Camera Deputatilor

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare.

Declarațiile politice se prezintă în scris sau verbal, nu vor depăși 3 minute și niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marin Laurențiu-Daniel.

Bîrcă Constantin, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Aderarea României la Uniunea Europeană - un câștig cert pentru agricultură"

În cea de-a doua zi de Paște, pe 25 aprilie, s-au împlinit 17 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Eforturile noastre politice, începute în 1993, prin Semnarea Acordului de Asociere, și finalizate la 1 ianuarie 2007, prin oficializarea statutului de membru cu drepturi depline, au meritat fără doar și poate.

Opțiunea europeană a fost o alegere politică strategică. Beneficiile economice sunt clare și nu pot fi contestate, pentru că se bazează pe cifre, nu pe impresii sau opinii subiective. Mă voi referi la domeniul meu de expertiză - agricultura.

Mi-am construit cariera profesională în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Tocmai de aceea știu câte eforturi s-au făcut pentru ca România să-și diversifice domeniile de intervenție și să reușească să absoarbă cât mai multe dintre subvențiile provenite din fonduri europene.

La sfârșitul anului 2021, puțin peste 3 miliarde de euro au fost inserați doar în agricultura românească, din bugetul Uniunii Europene. Suma reprezintă și plăți directe către agricultori și investiții directe. Dacă mă refer doar la județul pe care îl reprezint, Călărași, în același an, din Fondul European de Garantare Agricolă și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală au intrat peste 70 de milioane de euro. De acești bani beneficiază crescătorii de animale, agricultura ecologică, culturile, terenurile agricole și alte tipuri de fermieri care se încadrează în schemele de ajutor.

Este evident că în relațiile României cu Uniunea Europeană nu totul este perfect, dar totul este perfectibil. De aceea, trebuie să continuăm să absorbim cât mai mulți bani europeni în Călărași pentru agricultură. Să dezvoltăm și să modernizăm cât mai mult investițiile fermierilor noștri.

Ambele sunt obiective realiste pe care nu avem voie să le ratăm. Bugetul Uniunii Europene este un pilon extraordinar pentru agricultura românească și trebuie să beneficiem cât mai mult de această oportunitate.

Mulțumesc.

Constantin Bîrcă, deputat al PSD, Călărași.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Grupul AUR, domnul Scripnic?

Vă rog.

Domnule Tanasă, nu vă îndepărtați, pentru că veți urma!

Domnul Lilian Scripnic:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Uniunea Europeană și globalizarea cu orice preț".

Dacă acum câteva zeci de ani, când s-au pus bazele Uniunii Europene, sensul creării acesteia a fost facilitarea unei colaborări, în special în plan economic, promovarea democrației și apărarea drepturilor omului, iată că astăzi accentul se pune mai ales pe limitarea suveranității și a interesului național și pe o diluare a specificului național. Fie că acele principii nu au fost bine înțelese de la bun început, fie s-a modificat între timp menirea creării Uniunii Europene, sau au existat planuri globaliste ascunse.

Nu cu mult timp în urmă, Senatul României a adoptat Hotărârea nr. 40/2022 referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale de către cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin. Așadar, noua Directivă permite cetățenilor din cele 26 de state membre să poată candida la alegerile locale din România și să obțină o funcție publică în administrația românească.

Iată cum Uniunea Europeană mai face un pas important către globalizare. Invocând dreptul cetățenilor mobili ai Uniunii Europene de a alege și de a fi aleși la alegerile locale în statul membru de reședință, ca parte a drepturilor conferite de statutul de cetățean al Uniunii, Senatul României dă astfel undă verde deciziei prin care orașele și oricare alte entități administrative din Uniunea Europeană vor putea avea la conducere cetățeni ai Uniunii, fără ca aceștia să dețină cetățenia țării în care candidează.

Adică, niște cetățeni care nu au nimic în comun cu poporul autohton vor deține funcții în administrație și, mai mult ca sigur, nu vor putea ține cont de aspectele particulare naționale, dând prioritate directivelor de la Bruxelles, în pofida intereselor locale și naționale.

Această reglementare este absolut dezavantajoasă pentru candidații români, din cel puțin două motive - influența și autoritatea scăzută a României la nivel european și puterea financiară mai mare a unui candidat străin față de cea a unui candidat român. Să nu ne mirăm dacă cetățenii români vor fi o raritate în aceste funcții.

În opinia mea, această reglementare nu este decât un următor pas spre dizolvarea noastră ca popor cu tradiție și cultură, chiar ca națiune. Globalizarea cu orice preț, sub orice formă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Lilian Scripnic:

...prin...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să vă apropiați de final.

Domnul Lilian Scripnic:

...prin orice mijloace, indiferent de domeniu, nu va genera nimic pozitiv, nici pentru Europa în ansamblu, nici pentru fiecare popor în parte.

Vă mulțumesc.

Lilian Scripnic, deputat de Galați.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Se pregătește, în online, doamna Huțu Alexandra.

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Hristos a Înviat!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Eugen Nicoară - doctorul iubit al Reghinului".

Doctorul Eugen Nicoară a fost o personalitate care a marcat spațiul mureșan, atât din perspectiva științifică, cât și din cea culturală și politică. Mai mult, a fost un mare filantrop, iar lucrarea sa în acest domeniu este prezentă și astăzi în multe localități din Valea Mureșului Superior. S-a născut la Ibănești, la 6 ianuarie 1893, și a fost botezat la biserica din Pietriș, unde a slujit tatăl său. Astfel, a urmat clasele primare la Gurghiu, apoi la Odorheiul Secuiesc, încheind studiile liceale la Târgu Mureș, după care a urmat studiul medicinei la Cluj, apoi, în 1918, și-a susținut teza de doctorat la Budapesta.

În anul 1921 s-a întors la Reghin, într-o perioadă când situația sanitară a localității era destul de precară. La vremea respectivă orașul Reghin nu avea spital, fapt ce prejudicia mult interesele celor care erau obligați în caz de necesitate să se interneze la Târgu Mureș sau la Cluj. Văzând această situație, Eugen Nicoară și-a făcut planul să clădească un spital în care să poată fi internați bolnavii și în care să se poată face și orice intervenție chirurgicală. Pentru realizarea planului său a început să muncească din răsputeri și să adune materiale și bani.

Întreaga finanțare a suportat-o familia Nicoară, Eugen cu soția sa, Maria, angajând împrumuturi cu diverse termene de rambursare. Lucrarea a fost mare, efortul, la fel, dar acestea au fost definitivate prin elanul extraordinar, prin responsabilitatea, sacrificiul și curajul acelor oameni. Până la cel de-al Doilea Război Mondial, spitalul din Reghin, construit din banii lor de către soții Nicoară, a fost renumit în întreaga Transilvanie. La 19 februarie 1923, Eugen Nicoară a fost ales președinte al Astrei reghinene, funcție culturală de care s-a achitat cu cinste, înființând mai multe biblioteci sătești, implicându-se în programele de învățământ ale școlilor, promovând acțiuni de educație extrașcolară în direcția economiei casnice, economiei rurale și a instrucției sanitare. A înființat mai multe cămine culturale, a organizat serbări și conferințe.

Pentru activitatea sa a fost premiat și decorat cu Ordinul "Steaua României" clasa I, Meritul cultural, Premiul Academiei Române "Năsturel Herescu". După război însă inevitabilul s-a produs, ambii soții fiind supuși de către executorii regimului comunist din Reghin la un adevărat calvar, în intenția de terfelire și călcare în picioare a adevăratelor valori.

Astfel că în 1945, Garda populară maghiară l-a arestat în campania de purificare a cadrelor medicale, apoi, în 1950, i-au naționalizat abuziv casa. Așa a ajuns Eugen Nicoară dintr-un distins medic care vorbea cinci limbi, cu specializări la Budapesta, Viena, Paris și Berlin, să trăiască pe propria piele torturile și mizeriile închisorilor din Târgu Mureș, Aiud, Ghencea, Fundulea și Delta Dunării. După eliberarea din pușcărie, doctorul Nicoară a făcut mai multe memorii la Ministerul Sănătății prin care cerea reîncadrarea sa la spital, însă nu a primit niciodată răspuns, astfel că ultimii ani din viață au fost teribili.

În data de 3 mai 1985 trupul neînsuflețit al celui mai iubit doctor al Reghinului, așezat pe carul mortuar, a fost condus pe ultimul drum de sute de reghineni, de la ultimul său domiciliu, de pe strada Școlii nr. 5, până la Cimitirul Bisericii Ortodoxe Române "Sfânta Treime", unde își doarme somnul de veci alături de soția sa, dr. Maria Nicoară, și pe a cărui criptă tronează cuvintele "Iisuse, cu puterea Învierii Tale, înviază sufletele noastre".

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Huțu Alexandra.

Doamna Alexandra Huțu (prin audioconferință):

Bună dimineața și Hristos a Înviat!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ziua Pământului din acest an are ca temă principală "Investiți în planeta noastră". Iar aceasta ne arată că trebuie să înțelegem nevoia de schimbare de direcție a României. Asta doar dacă vrem să facem față provocărilor legate de schimbările climatice și să menținem un mediu sănătos și curat acolo unde trăim și acolo unde petrecem cel mai mult timp din viața noastră. Fiecare dintre noi putem acționa în orice manieră considerăm necesar pentru a da un exemplu celor din jurul nostru și pentru a inversa procesul de degradare a mediului înconjurător.

În ceea ce privește politica națională de mediu, cred că trebuie să cuprindem mult mai detaliat și aplicat în Strategia Națională de Apărare a Țării ce anume presupune sintagma "atentat la adresa securității și calității mediului". Având în vedere multiplele agresiuni asupra mediului din partea celor care îl poluează, fie prin importul mascat de gunoaie, fie prin abandonarea sau deversarea ilegală de deșeuri, fie prin arderile ilegale de gunoaie care provoacă incendii, fie prin amenajarea gropilor de gunoi fără niciun fel de autorizație, este timpul să înăsprim sancțiunile și să stabilim obiective concrete pentru protejarea mediului chiar în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

În momentul de față, dimensiunea de securitate a mediului înconjurător, cu efecte directe în planul asigurării calității vieții, vizează în principal: prevenirea și contracararea degradării semnificative a condițiilor climatice în țara noastră; implementarea politicilor UE de protecție a mediului; exploatarea corectă și responsabilă a resurselor naturale și creșterea suprafețelor ariilor protejate și protecția lor mai eficientă. Cu toate acestea, nu sunt prevăzute niciun fel de măsuri concrete în ceea ce privește provocările de mediu reprezentate de gestionarea deșeurilor, care, de cele mai multe ori, sunt adevărate atentate la adresa sănătății și vieții românilor, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu o problemă de securitate națională.

Prin urmare, consider că pe lângă actualizarea Strategiei, trebuie să ne ocupăm intensiv de educarea copiilor, încă din grădiniță, dar și a adulților, mai ales în zonele cele mai afectate de poluarea generată de conduita omului.

Totodată, fiecare dintre noi trebuie să ne implicăm în acțiuni de ecologizare, de repunere a naturii în drepturi, prin acțiuni de plantare, extindere sau refacere a zonelor verzi, astfel încât să creștem gradul de conștientizare a celor din jurul nostru, ca aceștia să ia parte la astfel de evenimente în fiecare an și să devină un obicei permanent pentru noi, pentru români.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz? Nu este.

Domnul Todosiu?

Vă rog.

Se pregătește domnul deputat neafiliat Lasca.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are tema "Drumul european al României".

Zilele trecute s-au împlinit 17 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Momentul istoric din 25 aprilie 2005 i-a permis țării noastre să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.

La 15 ani de la aderare, sondajele recente relevă faptul că peste 70% dintre români susțin apartenența țării la blocul comunitar și cred că locul României este în Uniunea Europeană. De asemenea, peste 63% dintre cetățeni consideră că țara se dezvoltă mai bine economic ca parte a Uniunii Europene.

Încrederea românilor în proiectul european s-a consolidat în 15 ani în care au simțit direct beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană. Libera circulație, programele educaționale precum Erasmus, eliminarea tarifelor de roaming, dar, mai ales, fondurile europene au crescut în timp încrederea românilor în construcția comunitară. Uniunea Europeană înseamnă, în contextul geopolitic actual, un factor de stabilitate și securitate pentru România și celelalte state membre.

În toată această perioadă, România a primit peste 66 de miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro. Asta înseamnă un sold pozitiv de 43,9 miliarde de euro, fonduri europene pe care țara noastră le-a primit peste sumele cu care a contribuit la bugetul Uniunii. În medie, un cetățean european contribuie anual cu aproape 240 de euro la bugetul Uniunii Europene, în timp ce un cetățean român cotizează de patru ori mai puțin, respectiv cu 60 de euro.

În următorii ani, România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro, respectiv 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență, 28,22 miliarde din fondurile de coeziune, 19,34 miliarde din Politica Agricolă Comună și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Sunt bani care, dacă vor fi folosiți corect și transparent, vor putea să continue dezvoltarea României, începută odată cu aderarea, în 2007.

O comparație importantă care descrie cel mai bine parcursul european al României este cea privind produsul intern brut. În 2005, anul semnării Tratatului de Aderare, PIB-ul României era de circa 98 de miliarde de euro, iar în prezent a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro.

Închei, stimați colegi, amintind și de faptul că România trebuie să sprijine activ și Republica Moldova în parcursul său european. Frații noștri de peste Prut au completat și au transmis primul chestionar pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar în perioada următoare vor avea nevoie de experiența și sprijinul României, ca stat care de 15 ani este membru al blocului comunitar.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "UE și NATO - pietrele de moară la gâtul României!".

Stimați colegi, acum două săptămâni o citam pe regretata Ileana Vulpescu, distinsă cu medalia Ordinului Național "Steaua României", care a spus despre poporul român - "Dacă poporul ăsta va fi cândva șters de pe hartă, nu va fi nici fiindcă l-ar ocupa rușii, turcii, americanii, indienii, chinezii; ci din indolența, pasivitatea, lipsa de civism, din propria nepăsare și din complicitățile interne oferite oricărui inamic".

Iată că azi trădătorii României nici măcar nu se mai ascund că sunt niște obedienți care pupă mâna stăpânilor din afară. De curând, Senatul României a adoptat o hotărâre prin care și-a exprimat acordul indirect cu privire la faptul că cetățenii altor țări europene pot candida la alegerile din România pentru orice fel de funcție.

Dragi români, să nu uităm că acum două luni, Alina Gorghiu declara cu nonșalanță că "cedarea de suveranitate este un principiu de bază al ideii unității europene". Eu le transmit acestor trădători să nu uite că "suveranitatea națională aparține poporului român", așa cum este scris în art. 2 alin. (1) din Constituția României. Și le mai aduc aminte acestor obedienți vânduți pe câțiva arginți că "fidelitatea față de țară este sacră" - art. 54 alin. (1) din Constituția României - și că "cetățenii au dreptul și obligația să apere România" - art. 55 alin. (1) din Constituția României.

Oare cum vor putea cetățenii din alte state europene care vor vrea să candideze la alegerile din România să respecte aceste prevederi din Constituția României? Un turist în România, pe nume, Arafat, a considerat că este facultativă Constituția României, sfidând jertfa înaintașilor noștri, arătându-și nerecunoștința față de mâna pe care românii i-au întins-o. Conform art. 1 alin. (5) din Constituția României, respectarea Constituției este obligatorie.

