Camera Deputatilor

Ședința a început la ora 8,31.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Daniel-Codruț Blaga, secretari ai Camerei Deputaților.

A treia parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Daniel-Codruț Blaga, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Daniel-Codruț Blaga, secretari ai Camerei Deputaților.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc că declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Nu vor putea depăși 3 minute.

Și vom proceda în următoarea ordine: 3 deputați - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, 1 - AUR, 1 - UDMR, 1 - minorități și un deputat neafiliat.

Și începem cu doamna Cristina Dumitrache. Din ce am înțeles, este online.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Reprezentanții SCJU Constanța au anunțat că, odată cu startul sezonului estival, a crescut numărul pacienților care solicită Unitatea Primiri Urgențe. Secții precum Pediatria, Cardiologia sau Ortopedia au fost de asemenea solicitate în număr foarte mare. Doar în timpul minivacanței de Rusalii aproximativ 1.600 de persoane au solicitat serviciile medicale ale Spitalului Județean.

Din experiența anilor trecuți, știm foarte bine cu toții că, pe lângă pacienții constănțeni și din regiunea de sud-est a țării, spitalul trebuie să facă față numărului mare de turiști aflați pe litoral, o situație care de multe ori a dus la suprasolicitarea personalului medical, la creșterea timpului de așteptare și la lipsa locurilor pe secții.

În condițiile în care de nouă luni, la Constanța, nu mai avem nici Spital de Infecțioase, iar îngrijirea medicală de specialitate a fost preluată tot de unitatea spitalicească județeană, este lesne de înțeles de ce personalul medical atenționează că urmează o perioadă dificilă.

Este mai important ca niciodată ca la Constanța, cel mai mare oraș din Dobrogea, oraș turistic cu o creștere a populației aflată în tranzit pe perioada verii, să existe un spital regional care să reducă presiunea de pe unitatea medicală județeană.

Salut lansarea proiectelor privind construcția spitalelor regionale la Iași, Cluj sau Craiova, dar consider că și Constanța merită la fel de mult atenția și disponibilitatea autorităților de a face posibil acest lucru.

Am militat pentru deschiderea unui spital regional în orașul nostru. O voi face și în continuare, până când acesta va deveni din promisiune o realitate.

Vă mulțumesc.

Deputat Cristina Ileana Dumitrache.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Bună dimineața și vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi parlamentari,

"Salariul minim european" este un proiect asupra căruia Partidul Social Democrat a insistat foarte mult, inițial la nivelul familiei europene din care face parte și apoi la nivelul instituțiilor europene, dar și în România. Acum, avem satisfacția ca proiectul să fi devenit o temă majoră la nivelul Parlamentului European și să fi intrat în procedură de adoptare, după ce a fost acceptat de toți miniștrii muncii din țările membre.

Este important de cunoscut faptul că salariul minim european va oferi o protecție reală pentru cei cu venituri mici, în special pentru cei din domeniul privat.

Totodată, măsura este benefică și pentru mediul de afaceri, pentru că oferă un mecanism de calcul predictibil, ceea ce este important pentru orice antreprenor.

Eforturile Partidului Social Democrat, alături de partenerii social-democrați europeni, privind salariul minim european, au dat rezultate. Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la Directiva privind salariile minime adecvate, propusă de Comisia Europeană.

Directiva Europeană protejează salariul minim. Statele Uniunii Europene trebuie să pună în aplicare un cadru de guvernanță solid pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime.

Partidul Social Democrat susține introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din media salarială națională la nivelul fiecărui stat membru.

Mai mult, studiile arată că majorarea salariilor minime contribuie la creșterea productivității muncii la nivelul întregii economii.

Campania pentru un salariu minim european, derulată de Partidul Social Democrat, este o acțiune cu rolul de a oferi oportunități egale la nivelul Uniunii Europene.

Este important ca Europa să devină socială și protectoare și să apere, în primul rând, interesele cetățenilor din fiecare stat membru.

În cele șase luni de guvernare, prin îmbinarea măsurilor de stimulare economică cu măsurile sociale, Partidul Social Democrat a crescut veniturile, concomitent cu protejarea intereselor antreprenorilor locali, ale IMM-urilor și ale categoriilor vulnerabile.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat al PSD Botoșani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Alexandra Huțu.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huțu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Este în interesul tuturor ca agricultura românească să aibă acces la banii din PNRR, mai ales în contextul războiului actual. Devine de-o importanță vitală ca România să crească producția agricolă, cu scopul de a asigura necesarul de legume, fructe și produse agroalimentare din culturile și pământul românesc.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, trebuie să investim masiv în sistemele de irigații, în cele antigrindină și de creștere a precipitațiilor, precum și în construirea de depozite și unități de procesare.

PSD a cerut aceste lucruri încă din opoziție, când Proiectul PNRR nu fusese trimis Comisiei pentru aprobare, și după ce a intrat la guvernare, a susținut și a obținut acordul pentru modificarea acestuia.

Astfel, după ce PSD a revenit la guvernare, iar la conducerea Ministerului Agriculturii se află un social-democrat, a început punerea în funcțiune de noi investiții: reabilitarea Canalului Siret-Bărăgan, suplimentarea sistemului de irigații Ruginești-Pufești-Panciu și reabilitarea stațiilor de pompare de bază din amenajarea de irigații Sadova-Corabia. Împreună, aceste investiții deservesc o suprafață totală irigabilă de peste 50.000 de hectare.

Reamintesc faptul că, în perioada 2017-2019, la nivelul județului Botoșani, când PSD era la guvernare, au fost realizate proiecte de investiții rurale și sisteme de irigații în valoare de 68 de milioane de euro, 11.000 de hectare de teren agricol fiind acum irigate.

A fost pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, când a început să fie pompată apă la culturile fermierilor botoșăneni, în urma lucrărilor efectuate în zonele de irigații de la Movileni-Havârna, Curtești, Horia-Liveni-Havârna și Ripiceni-Stânca.

Astfel de investiții continuă tot la inițiativa miniștrilor social-democrați, în special a ministrului agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Sunt convinsă că Domnia Sa va arăta aceeași implicare și de acum încolo, pentru ca statul român să aducă fonduri europene în agricultura românească, cu scopul de a crește cantitatea și calitatea culturilor de cereale, de fructe și legume, care să ajungă pe masa românilor sub formă de produse agroalimentare, în locul celor de import.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Botoșani, Alexandra Huțu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamnă Thellmann.

Fiind așa nerăbdătoare, nu puteam să vă trec cu vederea!

Doamna Christine Thellmann:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentul României și-a asumat un angajament solid de susținere a agendei de reformare a Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană".

Ședința solemnă a celor două Parlamente de la Chișinău și București, de săptămâna trecută, dar și ședințele comune ale comisiilor de specialitate din ultimele luni au dat un rezultat concret - România va sprijini toate eforturile de integrare a Republicii Moldova în UE.

Așa cum România a fost nevoită să adopte o serie de reforme la nivel de administrație publică centrală și locală, economie, justiție, educație, la fel și autoritățile de la Chișinău vor trebui să se mobilizeze și să adopte o serie de măsuri în beneficiul cetățenilor. Doar că Moldova va trebui să facă un efort mult mai mare într-o perioadă foarte dificilă și într-o perioadă de timp mult mai scurtă.

În acest moment, provocările sunt enorme. Cu un război la graniță, valuri de refugiați care trec prin țară zilnic, cu o criză energetică și alimentară, cu blocările provocate de piețele internaționale din cauza crizei COVID și acum a războiului, Republica Moldova poate conta pe tot suportul României, prin reprezentanții ei, în cadrul Uniunii Europene.

În urmă cu doar două săptămâni, comisiile de administrație din cele două Parlamente au decis să colaboreze pentru a accelera reforma administrației publice. Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, un set de reguli și drepturi de care trebuie să se bucure fiecare cetățean, servicii mai bune și o administrație publică transparentă și eficientă.

Îmi doresc ca eforturile noastre să meargă mai departe și propun astăzi crearea unui grup de lucru comun care să urmărească reforma din Republica Moldova și să vină cu bune practici din România, să împărtășească din experiența țării noastre în acest parcurs și să asiste autoritățile de la Chișinău să facă pași rapizi pentru a fi mai aproape de Europa și de România.

Apreciez că înființarea unei structuri interministeriale pentru integrarea Republicii Moldova, în care să se regăsească specialiști din toate ministerele, profesori universitari și reprezentanți ai societății civile, ar fi un ajutor concret și de mare folos acordat Republicii Moldova.

Vă mulțumesc.

Christine Thellmann, deputat al PNL Sibiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Avrămescu.

Vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația de astăzi - "Resuscitarea sportului românesc - depolitizare și investiții în copii și juniori".

Fotbalul românesc a intrat în moarte clinică. Acest lucru poate fi constatat foarte ușor de fiecare român, atunci când privește "performanțele" naționalei noastre. După o dublă manșă rușinoasă împotriva Muntenegrului, o țară de aproximativ 600.000 de locuitori, cam cât un sfert din București, speranța noastră că vom mai fi scoși în stradă de bucuria unei calificări la un turneu final, în viitorul apropiat, poate fi considerată deșartă.

Anul acesta, Dinamo București, o mare echipă a fotbalului românesc, a retrogradat pentru prima dată în istoria sa în Liga a II-a, iar perspectivele clubului sunt sumbre.

Steaua București, cea mai titrată echipă din România, este pasată de câțiva ani de zile între autoritățile publice și investitorii privați prin tribunalele civile și sportive. Cauzele sunt unele adânci, ce țin de structura acestui întreg sistem.

Conform statutului său, Federația Română de Fotbal are obligația de a rămâne echidistantă politic. Numai că, spre exemplu, la Buzău, neutralitatea politică a persoanelor cu responsabilitate în gestionarea fenomenului sportiv lipsește cu desăvârșire. Vicepreședintele Consiliului Județean, a cărui singură tangență cu fotbalul este că a fost un mediocru arbitru de nivel județean, este simultan și președinte al Asociației Județene de Fotbal Buzău. O asociație județeană de fotbal este o persoană juridică de drept privat, având drept scop organizarea activității fotbalistice la nivelul județului și se supune regulamentelor FRF. Toți românii își doresc performanță, își doresc să simtă ce simțeau odinioară când pe teren se aflau mari fotbaliști precum Nicolae Dobrin, Florea Dumitrache, Marius Lăcătuș sau Gheorghe Hagi. Doar că dorința aceasta, din păcate, nu cred că va deveni fezabilă în viitorul apropiat atât timp cât politica de partid va fi parte integrantă din lumea fotbalului.

