reprezintă pentru Regiunea Oltenia un moment mult așteptat, dar nu suficient.

Cei 18,5 km care vor fi deschiși circulației, aflați la limita dintre județele Dolj și Olt, care cuprind și centura ocolitoare a localității Balș, sunt de fapt primii kilometri ai unui drum de mare viteză care se finalizează în zona de sud a României în cei 33 de ani de la Revoluție.

Nu este, din păcate, un titlu de onoare, dar este un început.

Pentru regiunea Oltenia și relansarea sa economică, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă atuul principal care trebuie folosit de o guvernare responsabilă.

Anul 2024 trebuie să ne găsească cu acest obiectiv major de infrastructură finalizat, un obiectiv asumat de Guvern care trebuie impulsionat, astfel încât să fie înscris pe traiectoria ireversibilă a implementării sale.

Am încredere că prin implicare și seriozitate acest obiectiv poate fi finalizat la timp, fiind totodată șansa la o dezvoltare durabilă și sustenabilă a întregii regiuni de Sud și Sud-Vest a României.

Dincolo de impactul pozitiv pe care îl are acest proiect la nivel regional, el are o însemnătate națională. Deficitul major de infrastructură mare de transport și nevoia de a echilibra regiunile din acest punct de vedere constituie doar preambulul dezvoltării care trebuie să urmeze.

De aceea, am încredere că implementarea acestui proiect deschide calea implementării proiectelor complementare lui și fără de care regiunea Oltenia nu este racordată complet la rețeaua europeană de infrastructură.

Portofoliul de proiecte de investiții în infrastructură care așteaptă undă verde la implementare constituie un tot unitar. Este important ca decidenții să înțeleagă că o singură verigă ruptă din acest lanț compromite coerența unei întregi viziuni de dezvoltare și amâna mai mult relansarea economică a regiunii.

Nu ne permitem bâlbe administrative sau proiecte întrerupte de la implementare pentru favorizarea altora fără o fundamentare serioasă și care să ne garanteze că nu va fi afectat obiectivul principal - acces rapid al comunităților la autostrăzi și drumuri expres și reducerea stagnării economice.

Harta infrastructurii rutiere a regiunii Oltenia trebuie să fie echilibrată și să cuprindă toate acele proiecte care îi asigură cea mai bună și rapidă conectivitate cu coridoarele europene de transport.

Doar în acest mod sunt create cu adevărat avantaje competiționale în atragerea de investitori. Este important ca proiectele de dezvoltare să fie susținute de către toți decidenții, la toate nivelurile ierarhice de decizie si să fie urmărite îndeaproape.

Dezvoltarea României prin infrastructură reprezintă pentru Guvernul Ciucă axul central al politicilor publice și suntem cu toții uniți în jurul acestui obiectiv de țară de la care nu trebuie să se abată nimeni.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Soluția ca România să devină independentă energetic este adoptarea noii forme a Legii privind exploatarea gazelor din Marea Neagră și creșterea capacităților de producție"

PSD și-a propus ca unul dintre obiectivele principale în această sesiune legislativă să fie crearea cadrului legislativ pentru creșterea producției interne de energie și asigurarea independenței energetice a României în următorii ani, astfel încât populația și companiile să nu mai fie afectate de lipsa resurselor energetice și nici de prețuri mari la gaze naturale și curent electric.

Așadar, parlamentarii social-democrați acționează asupra cauzelor de fond a crizei energetice! Am început cu modificarea legislației, astfel încât România să fie capabilă că crească rapid capacitățile de producție a energiei curate prin finalizarea hidrocentralelor abandonate "din motive de mediu", iar acum vom adopta noua Lege offshore, pentru a debloca investițiile și exploatările de pe teritoriul țării.

Este important ca toți românii să știe ce va obține țara noastră de pe urma acestei legi! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar și timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în țară. De asemenea, țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă, oferta va scădea, iar românii vor benefica de prețuri mai mici.