UE și NATO înseamnă pentru mulți români două organizații care folosesc România mai mult pentru scopuri ascunse și mai puțin este ajutată în adevăratul sens al cuvântului. Din ce în ce mai mulți români realizează că România nu trebuie ajutată de globaliști, ci trebuie doar lăsată în pace și să nu fie vândută bucată cu bucată, cu complicitatea trădătorilor.

Se pare că unii diversioniști doresc aruncarea României într-un război foarte dorit de dansatorul pe tocuri, micul Zelenski, și fac vizite prin Ucraina, nedorite de majoritatea românilor. Aceste vizite nu fac bine deloc României și românilor. În schimb, am fost acuzat în mod mincinos de trădători și globaliști că vizita mea alături de 3 colegi parlamentari la Ambasada Rusiei a fost nepotrivită. Cum să fie nepotrivită o vizită în care s-a cerut pacea? Dar cum să fie pace când globaliștii alimentează războiul dorit de micul Zelenski cu arme și propagandă mass-media? Cum să fie pace când dansatorul pe tocuri Zelenski acordă interviuri mai dese decât o vedetă de carton, în loc să propună soluții?

Stimați colegi, familiile românilor arși de vii pe timp de pace în spitale nu au primit atenția pe care o primește acum actorul Zelenski. Dacă vi se pare normal, aveți curajul să spuneți asta românilor care v-au votat?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, vă rog să finalizați.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Viitorul României aparține Patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cătălin Manea, din partea Grupului minorităților.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Vinerea Mare a Paștelui m-am deplasat în comunitatea de romi din orașul Târnăveni, județul Mureș, acolo unde zeci de copii și adulți au rămas pe drumuri, în urma unui incendiu.

Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca primarul orașului Târnăveni să manifeste atâta nepăsare față de zeci de copii, mulți dintre ei, bebeluși, sugari.

Vreau să vă spun că nu s-a deplasat în comunitate. Acei oameni stau pe străzi, copiii aceia stau în condiții mizere, nici măcar nu le-aș putea spune improprii, mizere; de-a dreptul, mizere.

Doamna prefect al județului Mureș, de asemenea, n-a răspuns la apelul și la mesajele pe care i le-am dat și i le-am transmis.

Incendiul a avut loc în data de 12 aprilie. Imaginați-vă că au trecut mai mult de două săptămâni și niciun reprezentant al autorității administrației publice locale nu s-a deplasat să vină în sprijinul sinistraților.

Pe această cale, fac un apel către Guvernul României, în primul rând, către Ministerul Afacerilor Interne, către Departamentul pentru Situații de Urgență - de altfel, i-am semnalat situația de la Târnăveni domnului Arafat - să intervină în regim de urgență pentru a veni în sprijinul acelor copii necăjiți.

Mai mult decât atât, eu, unul, m-am obișnuit cu nepăsarea autorităților. Acei cetățeni români de etnie romă sunt ținuți mai rău decât animalele. Această nepăsare față de semenii noștri este un punct care nu face cinste celor care conduc orașul Târnăveni și celor care conduc administrația publică locală din județul Mureș, inclusiv la nivelul reprezentantului Guvernului în teritoriu, Instituția Prefectului.

De aceea, de la această tribună fac un apel către reprezentanții administrației publice locale, către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul Mureș, către Consiliul Județean, să se deplaseze de urgență la Târnăveni, să evalueze situația sinistraților, să întocmească un raport corect și obiectiv, iar, mai departe, acest raport să fie înaintat Guvernului României, pentru ca acesta să poată să intervină cu măsuri concrete în sprijinul sinistraților.

Altminteri, rușine tuturor celor care îi țin pe acești oameni săraci în mizerie și care profită de ei doar în perioada electorală, doar în perioada alegerilor!

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt colegi în sală.

Au depus declarații în scris:

Bejinariu Eugen, Oteșanu Daniela, Tudorache Daniel, Mușoiu Ștefan, Alda Adrian, Tănăsescu Alina-Elena, Mang Ioan, Bulai Oana-Gianina, Vulpescu Ioan, Weber Mihai, Șlincu Dan-Constantin, Tuhuț Radu-Marcel, Furtună Mirela, Adomnicăi Mirela-Elena, Chirilă Virgil - din Grupul PSD;

Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Bogdan Huțucă, Marian Crușoveanu, Valentin-Ilie Făgărășian, George-Cătălin Stângă, Adrian-Felician Cozma, Dumitru Rujan, Ervin Molnar, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan, Alexandru Popa, George Șișcu, Sebastian-Ioan Burduja, Cristina Burciu, Florin Alexe, Cristina-Agnes Vecerdi - Grupul PNL;

Simina Tulbure - USR;

Vasile Nagy și Sebastian Suciu - AUR;

Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea și Nicolae Roman - din partea deputaților neafiliați.

Nemaifiind colegi în sală, declar ședința închisă.

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Domnul Dănuț Aelenei:

"Strategia energetică națională"

Dacă accesăm site-ul Transelectrica, vom observa situația Sistemului Energetic Național. Astfel, observăm că, mai tot timpul, există un sold negativ de 2000 de MW energie pe care de obicei o cumpărăm de pe piața liberă.

Din punct de vedere al producției de energie, acum, după 32 de ani, am involuat, iar conceptul de independență energetică a României este unul perimat. În locul lui se încearcă implementarea așa-numitului concept de securitate energetică.

Ce este de făcut?

În primul rând ar trebui să construim cât mai multe capacități de producere și de stocare a energiei. Repunerea în funcțiune, construcția și retehnologizarea centralelor pe cărbune și combustibili fosili, astfel încât ele să se încadreze în normele de poluare în vigoare, este o prioritate.

Hidrocentralele sunt o sursă nepoluantă de energie electrică care, împreună cu fermele de eoliene și fotovoltaice, trebuie să-și continue dezvoltarea pentru a produce cât mai multă energie.

Prin construcția Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și SMR-urilor ce vor fi amplasate pe Valea Jiului, România ar putea deveni un hub european de producție și de furnizare a energiei electrice.

Exploatările de petrol din țară, indiferent de producția obținută, trebuie intensificate în așa fel încât să creștem producția locală de petrol.

Gazele din Marea Neagră trebuie extrase și folosite în interes național.

La Constanța este necesară construcția unui terminal de gaze lichefiate.

Prețul combustibililor la pompă, în România, este unul dintre cele mai mari din UE din cauza valorii crescute a accizelor. Accizele reprezintă mai mult de jumătate din preț.

România are șansa să devină o țară de prodconsumatori prin amplasarea de panouri fotovoltaice de cel puțin 5 KW pe fiecare acoperiș. Surplusul de energie se va folosi pentru generarea și acumularea de hidrogen care reprezintă o sursă nepoluantă de energie.

Îmi amintesc de faptul că, în vremea copilăriei, existau contracte pe energie în care consumatorii casnici se obligau să consume mai multă energie electrică noaptea, pentru a evita vârfurile de suprasarcină din timpul zilei, și în acest fel energia consumată pe timpul nopții era mai ieftină.

Un alt aspect destul de important îl reprezintă izolarea termică a clădirilor, astfel încât pierderea de energie dinspre interior spre exterior să fie cât mai mică, pentru a micșora consumul de energie necesară încălzirii, respectiv răcirii acestor clădiri.

Toate procesele de producție ar trebui optimizate astfel încât să se consume cât mai putină energie. Fiecare KW economisit este vital!

Numai așa putem stopa sau reduce prețurile la energie și, implicit, la costurile alimentelor și la celelalte bunuri de larg consum.

Numai așa România se poate transforma dintr-o țară importatoare de energie într-una producătoare și exportatoare de energie.

Domnul Adrian Alda:

"PSD mizează, pentru viitorul apropiat, pe independența energetică a fermelor"

După cum bine știm cu toții, Pactul verde european sau obiectivul Uniunii Europene de realizare a neutralității climatice până în 2050 militează pentru reducerea poluării din cadrul tuturor fermelor și exploatațiilor agricole comunitare. Acest obiectiv a fost însușit și de țara noastră. Implementarea sa va necesita o transformare a societății și a economiei Europei.

Pe de-o parte, toate procesele legate de exploatarea agricolă vor trebui să fie eficiente din punct de vedere al costurilor, echitabile, dar și echilibrate din punct de vedere social. Pare un deziderat plin de provocări, însă nu imposibil de îndeplinit, mai ales că se vor relaxa anumite prevederi, având în vedere pandemia, criza energetică și cea socială, dar și contextul conflictului armat dintre Ucraina și Federația Rusă, din care rezultă seria de neajunsuri provocate de acesta pe lanțul de producție și distribuție de cereale și alte produse alimentare finite, dar și de restrângerea pieței îngrășămintelor chimice.

Dar, dincolo de împrejurările generate de război și de urmările pe termen lung la nivel mondial, există o serie de soluții salutare pentru investitorii în agricultură, dublate și de evoluțiile tehnologiei. Așadar, Green Deal, indiferent de destinderea sau nu a mai multor decizii care îl constituie, poate fi pus în practică și grație acestui avantaj de ordin tehnic, dar și prin aportul de politici favorabile create de guvernele țărilor membre UE.

La noi, Ministerul Agriculturii are pregătite toate documentele, astfel încât, până la toamnă, să poată fi lansată sesiunea de depunere a proiectelor care vizează asigurarea independenței energetice a fermelor agricole, prin montarea unor panouri fotovoltaice. Conducerea PSD a Ministerului Agriculturii poartă deja discuții cu Ministerul Energiei pentru prioritizarea definitivării ordonanței de urgență ce prevede acordarea unei sume consistente pentru agricultură și industria alimentară din Fondul de Modernizare pentru asigurarea independenței energetice a fermelor. Se va susține financiar montarea de panouri fotovoltaice, fie pe acoperișul clădirilor din fermele agricole, fie lângă acestea, pentru ca panourile să deservească și legumicultorii, și fermierii, în ansamblu, dar și industria alimentară.

Această șansă ne va permite să trecem de la stadiul de până acum, în care majoritatea agricultorilor au putut doar să-și imagineze o lume în care nu trebuie să se mai gândească la oscilațiile prețurilor energiei și la impactul negativ pe care acestea le au asupra veniturilor lor, la cel final, privind independența energetică adevărată.

Independența energetică a fermelor, dragi agricultori, va înseamna că puteți produce dumneavoastră necesarul energetic. Așadar, veți beneficia de o autonomie pe care o puteți gestiona așa cum doriți. Viitorul vă va permite să aveți, în fiecare zi, la dispoziție toată energia de care aveți nevoie. Și nu se va întâmpla acest lucru doar pentru azi sau pentru mâine, ci pentru întregul viitor al copiilor dumneavoastră.

Conceptul de independență energetică a fermei se bazează pe utilizarea surselor energetice regenerabile ce nu se epuizează niciodată, respectiv cea eoliană, solară, biomasă, biogaz. Toate acestea au un impact ambiental redus și o furnizare inepuizabilă. Firește că panourile fotovoltaice vor fi doar o primă etapă pentru asigurarea independenței energetice totale. Această premieră, pe care conducerea PSD a Ministerului Agriculturii o va impune, cu siguranță, va fi completată ulterior și de alte noi decizii privind producerea de energie verde în fermele interesate de evoluție, profit, predictibilitate și stabilitate.

Și pentru că am menționat anterior suportul tot mai extins, oferit acestei zone de inovațiile tehnologiei, vă voi aminti una dintre soluțiile tehnice care va facilita și va contribui și ea la atingerea mult doritei ținte a reducerii amprentei de carbon. Și spun asta pentru că știm cu toții că emisiile eliberate de combustia unui motor diesel contribuie, în mod semnificativ, la determinarea amprentei ecologice totale a unei ferme. Economisirea de combustibil înseamnă reducerea amprentei de carbon, iar utilizarea unor tractoare cu emisii zero a devenit o realitate. Este corect să afirmi că un astfel de utilaj de lucru, care folosește hidorgenul ca sursă de alimentare, este, acum, mai puțin accesibil din cauza costurilor pe care le ridică achiziționarea lui, dar economiile financiare și asigurarea protecției mediului pe termen lung ar trebui să fie factorii care să încline orice balanță decizională în favoarea sa. Tractorul cu hidrogen oferă un viitor cu emisii zero, cu excepția producerii de apă.

Fiind preocupat dintotdeauna de protecția mediului înconjurător, dar și de productivitatea din exploatațiile agricole și zootehnice, țin să subliniez că emisiile de carbon reprezintă unul dintre factorii responsabili de efectul de seră și de încălzirea globală. Iar una dintre consecințele cele mai grave poate fi distrugerea ciclurilor climatice, a căror stabilitate este fundamentală pentru o agricultură productivă. Astfel, este în interesul nostru, al tuturor celor care investesc sau activează în agricultură, să reducem amprenta noastră, a fiecăruia, de carbon pentru a salva clima și viitorul fermelor.

Probabil că vor exista și voci care vor protesta față de ceea ce afirm, pe motiv că termenii conservare și agricultură au fost, mai mereu, considerați ca fiind în opoziție totală. Însă, acum, datorită tehnicilor agricole foarte moderne trebuie să fie considerați ca fiind în strânsă colaborare. Prin combinarea gestionării sustenabile a solului, a reziduurilor și a mijloacelor de producție cu tehnicile avansate de diversificare a culturilor, puteți reduce semnificativ impactul activităților dumneavoastră agricole, crescând, în același timp, în mod substanțial profitabilitatea și productivitatea. Nu mai trebuie să alegeți între conservare și agricultură pentru că există soluții oferite de tehnologia modernă care continuă să avanseze. Acestea, în combinație cu cele mai potrivite măsuri impuse de conducerea PSD a Ministerului Agriculturii, vă vor garanta succesul.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Primul și cel mai mare complex muzeal memorial și educațional dedicat victimelor comunismului, realizat și asumat exclusiv de Guvernul României după 1989, în fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat"

Investiția prin PNRR se ridică la peste 10 milioane de euro. Am mers în această săptămână, în calitate de Reprezentant Special al Guvernului, din nou, la fostul penitenciar comunist de la Râmnicu Sărat, acolo unde vom realiza un complex memorial, muzeal și educațional unic în România - "Închisoarea tăcerii" și centrul educațional privind comunismul în România;

Practic, este primul și cel mai mare complex muzeal memorial și educațional dedicat victimelor comunismului, realizat și asumat exclusiv de Guvernul României după 1989, în fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat.

Crimele comunismului trebuie arătate, istoria regimului totalitar trebuie explicată, iar locurile memoriei trebuie să devină repere naționale pentru tinerele generații, o formă de reziliență puternică față de încercările de falsificare a trecutului sau la revizionismul ce denaturează și relativizează ferocitatea și brutalitatea comunismului, teorii care, astăzi, circulă nestingherite în Europa de Est și la noi;

După 30 de ani de la 1989, Statul român își ia în serios misiunea privind politicile memoriei. Prea mult timp a trecut de la cel mai feroce și mai longeviv regim opresiv care a marcat pentru totdeauna România și istoria sa. Generația mea nu a avut șansa să beneficieze de predarea istoriei comunismului văzând cum arată universul concentraționar unde au fost decimate elitele interbelice. Astăzi este o misiune obligatorie a statului român și a Guvernului de a duce la bun sfârșit acest proiect și celelalte proiecte memoriale pe care Executivul și prim-ministrul Nicolae Ciucă le consideră priorități de grad 0 în domeniu!