Fotbalul în județul Buzău a ajuns să depindă într-o proporție covârșitoare de voința politică. De la vicele CJ și șeful AJF antemenționat, până la cooptarea în loturile de arbitri a ceea ce buzoienii cunosc drept jokeri, tot acest mecanism are un singur scop, acela de a veghea și garanta că fotbalul din Buzău răspunde întocmai ordinelor venite pe linie de partid. Având în spate troli și echipe de propagandă, nimeni nu are dreptul să se atingă de membri de partid care taie și spânzură, iar cei care îndrăznesc pot fi făcuți să regrete amarnic.

Sportul românesc este lipsit de șansă într-o astfel de situație. Sportul românesc, și în special sportul rege, are nevoie de conducere competentă care să urmărească atragerea cât mai multor români spre practicarea sportului de masă și să susțină cu tot ceea ce pot privații care doresc să facă performanță. Avem nevoie de administrator competent, echidistant față de orice ingerință politică. Nu este admisibil ca interesul politic să prevaleze într-un sector de interes național precum este sportul.

Performanța tânărului de 17 ani, David Popovici, de ieri, de la Budapesta, care a adus primul titlu mondial din istoria României este un exemplu pentru ceea ce putem obține atunci când un sport este manageriat cu competență și dăruire de un profesionist. Chiar dacă înotul nu este un sport care să atragă la fel de multe priviri precum este fotbalul, președintele Federației Române de Natație, medaliata cu aur olimpic, Camelia Potec, ne arată rodul răbdării, încrederii și investiției în tineri.

Pe lângă depolitizarea imperioasă, o mare componentă este legată de finanțare. Ne trebuie investiții consistente, mai ales la nivel de juniori, care să creeze condițiile propice pentru dezvoltare și performanță. Copiii trebuie să beneficieze de un cadru adecvat în care să se formeze și, în viitor, să performeze. Însă performanța nu ține numai de stat, ea trebuie susținută și de antreprenori și investitorii privați care și-o doresc. Statul, în schimb, trebuie să garanteze o bază de pe care să plece viitorii mari atleți ai noștri.

Depolitizare și investiții în copii și juniori - aceasta este singura opțiune pe care o întrevăd dacă dorim să resuscităm sportul, unul dintre cei mai mari ambasadori pe care îi poate avea o țară!

Vă mulțumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL Buzău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Flucuș.

Știu că aveți o mică depășire, dar poate luați cadența colegului de la PNL și o să mai restrângeți.

Domnul Dumitru Flucuș:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu toții cunoașteți faptul că până în acest moment am susținut mereu, necondiționat, sprijinirea Republicii Moldova pe toate planurile.

În acest sens, am dat mai multe declarații politice, am propus inițiative legislative și am luat cuvântul în plen. Am înfrățit zeci de comune din țară cu comune din Republica Moldova și am sprijinit efectuarea mai multor investiții peste Prut. Am făcut astea cu inima deschisă, din dragoste pentru frații noștri din Basarabia.

La sfârșitul săptămânii trecute, s-a întâmplat un eveniment care îmi ridică multe semne de întrebare în legătură cu bunele intenții ale conducătorilor politici actuali din Chișinău și București.

Așa cum știți, sâmbătă a avut loc la Chișinău o ședință comună a Parlamentelor celor două țări românești. La această întâlnire i-a fost refuzat accesul domnului George Simion, președintele AUR, din cauză că domnul Simion ar avea o interdicție de intrare în Republica Moldova, dată pe timpul administrației Dodon, fiind acuzat că prin acțiunile sale unioniste ar fi atentat la statalitatea Republicii Moldova, actualele autorități moldovene l-au blocat pe aeroportul din Chișinău, nepermițându-i accesul în țară. După o noapte petrecută în aeroport, domnul președinte Simion s-a întors în România. Ce înseamnă asta?

Autoritățile din Republica Moldova au blocat accesul la această ședință simbolică a Parlamentelor reunite, singurului șef de partid din România care vorbește despre unire și care sprijină unirea celor două țări, aceasta fiind cea mai rapidă și scurtă cale de integrare în Uniunea Europeană și în NATO a Republicii Moldova.

Care este diferența dintre regimul Maia Sandu și regimul Dodon?

Actualul regim declară că sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, deși recunoaște faptul că acest lucru nu se poate întâmpla decât, poate, în zeci de ani. Actualii lideri de la Chișinău nu au vorbit niciodată despre unire, pe care e evident că nu o doresc.

Regimul Dodon era apropiat și în strânsă legătură cu Rusia.

În legătură cu relația cu România, între administrația Dodon și Maia Sandu nu se mai vede nicio diferență. În ambele cazuri s-a folosit și încă se folosește un joc dublu, perfid și teatral, în care scopul final este să obțină niște finanțări sau sprijin financiar, fără ca în schimb ei să aibă vreo obligație. Au nevoie de sprijinul nostru necondiționat, însă ei nu oferă nimic, nici măcar respect!

Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi permis accesul domnului George Simion la ședința reunită a Parlamentelor? Ar fi fost un act de normalitate, de politețe și de respect față de poporul român care, în parte, a votat AUR și George Simion. Mai precis, sprijinul nostru îl vor, dar în condițiile impuse de ei. Gestul are o valoare simbolică mare, pentru că au interzis accesul liderului partidului care susține unirea, au interzis practic accesul unirii!

Acest gest a fost făcut în colaborare și cu sprijinul autorităților de la București. Componența delegației parlamentare din România a fost comunicată din timp, conform procedurilor diplomatice, părții moldovene. Aceștia știau că din delegație face parte și George Simion, totuși nu au zis nimic și nu au comunicat că nu sunt de acord. Au așteptat ca delegația să ajungă în Aeroportul din Chișinău și doar acolo nu au permis accesul.

Liderii delegației noastre, domnul președinte al Camerei Deputaților și domnul președinte al Senatului, nu au protestat. Era vorba despre un membru al delegației oficiale a României! Ar fi trebuit să ia atitudine și chiar să se întoarcă cu toții, dacă delegației României nu i se permite accesul în componența ei integrală. Aici nu este vorba despre o persoană, este vorba despre un demnitar al statului român.

Nu George Simion a fost umilit în Aeroportul din Chișinău. A fost umilită România, iar comportamentul slab și slugarnic al conducătorilor țării încercam să îl înțeleg în fața celor puternici, însă niciodată nu am crezut că se vor închina și vor fi lipsiți de demnitate în fața unei administrații mici pe care am ajutat-o neîncetat și care încă are nevoie de sprijinul nostru.

Este clar că acest gest nu ar fi fost posibil fără acordul președintelui Iohannis! În cazul dumnealui nu mă mir, pentru că este evident că nu își iubește țara și poporul. Mă miră atitudinea președinților Camerei și Senatului, care ar fi putut semnala și rezolva problema. Mă miră cum pot să meargă la asemenea întâlniri și să nu vorbească despre unire ca cea mai rapidă cale de integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova.

În această situație lucrurile au devenit clare. De acum înainte nu mai sprijin susținerea necondiționată a Republicii Moldova, nu-i mai sprijin pe cei care conduc Republica Moldova, în mod necondiționat.

Susțin în continuare sprijinirea financiară pe toate planurile ale românilor din Basarabia, dar fiecare sprijin trebuie să fie condiționat de respectarea României și de respectarea de către autoritățile din Republica Moldova.

De astăzi, sunt împotriva oricărui sprijin gratuit. Avem destule neajunsuri și la noi în țară. Iar dacă după 30 de ani de sprijin gratuit și necondiționat cei pe care îi ajutăm au ales să ne umilească, de acum înainte susțin acordarea de sprijin doar dacă aceste ajutoare ajung în mod direct la românii și la oamenii din Basarabia și solicit respect din partea autorităților moldovenești.

Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Aelenei, deputat neafiliat.

Vă rog.

Se pregătește domnul Tuhuț de la PSD.

Domnul Dănuț Aelenei:

Mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Portul Constanța a mai ratat o șansă".

Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport paneuropean Rhin-Dunăre.

Caracteristicile Portului Constanța sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene și internaționale.

Când vine vorba despre infrastructură, Portul Constanța este considerat unul dintre cele mai importante și moderne obiective ale României. Însă, în ciuda politicienilor care comparau terminalele constănțene cu cele olandeze din Rotterdam, portul de la Marea Neagră s-a blocat imediat atunci când Ucraina a dorit să exporte cerealele prin România.

Pe hârtie, conform datelor Ministerului Transportului, din Constanța se pot exporta peste 50 de milioane de tone de cereale, în fiecare an. În realitate, conform datelor primite de la Administrația Porturilor Maritime, din terminalul din Dobrogea nu au plecat mai mult de 27 de milioane de tone de cereale într-un an. Un studiu realizat de o agenție japoneză avertiza încă de acum două decenii că aceste date nu sunt realiste în lipsa unor investiții care să modernizeze portul.

Neputința Portului Constanța de a sprijini Kievul să-și exporte cerealele este dată de faptul că grâul și porumbul nu au cum să ajungă în terminalele portuare.

Ucraina a încercat din aprilie să trimită cereale în România pe trei trasee - apă, cale ferată și rutier.

După anul 1990, nu s-a mai investit aproape deloc în infrastructura de transport a mărfurilor către danele Portului Constanța. Nu s-a luat nicio măsură pentru a crește operaționalitatea portului și a face față traficului crescut din ultimii ani.

A fost nevoie de solicitarea Ucrainei de a transporta grânele prin Portul Constanța, ca cei de la guvernare să-și dea seama că peste 50% din liniile CFR erau blocate cu peste 700 de vagoane ruginite, iar o bună parte din infrastructura feroviară, deficitară, de altfel, era neutilizabilă, transformându-se de-a lungul anilor într-un morman de fiare vechi.

Nici varianta transportului cerealelor cu TIR-ul nu este una realistă, pentru că în Portul Constanța nu se poate circula noaptea pe anumite zone, din cauza lipsei iluminatului, și nu numai. Căile de acces, pline de gropi, înguste, necorespunzătoare circulației camioanelor de mare tonaj, porțile de acces, vitale pentru transportul de mărfuri, înguste și neoperaționale, fără vamă și poliție de frontieră, poduri avariate au dus la blocarea transportului rutier.

Planuri de investiții au fost, an de an, dar numai pe hârtie.

Concluzia - ajutorul cerut de Ucraina a devenit pentru autoritățile portuare o adevărată bătaie de cap.

Presat de la Bruxelles, Guvernul de la București a găsit o soluție - reabilitarea a 95 de linii de cale ferată, datând din epoca comunistă și blocate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aș ruga să finalizați!

Domnul Dănuț Aelenei:

... de mai mulți ani de sute de vagoane ruginite.

Chiar dacă pe termen scurt Portul Constanța a ratat șansa de a deveni un jucător important al exporturilor de cereale provenite din Ucraina, sunt șanse ca zona să se modernizeze dacă Guvernul va aproba cât mai curând indicatorii tehnico-economici pentru extinderea drumurilor care fac legătura între porțile portului la patru benzi, pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii de acces rutier dintre Autostrada A4 și Portul Constanța.