Fac apel la toate partidele parlamentare, în special la cele din opoziție, să nu procedeze la fel ca în cazul Legii cu hidrocentralele, când au atacat inițiativa la Curtea Constituțională pentru a prelungi intrarea acesteia în vigoare, ci să voteze în regim de urgență noua formă a Legii privind exploatarea gazelor.

Este un proiect absolut necesar, care readuce echilibrul între stat și investitori de-o manieră care deblochează investițiile și exploatările de gaze atât din Marea Neagră, dar și pe cele terestre, de mare adâncime, cum este exploatarea Caragele din județul Buzău, unde s-a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din ultimii 30 de ani. Astfel, în scurt timp, se va reduce dependența de gazul importat, se va consolida siguranța energetică a țării, cu beneficii, inclusiv de preț, pentru populație și economie.

În cadrul dezbaterilor care au avut loc la nivelul coaliției pentru elaborarea acestei legi, PSD a susținut introducerea unor articole care să prevadă că statul român are drept de preemțiune în privința achiziției de gaz prin Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei, care avizează contractele bilaterale și prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat. Astfel, companiile care extrag gazul românesc nu pot vinde oricând, oricum, oricui!

Beneficiile esențiale ale proiectului de modificare a Legii offshore vor fi în primul rând de asigurare a securității energetică a României și de reducere a dependenței de gazul rusesc, prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale.

În al doilea rând, va fi asigurată stabilitatea și predictibilitatea legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime, exploatări pe uscat, de mare adâncime.

În al treilea rând, această lege va stabili un regim fiscal competitiv, în așa fel încât distribuirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român și de 40% pentru investitori.

Esențial este faptul că prin acest proiect de lege, care a fost depus săptămâna trecută, în Parlament, se va accelera procesul de investiții în exploatările existente la acest moment. Astfel, primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an și aici vorbim despre o producție de circa un miliard de metri cubi anual de la Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia, apoi în prima parte din 2024 va fi operațională Platforma de la Caragele din Buzău, iar la perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitor și primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027.

În plină criză energetică și în contextul în care prețul facturilor reprezintă cea mai mare îngrijorare a românilor, inițiativele PSD privind finalizarea hidrocentralelor din ariile naturale protejate și actualizarea Legii offshore reprezintă cea mai rapidă cale pentru a avea mai multă energie ieftină și facturi mai mici pentru populație și economie.

Domnul Daniel Tudorache:

"Tragedia «Colectiv», la un pas de a se repeta în Sectorul 1, într-un club cu 300 de adolescenți"

Clubul amenajat la Liceul "Dimitrie Paciurea" din Sectorul 1 a găzduit vineri seara un concert de muzică trap, la care au participat un număr de aproximativ 300 de tineri care au fost trăit momente teribile, asemănătoare celor de la Colectiv din anul 2015, după ce un participant a pulverizat cu spray lacrimogen în mulțime.

În disperarea de a ieși din încăpere, tinerii s-au călcat, mulți au rămas fără încălțăminte și haine, iar alții din cauza rănilor au ajuns la spital.

Din imaginile existente în spațiul public, se poate observa că sala de concert a fost neîncăpătoare și a existat o singură cale de acces, folosită și pentru evacuare.

Pentru această nenorocire trebuie să răspundă în primul rând primarul Clotilde Armand care și-a dat acordul pentru acel concert într-o sală necorespunzătoare din punctul de vedere al normelor ISU, cu o singură cale de acces și fără a asigura paza, astfel încât acolo să nu pătrundă persoane cu obiecte periculoase.

Primarul validat se ocupă doar de promenadă, pe care din prea multă implicare a transformat-o într-o mocirlă, și de circ pe Facebook, însă uită că și pe cetățenii sectorului, tineri, bătrâni, copii sau adolescenți tot primarul trebuie să îi protejeze, să le asigure cadrul adecvat manifestărilor culturale, agrementului, accesului la educație și sănătate etc.