Am reușit anul trecut să includem proiectul guvernamental în PNRR, atunci când probabil nimeni nu mai credea că este posibil, la aproape 15 ani după ce acesta a devenit parte din misiunea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului;

Proiectul are în vedere restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat și amenajarea sa muzeală, realizarea unei expoziții permanente și realizarea unui centru educațional privind comunismul în România în vederea promovării memoriei comunismului și a consecințelor sale. Noul complex va deveni un centru pentru derularea unor proiecte culturale, documentare, turistice;

Viitorul muzeu memorial va fi în subordinea și în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, organism aflat în subordinea și coordonarea directă a prim-ministrului;

La vizita de la Râmnicu Sărat au fost prezenți președintele IICCMER, domnul Daniel Șandru, ministrul Culturii, domnul Lucian N. Romașcanu, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, doamna Hegedüs Csilla, secretarul de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, doamna Dumitriția Solomon, prefectul județului Buzău, domnul Daniel Țiclea, deputatul PNL, domnul Gabriel Avramescu, președintele Consiliului Județean Buzău, domnul Petre Emanoil Neagu, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, domnul Matuz Zsolt, primarul municipiului Râmnicu Sărat, domnul Sorin Cîrjan, reprezentanți ai mass-media;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"17 ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE"

Aderarea României la Uniunea Europeană a fost, probabil, cea mai mare binecuvântare de care am beneficiat în istoria noastră. Pe 25 aprilie s-au împlinit 17 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, produsă efectiv 2 ani mai târziu. Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți la Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare. Printre acestea aflându-se și România.

Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor. Cei care au semnat tratatul au fost Traian Băsescu, președintele României, Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministrul României, Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, și Leonard Orban, negociator-șef cu Uniunea Europeană. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut loc la Luxemburg, țara care asigura la acel moment președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

În timpul scurs de la aderare, România a beneficiat de 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, România a beneficiat de o balanță pozitivă de 43,39 de miliarde de euro. Astăzi, într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a pus la punct un plan pentru ca țările membre să își poată relua mersul firesc pe care îl aveau înainte de pandemia, ba chiar să se modernizeze. Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro, este mecanismul prin care banii europeni vor pătrunde în țara noastră pentru proiecte sustenabile, care să producă valoare adăugată și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor români. Prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre. O a doua tranșă de 1,94 miliarde de euro a fost aprobată în luna ianuarie.

Pe lângă prosperitatea economică, pe care Uniunea Europeană o reprezintă, o altă componentă importantă este cea de securitate. În Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 42 alin (7) se spune că: "În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să îi acorde ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite. Aceasta nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre". Așadar, garanțiile de securitate oferite de UE sunt cel puțin egale cu cele oferite de Tratatul NATO. Coroborat cu noua Busolă Strategică, securitatea europeană este mai robustă și solidă ca niciodată, capabilă să facă față oricărei provocări!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Casa de Comerț Unirea va face legătura între producător și consumator"

Vremurile pe care le trăim ne arată cât de important este să ne putem asigura singuri necesarul de hrană. Securitatea alimentară a devenit un obiectiv pentru toate statele lumii, mai ales în contextul global actual. Tot mai des apar avertismente cu privire la stocurile de alimente, în privința bunurilor și produselor de consum.

România a fost binecuvântată cu terenuri roditoare, capabile să asigure hrana pentru toți cetățenii săi. Dar avem nevoie de un plan bine pus la punct, de persoane dedicate și care iubesc România, care să pună pe primul loc producătorii locali, cei care pot asigura acest necesar.

Putem să ne asigurăm securitatea alimentară cu produse românești. Pe partea de agricultură, cred că cel mai important este să creăm acele lanțuri de producție și să creăm independența alimentară în România. Este singurul lucru cu care putem să reglăm piața din punct de vedere al prețurilor, astfel încât românii să nu mai simtă aceste creșteri.

O soluție extrem de utilă în acest moment este reprezentată chiar de către Programul Casa de Comerț Unirea. Aceasta a fost înființată cu scopul de a le oferi producătorilor autohtoni o infrastructură pentru distribuție și depozitare. Însă a trebuit să vedem ce înseamnă efectele unei crize globale pentru ca acest proiect să revină în atenția tuturor și pentru a înțelege utilitatea lui.

Mă bucur că la Ministerul Agriculturii este Adrian Chesnoiu, cel care înțelege foarte bine importanța acestui proiect, la fel ca toți ceilalți membri ai PSD. A fost nevoie să vină PSD la guvernare pentru ca un asemenea program să fie repus pe tapet. Nu e vorba de laudă, însă de fiecare dată când PSD a fost la guvernare s-au găsit soluții pentru producătorii locali. Casa Română de Comerț Agroalimentar "Unirea" este un instrument al statului prin care se poate realiza acea verigă necesară între producător și consumator. Acesta va fi un integrator al tuturor programelor derulate de stat pentru susținerea agriculturii și va juca un rol cheie în cazul în care ne-am confrunta cu eventuale probleme din cauza războiului de la graniță.

Nu vom avea produse românești și nu vom putea valorifica munca fermierilor și să asigurăm hrană de calitate consumatorilor dacă în România nu vom avea lanțul de magazine prin care să putem aduce produsele în piață.

Am încredere că actuala echipă de la Ministerul Agriculturii va duce acest proiect la capăt, iar el va deveni operațional în cel mai scurt timp.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Cu fruntea sus, cu ochii spre vest și cu toată inima în slujba țării noastre"

Marcarea momentelor importante, precum 17 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană (25 aprilie), 15 ani de la integrarea în UE și 25 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, reprezintă prilej de reflecție și de responsabilizare. Toate au fost puncte de cotitură pe drumul României cu fața spre Vest, conform vocației și istoriei noastre europene. În tot acest context complicat, promotorii iliberalismului și ai reîntoarcerii spre Est lucrează și nici măcar nu mai sunt discreți sau răsfirați.

Câteva exemple:

• România a primit 66,2 miliarde de euro și a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.
• Produsul intern brut al României s-a triplat după aderarea la UE (2006 - 342,7 miliarde lei; 2021 - 1.190 miliarde lei).
• PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns de aproape patru ori mai mare (2006 - 16.170 lei; 2021 - 61.368 lei).

Am încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat, chiar cu prima tranșă de prefinanțare transferată.

În ceea ce privește integrarea pe bune, mai sunt încă multe capitole la care România este foarte departe de media UE. Cele mai dureroase decalaje sunt legate de infrastructură, educație, sistemul de sănătate, cercetare-inovare, integrarea tehnologiei, și lista poate continua. Deloc întâmplător, asumarea PNRR (cu toate reformele și jaloanele) este un mare imbold pentru recuperarea acestor decalaje. Așa cum premierul Nicolae Ciucă a menționat, cel mai important câștig a fost al liberei circulații pentru oameni, servicii și bunuri, dar integrarea deplină include și aderarea la spațiul Schengen și la zona euro sau îndeplinirea angajamentelor MCV.

Cât privește dezvoltarea economică, marii câștigători sunt cei care au știut să exploateze la maximum beneficiile apartenenței la UE. De exemplu, Cluj-Napoca era, la nivelul anului trecut, orașul cu cea mai rapidă creștere dintre marile orașe ale Uniunii Europene. PIB-ul Clujului a crescut de 4,5 ori în două decenii, conform datelor Băncii Mondiale, care a explicat și că fenomenul se datorează faptului că administrațiile orașului au reușit să profite din plin de aderarea României la UE - o șansă istorică.

Tot din datele Băncii Mondiale aflăm că, doar în perioada 2007-2013, șapte mari orașe ale României au primit finanțare europeană de 600 milioane euro. Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara - aceste orașe au reușit să-și îmbunătățească semnificativ infrastructura și serviciile urbane. Pe scurt, să crească vizibil calitatea vieții, care a rezultat în oportunități și migrație internă. Un alt exemplu des invocat este Oradea, orașul care a bătut toate recordurile la dezvoltare, transformare și accesare de fonduri europene. În mai multe interviuri acordate presei, Ilie Bolojan, primarul care a început reinventarea Oradei, a spus clar că fără banii europeni "ar fi rămas un oraș gri, poluat și foarte aglomerat".

Mai multă Europă în România, mai multă Românie în Europa.

Libera circulație a oamenilor în UE înseamnă și accesul românilor la oportunități. Din păcate, pentru noi a însemnat migrația masivă a milioane de cetățeni în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și a unui trai decent. Dar avem și succese diplomatice în ultimii ani, chiar dacă mai puțin cunoscute, prin români în funcții-cheie la nivel european: primul procuror șef din istoria Uniunii și directorul executiv al Autorității Europene a Muncii. În plus, Bucureștiul a obținut găzduirea viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o structură europeană.

Deși timide, aceste semnale bune pot însemna începutul epocii în care România să fie mai mult decât o țară de la periferia UE. De ce nu îndrăznim să fim unii dintre liderii Europei, să fim curajoși, să inovăm și să lansăm idei și proiecte avangardiste? Pandemia și războiul din Ucraina au venit într-un moment greu pentru o Uniune mai dezbinată ca oricând, încă în convalescență după Brexit și cu multe semne de întrebare.

Ultimii doi ani au stat sub semnul solidarității și cooperării, iar dacă putem extrage ceva pozitiv din această perioadă grea, este tocmai refacerea unității. Dar în era post-COVID, schimbarea la față a UE va fi obligatorie. Noua Europă va trebui să extindă cooperarea, învățată cu multe sacrificii, spre o paradigmă în care cetățenii să fie implicați, viitorul comun să fie construit în siguranță și cu grijă pentru viitoarele generații. Cu meritocrație și oameni bine pregătiți în funcții cheie, cu reforme profunde și bătălii diplomatice corect alese.

Succesul proiectului european a fost pus la grea încercare în ultimii ani. Dar a trecut testul. De acum, o nouă lume se conturează și trebuie să decidem împreună dacă ultimele șapte decenii rămân doar o poveste frumoasă despre care copiii noștri vor învăța la orele de istorie sau toate lecțiile învățate vor însemna ceva și mai consistent pe scena lumii. Noi, românii, avem o singură cale, cu trei mari repere: să rămânem cu fruntea sus, cu ochii spre Vest și cu toată inima în slujba țării. Înainte, împreună.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Efectele crizei energetice și ale conflictului din Ucraina"

Criza energetică și conflictul din Ucraina au provocat multe efecte negative în cascadă, care afectează puternic statele europene și din întreaga lume. România este, desigur, prinsă și ea în această spirală a creșterii de prețuri la foarte multe produse, și în special la alimente.

Spre deosebire de alte state, România are totuși o situație mai bună, întrucât avem o capacitate de producție agricolă care depășește cu mult necesarul de materii prime pentru mai multe produse alimentare de bază, inclusiv în privința uleiului și a produselor de panificație. Cu toate acestea, efectul scumpirii alimentelor ne-a lovit deja foarte puternic și probabil va continua să ne lovească dacă nu vom lua din timp măsurile necesare.

Unul dintre factorii majori care va influența dramatic costul producției agricole și, implicit, al produselor agroalimentare este creșterea prețurilor îngrășămintelor, ca urmare a conflictului din Ucraina. Vă prezint doar câteva date pentru a înțelege cât de gravă este situația și cât de expuși suntem, inclusiv noi, românii, la un val de scumpiri la alimente.

Împreună, Rusia și Belarus furnizează aproape 40% din exporturile globale de potasiu, o componentă cheie pentru producția de îngrășăminte. De asemenea, Rusia asigura 48% din exportul global de azotat de amoniu. Totodată, Rusia și Ucraina asigurau, împreună, 28% din îngrășămintele cu azot, fosfor și potasiu. Iar, după cum știți, Federația Rusă a interzis exportul de îngrășăminte.

Deci e limpede că suntem în mijlocul unei crize majore a îngrășămintelor pentru agricultură, ceea ce va amplifica și mai mult creșterile prețurilor la alimente în momentul în care pe lanțul de producție va intra materia primă obținută din acest ciclu agricol.

După cum știți, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, Azomureș, a stat 4 luni închis, iar acum a repornit activitatea, dar la un nivel minim, din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale. Din păcate, producătorii de îngrășăminte nu se încadrează în consumul anual de maxim 50.000 de MWh pentru care Guvernul a prevăzut un preț plafonat de 0,37 lei pe KWh. Vă reamintesc că, atunci când s-a adoptat ordonanța plafonării prețurilor la energie și gaze naturale, Guvernul a promis că pentru companiile energo-intensive se va veni cu scheme de ajutor de stat specifice fiecărei industrii.

Din fericire, conștientă de implicațiile grave ale creșterii prețurilor la îngrășăminte, Comisia Europeană a permis statelor membre să adopte măsuri de sprijin pentru companiile esențiale pentru agricultură. De asemenea, la insistențele mai multor state, printre care și România, Comisia Europeană a activat mecanismul prin care se poate acorda un sprijin de până la 50 de milioane euro pentru compensarea costului cu gazele naturale pentru producătorii de îngrășăminte.

Cred, așadar, că trebuie să punem în funcție rapid aceste mecanisme, fie pentru a sprijini producția autohtonă de îngrășăminte cu un cost eficient economic, fie pentru a-i ajuta pe fermieri să cumpere îngrășăminte la prețuri rezonabile, fie în ambele sensuri, și trebuie să facem asta acum, cât încă mai putem acționa pentru a preveni un nov val de scumpiri la alimente ce ar putea avea loc în toamnă, când vom începe să utilizăm materiile prime din noul ciclu agricol, produse cu îngrășăminte mult mai scumpe.

Menționez că alte state membre din Uniunea Europeană au luat decizii foarte hotărâte pentru a preveni un nou val scumpiri la alimente. Germania a oferit un pachet de 20 de miliarde de euro pentru producătorii de îngrășăminte. Dar avem și exemplul unui stat din fostul bloc sovietic, respectiv Polonia, care a alocat 836 de milioane de euro pentru sprijinirea producției de îngrășăminte.

Evident, efortul financiar este foarte mare, dar trebuie să fim conștienți că, dacă nu vom face nimic acum pentru a combate această criză a îngrășămintelor, este posibil ca mai târziu costurile economice și sociale să fie mult mai mari și mai dureroase.

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"La inițiativa PSD, al doilea pachet de susținere pentru persoanele vulnerabile, cu măsuri dedicate copiilor, va intra în vigoare de la 1 iunie"

În urma propunerilor venite din partea parlamentarilor și miniștrilor social-democrați, Guvernul a aprobat al doilea pachet de sprijin pentru persoanele vulnerabile, copii, tineri și familii cu venituri mici, persoane cu dizabilități și pensionari.

Primul program de sprijin a fost adoptat la finalul anului trecut, odată cu votarea bugetului pentru anul 2022, tot la propunerea PSD, și a intrat în vigoare în ianuarie, când au fost majorate pensiile și alocațiile pentru copii.