Vă mulțumesc.

Deputat Aelenei Dănuț, neafiliat, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Tuhuț.

Se pregătește domnul Tanasă.

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor"

În contextul crizei alimentare preconizate, capacitatea României de a hrăni Europa reprezintă un real element de securitate și stabilitate, iar Partidul Social Democrat a înțeles pe deplin valoarea fermierilor români, dovada de necontestat fiind reprezentată de investițiile din agricultură și subvențiile alocate ori de câte ori PSD a fost la guvernare.

Și de această dată, în doar 6 luni de guvernare, Partidul Social Democrat a accelerat implementarea soluțiilor concrete destinate desfășurării activității fermierilor. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a aprobat alocarea a 700 de milioane de lei proiectelor de investiții pentru irigații, un element strategic care stă la baza unei agriculturi performante și eficiente din punctul de vedere al productivității.

Deși foștii miniștri nu au acordat importanța necesară extinderii și modernizării sistemului național de irigații, în contextul secetei tot mai acute care se anunță, actuala conducere a Ministerului Agriculturii a anunțat că toți fermierii care se află în zonele viabile de irigat vor avea acces la apă mai devreme față de alți ani, asigurându-se astfel o producție care să poată susține cererea pieței interne.

În acest moment, România poate iriga la nivel optim peste un milion de hectare de teren arabil, însă, dacă s-ar fi putut beneficia și de alocările din PNRR, atât de vitale pentru dezvoltarea țării, toată suprafața agricolă a României ar fi putut fi irigată până la finalizarea noului cadru financiar multianual.

Chiar și în aceste condiții vitrege găsite la minister, ministrul Chesnoiu a găsit soluții pentru a implementa măsuri de sprijin pentru asigurarea gratuită a apei pompate pe infrastructura principală de irigații și suportarea a 50% din facturile la energie electrică pentru folosirea instalațiilor de pompare de către fermieri. În același timp, continuă și lucrările de modernizare a infrastructurii de irigații, într-un ritm accelerat, până la atingerea suprafeței totale de două milioane de hectare irigabile.

Astfel de măsuri, gândite de Partidul Social Democrat, sprijină sectorul agricol și asigură sustenabilitate în privința producției de alimente pentru români, în condițiile crizei energetice și a războiului din Ucraina.

Trebuie să amintim faptul că actualul Guvern a majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat investițiilor în infrastructura de irigații și a inclus prin lege, la finanțare, sistemele de irigații de la nivelul fermelor. Practic, acolo unde nu este extinsă încă rețeaua națională, fermierii pot accesa fonduri directe pentru soluții moderne de irigat.

Toate aceste acțiuni și măsuri adoptate de Partidul Social Democrat demonstrează faptul că cel mai mare partid al românilor rămâne încă o dată cel mai mare partener de dialog, cu o strategie solidă și cu o viziune pentru dezvoltarea fiecărui sector al societății.

Alături de fiecare fermier, deputat al PSD Alba, Radu Tuhuț.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tanasă.

Se pregătește domnul Manea.

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie amintit faptul că Ziua de 26 iunie este considerată Ziua Drapelului Tricolor, întrucât, la această dată, în anul 1848, Guvernul pașoptist revoluționar de la București a emis Decretul nr. 1, prin care steagul roșu, galben și albastru devenea pentru prima dată, în mod oficial, simbolul statului. Pe el erau scrise cuvintele "DREPTATE - FRĂȚIE", acestea fiind idealurile unei generații întregi de luptători revoluționari, marcați de o sete pentru dreptate împărtășită de toți tinerii pașoptiști din Muntenia, din Moldova, dar mai ales din Ardeal. Putem constata, așadar, o frăție a românilor care își cereau drepturile și libertatea.

În județul Mureș, pe care am onoarea de a-l reprezenta în calitate de deputat, mari revoluționari precum Avram Iancu și Papiu Ilarian s-au cunoscut, s-au influențat și împreună aveau să fie personaje principale ale luptei românilor pentru eliberare națională din Transilvania. Dovada faptului că inima lor bătea românește a fost demonstrat și prin tricolorul care străjuia falnic peste mulțimea adunată pe Câmpia Libertății de la Blaj.

Deși doar în 1848 s-a oficializat statutul steagului tricolor, aceste culori au fost un simbol al românilor încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau tocmai straiele noastre populare, cu o tradiție de secole, pe care vedem culorile roșu, galben și albastru ornamentate în cel mai curat și autentic mod, respectiv pe îmbrăcămintea a zeci de generații de români, din toate cele patru unghiuri.

În vremuri când neamul nostru din Ardeal nu avea voie să își afișeze drapelul, noi am învățat să îl purtăm, dar și mai important, să îl păstrăm în suflet ca o flacără aprinsă ce stă mărturie crezului nostru național. Când armate străine și popoare neprietene au rupt din trupul țării, ultimul lucru care mai amintea de Patria-mamă, steagul tricolor, a fost protejat și păstrat în casele țăranilor. Unii dintre aceștia au plătit chiar cu viața pentru singura vină că țineau aceste sfinte trei culori în propria casă.

Ei bine, aceste fapte istorice trebuie să ne responsabilizeze, fiind de datoria noastră să cinstim și să iubim tricolorul. După mai bine de 14 ani în care am luptat pentru respectarea limbii române și a tricolorului în instituțiile statului român din județele Harghita, Covasna, Mureș și din tot cuprinsul țării, vă mărturisesc că aceasta reprezintă o chestiune de onoare și demnitate. Atașamentul față de simbolurile naționale ale țării trebuie să constituie un sentiment firesc, extrem de necesar.

Faptul că astăzi suntem aici și avem un tricolor, un imn, o stemă și, cel mai important, vorbim limba română, se datorează bravilor soldați, eroi ai neamului, simpli țărani care acum 100 de ani au lăsat sapa din mână și s-au jertfit pentru România Mare. Sub acest tricolor ei și-au dat viața și cu mândrie au știut că sacrificiul lor nu va fi în zadar. Cu sângele lor curs în tranșee s-a clădit patria noastră, de la Nistru până la Tisa. Și tot sub aceste trei culori au pornit la luptă împotriva vrăjmașului pentru eliberarea Basarabiei, a Bucovinei și a tuturor ținuturilor românești răpite în mod samavolnic.

Pentru aceste generații de eroi care au iubit mai mult decât orice patria și tricolorul, este de datoria noastră să ne cinstim simbolurile naționale, să le apărăm și să le purtăm mereu în conștiința noastră de români!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Manea.

Și se pregătește domnul Lasca.

Haideți mai în față!

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă voi referi la moțiunea simplă înaintată împotriva ministrului educației, domnul Sorin Cîmpeanu, moțiune pe care eu, în calitate de deputat din partea minorității rome, nu o voi susține, la fel cum și colegii mei din cadrul Grupului parlamentar al minorităților nu vor susține această moțiune.

De ce? Pentru că, stimați colegi, peste 1.415 unități de învățământ din România vor beneficia de Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, respectiv de Programul "Masă caldă", ceea ce reprezintă un număr semnificativ de unități școlare, acest lucru doar în prima etapă a acestui program, urmând ca până la sfârșitul acestui an să avem încă un număr la fel de ridicat ca și cel pentru care s-au alocat bani, respectiv pentru cele 1.415 unități de învățământ.

Un alt aspect pentru care nu voi susține această moțiune este faptul că bugetul burselor acordate elevilor a crescut de peste patru ori, comparativ cu anul 2020. Nu este puțin lucru. Peste 500.000 de elevi din toată țara beneficiază de burse.

Un alt aspect, care de data aceasta are și o particularitate, este cel legat de învățământul pentru minoritățile naționale, unde Ministerul Educației a făcut progrese semnificative, în sensul în care am înlăturat problema manualelor pentru elevii care studiază în limba minorităților naționale. A existat mai mult decât deschidere din partea Ministerului Educației în ceea ce privește încadrarea unor resurse specializate pentru învățământul minorităților naționale. În cazul minorității rome, ne-am bucurat de deschiderea Ministerului în ceea ce privește formarea și încadrarea de noi mediatori școlari în comunitățile vulnerabile, în acele comunități unde copiii sunt expuși riscului de abandon școlar sau al neînscrierii în sistemul de învățământ.

De aceea, vreau să subliniez foarte clar că, în calitate de reprezentant al minorității rome, o minoritate care se confruntă cu probleme destul de mari în ceea ce privește accesul și menținerea copiilor în sistemul educațional românesc, nu voi vota această moțiune.

Consider că Ministerul Educației și întreaga echipă trebuie să își continue parcursul.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Lasca, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "5G - pericolul ce ne paște pe noi toți".

Stimați colegi,

Românii sunt îngrijorați de așa-zisa Lege 5G, respectiv PL-x nr. 428/2021, pentru că efectele acestor radiații nestudiate îndeajuns pot provoca diverse boli grave și decese ființelor umane. Despre animalele care ne înconjoară nu vorbește nimeni, pentru că globaliștii vor să mâncăm insecte în loc de carne și să bem apă de canal filtrată din dorința unui frustrat din adolescență.

Să nu uităm că tot pentru progresul științei foarte mulți oameni au picat în capcana serurilor experimentale ucigașe, iar acum regretă enorm. Să nu uităm că în perioada mascaradei covidiene, în timp ce oamenii stăteau în case pentru a fi responsabili, cică, se instalau de zor și cu o grabă fantastică antene 5G, iar acum, această tehnologie, nedovedit a fi inofensivă pentru viața umană și animală, este prezentată ca fiind soluția salvatoare pentru a progresa. Aceste argumente sunt doar niște minciuni, pentru ca sataniștii să continue cu tentativele de control total asupra oamenilor și asupra vieții private.

Tot de curând s-a vorbit și despre portofelul digital, un fel de cod de bare ambalat frumos, adică aceeași Mărie, dar cu altă pălărie. Oare de asta are nevoie omenirea acum? De 5G? De promisiuni privind transferuri de date cu găleata? Ce să își transfere țăranul român care aduce în piață mâncare naturală? Făcând o glumă, aș fi de acord cu această lege toxică la propriu, dacă românii ar putea să transfere politicienilor sentimentele pe care le trăiesc atunci când merg la cumpărături și nu le ajung banii pentru traiul zilnic, atunci când merg la pompă și își dau seama de ce statul în casă în perioada minciunii COVID nu a fost o idee bună sau atunci când deschid plicurile cu facturile la utilități!

Înainte de 5G românii au nevoie de politicieni sinceri care să respecte poporul român și România, au nevoie de salarii decente și de multe alte lucruri care asigură o viață liniștită.