Voi solicita Inspectoratului pentru Situații de Urgență să demareze o anchetă cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Clubul amenajat la Liceul "Dimitrie Paciurea" din Sectorul 1 și vinovații să fie trași la răspundere.

Nu putem asista pasivi la ceea ce s-a întâmplat și nici nu putem accepta riscul de a se repeta tragedia Colectiv. Și în Colectiv, și în Clubul Liceului "Dimitrie Paciurea" putea fi copilul meu sau al oricăruia dintre dumneavoastră.

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Fondurile europene necesită forță de muncă suplimentară - o oportunitate pentru repatrierea românilor"

Semnalele îmbucurătoare care vin din unele sectoare ale economiei românești încep să fie umbrite de deficitul de forță de muncă, fenomen care se accentuează de la o lună la alta. Antreprenorii și angajații români, cei pe umerii cărora stă economia românească, fac eforturi consistente să mențină trendul de creștere economică, să onoreze comenzile și să se impună pe piața internă și pe piețele externe.

Cu toate acestea, pe termen mediu și lung nu vor reuși să continue fără să adauge forță de muncă suplimentară, bine calificată. De unde o vor lua? Nu putem să nu observăm că unii antreprenori au apelat la forță de muncă din exteriorul spațiului comunitar, din Asia sau Africa, ca o soluție de avarie față de lipsa de mână de lucru din țară. Cu toate acestea, oare de ce nu facem un efort național să aducem acasă milioanele de români care susțin astăzi dezvoltarea celor mai puternice economii europene, care sunt excepțional de bine calificați și harnici?

Guvernul condus de Nicolae Ciucă reprezintă garanția că fondurile europene destinate României, atât prin PNRR, cât și prin bugetul multianual al Uniunii, vor fi utilizate în cel mai înalt grad de țara noastră. Accelerarea reformelor și a investițiilor publice și private va necesita o dată în plus forță de muncă pentru implementarea proiectelor. Personal, eu nu văd această situație ca o criză pe piața muncii din România, ci o văd ca pe cea mai bună oportunitate din ultimii ani de a repatria cât mai mulți dintre românii noștri care lucrează acum în străinătate.

Îi cunosc foarte bine pe românii care au fost nevoiți să aleagă calea străinătății pentru a putea să aibă un salariu din care să aibă grijă de familie. Sunt unul dintre ei!

Vă pot garanta că fiecare român care se află acum în străinătate trăiește cu dorul de casă și de familie în suflet. Fiecare român își dorește să se întoarcă la casa părintească, însă de noi, de clasa politică actuală depinde dacă vom reuși să-i aducem acasă. Avem resurse financiare, avem o guvernare eficientă, avem stabilitate. Ne trebuie doar voință politică și câștigăm credibilitatea în ochii fiecărui român, dându-le speranța că România nu este cu nimic mai prejos decât statele dezvoltate din UE.

Domnul Varujan Pambuccian:

Atunci când spunem "ca să nu se mai repete niciodată", totul pare o frază simplă, rostită facil, care trebuia să fie spusă și să mergem mai departe. O spunem la comemorările unor evenimente teribile pricinuite de oameni împotriva altor oameni. Numai că ele se repetă ori de câte ori un conducător suficient de descreierat asmute națiuni împotriva națiunilor și popoare împotriva popoarelor. Le-am numit evenimente, dar ele sunt crime cumplite care antrenează oameni care până mai ieri ar fi fost catalogați ca fiind cumsecade și care se dovedesc a fi capabili de atrocități pe care ei înșiși nu și le-ar fi imaginat.

Mecanismul este mereu același - îi spui unui popor că are toate datele superiorității, numai că în toată istoria sa a fost victima unui alt popor care i-a furat totul prin conspirații mârșave. O minciună repetată suficient de mult ajunge să devină în mințile celor cărora li se spune un adevăr revoltător pentru înlăturarea căruia nu există niciun preț care să nu fie plătit. Oameni care până mai ieri își duceau o existență liniștită sunt transformați în fiare însetate de sânge și capabile de orice. Scopul este mereu același, eliminarea fizică a unui întreg popor, însușirea spațiului locuit de acesta, a bunurilor lui și anihilarea istoriei sale de până atunci.