Măsurile sociale din Pachetul "Sprijin pentru România" și-au propus să îi sprijine pe cei vulnerabili ca să își asigure strictul necesar, precum și să susțină bugetul lunar de cheltuieli al fiecărei familii pentru a face față inflației care a dus la creșterea prețurilor.

Cele mai multe dintre măsurile de protecție socială vizează mai ales persoanele vulnerabile: voucherele pentru alimente se acordă strict persoanelor cu venituri mici, familii cu copii și cu venituri mici de sub 600 lei pe membru, persoanele care se încadrează la venitul minim garantat, persoanele cu dizabilități, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 de lei.

Valoarea totală a pachetului social din Programul "Sprijin pentru România" este de un miliard de euro, 50% din fonduri europene. Numărul total de beneficiari este 4,7 milioane de persoane, iar majoritatea măsurilor vor intra în vigoare de la 1 iunie.

Voucherele pentru alimentele de bază, în valoare de 50 de euro, la fiecare 2 luni, se vor acorda familiilor cu cel puțin 2 copii sau familiilor monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună, pensionarilor cu venit mai mic de 1.500 lei/lună, persoanelor cu venit minim garantat și persoanelor cu dizabilități.

În ceea ce privește distribuirea voucherelor pentru elevii care primesc burse sociale, valoarea este de 30 de euro, pentru fiecare lună de școală, pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine.

Majorarea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei se va realiza de la 1 iunie, iar dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei/zi - la 22 de lei/zi, a fost deja aprobată, în forma finală, de Camera Deputaților.

De asemenea, tot de la 1 iunie, pentru 47 de mii de copii din sistemul de protecție specială, inclusiv cei cu dizabilități, se majorează drepturile acordate. Astfel, alocația lunară de plasament crește de la 630 de lei la 900 de lei, iar în cazul copiilor cu dizabilități, de la 945 de lei, la 1.350 de lei lunar. Pentru creșterea de la 18 lei la 150 de lei/lună a sumei de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială pentru unele nevoi personale și pentru majorarea cu 58,5% a sumelor acordate anual copiilor și tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite sunt elaborate deja hotărârile de Guvern și urmează să fie aprobate. Majorarea cu 33% a alocației zilnice de hrană, de la 16 lei sau 22 de lei/zi, în funcție de vârsta copilului, a fost deja adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Era obligatoriu să venim cu toate aceste măsuri de acordarea a voucherelor, de majorare a indemnizațiilor, a alocațiilor și a sumelor acordate copiilor, tinerilor și familiilor care fac parte din grupurile vulnerabile, în contextul scăderii puterii de cumpărare generată de criza energiei, de creșterea inflației și de războiul din Ucraina, care afectează o mare parte din economia națională și europeană.

PSD nu lasă niciodată pe nimeni în urmă și identifică întotdeauna soluții concrete pentru a crește nivelul de trai al tuturor categoriilor sociale, indiferent că este în opoziție sau la putere.

Domnul Dumitru Rujan:

"Coeziunea economică și socială, la nivel național, va fi realizată cu ajutorul fondurilor europene!"

Nimeni nu poate să conteste beneficiile majore pe care le-a avut România ca urmare a apartenenței noastre la Uniunea Europeană și NATO. Zecile de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, care provin din bugetul Uniunii, susțin de peste 15 ani lucrările de infrastructură din țara noastră, calificarea forței de muncă, sistemul de învățământ și de sănătate, subvențiile pentru fermieri și investițiile la nivelul comunităților locale. Apartenența României la NATO ne-a adus cea mai puternică garanție de securitate din istoria noastră ca stat, siguranță pe care o simțim în aceste zile din plin, în condițiile în care la frontierele țării se desfășoară un conflict militar criminal împotriva poporului ucrainean.

România s-a dezvoltat foarte mult, mulțumită românilor. Bucureștiul are un PIB de patru ori mai mare față de momentul aderării la UE, fiind mai mare decât al unor state precum Bulgaria, Serbia, Croația sau statele baltice. Municipii precum Clujul, Oradea, Sibiul sau Timișoara au înregistrat și ele salturi spectaculoase în ceea ce privește dezvoltarea economică, ceea ce nu poate decât să se bucure foarte mult.

Cu toate acestea, dincolo de aceste realizări ale românilor, pentru că sunt realizări bazate pe munca românilor, nu putem să trecem cu vederea că nu toată România s-a dezvoltat la fel. Zone turistice sau industriale care în trecut aveau rezonanță la nivel internațional, astăzi sunt doar așezări depopulate de tineri, fără oportunități de dezvoltare și cu puține proiecte de dezvoltare. Mediul rural românesc este și el sub amenințarea depopulării masive, în condițiile în care tinerii aleg marile orașe sau migrația în afara frontierelor țării pentru a-și împlini visurile.

În calitatea mea de deputat ales în Regiunea de dezvoltare Vest nu pot să nu vă spun că decalajele de dezvoltare nu sunt numai la nivel național, ci chiar și în interiorul regiunilor de dezvoltare. Dacă Timișul și Aradul au resimțit din plin beneficiile dezvoltării cu ajutorul fondurilor europene, Caraș-Severinul și Hunedoara mai au foarte mult de recuperat, de construit și de dezvoltat pentru a ridica standardul de viață al tuturor locuitorilor.

Grație eforturilor Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și ale Guvernului PNL, țara noastră are șansa istorică de a utiliza peste 80 de miliarde de euro, în următorii 6 ani. Cred, cu toată forța, că Guvernul, condus de domnul Nicolae Ciucă, și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de unul dintre cei mai buni specialiști în gestionarea fondurilor europene, domnul Marcel Boloș, vor reuși să susțină mai puternic județele în care se înregistrează încă decalaje semnificative de dezvoltare. Dezvoltarea turismului, a infrastructurii, dinamizarea unor sectoare industriale, investițiile în școli și spitale, locuri de muncă bine plătite vor face ca, în următorii ani, România să fie la fel de dezvoltată în toate regiunile, județele și localitățile sale.

Domnul Ervin Molnar:

"România are nevoie de un scut de apărare consolidat și permanent"

În ciuda asigurărilor date de conducerea Statelor Unite ale Americii, România trebuie să își mențină statutul de îngrijorare față de invazia armată a Federației Ruse din Ucraina. Este cât se poate de evident că ostilitățile nu se vor sfârși în următoarea perioadă, iar acțiunile expansioniste ale Rusiei, demarate cu scopul explicit al reînființării fostei Uniuni Sovietice, trebuie privite cu reticență de Uniunea Europeană și NATO.

În acest context, solicitarea Președintelui Klaus Iohannis către NATO, de a redimensiona capacitățile sale militare în zona României și a Europei de Est, constituie un gest de maturitate și înțelepciune atât politică, cât și diplomatică. Din derularea evenimentelor de până acum, de la granița estică a României, rezultă, fără echivoc, că președintele rus Vladimir Putin nu poate să accepte un dialog constructiv și cooperant cu nimeni, context în care România este statul cel mai expus în cazul nefericit și nedorit al unui conflict militar.

Poziționarea țării noastre la frontiera orientală a Uniunii Europene și a NATO implică majorarea suportului pe care trebuie să-l primim din partea aliaților noștri. Evenimentele din imediata apropiere a granițelor noastre sunt, în opinia unor specialiști în politica externă, mult mai serioase decât impresiile propagate în exteriorul Ucrainei. Tocmai de aceea, există posibilitatea unor implicații negative nu numai pentru securitatea națională a României, dar și pentru securitatea internațională, a tuturor țărilor europene.

Din aceste considerente, statele aliate din NATO au majorat contingentele și capacitățile militare din România, prin redesfășurarea acestora spre est, respectiv pe teritoriul nostru, atât pe domeniul terestru, cât și pe cele aerian și maritim, spațiul Mării Negre fiind extrem de important pentru toate țările riverane. Întărirea flancului estic al NATO este absolut necesară, mai ales că în România este amplasat scutul antirachetă de la Deveselu, un obiectiv care a nemulțumit Moscova încă de la începutul proiectului.

Este, de asemenea, cât se poate de clar și fără echivoc că demersurile Moscovei nu țin seama de niciun fel de tratat internațional, nici de normele dreptului internațional sau de buna-cuviință, drept pentru care poziția asumată de Alianță trebuie să fie caracterizată prin fermitate și o permanentă stare de veghe la granițele de est ale României.

Iată deci suficiente motive pentru ca România să fie permanent în gardă, iar capacitățile noastre de apărare să fie și mai susținute de Alianța Nord-Atalntică, printr-o prezență militară de calibru, nu doar din punct de vedere numeric.

Nu ne rămâne decât să sperăm că agravarea situației din regiune va avea reacțiile cele mai potrivite din partea aliaților noștri din UE și NATO, și, în consecință, vom fi susținuți corespunzător în cazul în care vom fi ținta unor acțiuni reprobabile și de nedorit din partea marii puteri a estului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sprijin pentru agricultorul român"

Un stâlp de rezistență al oricărei societăți, de la sedentarizarea omului și până astăzi, îl reprezintă agricultorul și crescătorul de animale. Fără acești oameni niciunul dintre noi nu ar mai avea ce să pună pe masă. Pentru a-i ajuta pe fermierii români, Guvernul a aprobat un nou ajutor de 450 de milioane lei pentru mai mult de 95 de mii de fermieri afectați de pandemie. Prin această măsură se contribuie la tot ceea ce înseamnă redresarea agriculturii românești, redresarea producției în fermele românești, susținându-se astfel investițiile în domeniu. Guvernul va continua să sprijine agricultura și industria alimentară din România. Chiar ieri premierul a vizitat la Oradea o investiție în domeniul prelucrării legumelor.

Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăși echivalentul în lei a 290.000 euro, iar plata se va face până la 30 iunie 2022. Toate măsurile de sprijin din agricultură vin în susținerea producției românești pe piață. Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, are ca obiectiv asigurarea nivelului de producție constant, pentru a nu mai avea presiune pe asigurarea cu produse alimentare, care antrenează creșteri de prețuri.

Agricultura românească a fost puternic lovită de pandemia de COVID-19. Pe lângă perioada aceasta, care abia astăzi pare să devină din ce în ce mai mult o amintire urâtă, războiul din Ucraina reprezintă o altă problemă care privește sectorul agricol. Pe lângă ajutoarele de stat, o altă metodă de susținere a agriculturii sunt proiectele. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor a publicat Raportul de selecție lunar aferent etapei a doua (8 noiembrie - 7 decembrie 2021) a sesiunii de primire proiecte din anul 2021 pentru submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole, componenta de sprijin pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase.

În urma procesului de evaluare și selecție a cererilor de finanțare, din cele 24 de proiecte depuse în această etapă, 14 proiecte vor primi finanțare în valoare totală de 12,3 milioane de euro. Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative, și de 40% pentru alte întreprinderi. Avem datoria de a sări mereu în sprijinul agricultorului român, pilon al societății românești!

Doamna Mirela Furtună:

"Șoferii vor putea contesta contravențiile în localitățile de domiciliu"

În 2019 am depus o propunere legislativă prin care intenționam să stabilesc o competență alternativă privind contestarea amenzilor de circulație, ori la judecătoriile din localitățile de domiciliu ale contravenienților, ori la judecătoriile din localitățile unde s-a petrecut fapta.

Inițiativa a fost înregistrată cu numărul Pl-x 380/2019, dar nu am reușit să o promovez și a fost respinsă.

Din fericire, colegul meu deputat Eugen Neață a reluat inițiativa, iar aceasta a fost votată de Camera Deputaților în ședința din 13 aprilie, cu 203 voturi pentru, 102 împotrivă și 2 abțineri.

În fapt, inițiativa avea la bază un fundament solid, șoferii nu trebuie să fie obligați să conteste procesul-verbal al contravenției doar la judecătoriile de pe raza localităților în care s-a petrecut contravenția, deoarece de multe ori era limitat accesul lor la justiție.

Un șofer din Constanța care folosea mașina pentru a merge în vacanță în Bihor și lua o amendă, pe care o considera incorectă, o putea contesta doar la Bihor. Era improbabil ca șoferul să facă toate diligențele necesare pentru a contesta la Judecătoria din Bihor amenda.

Am considerat necesară aplicarea unei jurisdicții alternative, astfel încât șoferul să poată contesta amenda și la Judecătoria din Constanța, dovezile privind constatarea contavențiilor putând fi trimise de Poliție și colegilor lor din Constanța.

Ministerul de Interne s-a opus constant acestei soluții, inclusiv propunerea colegului Neața a avut punct de vedere negativ de la Guvern, dar colegii parlamentari au înțeles necesitatea modificării legislației și au votat în consecință.

Din data de 23 aprilie a intrat în vigoare Legea nr.107/2022 care face posibilă contestarea amenzilor și în localitățile de domiciliu ale șoferilor.

Salut pe această cale intrarea în vigoare a legii pentru care m-am luptat și eu și le urez tuturor șoferilor să conducă cu prudență și să respecte regulile de circulație.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Legea offshore - independență și securitate energetică pentru România"

Încă de la începutul noii sesiuni parlamentare, PNL a anunțat că printre prioritățile legislative se află gestionarea crizei energetice și legea offshore pentru a ne asigura securitatea energetică.

Legea offshore, prioritatea zero a PNL, este necesară pentru a începe investițiile în vederea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Proiectele pe care le avem pentru energie nucleară vor ajuta România să aibă securitate energetică. Pe termen scurt, cât timp gazul este considerat combustibil de tranziție, de la cărbune la regenerabile, există o oportunitate pentru folosirea gazului natural în UE. De aceea sunt extrem de importante recuperarea întârzierilor și exploatarea cât mai rapidă a zăcămintelor offshore.

În acest sens, este urgentă deblocarea investițiilor de exploatare a gazelor din Marea Neagră și reducerea dependenței țării noastre de gazul rusesc. Acesta a fost și motivul pentru care președintele PNL, Nicolae Ciucă, alături de ceilalți lideri ai coaliției de guvernare au depus Proiectul Legii Offshore.

Adoptarea legii va permite deblocarea investițiilor majore, necesare exploatării zăcămintelor din Marea Neagră, estimate la 200 miliarde metri cubi.

Legea susținută de coaliția de guvernare va oferi țării noastre șansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine.

Probabil că vor exista și critici la adresa acestei legi. Este perfect normal, nu există lege care să mulțumească pe toată lumea. Însă este foarte important ca ea să devină realitate în cel mai scurt timp, deoarece interesul național primează.

Sunt o serie de lucruri importante prevăzute în proiectul depus de liderii coaliției de guvernare:

1. Legea depusă stabilește un regim fiscal competitiv, încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% (statul român) - 40% (investitorul).

2. Legea asigură stabilitate și predictibilitate pentru investitori în offshore, în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).

3. Legea stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, practic, urgentând investițiile onshore de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.

La finalul zilei trebuie să urmărim și să îndeplinim obiectivele României - independență și securitate energetică!

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Infrastructura este vitală pentru o țară puternică!"