Așa cum peste 70% din români au refuzat serurile experimentale ucigașe, numite în mod mincinos vaccinuri, așa cum același procent de români nu au fost de acord cu susținerea dansatorului pe tocuri din Ucraina, micul Zelensky, la fel și acum, peste 70% din români refuză să fie cobai într-un experiment digital numit 5G, un experiment periculos pentru sănătate, pentru animale și mediul înconjurător, un experiment criminal pentru care nimeni nu își asumă răspunderea, la fel ca și în cazul serurilor fără număr care promiteau libertate și nu sănătate.

Stimați colegi,

Avem obligația de a fi în serviciul poporului român și avem datoria de a ne îndeplini cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de români. Legea 5G este o lege prin care se urmărește încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și are legătură doar cu interese ascunse și negre ale unor psihopați care urmăresc prin slugile lor să obțină controlul fără limite asupra vieții oamenilor. O lege trebuie să fie un sprijin, și nu o condamnare la a fi cobai.

Dacă vă pasă de voi, de familiile voastre și de românii care v-au ales, nu votați Legea 5G!

Viitorul României aparține patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris domnii și doamnele deputați: Bejinariu, Mușoiu, Alda, Cîtea, Mang, Furtună, Toma, Niță, Tudorache, Bulai, Macovei, Ciofu, Crușoveanu, Huțucă, Stoica, Muraru, Alexe, Popa, Șișcu, Burciu, Stângă, Havârneanu, Nagy, Enachi, Biró.

Declar ședința închisă.

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În seara în care am asistat la acel moment de panică din benzinării, când s-au făcut cozi de zeci sau sute de mașini la pompă, prețul barilului de petrol era de 120 de dolari. În acel moment, conform unor informații apărute în presa economică, adaosul comercial practicat pe lanțul de producție și comercializare a carburanților era de 37%, la un preț mediu din piață de circa 7,5 lei/litru.

Acum, avem un preț mai mic al barilului, respectiv 113 dolari, iar prețul la pompă este de aproape 9 lei/litru sau în unele cazuri chiar peste această valoare. În mod evident, adaosul comercial este mai mare de 37%, probabil 40%-45%.

De asemenea, vedem că marile companii producătoare de carburanți din România, care extrag țiței din resursele minerale ale statului român, raportează în fiecare lună triplări ale profiturilor. În acest timp, creșterile de prețuri la carburanți lovesc puternic în economie și în buzunarele românilor, iar efectele se manifestă în cascadă prin creșteri de prețuri la alimente și la produsele de bază.

În opinia mea, suntem într-o situație inacceptabilă. Vedem această industrie a carburanților că prosperă și își umflă de la zi la zi profiturile, distrugând economia națională și nivelul de trai al cetățenilor, iar aceste profituri excesive sunt realizate în cea mai mare parte din resursele statului român.

Așa ceva nu poate continua. Statul trebuie să fie responsabil și să intervină pentru a pune capăt acestui dezmăț al profiturilor din piața de carburanți, pe seama puterii de cumpărare a românilor! Este mult prea mult pentru acești operatori și mult prea puțin ceea ce rămâne în buzunarele românilor. Este un contrast uriaș, care nu poate continua la nesfârșit.

Așadar, nu pot fi de acord cu soluțiile vehiculate în mediul politic, chiar din partea unor colegi de-ai noștri. O reducere a TVA nu îi obligă cu nimic pe operatorii economici să scadă prețul la pompă, iar o reducere a TVA pentru operatorii care vând la prețuri mai mici ar însemna practic o subvenționare a prețurilor cu bani de la bugetul de stat, respectiv cota de TVA la care ar renunța statul în favoarea benzinarilor. Nu cred în eficiența soluțiilor pe seama împuținării banilor de la buget.

În schimb, cred că profitul excesiv și speculativ trebuie amendat, nu subvenționat. Consider că limitarea marjei de profit practicate pe tot lanțul, de la producător până la pompă, pe o durată limitată de circa 2 ani, ar fi cea mai bună soluție pentru calmarea pieței și pentru reducerea prețurilor la carburanți. Un adaos de 10%-15% ar asigura buna funcționare a tuturor operatorilor și ar rezolva problema prețului final.

Este o propunere pe care o lansez în dezbaterea parlamentară și în cadrul Coaliției de guvernare.

Domnul Adrian Alda:

"Excedentul de cereale și taxarea inversată, premisele reale care suprimă temerile privind așa-zisa criză alimentară internă"

Situația actuală, din teren, a principalelor culturi de cereale, ne oferă o siguranță în plus în fața amenințării aparente privind o criză alimentară globală. Așa cum am subliniat și anterior, în alte declarații politice, este clar că România va avea o producție stabilă anul acesta, deci nu vom putea duce lipsa produselor alimentare de bază, indiferent de ceea ce se poate întâmpla în țările sărace din Asia și Africa, în funcție de problemele ridicate de distribuția cerealelor rusești și ucrainene. Ba mai mult, asta înseamnă chiar că vom avea și un excedent considerabil pentru export.

Dacă anul 2021 a fost un an agricol aproape perfect, 2022 nu se dovedește la fel, dar nu este foarte departe în urma anului trecut. Vremea capricioasă și presiunea asupra costurilor de producție sunt elementele principale care au afectat culturile de cereale. Evident că producția lui 2022 nu va mai atinge recordul anului trecut, respectiv cele 11,3 milioane de tone de grâu, dar va asigura consumul intern și un surplus care va pleca peste hotare.

România continuă să se situeze printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană, fiind și un exportator activ în Orientul Mijlociu. Și Egiptul este unul dintre principalii cumpărători ai cerealelor românești. Se prefigurează, de asemenea, ca procesatorii de făină din Asia să crească, cel mai probabil, achizițiile de grâu din Franța și din România în noul sezon de recoltare, deoarece aprovizionarea din Ucraina rămâne, în mare parte, blocată.

Dincolo de orice retorică politicianistă, trebuie să ne mândrim, stimați colegi, că toate culturile noastre de cereale sunt în general de două-trei ori mai mari decât nevoile interne. Însă, cu toate acestea, o parte din opoziție face uz de registrul manipulărilor și plasează exportul de grâne sub spectrul unui potențial risc al restricțiilor. Și această pistă se dovedește la fel de falsă, pentru că nici măcar Ucraina, aflată în plin război, nu și-a blocat sau limitat exporturile de materie primă ori de produse agricole prelucrate. Cu alte cuvinte, țara noastră nu are niciun fel de motiv real să suspende vânzarea surplusului rezultat după recoltare în afara granițelor.

În loc să lansăm manipulări și dezinformări hilare, dar care îi pot speria pe românii cărora acest domeniu de activitate nu le este suficient de cunoscut, ar trebui să ne preocupăm să îi susținem cu toții pe fermieri și să îi încurajăm să mențină un nivel stabil al producției de cereale produse în România. S-ar dovedi de-a dreptul providențial dacă toți investitorii români în agricultură ar ajunge să folosească fondurile UE disponibile în următorii 3-5 ani ca să-și crească și mai mult capacitatea de procesare, astfel încât să aducă valoare adăugată culturilor lor.

Și pentru că am atins și acest subiect deosebit de important, cel privind depozitarea, vin și eu cu o veste foarte bună în această privință. Înmagazinarea cerealelor nu va mai fi o problemă pentru fermierii români anul acesta, pentru că a fost mărită capacitatea de stocare la 29 milioane de tone, iar nivelul său este în continuă creștere.

În completare, vă mai informez, stimați colegi și dragi investitori în agricultură, că taxarea inversă la cereale a fost prelungită. Această decizie vă va sprijini și mai mult în activitatea dumneavoastră curentă, asigurându-vă mai mult cash-flow, pe care să-l aveți la dispoziție sau să-l dislocați în funcție de obiectivele afacerilor aflate în derulare. Executivul a decis să prelungească cu încă 3 ani și jumătate, respectiv până la 31 decembrie 2026, termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali. Această măsură a fost luată, la finalul săptămânii trecute, prin modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Concret, în domeniul TVA, este prorogat termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale și plante tehnice, pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru livrarea de energie electrică și gaze naturale către un comerciant impozabil, stabilit în România, pentru transferul de certificate verzi și pentru comercializarea anumitor aparate electronice. Taxarea inversă urma să dispară, de la 1 iulie 2022, din Codul fiscal din lista domeniilor pentru care se aplică această măsură de simplificare în domeniul TVA. Această nouă decizie așteptată de fermieri are ca regulă de bază ca furnizorul și beneficiarul să fie înregistrați amândoi în scopuri de TVA în România, fiind posibilă utilizarea ei numai pentru livrările de bunuri și prestările de servicii făcute în țară. Taxarea inversă a fost gândită ca să combată fraudele de TVA, în special pe cele care implică folosirea firmelor fantomă. Mai concret, furnizorul nu poate percepe TVA pe factura emisă, astfel că nu poate să "dispară" cu taxa. În acest caz, TVA este contabilizat de client prin declarația sa de TVA, ocazie cu care se face și deducerea taxei.

Producătorii au nevoie de stabilitate și de simplificarea procedurilor în relația cu autoritățile statului, iar PSD le va susține întotdeauna interesele lor majore, continuând să adapteze cadrul legislativ pentru a răspunde acestor obiective.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate"

Vă rog să îmi permiteți să încep această declarație politică citând câteva propoziții dintr-un discurs al doamnei Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

"Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate. În afaceri, în politică și în societate, în ansamblu, ne putem atinge potențialul maxim doar dacă folosim toate abilitățile și diversitatea noastră. Folosind doar jumătate din populație, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient."

După cum bine știm, Uniunea Europeană s-a întemeiat pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.

Așa cum spunea președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Lyen "...folosind doar jumătate din populație, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient..." - de aceea este important pentru noi toți, femei și bărbați, indiferent de cultură, religie sau etnie, să ne unim cu toții forțele pentru a găsi cele mai bune soluții în vederea consolidării construcției europene, pentru pace și pentru un viitor mai bun pentru cetățenii săi.

Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării și activității Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, a drepturilor femeilor - în special a dreptului fundamental la viață - devin indispensabile.

Bazându-ne pe valorile democratice ale UDMR, am înființat Organizația de femei a Uniunii în 2013, drept răspuns la necesitățile comunității. De aceea, pe lângă obligativitatea reprezentării femeilor în structurile regionale, eliminarea stereotipurilor legate de implicarea femeilor în diferite activități - digitalizare sau mediul de afaceri - pentru soluționarea problemelor majore cu care se confruntă femeile noastre, avem în vedere și problema violenței domestic, a traficului de persoane, a abandonului școlar și, nu în ultimul rând, diferența de salariu între femei și bărbați, care la nivel european atinge 16%.