Metodele sunt diverse, de la înfometarea programată a unei întregi populații sau deportări controlate istovitoare care duc la uciderea unui majorității indivizilor aparținând poporului țintă la uciderea imediată, industrială câteodată a unui număr mare de indivizi. Pentru o asemenea crimă există un cuvânt care definește aceste atrocități și acesta este genocid.

Până acum o singură crimă genocidală a fost recunoscută de către popoarele agresoare, asimilată ca atare în istoriile naționale, dublată de o legislație care să blocheze proliferarea ideilor care au dus la comiterea sa și de o reconciliere între urmașii călăilor și victimelor. Sigur, vorbesc despre Holocaust și genocidul împotriva altor popoare din al Doilea Război Mondial. Ea a demonstrat cum popoarele care au înfăptuit asemenea atrocități pot avea demnitatea și tăria de a recunoaște, a cere iertare și a merge mai departe. Un asemenea proces aduce normalitatea și îi permite unui popor să trăiască cu crimele înfăptuite de înaintași dar nebântuit de fantomele trecutului. În ochii comunității internaționale un asemenea popor începe să fie considerat din nou ca un popor normal prezentând încredere.

Ca să nu se mai repete niciodată, crima de genocid trebuie să fie recunoscută pentru fiecare genocid în parte. Ca să nu se mai repete niciodată, dacă nu se află departe în timp, dincolo de un hău istoric, toți cei vinovați trebuie aduși în fața justiției. Ca să nu se mai repete niciodată, negarea și încercarea ulterioară de falsificare a istoriei trebuie respinse și pedepsite. Ca să nu se mai repete niciodată, comunitatea internațională trebuie să fie martora și garanta oricărui proces de reconciliere, pentru fiecare genocid în parte. Altfel, vom vedea și în viitor crime ca cele care se petrec azi în Ucraina și care pun în pericol întreaga comunitate internațională, pentru fiecare genocid în parte și ca o problemă a întregii umanități. Și trebuie început cu genocidul împotriva armenilor din timpul Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, primul genocid al secolului XX, adică al lumii moderne. Trebuie început cu începutul.

Am vorbit atât de mult despre acest genocid, încât, azi, în anul unui alt genocid, prefer să spun doar "ca să nu se repete niciodată", cu credința că omenirea va găsi puterea să treacă peste orice încrengătură de interese, să aducă recunoașterea sa unanimă și să asiste procesul de reconciliere al generațiilor următoare.

România, care, ca și acum, a primit cu brațele deschise puținii refugiați din genocid, are o datorie încă neonorată în zona recunoașterii genocidului împotriva armenilor. Fiecare națiune care nu a făcut încă acest pas are o asemenea datorie în fața comunității internaționale. Pentru că nu este doar o problemă a armenilor și turcilor, la fel cum Holocaustul nu este doar o problemă a evreilor și germanilor, ci a întregii umanități. Pentru că o lume construită pe ură și bântuită de fantomele trecutului este o lume nefuncțională, acum și în orice viitor al ei posibil.

Doamna Vetuța Stănescu:

"Legea offshore - pentru securitate și stabilitate"

Securitatea energetică a țării noastre reprezintă prioritatea zero în aceste momente de grea încercare. Federația Rusă, statul care a declanșat un război cumplit împotriva Ucrainei, a folosit mereu gazul drept pârghie de șantaj politic. România trebuie să înceapă de îndată procesul de garantare a independenței energetice, iar Legea offshore este un pas extrem de important.