Drumurile reprezintă un punct nodal în economia coagulării unei națiuni. Comunicarea inter și intraregională sudează o țară și îi garantează progresul economic. Infrastructura rutieră este vitală pentru dezvoltare și prosperitate. Cât timp s-a aflat la guvernare, Partidul Național Liberal a considerat infrastructura rutieră o prioritate de cel mai înalt interes național. Săptămâna trecută a fost dată în folosință prima porțiune a drumului expres Craiova - Pitești. Astfel, persoanele care circulă pe traseul București - Pitești - Craiova - Severin - Timișoara vor putea folosi centura de ocolire a municipiului Balș (18,5 km.), parte a lotului 2 din drumul expres Craiova - Pitești. Traficul din zonă va fi astfel fluidizat și timpii de așteptare - de zeci de minute, până azi, în zona Balșului - vor fi reduși semnificativ.

Drumul expres Craiova - Pitești cuprinde patru loturi și are o importanță vitală pentru dezvoltarea economică și atragerea investițiilor în zona Olteniei. A doua jumătate a lotului 2 Balș - Slatina, care include Centura Slatina de 21 km., ar urma să fie deschisă la începutul verii. Lotul 3 al Drumului Expres Craiova -Pitești (Slatina - Colonești, 31 km.) ar putea să fie finalizat la sfârșitul anului viitor. Trebuie reamintit că aceste proiecte de infrastructură rutieră au fost demarate în timpul mandatului lui Lucian Bode, la Ministerul Transporturilor. Investițiile publice majore sunt prioritare pentru PNL.

Săptămâna trecută, premierul și președintele PNL Nicolae Ciucă a participat, la Oradea, la inaugurarea Sălii Polivalente, un proiect al administrației PNL a orașului, finanțat 80% de Guvern și 20% de autoritățile liberale ale Oradei. De asemenea, premierul a participat ieri la începerea lucrărilor la drumul de 19 km. care va lega centura municipiului Oradea de autostrada A3, finanțat din bani europeni. Investiții din fonduri europene, guvernamentale și locale - aceasta este formula pe care dorește să meargă în continuare Guvernul, a subliniat astăzi Nicolae Ciucă.

În calitate de deputat liberal constănțean privesc cu bucurie și speranță evoluția drumului expres "Alternativa Techirghiol". Cu o lungime estimată de 27,5 kilometri și un cost estimat de 153,6 milioane euro, "Alternativa Techirghiol" reprezintă o șansă imensă pentru județul Constanța în ceea ce privește dezvoltarea economică și creșterea calității vieții dobrogenilor. La acest proiect de anvergură se adaugă și varianta de ocolire Mangalia (lungime estimată 6,2 kilometri, cost estimat 11,2 milioane de euro), precum și modernizarea sectorului de drum A4 Cumpăna - DN39 Constanța și extinderea la patru benzi (lungime estimată 3,4 kilometri, cost estimat 5,1 milioane de euro). Este vital ca aceste proiecte să fie continuate și, în cele din urmă, finalizate pentru că este interesul nostru național, iar interesul național îl reprezintă cetățeanul!

Domnul Ioan Balan:

"Investițiile publice trebuie să fie de cea mai bună calitate!"

În ultimii doi ani, investițiile publice din România au înregistrat creșteri consistente, atât valoric, cât și ca volum, fie că vorbim despre infrastructura de transporturi, despre sistemul de educație și de sănătate sau despre extinderea rețelelor de utilități. Mai mult decât atât, cu ajutorul fondurilor europene disponibile prin PNRR și prin cadrul financiar european multianual, anul 2022 se prefigurează deja ca fiind anul cu cele mai puternice investiții publice din ultimele trei decenii. Așadar, România se dezvoltă sub ochii noștri, iar momentul pe care îl așteptam de foarte mult timp chiar a sosit. Avem șansa istorică de a elimina toate decalajele de dezvoltare dintre țara noastră și celelalte state UE, precum și decalajele economice dintre provinciile istorice ale țării.

Mă cunoașteți foarte bine și știți că nu sunt adeptul doar al cantităților, ci sunt un puternic susținător al calității investițiilor făcute din banii românilor. Nu trebuie să trecem cu vederea că, în trecut, unele investiții realizate prin țară nu s-au ridicat la calitatea pe care ne-am dorit-o sau pe care românii o așteptau atunci când se cheltuiau sume din impozitele plătite de ei. Pe viitor, asemenea situații trebuie evitate.

Mai mult decât atât, creșterea puternică a prețurilor pentru majoritatea materialelor utilizate în construcții trebuie să pună autoritățile în mișcare, astfel încât la realizarea unor investiții publice să nu fie utilizate materiile prime și materialele cele mai slabe din punct de vedere calitativ, care sunt cele mai atractive pentru constructori, pentru că sunt și cele mai ieftine. Fără o monitorizare permanentă a calității execuției proiectelor de investiții am putea să ne aflăm în situația în care investiții noi necesită costuri de întreținere suplimentare sau lucrări de reparații la numai câteva luni după finalizare, ceea ce nu ne dorim. Așadar, fără o supraveghere atentă și constantă a calității lucrărilor ne-am putea trezi cu investiții realizate, dar impracticabile sau care necesită alte și alte noi investiții. Investițiile trebuie să ne aducă bani și locuri de muncă, nu să fie purtătoare de costuri.

În România avem constructori foarte harnici și buni profesioniști, lucru demonstrat de lucrările realizate de aceștia în ultimii ani. Avem autorități locale care urmăresc cu atenție fiecare oportunitate de finanțare europeană, care să poată contribui la creșterea standardului de viață al populației. Avem o industrie românească, chiar dacă puțin dezvoltată, dar care produce materii prime și materiale de cea mai bună calitate. Cred, cu putere, că dacă vom ști să combinăm acești factori atunci când realizăm investiții publice, atunci, cu siguranță, vom obține lucrări de cea mai bună calitate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre achizițiile de vaccinuri"

Oficialii români care au semnat memorandumul odios prin care România s-a obligat să achiziționeze în mod inutil peste 39 de milioane de vaccinuri anti-COVID-19 trebuie să răspundă!

Este o achiziție aberantă, mai ales că ea a fost realizată într-un moment în care România deja contractase cantități uriașe de vaccin. La data semnării memorandumului, era evident că dozele din noua comandă lansată de Mihăilă, Barna și Cîțu nu vor ajunge să fie utilizate niciodată, ceea ce ridică suspiciuni serioase cu privire la motivele reale care s-au aflat în spatele acestei decizii.

Trebuie spus că, pe lângă dozele de vaccin care au fost și vor fi irosite ca urmare a expirării termenului de valabilitate, România a mai donat către alte state un total de peste 2 milioane de doze.

În acest context merită amintit și faptul că în doar 43 de zile ale mandatului său, actualul ministru al Sănătății, domnul Alexandru Rafila, a reușit să recupereze o sumă totală de 150 de milioane de euro prin revânzarea a 7,5 milioane de doze către Germania și Ungaria, în timp ce fostul ministru USR al Sănătății s-a chinuit timp de luni de zile să valorifice doar 1,17 milioane de doze din surplusul contractat de România, anterior memorandumului din mai 2021.

Nu în ultimul rând, țin să vă supun atenției o declarație recentă a ministrului Sănătății din Polonia, domnul Adam Niedzielski. Acesta a spus că, la sfârșitul săptămânii trecute, a recurs la "clauza de forță majoră" și a informat atât Comisia Europeană, cât și principalul fabricant de vaccinuri că Polonia refuză să primească aceste vaccinuri și că refuză, de asemenea, să efectueze plățile.

Este o diferență enormă între abordarea curajoasă și corectă a polonezilor și abordarea unor penibili precum Cîțu, Barna sau Mihăilă care nu sunt buni la altceva decât să fugă de orice răspundere.

Stau să mă întreb, oare cine și de ce a mai comandat zeci de milioane de doze de vaccin când era clar că, prin implicarea dezastruoasă a miniștrilor, campania de vaccinare ajunsese deja în gard? Stau să mă întreb de ce membrii Cabinetului Cîțu nu au suflat o vorbă despre acest instrument al clauzei de forță majoră pe care îl aveau la dispoziție și de care, iată, alții se folosesc. Să fie rea voință? Să fie incompetență? Sau oare ambele?

În orice caz, Cîțu, Barna și Mihăilă nu se pot spăla pe mâini ca Pilat din Pont și nu pot să scape! Este vorba de un prejudiciu uriaș, de circa trei sferturi de miliard de euro, iar cei care au semnat trebuie să răspundă pentru acest mega-tun dat bugetului de stat! Altfel, încrederea cetățenilor în instituțiile care au datoria de a combate acest fenomen va fi serios afectată.

Domnul Marian Crușoveanu:

"Prioritatea zero a Guvernului condus de PNL continuă să fie investițiile!"

Partidul Național Liberal a fost și va fi mereu formațiunea politică care pune accentul pe dezvoltarea sănătoasă a României prin investiții. Weekendul acesta, președintele PNL și prim-ministrul României, domnul Nicolae Ciucă, a vizitat mai multe obiective de investiții din Brăila și Buzău, la o zi după ce Guvernul a început să pună în practică soluțiile de sprijin pentru economie și români, alocând 1,77 miliarde de lei pentru compensarea creșterii prețurilor din construcții.

Reamintesc că mai mult de jumătate din bugetul pachetului, respectiv 2,06 miliarde euro din totalul de 3,5 miliarde euro, se duce în stimularea economiei care se poate dezvolta doar prin măsuri liberale. Dialogul constant cu mediul de afaceri ne va ajuta să pregătim cât mai bine implementarea soluțiilor cuprinse în Pachetul "Sprijin pentru România". Fondurile alocate de Guvern merg către susținerea investițiilor, a retehnologizării industriale și deschiderea unor noi proiecte, dar și pentru păstrarea și crearea de noi locuri de muncă. Un exemplu de bune practici o reprezintă Yazaki România SRL Brăila, o investiție de 50 de milioane de euro care produce cablaje pentru industria de automobile. Această companie, care se află între beneficiarii ajutorului de stat pentru compensarea pierderilor generate de pandemie, a reușit să mențină locurile de muncă pentru 9.000 de angajați, în pofida marilor dificultăți cu care s-a confruntat economia de la începutul pandemiei și până astăzi.

Guvernul va aproba schema de ajutor de stat destinată stimulării investițiilor cu impact major în economie, un mecanism eficient și corelat celorlalte politici guvernamentale. Pachetul "Sprijin pentru România" cuprinde scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor care se confruntă cu creșterea prețurilor la utilități, susținerea companiilor pentru procesarea produselor agricole românești, granturi pentru capitalul de lucru necesar fermierilor români.

Toate aceste investiții înseamnă locuri de muncă, o economie mai competitivă și un trai mai bun pentru toți românii. Doar o economie sănătoasă, bazată pe investiții, va putea plăti măsurile luate pentru populație, paradigma schimbată de Partidul Național Liberal după ani de zile în care măsurile sociale nu au fost dublate de măsuri care să susțină, cu adevărat, economia. De când se află la guvernare, PNL a promovat o politică a investițiilor și am încredere că președintele partidului, premierul Nicolae Ciucă, va continua pe acest traseu!

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"Guvernul trebuie să sprijine fermierii români să producă alimente la prețuri suportabile pentru cetățeni!"

Guvernul trebuie să sprijine fermierii români să producă alimente la prețuri suportabile pentru cetățeni. Salut ultimele măsuri guvernamentale susține de Partidul Social Democrat, care își propune susținerea fermierilor români și oprirea creșterilor de prețuri la alimente. Una dintre măsuri este acordarea unui ajutor de stat pentru crescătorii de animale, prin care să fie compensate pierderile înregistrate de aceștia în ultimii doi ani, pierderi cauzate de restricțiile sanitare și perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Primele estimări ale Ministerului Agriculturii arată că 95.000 de crescători de bovine și aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine și avicol vor beneficia de măsura de sprijin pentru crescătorii de animale, care prevede acordarea a 454 de milioane de lei. Trebuie menționat că acesta este un ajutor financiar complementar celorlalte programe de sprijin destinate sectorului zootehnic, iar obiectivul este ca fermierii să-și desfășoare activitatea în condiții de normalitate. În acest an, sub mandatul ministrului PSD, Adrian Chesnoiu, fermierii români au primit în conturi peste 1,3 miliarde de lei ajutoare din partea statului.

În contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina, România trebuie să își mențină capacitatea de a produce alimente la o valoare optimă, iar soluția PSD este ca fermele românești să lucreze la capacitate maximă și să livreze producția agricolă la fabricile de alimente din țară. De aceea, PSD a propus în Programul "Sprijin pentru România", ca toți fermierii români să fie stimulați cu o primă de 10% din valoarea producției agricole livrate la fabricile de alimente din România.

O veste bună a venit de la Azomureș, care a anunțat reluarea producției de îngrășăminte. Aceasta a fost posibilă în urma activării mecanismului european care permite Comisiei Europene să acorde un ajutor financiar de până la 50 de milioane euro pentru companiile energointensive, mecanism activat și la insistențele Guvernului României. În acest context trebuie menționat că la Ministerul Agriculturii se analizează noi măsuri de sprijin pentru fermieri, astfel încât creșterile de prețuri la fertilizanți, cauzate de explozia prețurilor la gaze naturale, să fie mai ușor de suportat.

De altfel, în momentul în care Azomureș a sistat producția din cauza prețurilor gazelor naturale, ministrul PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a deblocat activitatea interministerială a comisiei de omologare a fertilizanților, pentru ca fermierii să găsească pe piață cât mai multe tipuri de fertilizanți. De la reluarea activității, această comisie a autorizat, în decembrie, 57 de noi tipuri de fertilizanți, iar, în martie, 70 de noi fertilizanți.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

După cum știți, în contextul agresiunii militare a Federației Ruse, Ucraina a solicitat accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană, în dorința sa de a adera la valorile și principiile care au stat la baza acestei construcții europene.

România și-a exprimat, în mod clar, susținerea pentru aderarea la Uniunea Europeană nu doar a Ucrainei, ci și a Republicii Moldova și a Georgiei. Dar astăzi aș vrea să mă refer doar la Ucraina, pentru că în această țară o minoritate românească destul de însemnată încă vorbește limba română ca limbă maternă, încă este atașată valorilor culturale românești și încă își manifestă tradițiile și obiceiurile românești.

Protejarea drepturilor și libertăților acestor români care trăiesc în Ucraina ar trebui să ne unească pe noi toți, cei care facem parte din Parlamentul României, indiferent de orientarea sau apartenența noastră politică.

De aceea, consider că România trebuie să susțină, fără ezitare, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Și vă spun acest lucru pentru că procesul de aderare implică în mod necesar o însănătoșire și o normalizare a relațiilor statului candidat cu propriile sale minorități. Noi, românii, știm bine acest lucru, pentru că noi înșine am trecut prin acest proces de pregătire a aderării, iar, astăzi, România a ajuns să reprezinte în Uniunea Europeană un exemplu de bună practică în privința gestionării relației cu minoritățile etnice.

Această normalizare a relației cu minoritățile, care vine odată cu procesul de aderare, este sau ar trebui să fie, în opinia mea, un motiv foarte puternic pentru care noi ar trebui să susținem aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Aceasta este, cu certitudine, cea mai bună garanție pentru instituirea și respectarea drepturilor și libertăților minorității românești din țara vecină. Eu cel puțin asta îmi doresc și am toate motivele să cred că, la finalul procesului de aderare al Ucrainei, comunitatea românească din această țară va beneficia de același tratament, de respect și de bună conviețuire de care se bucură toate minoritățile din spațiul Uniunii Europene.