Onoarea de a fi aleasă președintele Organizației de femei a Partidului Popular European, PPE, îmi deschide perspectiva de a lucra intens pentru a aduce în atenția acestei structuri de reprezentare din cadrul celui mai mare partid European, prioritățile organizațiilor de femei din 53 de organizații naționale, prioritățile caracteristice organizațiilor de femei și societăților din țările din centrul și din estul Europei. Aceste aspecte se bazează și pe obiectivele programelor de dezvoltare durabilă, și anume, Obiectivul 5 din Agenda 2023, care se referă la egalitatea de gen, mai exact, prevede realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor; Obiectivul 1, "Fără sărăcie", care prevede eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context și Obiectivul 2, "Foamete zero", care se referă la eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile - sunt principii pentru care trebuie să ne unim forțele și în cadrul PPE și în cadrul organizațiilor pentru egalitate de șanse între femei și bărbați, la nivel european.

În situația actuală geopolitică, când, în casa noastră, Europa, avem un război, este mai important ca oricând ca rolul organizației de femei să crească, să ne concentrăm, în primul rând, pe valorile familiei și pe egalitatea de șanse în toate domeniile de activitate.

De 117 zile asistăm neputincioși în fața unei agresiuni care nu poate fi motivată cu niciun argument, asistăm la o dramă de nedescris. În Ucraina, un război crud și nejustificat ucide oameni nevinovați. Localități întregi sunt distruse de ferocitatea forțelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării și activității Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viață - devin indispensabile.

Este o necesitate covârșitoare ca prin solidaritate, acțiune, să oferim siguranța celor aflați în situații critice și să găsim mijloacele pentru restabilirea păcii în Europa.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Românii și moldovenii pot fi împreună, fără granițe, în cadrul Uniunii Europene!"

Am avut plăcerea și onoarea să particip la ședința comună a Parlamentelor din România și Republica Moldova. A fost un moment deosebit care va rămâne în istoria celor două țări, unul în care parlamentarii români și moldoveni au stat la un loc pentru a discuta direcțiile privind consolidarea colaborării dintre cele două țări, precum și susținerea de către țara noastră a parcursului european al Republicii Moldova.

Legătura de sânge între țările noastre este consolidată de istoria, limba și cultura comună, care, laolaltă, reprezintă o obligație a noastră, a tuturor, de a ne apleca întotdeauna asupra problemelor pe care locuitorii Republicii Moldova le întâmpină.

Rolul nostru în România este acela de promotor și de catalizator al deschiderii Republicii Moldova către spațiul economic și cultural european, pentru a țese astfel împreună acea rețea capabilă să ancoreze viitorul în Europa unită al tuturor celor care trăiesc peste Prut.

România și Republica Moldova pot frânge granița ce le desparte într-o Europă unită. România și Republica Moldova au un trecut comun și un viitor care poate fi construit împreună.

Astăzi, cele două țări sunt despărțite de un râu. Această graniță poate să nu mai conteze dacă Republica Moldova își continuă drumul european. România și Republica Moldova pot fi împreună în Uniunea Europeană.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea împreună a țărilor noastre vor conduce, în final, nu doar la un pod simbolic de flori, ci la o linie continuă de dezvoltare între București și Chișinău.

România trebuie să fie puternică, pentru că așa va avea un cuvânt mult mai greu de spus în Europa și în lume, iar românii vor avea o viață plină de bunăstare și vor fi respectați pretutindeni în lume. O Românie puternică va însemna și o Moldovă puternică, o Moldovă care va parcurge astfel mult mai ușor și mai repede drumul spre Europa.

Politicienii de la București au înțeles nevoia de a susține drumul european al Republicii Moldova. Cu toții vrem ca Republica Moldova să fie membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Depunerea candidaturii pentru a obține statutul de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană de către Guvernul de la Chișinău este semnalul clar că drumul pe care îl doresc moldovenii este cel european.

Republica Moldova are nevoie, la ora actuală, de o susținere din partea statului român în parcursul său european. Țara noastră va trebui să își asume rolul de frate mai mare pentru Republica Moldova și să îi sfătuiască pe politicienii moldoveni în domeniile cheie pentru aderare.

În privința relației cu Republica ‎Moldova‬, ‎România‬ a dovedit că a trecut de la vorbe frumoase la fapte concrete. Țara noastră va rămâne tot timpul, în orice condiții, principalul susținător al Moldovei pentru integrare europeană, reforme și dezvoltare. ‬‬

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Reducerea decalajelor de nivel de trai între cetățenii români"

În aceste zile, există o dezbatere consistentă în cadrul Coaliției de guvernare cu privire la reformarea cadrului fiscal din România. În spațiul public s-au vehiculat mai multe modificări pe care partidele de la guvernare și-ar dori să le implementeze cu începere de la 1 ianuarie 2023.

În primul rând, este bine că avem această discuție în acest moment, adică ne propunem ca modificările aduse Codului fiscal să se aplice abia după 6 luni de la adoptarea lor. Este un semn de însănătoșire care oferă predictibilitate mediului de afaceri și cetățenilor. Ca o ironie, pentru că tot s-a vorbit în ultimele zile despre cota unică sau cota progresivă, vă reamintesc că decizia introducerii cotei unice s-a luat pe 30 decembrie 2004, cu aplicare de la 1 ianuarie 2005!

Cred însă că ar fi și mai bine dacă această discuție despre reforma fiscală ar porni de la niște principii fundamentale, adică de la ceea ce ne dorim să obținem în urma acestor modificări și reașezări fiscale. Cum ne dorim să arate societatea românească în urma acestei reforme? Ce anume ne dorim să corectăm prin astfel de modificări legislative? Iată câteva întrebări la care ar trebui să răspundem în primul rând, iar apoi, desigur, putem să vedem și cum putem realiza scopurile pe care ni le propunem.

În opinia mea, ca deputat social-democrat, cred că una dintre problemele majore care ar trebui realizată în urma acestei reforme fiscale este de a reduce decalajele de nivel de trai dintre cetățenii români. Avem printre cele mai mari decalaje între cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni. Suntem pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria. Iar dacă vorbim despre reducerea decalajelor, atunci este limpede că prin noul model fiscal trebuie să diminuăm impozitele pe veniturile cele mai mici și să le creștem la veniturile cele mai mari. Protecție pentru cei săraci și solidaritate din partea celor bogați - acesta ar trebui să fie principiul călăuzitor al acestei reforme fiscale.

Am văzut că liberalii sunt foarte preocupați să protejeze firmele mari, refuzând acea taxă de solidaritate, numită și contribuție pentru sănătate și educație. Eu le spun colegilor mei că, dacă ar accepta această măsură, am putea finanța Programul "Masă caldă în școli", pe care știu că și dumnealor îl susțin din punct de vedere politic. De asemenea, s-ar putea finanța înființarea unei rețele naționale de centre comunitare de sănătate, pe care ne-am asumat-o cu toții în Programul de guvernare, care ar aduce serviciile de sănătate mai aproape de cetățeni și ar degreva presiunea de pe sistemul spitalicesc din România.

Dar, dincolo de această dezbatere pe taxa de solidaritate, PSD a mai făcut două propuneri la care încă nu am primit nicio reacție de la colegii din coaliție. De aceea, îi întreb la scenă deschisă pe parlamentarii liberali dacă ar susține la vot supraimpozitarea salariilor foarte mari și a pensiilor speciale.

La salariile foarte mari, noi am propus o cotă de 40% la sumele din veniturile salariale care depășesc salariul președintelui României, adică salariul care se află în vârful grilei de la 1 la 12 privind salarizarea personalului din sectorul public.

În ceea ce privește pensiile speciale, adică pensiile de serviciu și pensiile militare, ca să știm exact la ce ne referim, noi am propus o impozitare în două trepte, respectiv cu 40% la sumele care depășesc 9.000 de lei și cu 90% a ceea ce depășește 18.000 de lei.

Având în vedere poziția fermă exprimată de prim-vicepreședintele PNL, domnul Rareș Bogdan, care spunea că în 30 de zile de la venirea PNL la guvernare va rezolva problema pensiilor speciale, mă aștept ca, cel puțin propunerea PSD privind supraimpozitarea pensiilor speciale să fie susținută și de PNL.

Aștept, așadar, un răspuns din partea colegilor de coaliție și eventual alte propuneri care să aibă ca efect reducerea decalajelor din societatea românească.

Domnul Vasile Cîtea:

"Lupta împotriva obezității la copii, o prioritate absolută"

Obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale acestui secol.

Printre principalii factori determinanți ai obezității, se remarcă lipsa interesului în respectarea unui program de masă și, mai ales, în ceea ce privește calitatea alimentelor consumate. Nici un sfert dintre copii nu consumă zilnic fructe și legume, nu respectă cele 3 mese zilnice și două gustări, aproape toți copiii consumă zilnic sucuri carbogazoase și/sau îndulcitori, iar peste jumătate dintre ei consumă carne de cel puțin 3 ori pe săptămână.

De asemenea, un alt factor determinant al obezității este reprezentat de sedentarism. Puțin peste jumătate dintre copii nu fac niciun fel de mișcare, chiar dacă sunt conștienți de faptul că prin mișcare/sport își pot îmbunătăți condiția fizică, pot scăpa de câteva kilograme în plus și pot dobândi o stare de sănătate mai bună.

Obezitatea la copii poate afecta profund sănătatea fizică, bunăstarea socială și emoțională și stima de sine a copiilor. Este asociată cu performanța școlară slabă și cu o calitate mai scăzută a vieții pentru copil. Aceasta este deseori asociată cu stigmatizarea, discriminarea și reducerea sănătății psihologice.

Practicarea sportului face posibilă lupta împotriva efectelor unui stil de viață sedentar și devine astfel o strategie de prevenire a obezității infantile. Pe de altă parte, sportul promovează și dezvoltarea psihomotorie a copiilor, îmbunătățind abilitățile sociale interpersonale.

Obezitatea în rândul copiilor este o problemă națională și eforturile de luptă împotriva acestei reale boli trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.

Nicio țară nu este imună la epidemia de obezitate. Ca urmare, dezvoltarea unui plan de acțiune, strategie națională, politici, legi și programe împotriva acestei epidemii se cer acum, cât nu este prea târziu.

Să luptăm împreună împotriva acestei boli tăcute, prin măsuri legislative și programe care să promoveze o mai bună educație alimentară, o promovare a activităților fizice și sportive sau pur și simplu prin creșterea gradului de conștientizare!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD vrea ca noul sistem fiscal să fie axat pe echitate și solidaritate socială!"

PSD consideră că, în această perioadă mai dificilă pe care o traversează societatea românească, este necesară o diferențiere a regimului fiscal aplicat contribuabililor, în funcție de veniturile acestora.

Reforma sistemului fiscal din România trebuie să respecte, în accepțiunea PSD, principiile echității și solidarității sociale, ca fiind bazele de fundamentare a viitorului.