Unul dintre obiectivele strategice, asumate prin Programul de guvernare, este modificarea și completarea Legii offshore nr. 256/2018 în vederea demarării proiectelor strategice de dezvoltare și exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră pentru creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea tranziției către surse de energie curate. Producția de gaze naturale din România, onshore și offshore, acoperă aproximativ 30% din producția de energie primară a țării. Zonele de producție onshore de gaze naturale ale României au fost intens exploatate în ultimul secol, producția fiind în prezent într-o continuă descreștere.

Producția internă de gaze naturale în scădere a fost compensată prin importuri, ceea ce a dus la venituri mai mici la bugetul de stat, creșterea deficitului de cont curent, pierderi de locuri de muncă precum și costuri mai mari pentru populație și industrie.

Prin urmare, resursele din Marea Neagră aflate pe platoul nostru continental sunt vitale pentru economia românească. Această lege, care a fost mereu o prioritate pentru PNL în ultimii ani, este depusă în Parlament, și avem o majoritate care înțelege importanța acestor investiții, legea urmând să fie adoptată cât mai repede. Proiectul asigură independența energetică a României și reduce dependența de gazul rusesc, prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale. Legea depusă stabilește un regim fiscal competitiv, în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% (statul român) - 40% (investitorul).

Totodată, există o prevedere foarte importantă - pentru situații de criză energetică sau de probleme în aprovizionarea cu gaze naturale, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate interveni și să asigure cu prioritate aprovizionarea României cu gaze naturale, din perimetrele offshore și onshore.

Pe lângă asigurarea securității energetice a statului, Legea offshore înseamnă și venituri consistente la buget. Conform studiului "Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești", realizat de Compania de consultanță Deloitte, în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor (orizont 23 ani), venituri totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 miliarde de dolari, media anuală fiind de 1,13 miliarde de dolari, generează suplimentar 71,3 miliarde de dolari în PIB-ul României și creează și/sau menține în medie peste 30 de mii de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă. Estimările rezultate arată că fiecare miliard de dolari investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 miliarde de dolari în PIB-ul României în următorii 23 ani.

Mai mult, contribuie direct și indirect cu venituri de 1,9 miliarde de dolari la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă, 2018-2040.

Această lege urmărește interesul național al țării, reprezentat de cetățeanul român. Prin noua Lege offshore, vom garanta predictibilitate și securitate energetică, iar din veniturile la bugetul de stat putem finanța proiecte în sprijinul cetățenilor. PNL va avea grijă ca acest lucru să se întâmple!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Destructurarea valorilor fondatoare"

Zilele premergătoare Sărbătorilor Pascale spun mai mult despre starea națiunii decât orice sondaj de opinie și ceea ce vedem trebuie să ne dea mult de gândit. Am asistat pasivi la o amplă erodare a valorilor care au fondat cultura și civilizația noastră, care sunt părți ale culturii și civilizației occidentale. Place sau nu apostolilor progresismului, progresul nu se bazează pe arderea punților cu trecutul, pe negarea lui, pe reducerea lui la un soi de caricatură. Creștinismul este parte a acestui trecut și, oricât ar nega unii acest lucru, a fost multă vreme un motor al progresului. Dar ca să funcționeze și acum ca motor, trebuie înțeles și valorile lui trebuie respectate.

Religia este pentru noi toți și îi includ aici și pe atei, mai mult decât o materie în orar. Este un element civilizator, alături de altele, de care ne lipsim tot mai adesea, etichetându-le drept inutile, sau consumatoare degeaba de timp.

"S-a atins nivelul de analfabetism care exista înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, când România era țara din Europa cu cea mai mare proporție de analfabeți, luând în calcul și adulții și tinerii. Aici vorbesc de producția de analfabeți, prin școală. Adică, producem diplome, producem elevi care sunt aduși până la nivelul clasei a VIII-a, deci gata să intre, cum se zicea mai demult, la examenul de capacitate din societatea noastră, și la examenul de capacitate nu intră pentru că ar proba că sunt analfabeți. Ce înseamnă «analfabet»? Nu înseamnă că un elev nu recunoaște literele sau cifrele, ci înseamnă că recunoaște literele, poate citi un text, dar nu înțelege nimic din el..." - l-am citat pe profesorul Lazăr Vlăsceanu, care cred că a fost blând și politicos spunând asta.