Aceasta este convingerea mea și de aceea vă îndemn și pe dumneavoastră să susțineți pe toate canalele aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Susținerea noastră pentru Ucraina în această chestiune este, în ultimă instanță, un act de susținere pentru frații noștri români care trăiesc acolo, un act de susținere pentru conservarea valorilor și tradițiilor culturale ale comunității românești din această țară.

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Cei 17 ani de la înscrierea pe traiectul Uniunii ne obligă să ne asumăm noi responsabilități pentru continuarea acestui parcurs"

25 aprilie 2005 a reprezentat data semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, proces finalizat la 1 ianuarie 2007. Automat, am beneficiat de reprezentarea României la nivelul instituțiilor europene și al grupurilor de lucru ale acestora, respectiv în Parlamentul European, în Consiliul European, în Consiliul Uniunii Europene, în Comitetul Reprezentanților Permanenți - COREPER I și II, în Grupurile de lucru ale Consiliului, în Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene, cât și în Comitetul Regiunilor și în Consiliul Economic și Social. Statutul de observator activ ne-a permis să ne exprimăm punctele de vedere, dar fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, timp de doi ani.

Așadar, până la 1 ianuarie 2007, am putut influența deciziile Uniunii și ne-am promovat aspirațiile, direcțiile și interesele naționale, obținând, totodată, și experiența necesară direct la nivelul UE, pe care am fructificat-o, constant și treptat, odată cu aderarea. Rezultatele concrete ale acestui proces pot fi observate cu ochiul liber, dar și contabilizate în cel mai lejer mod de către orice cetățean român.

După aderare, România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline. Sub aspectul beneficiilor de ordin social, țara noastră și-a câștigat statutul de cea de-a șaptea țară din UE după numărul de locuitori, în timp ce limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Grație acestui avantaj, toți românii au dreptul să se poată adresa tuturor instituțiilor comunitare în limba maternă. Deosebit de important de semnalat este faptul că integrarea în Uniunea Europeană a influențat în mod favorabil și relațiile regionale ale României. În plus, aderarea la Uniune și-a pus ferm amprenta definitorie asupra modernizării țării și a îmbunătățirii calității vieții oamenilor, determinând, implicit, creșterea și conservarea orientării majoritar pro-europeană a cetățenilor români.

Cât privește aspectul financiar rezultat în urma integrării noastre în comunitatea statelor membre, putem vorbi doar despre progres. Îmi susțin această apreciere, evocând date statistice interne și internaționale din care rezultă, fără echivoc, că, de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, țara noastră și-a triplat produsul intern brut în această perioadă. Mai mult, am devenit beneficiarii a aproximativ 42 de miliarde de euro net din partea blocului comunitar, iar acești bani europeni au fost utilizați pentru diferite proiecte care au contribuit la reducerea unor decalaje de dezvoltare și au stimulat inițiativa privată.

Așadar, putem vorbi, la modul cel mai concret, despre stabilitate economică și socială, liberă circulație pentru cetățeni, bunuri și servicii, acces neîngrădit pe piața unică europeană pentru antreprenorii români și sprijin acordat prin finanțările europene. În concluzie, perspectivele financiare ale României în marea familie europeană sunt clare și reciproc avantajoase. Statul român va continua să primească bani europeni și în viitor pentru investiții și reforme, atât de la bugetul multianual, cât și prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Prin acest Plan vor fi finanțate noi investiții și vor putea fi impuse și noi reforme, grație celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la Uniune pe parcursul anilor următori, în paralel cu celelalte instrumente de finanțare europeană.

Având în vedere că am menționat și alte instrumente de susținere financiară puse la dispoziția noastră de comunitatea europeană, trebuie să precizez că inclusiv pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", destinat protejării cetățenilor și economiei naționale, beneficiază de susținerea UE. Valoarea întregului pachet este de 17,3 miliarde de lei, 9 miliarde de lei urmând să fie asigurate din fonduri europene.

Dezvoltarea sustenabilă este termenul care grupează cel mai fidel anvergura de viitor pe care o vor căpăta toate domeniile de activitate, direct sau indirect, în special digitalizarea, energia, sănătatea, infrastructura, educația, dar și protecția mediului, chiar și în ciuda contextului actual regional sau chiar și global, afectate atât de război, de crizele sociale, energetice și economice, cât și de pandemie. Altfel spus, solidaritatea europeană ne va permite, în continuare, să susținem reformele necesare de care să beneficieze toți românii și întreaga societate.

Privind retrospectiv la beneficiile pe care ni le-a adus apartenența la Uniunea Europeană, avem suficiente motive să apreciem că a fost o alegere bună pentru România și pentru români. Iar nouă, tuturor politicienilor de astăzi, precum și viitoarelor clase politice, ne rămâne responsabilitatea SA continuăm acest parcurs European al României.

Închei salutând acest obiectiv asumat de actualul Executiv și reflectat în Programul de guvernare. Însă doresc să îmi mai exprim și speranța că protejarea cetățenilor și susținerea economiei, conform filosofiei social-democrate, prin investiții finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene, vor deveni model și prioritate pentru toate guvernele care se vor succeda, pe viitor, la Palatul Victoria, indiferent de coloratura politică a acestora.

Domnul Sorin Năcuță:

"17 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană"

Pe 25 aprilie s-au împlinit 17 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un bloc comunitar care ne-a ajutat să ne triplăm produsul intern brut în această perioadă și, de asemenea, am avut oportunitatea de a beneficia de aproximativ 42 de miliarde de euro pentru dezvoltarea țării, pentru creșterea nivelului de trai, pentru dezvoltarea cetățenilor din punct de vedere profesional și personal.

Uniunea Europeană ne-a ajutat să ne consolidăm democrația și să ne dezvoltăm economic. Avantajele apartenenței noastre la Uniunea Europeană sunt vizibile, astfel că putem spune că a fost o alegere bună pentru România aderarea la blocul comunitar. Câteva exemple concrete: triplarea produsului intern brut al României, comparativ cu cel înregistrat la momentul aderării, stabilitate economică și socială, liberă circulație pentru cetățeni, bunuri și servicii, dreptul la muncă și studii, acces liber pe piața unică europeană pentru antreprenorii români și sprijin acordat prin finanțările europene.

Am beneficiat și beneficiem de nenumărate programe operaționale finanțate prin fonduri europene nerambursabile - Programele Operaționale Capital Uman; Competitivitate; Transport; Mediu; Capacitate Administrativă; Agricultură; fonduri substanțiale comunitare, fiind accesibile persoanelor fizice, firmelor, ONG-urilor sau UAT-urilor, pentru dezvoltare.

Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, România va beneficia în următorii ani de aproape 30 de miliarde de euro pentru noi investiții și reforme, în plus față de celelalte instrumente de finanțare europeană. Inclusiv Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", destinat protejării cetățenilor și economiei naționale, beneficiază de susținerea europeană. Din cele 17,3 miliarde lei, cât reprezintă valoarea întregului pachet, 9 miliarde de lei vor fi asigurate din fonduri europene.

Planului Național de Redresare și Reziliență oferă sprijin pentru orice domeniu, fie ca vorbim de IT, energie, sănătate, infrastructură, educație sau mediu. Sprijinul european ne oferă perspectiva unei dezvoltări sustenabile, modernizarea țării și creșterea calității vieții oamenilor.

Astfel, vorbim de beneficiul apartenenței la o mare familie de națiuni și la securitatea pe care această apartenență o conferă, oportunitatea participării la cea mai mare piață unică din lume, cu toate posibilitățile legate de creșterea economică și crearea de locuri de muncă, consolidarea ireversibilă a reformelor economice și politice realizate după 1989, facilitarea accesului la fonduri destinate dezvoltării regiunilor mai puțin prospere ale Uniunii, fonduri care s-au dovedit benefice pentru România.

Datorită apartenenței noastre la Uniunea Europeană putem spune, cu certitudine, că am reușit să trecem peste crizele apărute la nivel mondial, iar solidaritatea europeană ne va permite să susținem în continuare reformele necesare, de care să beneficieze toți românii și întreaga societate.

Este esențial să continuăm acest parcurs european al României, fapt asumat de către Partidul Național Liberal, în total acord cu orientarea majoritară pro-europeană a cetățenilor români.

Domnul Vasile Nagy:

"Poliția Rutieră"

Poliția Rutieră este o instituție publică care are rolul de a se asigura că regulile de circulație rutieră sunt respectate.

Pentru a preveni și combate încălcarea normelor legislative privind traficul rutier, Poliția Rutieră organizează și conduce acțiuni care să contribuie la creșterea siguranței rutiere.

Organizarea instituțională a siguranței rutiere se referă la o varietate de măsuri care, împreună, constituie baza pentru punerea în aplicare a măsurilor în toate domeniile siguranței rutiere.

Analizele privind eficiența sunt realizate pentru a evalua efectele măsurilor sau ale programelor din domeniul siguranței rutiere în diferite stadii ale punerii lor în aplicare.

Se poate face o distincție între evaluarea impactului și analiza costuri - beneficii. Evaluarea impactului se referă la utilizarea informațiilor legate de efectul așteptat al unor anumite măsuri, de exemplu pe baza evaluării măsurilor respective în altă parte.

Evaluările impactului oferă un fundament științific pentru a hotărî dacă să se pună sau nu în aplicare o anumită măsură.

Se folosesc instrumente de software cu ajutorul cărora se pot estima efectele tuturor tipurilor de măsuri asupra numărului de accidente și asupra costurilor accidentelor. Analizele costuri - beneficii sunt realizate înainte de punerea în aplicare a măsurilor de siguranță specifice și sunt folosite pentru a hotărî care măsuri trebuie puse în aplicare.

Analizele și evaluările sistematice contribuie în mod semnificativ la siguranța rutieră prin sprijinirea punerii în aplicare a celor mai eficiente măsuri de siguranță. Cea mai mare provocare o constituie asigurarea folosirii efective a rezultatelor analizelor în procesul de decizie.

Astfel, sancționarea vitezei excesive este un mod de prevenire a accidentelor. Poliția Rutieră impune desfășurarea unor activități prin intermediul cărora conducătorii conștientizează pericolele survenite în urma nerespectării normelor. Poliția Rutieră se ocupă și cu introducerea în baza de date a certificatelor de înmatriculare și a conducătorilor care dețin permise.

Conform datelor extrase din bazele de date ale Direcției Rutiere, evoluția accidentelor grave, înregistrate în primele 7 luni ale anilor 2019, 2020 și 2021, se prezintă astfel:

• 2019, la nivel național, s-au înregistrat 4.421 de accidente soldate cu decesul a 894 de persoane și rănirea gravă a altor 4.200;
• 2020, la nivel național, s-au înregistrat 3.637 de accidente soldate cu decesul a 812 de persoane și rănirea gravă a altor 3.344:
• 2021, la nivel național, s-au înregistrat 2.586 de accidente soldate cu decesul a 932 de persoane și rănirea gravă a altor 2.004.

În primele 7 luni ale anului trecut, principalele 3 cauze generatoare de accidente rutiere grave, în urma cărora au decedat persoane, se prezintă astfel:

• Viteza neadaptată la condițiile de drum - 106 accidente, în urma cărora au decedat 119 persoane, iar alte 38 au fost grav rănite.
• Traversare neregulamentară pietoni - 75 de accidente, în urma cărora au decedat 76 de persoane, iar alta a fost grav rănită.
• Pietoni pe partea carosabilă - 58 de accidente, în urma cărora au decedat 58 de persoane.

Dacă este să ne referim la activitățile de combatere a principalelor cauze generatoare de accidente, anul trecut, au fost aplicate aproape 460.000 de sancțiuni contravenționale.

Totalul sancțiunilor contravenționale aplicate, la nivel național, pentru nerespectarea regulilor de circulație pe drumurile publice în perioada de referință este de peste 890.000.

Tot la nivel național, în urma verificărilor efectuate în teren de către polițiștii rutieri, au fost identificate numeroase deficiențe de infrastructură și semnalizare rutieră, precum:

• lipsa unor indicatoare rutiere;
• indicatoare rutiere degradate, deformate;
• lipsa sau degradarea excesivă a marcajelor rutiere;
• deteriorări ale părții carosabile (gropi, denivelări etc);
• elemente de siguranță ale drumului lipsă sau degradate (parapet de protecție, de siguranță etc);
• prezența unor obstacole, ori a vegetației care s-a dezvoltat în zona drumului public, fiind obturată astfel vizibilitatea indicatoarelor;
• semnalizarea necorespunzătoare a unor intersecții de drumuri;
• necorelarea semnalizării rutiere verticală cu cea orizontală.

De asemenea, o problemă importantă o reprezintă lipsa parapetului de protecție axial pe drumurile cu 4 benzi, care practic ar elimina accidentele rutiere cauzate de pătrunderea vehiculelor pe contrasens.

Viteza excesivă este una dintre cele mai mari probleme în siguranța rutieră, mărind cu mult riscul producerii unui accident - este cauza principală în aproximativ 30% din accidentele de circulație mortale.

Aproximativ 40-50% dintre conducătorii auto nu respectă viteza recomandată, iar 10-20% dintre aceștia depășesc limita de viteză cu mai mult de 10km/h. Viteza crește riscul producerii unui accident rutier și, de asemenea, probabilitatea provocării unor vătămări grave sau chiar a unui accident mortal.

Nu există o soluție unică. Sunt necesare mai multe măsuri care să vizeze semnalizarea rutieră, limitele de viteză și formarea conducătorilor auto. Limitele de viteză trebuie să fie afișate în locuri vizibile și să fie adaptate în funcție de carosabil și de tipul vehiculelor. De asemenea, pot fi utilizate dispozitive de limitare a vitezei - denivelare sau drum îngustat.

Controalele de poliție și radarele descurajează conducătorii auto să circule cu viteze excesive.

Niciun om politic nu pare a fi deranjat de faptul că țara noastră are cele mai periculoase drumuri din Uniunea Europeană și că în fiecare an mor în jur de 2.000 de oameni în accidente rutiere.

Circulația pe șoselele din România a devenit o loterie în ceea ce privește siguranța. Pericolul în ceea ce privește siguranța familiei este mai mare pe porțiunile de autostradă decât pe drumurile naționale.

Peste jumătate dintre șoferi circulă cu o viteză de 150 de kilometri la oră sau peste, depășind fără niciun stres limita legală. Depășirile la mustață, apropierea periculoasă de mașinile din față și flash-urile sunt prezente mai tot timpul.

Singura diferență dintre România și statele din vestul Uniunii Europene, unde se circulă civilizat și în siguranță, e că la noi, deși avem reguli, nimeni nu le respectă.

Șoferii din Occident nu sunt cu mult mai responsabili, mai educați sau mai civilizați decât cei din România, dar diferența e făcută de amenzi, unele care se dau și nu sunt deloc mici.

Domnul Nicolae Giugea:

"Școala înseamnă dascăli și elevi, dar și infrastructură!"

Vă spun, cu sinceritate, că apreciez eforturile investiționale ale României, care merg prioritar către infrastructura școlară, în special în clădirile scorojite și fără utilități din mediul rural. O vorbă veche spune că "mai bine mai târziu, decât niciodată". Numai că, spre deosebire de alte domenii de activitate, școala are nevoie și de clădiri și de utilități și de dotări, însă ea nu se poate face fără dascăli bine pregătiți și fără elevi.