În consecință, noul model fiscal trebuie să introducă impozite mai mari pentru cei cu venituri mari și impozite mai mici pentru cei cu venituri mici.

Pentru realizarea acestui deziderat, PSD va înainta coaliției de guvernare, spre dezbatere și aprobare, un set concret de propuneri.

Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele: supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul președintelui României; supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depășește pragul 9.000 de lei, cinci pensii medii nete, și de 90% pentru ceea ce depășește 18.000 lei, 10 pensii medii nete; aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%; achitarea unei contribuții pentru sănătate și educație de 0,5% din cifra de afaceri de către companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Ultima măsură va avea însă un caracter temporar, aplicându-se pe o perioadă limitată de doi ani.

De asemenea, PSD se opune scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, după cum a propus fosta guvernare, în perioada negocierilor Planului Național de Redresare și Reziliență al României.

Considerăm că, cel puțin în prima fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro, astfel încât cea mai mare parte a acestor companii să continue să beneficieze de un regim fiscal favorabil - impozit de 1% din cifra de afaceri - care să le permită dezvoltarea economică. În prezent, circa 100.000 de IMM-uri au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro și 500.000 de euro.

În concluzie, propunerile PSD sunt menite să realizeze coeziunea socială a românilor și o echitate din punctul de vedere al obligațiilor contribuabililor către stat.

Domnul Filip Havârneanu:

"Record de angajați la stat, în plină criză economică"

Nu este o surpriză, Guvernul e zgârcit doar cu românii. În plină criză economică, plină de neajunsuri, când costurile facturilor sunt colosale, când prețurile sunt tot mai mari și puterea de cumpărare tot mai mică, când prețul carburanților a crescut, Guvernul a dat liber la angajările la stat, fără număr.

30.000 de angajați, în doar trei luni, a reprezentat cea mai importantă măsură pentru Guvernul Ciucă, după instalarea la palat. Românii o duc tot mai greu, se simt falimentați, inflația se apropie de 14%, dobânzile au explodat și ele, iar mulți cetățeni duc un trai la limită. Românii sunt în prag de sărăcie, iar Guvernul este în pragul lăcomiei, cu record de angajări la stat, cea mai mare creștere din ultimii cinci ani.

În tot acest timp, plin de instabilitate și incertitudini pentru popor, PSD-PNL a creat mii posturi cu dedicație și a avut grijă să pună pe funcții toți partizanii și cumetrii fidelizați de partid. A avut prioritate finalizarea combinațiilor și aranjamentelor, cu funcții la stat, funcții date unor neprofesioniști care vor ține România în blocaj, în schimbul unor salarii generoase.

Au mărit schemele, ca să fie posturi pentru toți cei cărora li s-a promis ceva. Au adoptat o ordonanță prin care și-au acordat cale liberă la angajări pe bandă rulantă, cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat la megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului. România să mai strângă încă o dată cureaua! Să înghită din nou sintagma "Asta e!" și să accepte creșterea taxelor, în timp ce incompetenții din Guvern își asigură traiul, pensiile speciale, privilegii și posturi pentru tot neamul de partid. Suntem în situația aceasta pentru că ani la rând au fost aleși să ne conducă numai hoți, șmecherași, manipulatori, incompetenți, corupți fără conștiință. Ei și clientela lor de partid prosperă la ora asta, când românii sunt îngropați de datorii.

În încheiere, vreau să vă mai spun doar atât, cei mai mulți angajați la stat sunt la Ministerul Educației, 290.875, ministerul fără o reformă de 30 de ani, cu cel mai mic buget alocat, cu măsuri dezastruoase care afectează milioane de copii și cadre didactice, un minister cu un plagiator în frunte, cu aproape 300.000 de salariați a căror prezență nu poate fi justificată prin rezultate.

Dacă ați reținut ce am spus, nu-i mai votați niciodată, nu le mai dați șansa să se ridice pe spinarea întregii țări care a fost obligată să tacă, să rabde și să cotizeze!

Doamna Mirela Furtună:

"Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, sunt extrem de interesată de dezvoltarea cooperării dintre Uniunea Europeană și statele membre din Parteneriatul estic, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Desigur, fiecare dintre aceste state are un parcurs diferit și ambiții diferite cu privire la modalitățile concrete de colaborare cu Bruxelles-ul, unele dorind să devină membre ale UE, iar altele doar să dezvolte anumite parteneriate economice.

În condițiile actualului conflict din Ucraina, cooperarea cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina devine cu atât mai importantă.

În fapt, cooperarea cu aceste state ajută la dezvoltarea securității flancului estic al Uniunii Europene, din care facem parte și noi.

Mai mult, România are o legătură istorică și culturală cu Republica Moldova, iar din această perspectivă susținem pe deplin parcursul european al acesteia.

În acest sens, domnul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a efectuat o vizită la Chișinău, pentru a sublinia faptul că înțelegem, încurajăm și sprijinim opțiunea europeană a Republicii Moldova și suntem gata să le oferim ajutorul și experiența noastră în procesul de aderare.

PSD susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și va lucra împreună cu partenerii din Moldova, la nivel parlamentar, pentru transpunerea legislației europene în legislația națională.

În mod concret, chiar de la intrarea PSD la guvernare, am semnat deja un acord de 100 de milioane de euro, intrat în vigoare pe 12 mai 2022, prin care România va finanța proiecte strategice de anvergură, care să ajute la consolidarea stabilității Republica Moldova și la racordarea strânsă a țării la Uniunea Europeană.

Mai mult, de curând, domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul Guvernului României, domnul Bogdan Aurescu, ministrul de externe, și domnul Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale, au primit delegații oficiale de la Chișinău, în vederea dezvoltării cooperării noastre și intensificării procesului de aderare al Republicii Moldova la UE.

PSD va continua să sprijine orice formă de ajutor care să susțină eforturile Republicii Moldova, de integrare în Uniunea Europeană.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Investițiile în energia regenerabilă, esențiale pentru asigurarea necesarului de energie de către țara noastră"

Am observat cu toții că războiul din Ucraina a dus la o creștere accelerată a prețurilor pe partea de energie, mă refer la curentul electric și gaze. Dacă partea de gaze o rezolvăm într-o proporție destul de mare, odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, rămânem cu partea de curent electric.

Aici, gândirea statului român este să acționeze într-un timp cât mai scurt, astfel încât efectele negative care se resimt asupra economiei românești să fie stopate cât mai rapid.

Primul pas este deschiderea prin Administrația Fondului de Mediu a unei surse de finanțare de 25.000 lei, cofinanțare 5.000 lei din partea beneficiarului, prin care vrem să transformăm mare parte dintre români în prosumatori, adică, să aibă posibilitatea să producă energie electrică, surplusul să îl dea în sistem și să îl consume, apoi, în perioada nopții, când nu mai avem producție efectivă pe panourile solare. La sfârșitul fiecărui an, se va face o analiză pentru a vedea cât a produs efectiv cetățeanul respectiv, cât a consumat, iar unde sunt diferențe de bani se va compensa dintr-o parte sau cealaltă.

A fost deja o primă sesiune, care s-a încheiat la începutul acestui an. Cei care își doresc să beneficieze de acești bani în sesiunile viitoare, vor trebui în continuare să depună proiectele direct la AFM.

De asemenea, pe lângă banii care vin pe zona de AFM, prin PNRR, avem la dispoziție o sumă importantă de bani, având ca principal scop asigurarea de surse regenerabile pentru energie. Important pentru țara noastră este ca în perioada următoare să poată atrage toți banii pe care îi are la dispoziție, astfel încât independența energetică să devină realitate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre demagogi și prescripția penală"

În domeniul justiției mulți își dau cu părerea, mai ales politicienii de "dreapta", dar puțini pricep. La fel de mulți se dau mari "luptători" pentru apărarea statului de drept, dar de fapt nu sunt altceva decât niște demagogi care repetă la nesfârșit lozincile altora, ei nefiind capabili să ducă la bun sfârșit niciun proiect concret.

Este și cazul deja celebrei sesizări a Curții Constituționale de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la O.U.G. nr. 71/2022, prin care s-a rescris art. 155 alin. (1) din Codul Penal privind prescripția. Mulți se dau viteji și vin cu "soluții" din opoziție, doar că, atunci când puteau decide și acționa, nu au făcut nimic.

PSD a spus de la bun început că, pentru a pune Codul penal în acord cu observațiile Curții Constituționale, trebuia depus un proiect de lege care să fie dezbătut și adoptat în regim de urgență în Parlament, tocmai pentru a se respecta voința românilor exprimată prin referendumul din 2019. În acest fel, s-ar fi evitat riscul ca CCR să admită sesizarea ÎCCJL; ceea ce ar extinde perioada în dosarele unor infractori, ar trebui închise, pentru că nu mai există bază legală pentru întreruperea prescripției. Practic, din aprilie 2018 până în mai 2022, când a apărut actuala ordonanță de urgență, în România nu au existat cauze de întrerupere a prescripției. Drept urmare, toate dosarele penale care au depășit termenul de prescripție generală în cei patru ani trebuie închise!

În acest context extrem de grav, consider că actuala coaliție de guvernare trebuie să intervină cât mai rapid în Parlament cu o reglementare prin lege, în cazul în care CCR va respinge ordonanța inițiată de ministrul Predoiu.

Anterior, CCR a mai spus că nerespectarea voinței populare exprimate prin referendum contravine Constituției: "Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61." Curtea a spus, Curtea a auzit, pentru că cei care pretindeau că "luptă" pentru statul de drept s-au prefăcut că nu știu de problemă.

Vă reamintesc și faptul că în anul 2018, când eram la guvernare, tot PSD a depus un proiect de lege în Parlament, prin care să se modifice Codul penal în conformitate cu decizia CCR, inclusiv în ceea ce privește întreruperea termenului de prescripție. Atunci, USR și PNL s-au opus și au ieșit în stradă împreună cu simpatizanții lor, acuzându-ne pe noi, cei de la PSD, că atentăm la statul de drept. Acum se vede clar cum am atentat! Dacă atunci, marii "luptători" din USR și PNL nu se opuneau, astăzi nu se mai ajungea aici! Ghinion, cum ar spune un clasic în viață!

Infractorii care scapă acum pentru că nu s-a întrerupt prescripția, trebuie să le mulțumească celor de la USR și PNL, care promiteau reformă în justiție, și în special fostului ministru al justiției, Stelian Ion, care, în conformitate cu decizia CCR, avea obligația să propună Parlamentului un proiect de lege pentru modificarea Codului penal. Timp de un an nu a făcut nimic, în schimb, astăzi este foarte priceput la a-i critica pe cei care se străduiesc să rezolve problema lăsată nesoluționată fix de el.