Nu poți transforma totul în spectacol. Nu poți aborda toate lucrurile conflictual. Sărbătorile Pascale nu sunt un spectacol. Problemele sociale cu care se confruntă românii în această perioadă nu sunt nici ele prilej de spectacol și de populism jurnalistic. Este lipsă de cultură să transformi suferința în spectacol, după ce ai demonizat, cu veselă inconștiență, vezi celebra, de acum, "pomană electorală", orice măsuri destinate reducerii polarizării economice și sociale.

Suntem în plin proces de recompunere a lumii, așa cum o cunoaștem. "Dușmanii occidentului", să le spunem, și-au definit clar valorile în numele cărora acționează, și care trebuie să țină unită lumea lor. Putem să-i demonizăm, dar nu ne ajută cu nimic, atâta vreme cât noi destructurăm valorile culturii și civilizației noastre.

Nu făcând, ipocriți, semnul crucii, rezolvăm problemele și nici ciocnind ouă roșii pe Tik Tok, ci luptând pentru valorile noastre, pentru modelul nostru social, pentru apărarea culturii și civilizației noastre! Învierea Domnului nu este o simplă poveste. Este un simbol al luptei fără sfârșit cu adversitățile vieții, pentru a ne păstra umanitatea. Asta nu face rating, nu înseamnă cine știe ce în lupta politică, dar este totul, dacă vrem să ne păstrăm demnitatea de oameni.

Domnul Mihai Weber:

"«Sprijinim România» este un prim pas pentru reducerea inflației!"

Pachetul de măsuri "Sprijinim România" este un program conceput pentru a încetini creșterea inflației. Acest program este menit să ofere un suport celor vulnerabili, în această perioadă grea pentru întreaga Europă, așa încât să își poată asigura minimul necesar unui trai decent. Mai mult, acest program este gândit să susțină agricultura și industria alimentară românească într-un moment în care toate țările se concentrează pe problema alimentară. Am remarcat că sunt colegi parlamentari, atât de la USR cât și de la AUR, care au impresia că sunt la un meci de fotbal și că pot sta în Parlamentul României să mănânce semințe și să chibițeze. Domnilor parlamentari ai opoziției, puteți veni cu soluții, dacă aveți vreunele mai bune! Păcat, însă, că nici de la parlamentarii de la AUR, nici de la cei de la USR nu a sosit nici măcar o singură idee alternativă în locul măsurilor criticate.

Toate țările europene au adoptat măsuri similare de protecție a populației vulnerabile și a economiei. România, la rândul ei, este obligată să ia astfel de măsuri care, până la urmă, nu reprezintă altceva decât un prim program care să compenseze inflația. Vor urma și alte măsuri, în funcție de evoluția economică și de contextul internațional, de care trebuie să ținem seama, indiferent că ne place sau nu, indiferent că suntem la guvernare sau în opoziție.

În astfel de momente complicate și grele pentru România și pentru Europa, fiecare politician, că este la putere sau în opoziție, prin modul în care va reacționa, va demonstra dacă este un simplu politruc ajuns din greșeală în Parlament sau este un om de stat care să merită încrederea românilor.

Acum este momentul să scoatem România din criza economică în care se află din cauza unui război și a unui nefericit context economic mondial, care nu ține de politica sau de partidele din România, și să contribuim cu toții, dacă suntem buni români, la protejarea celor vulnerabili, fie ei persoane fizice sau companii.