Nu cred că mai este vreun secret pentru nimeni că, în România, se comasează sau sunt închise anual sute de unități școlare din cauză că numărul de copii care ajung la vârsta școlară scade nemilos și sigur. Migrația părinților și a copiilor către o viață mai bună, în străinătate, iar lipsa politicilor de stimulare a natalității nu oprește fenomenul degradării demografice a țării. Construim și modernizăm școli, dar pentru cine?

Școala are nevoie de dascăli bine pregătiți, dedicați meseriei, nu de suplinitori, pasageri prin cariera didactică. Nici aici România nu stă mai bine. Salarizarea nestimulativă din sistemul de educație a îndepărtat tinerii absolvenți, de obicei șefi de promoție ai facultăților sau școlilor pedagogice, de o carieră didactică. E și normal, atâta vreme cât un salariu de casier la supermagazin pare mai atractiv. Și, parcă nu ar fi îndeajuns, aproape 40% dintre dascălii valoroși pe umerii cărora încă se sprijină educația românească au împlinit sau vor împlini în următorii ani vârsta de pensionare și de ieșire din sistem.

Sunt profesor de foarte mult timp. Mi-am cunoscut fiecare student în parte și mi-a păsat de drumul în viață al fiecăruia. Cariera de dascăl e poate cea mai dificilă, pentru că ea nu îți permite greșeli. O greșeală a unui dascăl înseamnă un destin frânt.

De asemenea, cine crede că se poate face școală de calitate fără finanțare, se înșală amarnic. Școala de calitate costă mult, dar fiecare leu investit în școală se întoarce înzecit sau însutit în societate. Soluțiile pentru școala românească nu sunt așa sofisticate. Salarii mai mari, de-a dreptul stimulative, se pot adopta chiar de anul acesta pentru toți dascălii români, în baza performanțelor lor profesionale. Salarii mai mari vor naște competiție și dascăli mai mulți și mai valoroși.

Conectarea școlilor la piața muncii va opri fenomenul nedorit al depopulării României de cea mai valoroasă resursă a țării - tinerii. Da, avem nevoie și de infrastructură, care, după mai bine de 30 de ani, se va face grație finanțărilor uriașe care ne vin de la UE. Însă, dacă actualele autorități nu înțeleg cum să croiască șirul priorităților, atunci vor construi școli moderne și bine dotate, care vor rămâne cu ușile închise din lipsa elevilor și a dascălilor.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeșteptarea poporului român. Repere ale activității politice "

Pentru a fundamenta activitatea mea politică și pentru realizarea scopului pe care l-am declarat în campania electorală, îmi axez atenția spre valori fundamentale, care să consolideze dezideratul politic propus: bunăstarea poporului român al cărui reprezentant sunt.

Aceste valori fundamentale sunt, în principal, credința, familia, națiunea, libertatea și caracterul.

Credința este convingerea că lucrurile stau într-un anumit fel, cu sau fără prezența evidențelor empirice, care să probeze respectiva convingere.

Credința dezvoltă adepților săi sentimente și atitudinii morale deosebite: încredere, fidelitate, certitudine, convingere fermă. Acestea sunt importante în realizarea unității unei națiuni în susținerea sentimentelor de suveranitate națională și în producerea unei vieți noi manifestate prin lucruri măsurabile zilnic.

Un studiu din 2011 a reliefat faptul că, dacă 10% din populație are o credință de nestrămutat, acea credință va fi adoptată de majoritate.

Credința în Dumnezeu prezervă tradițiile și întărește suveranitatea unei națiuni în general și a celei române, în special.

Familia este forma socială de bază, realizată prin căsătorie sau concubinaj neformal, care îi unește pe soți - bărbat și femeie - (părinți) și pe descendenții acestora (copii necăsătoriți).

Familia asigură funcții sociale elementare: de socializare - adaptarea și motivarea în conviețuirea socială, iar prin latura religioasă transmite generațiilor următoare tradiții; economică - asigură material și protejează copiii față de lipsuri și de boli; politică - asigură copiilor o poziție legitimă în societatea existentă, iar prin latura ei juridică, constituțională are rolul de a proteja instituția familială în societate.

Suveranitatea unui stat asigură, prin latura sa legiuitoare, și încurajează formarea și dezvoltarea familiei.

Națiunea reprezintă o comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, teritoriu, de factură psihică, de viață economică care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune.

În Europa există abordări diferite privind conceptul de națiune: state naționale, astfel definite în scop de apărare; state care nu se definesc ca fiind naționale, dar prin prevederi constituționale își reglementează dreptul de națiune; state care fac diferențe între națiune și popor; state care nu abordează problemele națiune și popor.

Termenul de națiune a apărut, la 1600, în Anglia, care a fost definită ca prima "națiune din lume".

Teoria franceză care afirmă că "un stat este o națiune" este cel mai puternic argument în favoarea suveranității naționale și ar trebui adoptată și de Statul român.

Libertatea este forma de manifestare socială a raporturilor individ/societate caracterizată prin "lipsa constrângerilor", dar fără a încalcă legalitatea.

Libertatea are diverse forme de manifestare: de conștiință, de exprimare, de asociere liber consimțită, de alegere a unui stil de viață etc.

În afara unor situații excepționale, societatea nu se poate amesteca legitim în viața privată. Ingerința societății în viața individului are ca efecte uniformizarea, oprirea dezvoltării individului și a societății. Această situație de imixtiune în viața privată apare atunci când lipsește suveranitatea statală și libertățile individuale.

Caracterul este un ansamblu individual de însușiri fundamentale psihomorale ale unei persoane, care se manifestă în ideile sale, în acțiunile și în modul de comportare.

Caracterul ține de psihicul individului și se manifestă prin voință fermă, perseverență, corectitudine. Cu cat este mai îngrădită libertatea individuală, prin lipsa suveranității, cu atât caracterul individului este mai oprimat.

Un om demn, de onoare, nu poate exista dacă nu are caracter.

Societatea românească actuală este lipsită de îndrăzneală, de autonomie decizională, de strategie de dezvoltare, de libertate de opțiuni politice și este depășită de vremuri din cauza lipsei suveranității naționale.

Doamna Daniela Oteșanu:

"Agricultura și siguranța alimentară au devenit priorități naționale cu PSD la guvernare"

În contextul crizei alimentare anunțate la nivel internațional din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Federații Ruse, ministrul PSD al Agriculturii a luat din timp măsuri de sprijin pentru crescătorii de animale. Astfel se menține capacitatea României de a produce alimente la o valoare optimă, având în vedere penuria de alimente și majorările de prețuri la produsele agroalimentare, care au început să apară la țările din jurul nostru.

Soluția PSD la aceste probleme este ca fermele românești să lucreze la capacitate maximă și să livreze producția agricolă la fabricile de alimente din țară. Pe lângă schema de ajutor, adoptată săptămâna trecută, pentru sprijinirea fermierilor afectați de pandemia COVID, PSD a propus în Programul "Sprijin pentru România" ca toți fermierii români să fie stimulați cu o primă de 10% din valoarea producției agricole livrate la fabricile de alimente din România. Numai așa producătorii români din acest domeniu vor fi protejați și sprijiniți să supraviețuiască și să aibă piață de desfacere pentru produsele lor, iar, pe de altă parte, românii să aibă pe masă hrană sănătoasă și proaspătă la prețuri decente.

95.000 de crescători de bovine și aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine și avicol vor beneficia de măsura de sprijin adoptată în urmă cu câteva zile de Guvern pentru crescătorii de animale, care prevede acordarea a 454 de milioane de lei, complementar celorlalte programe de sprijin destinate sectorului zootehnic, pentru ca fermierii să-și desfășoare activitatea în condiții de normalitate.

Până la această dată, de la începutul anului, sub mandatul ministrului PSD, Adrian Chesnoiu, fermierii români au primit în conturi peste 1,3 miliarde de lei ajutoare din partea statului.

De asemenea, tot la inițiativa parlamentarilor și a miniștrilor social-democrați, prin aplicarea în agricultură și în industria alimentară a modelului de salarizare din construcții, cu impunerea salariului minim de 3.000 de lei brut și prin acordarea de ajutoare de stat pentru investiții majore în economie, vor fi protejați toți cei 280.000 de salariați din acest domeniu față de creșterea prețurilor și combaterea exodului angajaților din acest sector, care plecau din țară pentru a produce hrană în alte state ale Uniunii Europene. Prin această măsură vor fi încurajați să rămână acasă în domeniul industriei agroalimentare autohtone și să producă hrană românească pentru români.

O veste bună pentru agricultură a venit și din partea Institutului Național de Statistică, care a anunțat că producțiile consistente de anul trecut, de 11 milioane de tone de cereale, au permis României să facă cele mai mari exporturi de grâu, de porumb și de orz, de după 1989. Fermierii români reușesc să producă anual cantități de cereale de 3 ori mai mari decât necesarul de consum din România, ceea ce întărește faptul că nu vom fi dependenți de importul acestor produse din alte state. În aceste condiții creșterea cererii pentru exportul de cereale din România, în contextul războiului din Ucraina, nu reprezintă o problemă, ci este un mare avantaj și o oportunitate pentru producători. În România nu există riscul unei probleme de stocuri de cereale și avem capacitate de a ne susține singuri din punct de vedere alimentar.

Așadar, toți românii pot să vadă că, odată cu venirea PSD la guvernare, agricultura românească se transformă din una de subzistență în una din ramurile importante ale economiei naționale. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru ca în următorii ani să inversăm balanța privind importul de legume, fructe și alte produse agroalimentare în favoarea exportului și asigurării totale a acestora din producția internă a fermierilor și agricultorilor români.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Reabilitarea sistemului medical"

În ultima perioadă, sistemul nostru medical și sănătatea publică, în general, au fost suprasolicitate pentru o perioada îndelungată de pandemia cauzată de COVID-19.

Această suprasolicitare își are prețul ei, pe care, bineînțeles, îl vom plăti cu toții, dar care, pe lângă componenta materială mai are și una morală, componentă care ne-a lăsat un gust intens amar de spitale arse, răfuială politică, afaceri pe vreme de ciumă și alte perfidii subumane.

Analizând situația curentă din sistemul medical din România constat că acest sistem, la momentul de față, are nevoie de reabilitare morală, operațională și materială.

Reabilitarea morală necesită timp și perseverență în ceea ce privește următoarele aspecte:

• recâștigarea încrederii pacienților în sistemul medical;
• creșterea profesionalismului, loialității și eticii profesionale a cadrelor medicale;
• îmbunătățirea bazei materiale și asigurarea condițiilor în deplină siguranță a desfășurării actului medical.

După cum bine știți, pentru atingerea obiectivelor avem nevoie de resurse materiale signifiante, și, când vine vorba de bani, de bunăvoința celor care gestionează acești bani.

Există, totuși, și partea nematerială a problemei reabilitării sistemului medical. Multe probleme curente pot fi rezolvate strict la nivel operațional, decizional și managerial, fără implicări materiale consistente.

Una dintre aceste probleme este transferarea unităților de primiri urgențe de la SMURD la Ministerul Sănătății. În actuala arhitectură a sistemului medical unitățile de primiri urgențe reprezintă zona de suprapunere a două ministere, MAI și MS, fapt care îngreunează mult procesul decizional, și, în consecință, pe cel operațional. Drept urmare, această suprapunere reprezintă în esență un atavism funcțional care nu promite nimic constructiv, ba mai mult de atât, înțelepciunea populară spune: "copilul cu multe moașe rămâne cu buricul netăiat".

Unitățile de primiri urgențe sunt natural mult mai apropiate actului medical decât procesului de descarcerare sau al altor intervenții ale MAI-ului. De aceea consider imperativ necesară transferarea acestor unități UPU înapoi la Ministerul Sănătății și voi susține această nevoie nu doar ca deputat în Parlamentul României, dar și ca medic al Unității de Primiri Urgențe din Spitalul Clinic Județean de Urgență, Sibiu.

Domnul Daniel Tudorache:

Cinismul USR este la cote amețitoare. Moțiunea de cenzură intitulată AMAR DE MEDIU a tratat și subiectul deșeurilor din România, dând exemplu un sector al capitalei. Culmea, Sectorul 3 care este la acest moment cel mai bine administrat.

La acest exemplu se califica cu succes Clotilde Armand. În sectorului 1 ea face ce vrea cu deșeurile, pe banii și sănătatea locuitorilor din această subunitate administrativ-teritorială.

După aproape 2 ani de lupte seculare cu operatorul de salubritate, timp în care sectorul a fost sufocat de deșeuri, Clotilde Armand a pierdut toate procesele cu operatorul de salubritate, înregistrând, până la această dată - atenție! -, penalități de peste 7.362.376 euro, asta pe lângă multitudinea de amenzi primite de la garda de mediu. Toate din banii cetățenilor care plătesc taxe și impozite.

Este culmea stupizeniei că parlamentarii USR, care au semnat moțiunea împotriva ministrului mediului, nu văd ce se întâmplă în Sectorul 1, ograda primăriței lor validate.

Sau, de fapt, cred că motivul real al moțiunii împotriva ministrului mediului este chiar amendarea lui Clotilde Armand.

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

"Strigătul moților nu va rămâne fără ecou!"

În declarația mea politică din această săptămână vreau să dau voce patimilor moților din munții Apuseni, oameni gospodari, oameni cu caracter, care au așteptat deja aproximativ un an pentru a li se face vocea auzită. Tuturor acestor oameni de nădejde vreau să le spun că vocea lor a fost auzită și că solicitările lor pentru o viță normală nu vor rămâne fără rezultat.

Încă din prima lună de la preluarea mandatului de deputat, am solicitat bugetarea reparațiilor drumurilor din munții Apuseni. Nu mai enumăr acum motivațiile pe care le-am înșirat domnului Drulă, când era ministru la transporturi, sau domnului Vîlceanu, de asemenea. Am primit un răspuns, la vremea aceea, că se vor reabilita drumurile, însă nimeni nu a mai verificat și bătaia de joc în care s-au operat aceste reabilitări, toată lumea fiind mulțumită că s-a bifat un obiectiv de investiții, s-au atras fonduri, s-au cheltuit banii, iar moții tot fără drum au rămas.

Am transmis solicitări și sesizări oficiale și către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Direcția Regională Cluj, în administrarea căreia se află drumurile din Apuseni, mai exact DN 74, DN 74 A, DN 75 - Turda, Câmpeni, Ștei. Am semnalat importanța acestei rute, îndeosebi pentru aprovizionarea întregii zone din punct de vedere alimentar, și am tras un semnal de alarmă în privința imposibilității intervențiilor autospecialelor pentru stingerea incendiilor, a ambulanțelor sau a Inspectoratului pentru Situații de Urgență

Mai mult decât atât, în vara anului trecut, întreaga zonă a fost lovită de o serie de inundații fără precedent, iar drumurile deja deteriorate au devenit și mai impracticabile.

În acest sens, am transmis solicitări, la acea vreme, atât miniștrilor, cât și prim-ministrului, însă răspunsurile primite și modul în care au fost tratați moții de autoritățile centrale care gestionau România anului trecut, au lăsat de dorit, iar drumul dintre Abrud și Câmpeni a rămas aproape impracticabil.