În încheiere, aș mai adăuga un singur lucru - mulți dintre cei care se dau astăzi viteji ar trebui să intre în pământ de rușine, pentru că nu au făcut nimic bun pentru țara asta și au mințit pe față poporul acesta!

Domnul Ștefan Mușoiu:

"PSD accelerează investițiile în sistemele de irigații"

Unul dintre cele mai importante obiective pentru milioane de români pe care noi, social-democrații, ni l-am asumat, odată cu intrarea la guvernare alături de PNL și UDMR, este foarte aproape de realizare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a reluat procesul de accelerare a investițiilor în sistemele de irigații, atât de necesare agriculturii românești. În ședința Comisiei Tehnico-Economice, de la sfârșitul săptămânii trecute, desfășurată la sediul MADR, a fost aprobată documentația de avizare a lucrărilor de reabilitare pentru două obiective de investiții de importanță națională. Primul dintre acestea vizează Canalul Magistral Siret - Bărăgan pentru tronsonul Haret, de la barajul Călimănești până la km 23, în județul Vrancea. Așadar, încep investițiile la Canalul Siret-Bărăgan, continuându-se execuția devenită istorică pentru acest proiect vital pentru Câmpia Română.

Cel de-al doilea plan major are ca obiectiv reabilitarea stațiilor de pompare de bază, a stației de repompare, a canalelor de aducțiune și de distribuție din amenajarea de irigații Sadova-Corabia, din județul Dolj. Valoarea estimată a acestei investiții din sudul Olteniei este de 290.000.000 lei. 71.773 de hectare vor beneficia de metoda de udare prin aspersiune.

Cât privește Proiectul Canalului Magistral Siret-Bărăgan, pe tronsonul unde sunt reluate investițiile, acesta va deservi o suprafață de aproximativ 43.000 ha agricole, furnizând apa pentru irigații. Concret, sistemul Ruginești-Pufești-Panciu va alimenta cu apă 23.295 ha, sistemul Mărășești alte 3.595 ha, extinderea Mărășești va asigura irigarea altor 1.100 ha, iar sistemul Biliești-Slobozia-Ciorăști încă 15.000 ha. Valoarea totală estimată a investiției este de 711.100.000 lei.

Reluarea investițiilor la Canalul Siret-Bărăgan a constituit una dintre prioritățile mandatului meu anterior de deputat de Ialomița. Am insistat pentru construirea în continuare a acestui canal, știind că va aduce beneficii economice pe trei planuri, respectiv, va asigura apa pentru irigații în Bărăgan, va contribui în mod substanțial la reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului și, de asemenea, va putea fi utilizat ca rută pentru transportul naval de mărfuri. Conform proiectului actual, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lățime la bază de 20 de metri și o adâncime de 7 metri.

Trebuie să vă amintesc că primul studiu privind realizarea unui canal care să deriveze apele Siretului spre Bărăgan pentru irigarea unor suprafețe importante din spațiul cuprins între râurile Siret și Ialomița a fost elaborat în 1912 de către profesorul Alexandru Davidescu. Studiul demonstra fezabilitatea unui canal magistral, pornind din Siret în aval de Adjud și care putea permite irigarea a peste 200.000 ha.

Studiile referitoare la irigarea Bărăganului au fost reluate în perioada 1969-1972, în cadrul Institutului de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor și a Institutului de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare, dar fostul dictator era împotriva unei legături hidrotehnice între Siret și Ialomița, prelungită până la Dunăre pe Valea Mostiștei, combinată cu un canal din Mostiștea până la București. Nicolae Ceaușescu își dorea o variantă mai scumpă a unei legături navigabile de la București, pe valea Argeșului, care să fie, ulterior, prelungită cu navigabilizarea Argeșului până în zona Pitești. Astfel, concluziile studiilor privind Canalul Siret-Bărăgan au fost respinse, iar acele lucrări care au fost în cele din urmă aprobate erau concepute de-o așa manieră încât să nu poată fi extinse fără ample modificări. Spre exemplu, lacurile de acumulare ale sistemului de irigații de pe Mostiștea nu au fost prevăzute cu amplasamente pentru ecluze, iar amplasamentul lacului de acumulare de pe Ialomița a fost deplasat amonte de confluența cu Prahova, făcând imposibilă utilizarea lui pentru tranzitarea debitelor spre Bărăganul Central. Ulterior, execuția canalului dinspre Siret spre Bărăgan a fost amânată, fiind reluată abia mult mai târziu, în 1986. În anul 2012 erau realizați 20 de kilometri din proiect.

Am ținut să fac aceste precizări de ordin tehnic tocmai pentru ca toți românii să înțeleagă mai bine amplitudinea lucrărilor pe care PSD le demarează, dar și costurile mari pe care acestea le vor atrage.

Însă pentru PSD rămâne prioritară agricultura! În baza acestui deziderat, anul acesta, conducerea PSD a MADR a reușit să pună în funcțiune 4 noi investiții care deservesc o suprafață totală irigabilă de 51.288 ha. Valoarea acestora se ridică la suma de 71.087.827 lei.

Deși s-a bătut pasul pe loc în ultimii doi ani în privința extinderii irigațiilor, dar și prin blocarea infuzării de fonduri comunitare prin PNRR pentru acest domeniu principal de activitate, MADR anunță că, până la finalul lui 2022, vor fi recepționate lucrările pentru alte 20 de proiecte de investiții similare. Majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului destinat investițiilor în infrastructura de irigații și includerea prin lege la finanțare a sistemelor de irigații la nivelul fermei, adoptate recent de Parlament, plus alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigații, a sistemelor locale, microsistemelor locale de irigații la nivelul fermei constituie garanțiile concrete privind creșterea suprafeței irigabile a României.

De asemenea, 29 de obiective de investiții din județele Ialomița, Teleorman, Vaslui, Brăila, Călărași, Olt, Buzău, Iași, Dolj și Tulcea se află în stadiul de execuție, iar alte 49 din județele Brăila, Buzău, Giurgiu, Călărași, Constanța, Bacău, Vaslui, Tulcea, Galați, Olt, Mehedinți, Botoșani, Dolj, Iași și Arad sunt în diferite etape de proiectare.

Încă un pas pentru dezvoltarea reală a Bărăganului, dar și a României a fost făcut! Noi, cei de la PSD, continuăm să dezvoltăm România prin fapte!

Domnul Vasile Nagy:

"Poliția animalelor"

Agresivitatea orientată împotriva animalelor este un fenomen social din ce în ce mai răspândit în societatea actuală. Abuzul asupra animalelor reprezintă vătămarea fizică intenționată a acestora, fără a avea drept scop sau obiectiv autoapărarea sau nevoia de hrană. În general abuzul este constituit de orice formă de violență fizică sau emoțională.

Societatea își dorește să crească și să educe copii sănătoși fizic, moral, emoțional și psihic, însă, contrar acestui deziderat, fenomenul cruzimii față de animale este tot mai răspândit nu atât în mediul rural, cât mai ales în cel urban.

Evoluția noastră are la bază un fundament important, și anume, dorința de progres. Progresul a adus cu sine, atât la nivel științific, cât și la nivel de dezvoltare socială, necesitatea apariției legilor.

Legile au devenit din ce în ce mai dese și reglementează situații complexe. Un astfel de exemplu este adoptarea unei prevederi legislative privind protecția animalelor și pentru a preveni violența împotriva animalelor. Întrucât acțiunile de la nivel social au devenit unele extrem de agresive, și legea a început să prevadă pedepse din ce în ce mai aspre pentru violența împotriva animalelor.

Legea nr. 205/2004 a fost modificată substanțial în 2022, violența împotriva animalelor fiind pedepsită mai aspru. Azi, în România, faptele de cruzime față de animale pot fi pedepsite cu închisoare de până la 7 ani.

În fiecare an, milioane de animale vii sunt transportate pe cale rutieră, maritimă, feroviară și aeriană în interiorul și în afara UE pentru sacrificare, îngrășare sau reproducere.

Bunăstarea lor în timpul acestor călătorii trebuie să fie asigurată prin norme speciale ale UE, în vigoare din 2005, cu toate acestea, s-a dovedit că aceste norme nu sunt aplicate corespunzător.

Serviciul Poliția Animalelor se află în structura Direcției Siguranță și Ordine Publică, este condus de un șef serviciu și are numeroase atribuții.

La nivelul Direcției pentru Protecția Animalelor, sunt desfășurate activități de identificare a unor situații prezentate în mediul online, privind posibile încălcări ale legislației. După efectuarea primelor verificări, datele obținute sunt transmise structurilor teritoriale de protecție a animalelor, în vederea luării măsurilor legale.

Violența împotriva animalelor este destul de răspândită și se manifestă sub diverse forme, pornind de la înfometare, părăsire și până la utilizarea tehnicilor de îmblânzire prin lovire cu corpuri dure.

Un astfel de comportament barbar nu poate fi tolerat într-o societate civilizată.

În general, oamenii care au animale de companie sunt mai fericiți, fac mai ușor față stresului și sunt chiar mai sănătoși, iar copiii care cresc de mici cu un animal în casă se vor dezvolta mult mai bine, vor fi mai sociabili, mai iubitori și mai fericiți.

Un animal te învață ce înseamnă responsabilitatea, pentru că trebuie sa îi asiguri anumite condiții și facilități.

Eforturile de îngrijire pe care le fac posesorii de animale pentru necuvântătoarele lor sunt răsplătite prin influența pozitivă asupra stării de sănătate.

Domnul Nicu Niță:

"Noi programe de sprijin pentru producătorii agricoli români"

Declarația mea se referă la programele de sprijin adoptate de Guvern pentru producători români de cartofi și struguri de masă.

Ministrul PSD al agriculturii a anunțat adoptarea a două Hotărâri de Guvern privind aprobarea schemelor de ajutor pentru susținerea producției de cartof de masă și a strugurilor de masă. Valoarea pentru cele două programe de sprijin este de 15 milioane de lei pentru cultivatorii de cartofi și 15 milioane de lei pentru cultivatorii de struguri de masă.

Astfel, conform actului normativ, cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

În ceea ce privește programul de sprijin pentru strugurii de masă, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1.200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

În privința Programului de susținere a cultivării de cartofi, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Astfel, producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice pot depune pentru acordarea acestui sprijin oferit de Ministerul Agriculturii.

Așa cum a anunțat ministrul PSD al agriculturii, Programul de sprijin pentru cartofi a fost gândit pentru a avea continuitate și din anul 2023, datorită includerii în Planul Național Strategic a măsurii de sprijin în valoare de 50 de milioane de euro pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi.

Aceste programe de sprijin vin în ajutorul producătorilor agricoli români care aveau nevoie de acest suport, pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.

Partidul Social Democrat susține creșterea producției agroalimentare interne, pentru a diminua dependența României față de importuri și pentru a combate creșterea prețurilor.