Vedem cum țări cu economii puternice, precum Statele Unite, Germania, Franța sau Italia se confruntă cu aceeași mare problemă, inflația. Ne-am fi dorit ca România să poată aloca mai multe resurse pentru sprijinirea populației și economiei. Dar, acum, aceasta este situația. Românii au nevoie, mai mult ca oricând, de sprijin și de soluții, nu de contre politice și ipocrizie.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Educație prin colaborare - noua Lege a educației naționale și importanța ei strategică pentru România"

Educația înseamnă colaborare. Prin alăturarea recentă la Comisia de învățământ, mi-am asumat să fiu în prima linie în acest proces de schimbare a mentalității legate de educație și a sistemului educațional din România.

Conform studiului intitulat "Barometrul jurnaliștilor politici", la care au luat parte 40 de jurnaliști din 27 de redacții, plasează educația pe locul 1 cu 25 %, ca temă importantă pentru public, dar ignorată de politicieni.

Stimați colegi, punem și noi mâna pe carte și reformăm educația ținând cont de nevoi și nu de interese de partid?

Viitorul este modelat cu și prin educație. Tocmai de aceea, susțin Alianța "O voce pentru Educație", fără nicio reținere. Aceasta s-a format pentru a contribui la reforma educațională din România și reunește peste 30 de organizații neguvernamentale.

La prima sesiune de lucru care a avut loc pe 13 aprilie, a participat și domnul ministru, Sorin Mihai Cîmpeanu, alături de o parte din echipa Ministerului Educației. Dincolo de luptele politice, decizia ministrului de a fi alături timp de mai multe ore cu reprezentanți din mediul nonguvernamental și cel privat este una nu doar lăudabilă, dar care umple un hău adâncit în ultimii ani.

Este absolut necesar ca noi, oamenii politici, preocupați de educație, să avem o relaționare directă și constantă cu cei care implementează, dezvoltă și/sau finanțează, sub o formă sau alta, activități și procese de educație.

Subliniez că pentru prima dată în România, pe lângă mediul politic și nonguvernamental, la acest eveniment a fost prezent și mediul privat prin firme care reprezintă peste 50% din PIB-ul țării. Astfel, a apărut o alianță informală și lucrativă care are drept scop elaborarea unei noi legi a educației, eficientă, relevantă, sustenabilă și complexă.

Demersul va continua într-un ritm alert în următoarea perioadă, sub forma unor grupuri de lucru pe marginea a 10 teme pe care le avem de analizat și aprofundat pentru o educație de nota 10: cariera didactică și parcursul profesional; management și guvernanță; finanțare; curriculum; evaluarea rezultatelor învățării; alfabetizarea funcțională; educație incluzivă; digitalizare; învățământ dual; infrastructură.

Personal, mă voi implica în aceste grupuri de lucru, cu accent pe formarea profesorilor și managerilor educaționali și formatul materiilor, pe alfabetizarea funcțională și digitalizare.

Vă invit să urmăriți cu mare atenție acest proces de consultare și acest dialog pe marginea pachetului legislativ care este în lucru la Ministerul Educației.

Implicați-vă pentru a nu ne trezi că după un an ajungem să modificăm din nou tot și să bulversăm elevii! Rezultatele în educație se observă pe termen mediu și lung și este nevoie de maturitate politică, pentru a pune la o parte orgoliile și părerile personale și a privi binele public.

Indiferent din ce comisii faceți parte, educația ne afectează pe toți, direct sau indirect.

Avem nevoie de reforme bine cântărite, corect implementate, dar și prioritizare și organizare după criteriul încadrării în timp și al impactului resimțit de toți actorii implicați în sistemul educațional: elevi, profesori, părinți, personal administrativ și managerial, furnizori și alți parteneri.

Aportul nostru trebuie să se regăsească în noul pachet legislativ! Eu, alături de întreaga echipă USR PLUS pentru educație ne luăm rolul extrem de serios, dar educația nu ține de coloratura politică sau retorica de partid. Implicarea în reformarea educației este o datorie a tuturor parlamentarilor față de poziția în care se află, o datorie de cetățean responsabil și de om politic demn.