Am intervenit, de asemenea, și în cazul solicitărilor cetățenilor de a se deszăpezi, reabilita și menține deschis pe toată perioada anului, a drumul național 1R, denumit popular și Transursoaia, un drum de legătură între comuna Albac și orașul Huedin. Pentru cetățenii din Albac, Horea și Mătișești, aceasta era singura variantă de legătură cu restul județului.

În privința deszăpezirii, lucrurile au fost rezolvate datorită insistenței personale pe lângă prefectura județului Alba și a subprefectului propus recent de organizația județeană a PSD Alba. Am subliniat și explicat, cu fiecare ocazie, importanța acestui drum pentru crescătorii de bovine și producătorii de lapte ce se regăsesc în toate localitățile amintite.

Abia după accederea Partidului Social Democrat în Guvern și după instalarea unei noi conduceri la Ministerul Transporturilor, lucrurile au început să se pună în mișcare, viceprim-ministrul Sorin Grindeanu reducând la minimum orice termen de execuție a lucrărilor de întreținere și reabilitare, fapt ce ne dă speranțe reale că, în sfârșit, drumurile din Apuseni vor fi realizate la nivel european.

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Sufletul de român și credința în Dumnezeu rămân puternice și în afara frontierelor țării"

De Sfintele Sărbători de Paști, bisericile românești din toate statele europene au fost, ca în fiecare an, neîncăpătoare! Mii de români, copii sau vârstnici, adulți sau tineri, s-au bucurat de Sfânta Lumină a Învierii și, deopotrivă, s-au bucurat că au putut vorbi, simți și sărbători în spirit românesc. După doi ani de zile, în care virusul SARS-CoV2 i-a ținut pe români departe de familii, de prieteni și de biserică, cu ocazia acestei Sfinte Sărbători, parcă toți românii au vrut să demonstreze că nu și-au uitat rădăcinile.

Aceia care s-au temut că spiritul românesc se va stinge printre tinerele familii nevoite să lucreze în străinătate s-au înșelat. Am fost printre români și parcă niciodată nu m-am bucurat atât de tare să le văd lumina în ochi și bucuria de a sărbători Paștele cât mai aproape de tradițiile noastre care ne definesc ca români. Magazinele românești din diaspora au fost pline nu de brânzeturi rafinate din Franța sau de vinuri toscane, ci de preparate din miel, de brânză de burduf și de telemea de oaie, de vinuri dobrogene și moldovenești și de rachiu românesc din fructe. Pe mesele românilor din toată Europa s-au așezat, la fel ca acasă, preparatele noastre tradiționale și s-a simțit bucuria, la fel ca în orice familie de români.

Oportunitățile financiare pe care ni le oferă apartenența la Uniunea Europeană reprezintă șansa istorică pentru România să-și repatrieze toți copiii nevoiți de condițiile economice și sociale din țară ca să își caute norocul în străinătate.

Vă pot garanta, ca unul dintre românii care a trăit peste 30 de ani în afara frontierelor țării, că, dacă vom asigura în România școli de calitate pentru toți copiii români, servicii de sănătate pentru toți, infrastructură la standarde înalte, salarii decente și condiții de afaceri, fluxul migratoriu se va inversa.

Vă pot asigura că toți românii plecați din țară au în suflet casa părintească și că își doresc să se întoarcă imediat ce condițiile din țară se vor schimba.

O guvernare eficientă și stabilă, cum este cea condusă de președintele PNL, Nicolae Ciucă, este, fără îndoială, o garanție că România își va aduce acasă toți fiii și fiicele.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Salutăm adoptarea Planului "Sprijin pentru România", recent lansat de Guvernul României, deoarece acesta va răspunde momentului dificil prin care țara noastră trece.

Vorbim despre un plan de măsuri care are o valoare de 17,3 miliarde de lei, iar o mare parte dintre aceste măsuri vor avea drept sursă de finanțare fondurile europene. Prin acest plan, mai mult de jumătate din populația României va beneficia de o formă de protecție în fața scumpirilor, deoarece vorbim despre măsuri de sprijin adresate mediului de afaceri, sprijinirii agriculturii românești, dar și celor afectați de creșterea prețurilor, copiilor și tinerilor din sistemul de protecție socială, ori familiilor și tinerilor.

Astfel, de la 1 iunie, se alocă un miliard de euro voucherelor pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro, la fiecare două luni, pentru familii cu cel puțin doi copii sau monoparentale care au un venit mai mic de 600 de lei/lună; pentru pensionari cu un venit mai mic de 1.500 de lei/lună; pentru persoanele cu venit minim garantat; pentru persoanele cu dizabilități.

Se vor aloca și vouchere pentru elevii care primesc burse sociale: 30 de euro pentru fiecare lună în care sunt organizate cursuri școlare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine. Valoarea totală a pachetului este de 33 de milioane de euro, iar de toate aceste măsuri vor beneficia aproximativ 4,7 milioane de români.

Valoarea tichetelor de masă va crește cu 50%, de la 20,17 de lei la 30 de lei.

Totodată, se dublează norma de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi.

Se majorează drepturile acordate copiilor din sistemul de protecție specială, inclusiv ale celor cu dizabilități care se află în acest sistem, precum și mamelor din centrele maternale.

Alocația zilnică de hrană crește de la 12 lei la 16 lei pe zi, respectiv de la 16,6 la 22 de lei pe zi, în funcție de vârsta copilului. Sumele lunare de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială pentru unele nevoi personale se majorează de la 28 de lei la 150 de lei.

Cresc cu 58% sumele acordate pentru îmbrăcăminte anual copiilor și tinerilor, încălțăminte și rechizite; alocația lunară de plasament, de la 630 de lei la 900 de lei; iar în cazul copiilor cu dizabilități, de la 945 de lei la 1.350 de lei lunar.

Foarte important este că se încearcă implementarea unei politici publice de creștere a natalității, sprijinind cuplurile care nu pot avea copii. Se extinde astfel numărul persoanelor care pot aplica pentru un astfel de program de la 300 la 5.000 în anul 2022.

Am trecut în revistă doar câteva dintre măsurile pe care le prevede pachetul, pentru a face astfel dovada că PNL este capabil să ofere seriozitate, siguranță și încredere și să genereze stabilitate și echilibru pentru o guvernare puternică, în interesul românilor.

Doamna Vetuța Stănescu:

"119 - numărul care salvează vieți"

Copiii sunt comoara cea mai de preț a unei familii și a unei țări. Chiar dacă a devenit o axiomă să spunem că aceștia reprezintă viitorul, tot nu consider suficientă modalitatea prin care ne însușim în totalitate aceste cuvinte.

Din păcate, zilnic, foarte mulți copii suferă din cauza abuzurilor și violențelor la care sunt supuși de adulți, în foarte multe cazuri chiar de propriii părinți. Pentru a ajuta cât mai mulți copii aflați în nevoie, statul român a pus la dispoziție numărul unic 119. Acesta și-a dovedit eficiența la doar trei luni de la lansare. Peste 39.000 de apeluri au dus la salvarea a mii de copii aflați în situații de risc. Existența acestui număr este foarte utilă, inclusiv pentru copiii din Ucraina: peste 60 de apeluri în limba ucraineană au vizat diferite situații în legătură cu refugiații minori. Principalele probleme semnalate de copiii și adulții care au apelat numărul 119 în perioada 5 ianuarie - 16 aprilie vizează abuzul fizic și emoțional, abuzul sexual, neglijarea și cerșetoria. La acestea se adaugă o serie de sesizări sau solicitări de informații în legătură cu diferite drepturi ale copiilor: tutela, eliberarea actelor de identitate, dreptul la pensie alimentară, alocație etc.

La nivelul fiecărui județ, în DGASPC există un birou de operatori call-center care funcționează în regim de permanență. Peste 100 de specialiști (psihologi, asistenți sociali) fac parte din echipele mobile de intervenție, iar apelurile telefonice beneficiază de localizare, identificare și înregistrare. Este un sistem dinamic, transparent și unitar, la nivel național, prin care putem să ajungem la copiii aflați în situații grave; el este rezultatul unui amplu proces de colaborare și de reglementare derulat în anul 2021. Numărul unic 119 și infrastructura de servicii din spatele acestuia reprezintă cea mai amplă reformă în domeniul protecției copilului pe care Guvernul a realizat-o în ultimii 20 de ani.

Deși mai sunt multe lucruri de făcut în materia protejării drepturilor copilului, implementarea numărului unic 119 s-a dovedit un instrument la îndemână în vederea combaterii abuzurilor la care sunt supuși copiii, fie ele fizice sau psihice. Cât timp va fi la guvernare, Partidul Național Liberal va face tot posibilul ca relele tratamente aplicate minorilor să fie prevenite sau aspru pedepsite!

Domnul Ioan Vulpescu:

"«Nicio soluție» este cea mai proastă soluție"

Poate vi se va pare că temele abordate în această declarație nu au legătură unele cu celelalte, dar ele ilustrează prețul pe care îl plătim acum pentru amânarea unor decizii care privesc aspecte ce țin de social și de interesul public.

La Bruxelles se discută, a nu se mai știe câta oară, despre salariul minim, așa-zis "european". European nu ca valoare, ci doar în ceea ce privește extinderea lui în toate țările europene. Și aflăm că soluția este implicarea sindicatelor în negocierile cu patronatele pentru un contract colectiv de muncă.

Da, dar, dincolo de demagogie, uităm că în România contractul colectiv de muncă este pe cale de dispariție, iar pe unde mai există este rezolvat cu "ranga patronatelor, fie că este vorba despre puterea publică, vezi cazul Metrorex și STB, printre altele, fie că este vorba despre sectorul privat.

Să nu uităm că, în urmă cu 10 ani, modificările aduse prin Legea dialogului social au făcut aproape imposibilă negocierea contractului colectiv de muncă și, cum era de așteptat, implicarea sindicatelor - o reglementare care funcționează doar pe hârtie.

Ipocrizia acestei poziții "europene" se vede și din scandalul stârnit de reacția "Le Canard Enchaîne" față de formarea, în redacție, a unei celule sindicale! Direcțiunea vede această celulă ca o declarație de război. Ai zice că am comis o "crime de lčse-majesté", spun angajații. Altminteri da, noi, europenii, avem un minunat model social, care face să fim admirați de restul lumii!

Întrucât noi suntem "libertarieni", dimensiunea socială nu mai are importanță. Vom vedea câtă importanță "nu are" în perioada care vine, pe fondul inflației galopante, al pierderii puterii de cumpărare și al creșterii șomajului. Suntem într-un moment de cumpănă și ne comportăm ca și cum păstrarea păcii sociale este ultima noastră grijă.

Salariul minim este singura pârghie care a rămas puterii publice, în Europa, pentru o redistribuire cât de cât echitabilă a bogăției creată de națiuni. Dacă o golim de putere, nu mai rămâne nimic pentru reducerea diferențelor de venit, a polarizării economice și sociale. O societate polarizată se va întoarce în primul rând împotriva democrației. Să nu ne amăgim! Politicul are cel mai redus grad de încredere din istorie, pentru că a ajuns să guverneze în numele și pentru interesele unei minorități tot mai înguste, exact în momentul în care toate instituțiile democrației reprezentative sunt în criză. Și ne plângem de migrarea electoratului către extreme, ne mirăm că populismul înflorește, că ruptura de societate e tot mai puternică.

Pentru că tema intervenției mele este amânarea deciziilor, situația din Transnistria vine și ea să amintească acest lucru: "nicio soluție" este cea mai proastă soluție! S-au amânat decizii, numai cine n-a vrut n-a avut drept de veto în materie de soluționare a conflictului. Conflictul înghețat a fost soluția care a convenit tuturor actorilor. Acum, când conflictul e pe cale să se dezghețe, Republica Moldova va trage toate ponoasele, într-un moment social extrem de sensibil pentru moldoveni.

România se poate felicita pentru felul în care și-a structurat relațiile cu minoritățile și nu văd de ce nu vrem să folosim asta în rezolvarea acestor conflicte dezghețate din jurul nostru, conflicte care, deși nu ne implică direct, ne pun într-o situație economică dificilă, situație cu puternice reverberații sociale.

Este momentul să nu mai amânăm deciziile, să ne iluzionăm că suntem la adăpost. Criza asta, ca și precedentele de după 1989, ne va lovi dur și trebuie să ne implicăm în luarea deciziilor care ne privesc, ca țară. Amânarea iese de acum din discuție. Soluțiile individuale nu mai funcționează. Buna guvernare înseamnă, acum, luarea deciziilor necesare, chiar dacă ar avea costuri politice. Important este să reducem costurile sociale!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Lideri autentici în timpuri de criză - o nevoie fundamentală pentru societățile democratice"

Avem nevoie de lideri pentru oameni. "Am reușit împreună. Nu vă voi dezamăgi niciodată". Citez din declarația președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, prezentată în urmă cu 3 ani, la aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2019. Acel demers electoral l-a regăsit în poziția de incontestabil învingător, obținând un procent de 72,3% din voturile exprimate.

În cadrul aceluiași discurs, Volodimir Zelenski a mai subliniat un aspect relevant: "Cetățeni ai țărilor post-sovietice, uitați-vă la noi! Totul este posibil". Un an mai târziu, afirmația i-a fost confirmată sub egida victoriei răsunătoare pe care Maia Sandu a obținut-o la alegerile prezidențiale din 2020 în Republica Moldova.

Modelele de leadership autentic, bazat pe valori nobile și dedicare reală față de premisele democrației liberale, prind contur în cea mai greu încercată regiune a Europei: Blocul Estic, al statelor post-sovietice.

Totodată, cele mai provocatoare și consistente programe de reformă ne îndreaptă către aceeași sferă geografică, aici regăsind reformele digitale surprinzătoare din Estonia, proiectele masive ale Republicii Moldova, dedicate egalității de gen și împuternicirile tinerilor, și, desigur, remarcabilul și eroicul proces de state-building al Ucrainei.

Valoarea unui lider poate fi evaluată analizând cât de fidel rămâne valorilor și principiilor care au făcut posibilă obținerea simpatiei cetățenilor. De acest exercițiu avem mare nevoie și în România, țara memoriei de scurtă durată.

Un lider nu poate și nici nu trebuie să fie perfect, ci dedicat și perseverent; nicidecum impredictibil și nenatural, ci autentic și moderat în acțiuni. Un umorist criticat și ironizat devine un simbol al lumii libere și un reper pentru poporul său de sorginte nobilă, extrem de bine reprezentat în momentul de față de o clasă de decidenți bine pregătiți, patrioți și profund ancorați în valorile democratice.

Avem nevoie de lideri care inspiră, oameni cu trăiri și gesturi reale, umane, naturale, capabili să coboare din "turnul de fildeș" pentru a fi alături de cetățeni la bine și mai ales la rău. Avem nevoie, totodată, de o înțelegere plenară asupra noțiunii de serviciu public. Votul cetățenesc reprezintă un mandat, o misiune, o datorie morală excepțională. Iar, dragi colegi parlamentari, după cum bine știm cu toții, "dacă poporul vede că nu ne pasă, în cele din urmă ne lasă".