Doamna Raisa Enachi:

"Revizuiri frecvente ale salariilor minime"

Atrag atenția asupra negocierilor din Consiliul UE cu privire la o lege care să prevadă un salariu minim echitabil și rezonabil pentru toți lucrătorii din Uniune.

Legea propusă solicită statelor membre să examineze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt adecvate, pe baza unor criterii care să asigure condiții de muncă și de viață acceptabile și care să includă variabile precum puterea de cumpărare și ratele sărăciei. Programul încearcă să stabilească condiții minime pentru a asigura o bună calitate a vieții angajaților și familiilor acestora. Acest lucru poate fi realizat fie printr-un salariu minim legal, cel mai mic nivel legal de salarizare, fie permițând lucrătorilor să își negocieze salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. Negocierile pot începe de îndată ce Consiliul își stabilește propria poziție.

Asigurarea unor salarii minime adecvate este consfințită negru pe alb în principiul 6 din Pilonul european al drepturilor sociale, asupra căruia au convenit toate statele membre. Dacă România va atinge salariul minim indicat de 50% din venitul mediu, ne putem aștepta la o creștere cu 20%-25% a salariului minim al românilor, o creștere absolut firească.

Planul prevede o mai bună aplicare și monitorizare a protecției salariului minim din fiecare țară. Pentru ca angajații să aibă acces efectiv la protecția salariului minim și pentru ca întreprinderile să fie protejate de concurența neloială, sunt necesare respectarea și aplicarea efectivă a legislației. Regulamentul propus prevede ca statele membre să furnizeze anual Comisiei statistici privind protecția salariului minim.

Propunerea de directivă se bazează pe art. 153 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, TFUE, privind condițiile de muncă. Propunerea este rezultatul unei consultări în două etape cu partenerii sociali, în conformitate cu art. 154 din TFUE. Propunerea Comisiei va fi examinată în prezent de Parlamentul European și de Consiliu. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională.

Țările cu salarii minime legale trebuie să asigure mediul pentru stabilirea unor salarii minime adecvate. Acești factori includ standarde clare și coerente pentru calcularea salariului minim, valori de referință orientative care să ajute la evaluarea suficienței și revizuiri frecvente și în timp util ale salariilor minime.

Asigurarea faptului că angajații primesc salarii suficiente este esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale acestora, precum și pentru crearea unor economii și comunități echitabile și rezistente.

Planul nu obligă statele membre să pună în aplicare salarii minime legale și nici nu stabilește un nivel unic al salariului minim. Însă suntem datori față de românii din țară și față de românii din străinătate să le oferim un motiv pentru a se întoarce acasă. Oamenii au preocupări întemeiate cu privire la creșterea costurilor de trai și la capacitatea lor de a putea plăti facturile mari la energie.

Ne confruntăm cu o mai mare incertitudine și cu riscuri semnificative în ceea ce privește previziunile, ceea ce înseamnă că inflația va crește mult mai mult. Există riscuri substanțiale pentru anul viitor, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivele propuse.

Însă România continuă să aibă dezechilibre, continuă să aibă deficite excesive în procedurile pe care le aplică, continuă să nu reușească să asigure securitatea energetică, continuă să întârzie dezvoltarea economică. În același timp, continuă infrastructura nedezvoltată, drumurile periculoase și nivelul ridicat al birocrației, un stres continuu la nivel înalt cu care cetățenii români trebuie să se confrunte zilnic.

În România, unde oamenii trăiesc sub amenințarea constantă a sărăciei și a excluziunii sociale, aproximativ 45% dintre români își încălzesc locuințele în principal cu sobe pe lemne. Aproape 10% dintre copiii români se culcă flămânzi în fiecare seară, iar un sfert dintre cetățenii țării încă folosesc toalete în aer liber.

Mulți oameni nu primesc ajutorul de care au nevoie - săraci, asupriți și marginalizați, cu locuri de muncă distribuite ca favoruri politice și cu un stat administrativ care este copleșit și neprofesionist. Concurăm într-o manieră vădit incorectă cu națiuni europene care au costuri substanțial mai mici pentru bunuri de consum vitale, cum ar fi alimentele, în timp ce veniturile sunt semnificativ mai mari decât în România.

Subliniez faptul că suntem departe de normalitate economică, de aceea, punerea în aplicare integrală și la timp a planurilor naționale de redresare și reziliență este atât de importantă.

Vorbesc despre salvarea de vieți, transformarea vieților, încurajarea echității și oferirea unei șanse tuturor cetățenilor și copiilor, indiferent de mediul lor socio-economic sau etnic, indiferent dacă trăiesc în mediul urban sau rural, sau orice deficiență ar putea avea. Nu putem accepta ca oamenii care își pun toată energia în munca lor să continue să trăiască în sărăcie și să nu-și permită un nivel de trai decent.

Domnul Vasilică Toma:

"Necesitatea reformării și modernizării sistemului fiscal pe baza echității și solidarității sociale"

Impozite mai mari pentru cei cu venituri mari! Impozite mai mici pentru cei cu venituri mai mici! Acestea trebuie să fie de aici încolo liniile directoare pentru reformarea sistemului de taxare din România.

Modernizarea sistemului nostru fiscal se poate face doar într-un singur fel, prin respectarea întocmai a principiilor și valorilor de echitate și solidaritate sociale.

Împreună cu toți colegii mei social-democrați, salut decizia Coaliției de guvernare de a accepta propunerea privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim, să se ajungă la un impozit de 0%.

De asemenea, susțin și îmi doresc ca alte două propuneri să fie acceptate și implementate cât mai urgent:

- supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul președintelui României;

- supraimpozitarea cu până la 90% a pensiilor speciale care depășesc semnificativ pensia medie din România.

La fel de importantă este și contribuția pentru sănătate și educație care să fie plătită de marile companii din România, care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro și care, prin această contribuție în cuantum de 0,5% din cifra de afaceri, aplicată pe o perioadă limitată, ar contribui la dezvoltarea de programe educaționale și de infrastructură medicală comunitară.

În plus, alături de colegii mei social-democrați, mă opun scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, așa cum a propus fosta guvernare, atunci când a negociat Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Cel puțin în primă fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro.

Cea mai mare parte a firmelor românești trebuie să beneficieze în continuare de un regim fiscal favorabil, impozit de 1% din cifra de afaceri, care să le permită să se dezvolte. Vorbim despre circa 100.000 de IMM-uri, care au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro și 500.000 de euro și care asigură sute de mii de locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea economică a comunităților și a întregii țări! Toate aceste IMM-uri, toți angajații lor și comunitățile în care își desfășoară activitatea trebuie protejate!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Independența energetică este vitală pentru suveranitatea oricărei țări!"

Întreaga lume trece printr-o perioadă extrem de solicitantă din punct de vedere geostrategic, economic și mai ales al resurselor energetice. Putem spune că trăim un punct de cotitură istorică în ceea ce privește reașezarea producției și consumului, exportului și utilizării sustenabile a resurselor energetice. Devine din ce în ce mai clar că Europa a fost forțată de conflictul ruso-ucrainean să regândească programele avangardiste de reducere a poluării industriale și rutiere.

Poate la început, Green Deal a părut un proiect futurist și ambițios. Închiderea unităților de producție bazate pe cărbune era foarte promițătoare în ceea ce privește scăderea emisiilor de carbon, atât de dăunătoare sănătății și producătoare de efect de seră. Nevoia de a "însănătoși" planeta o vedem tot mai frecvent, mai ales în sezonul cald, când canicula se instalează foarte devreme, iar anii secetoși sunt aproape o obișnuință de acum.

Este la fel de adevărat, totodată, că închiderea minelor de cărbune din România a dat o lovitură puternică industriei extractive. Costurile economice și sociale au obligat țara noastră să se adapteze și să își reconfigureze ponderea de hidrocarburi în producția de electricitate. Din fericire, România a reușit să introducă în circuitul de producție a energiei electrice sisteme ecologice sustenabile, astfel încât la ora actuală doar 40% din producția de electricitate se face cu cărbune și alte hidrocarburi, restul de 60% din producție se datorează sistemelor hidro (33%), nuclear (10%), fotovoltaic (10%) și eolian (6%). Din aceste date, este evident că țara noastră are potențial să crească producția în zona "curată" și sustenabilă.

Partea mai puțin bună este că dezvoltarea economică a României din ultimul deceniu a crescut extrem de mult cererea de electricitate, astfel încât balanța producție (6.740 MW) - consum (7.256 MW) este una negativă, ceea ce înseamnă că țara noastră este nevoită să importe zilnic electricitate.

Situația este mult mai gravă la nivel european. Țările din Vest, cu industrie foarte puternică, au o balanță mult mai rea decât a țării noastre. Consider că una dintre cele mai mari greșeli strategice pe care țările occidentale au făcut-o în ultimul deceniu nu a fost renunțarea la producția electrică prin arderea cărbunelui, ci renunțarea rapidă și necugetată a energiei nucleare, în special Germania. Energia nucleară, deși dezastruoasă în cazul unui accident, este considerată "curată", fiindcă producția de electricitate prin acest sistem necesită extrem de puține resurse, iar cantitatea produsă este foarte mare. Din cauza riscurilor de mediu în cazul unui incident, energia nucleară a fost considerată nesustenabilă.

Iată că, acum, Europa începe să redeschidă minele de cărbune și să producă electricitate prin arderea hidrocarburilor din producție proprie. Ideea este de a scăpa de șantajul energetic și de resurse pe care îl practică agresiv Rusia. Este o soluție de urgență, rapidă, deoarece redeschiderea sistemului energetic nuclear este de mult mai îndelungată durată.

România se află și de această dată într-o poziție avantajoasă, fiindcă suntem în avangarda unei noi tehnologii nucleare. În premieră, în Europa, în țara noastră se construiește o microcentrală nucleară cu tehnologie de ultimă oră. Chiar dacă din punctul de vedere al capacității nu este la nivelul centralelor nucleare clasice, riscurile pentru mediu și populație sunt semnificativ mai mici.

Acesta este un pas salutar în dobândirea totală a unei independențe energetice a României, fapt care este absolut vital pentru a ne menține independența și suveranitatea față de țări care, în mod agresiv, folosesc resursele pentru a șantaja politic și economic alte țări.

România va putea deveni, astfel, un pol de putere în sud-estul Europei!

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Românii vor fi protejați de creșterile artificiale de prețuri"

Criza izbucnită în urma agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei reverberează în toate colțurile planetei. Ne reamintim că, la puțin timp de la debutul ostilităților, pe fondul incertitudinii și fricii generalizate, unii operatori economici din domeniul comerțului cu carburant au vrut să profite de pe urma acestei stări și au mărit artificial prețurile la pompă. Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat ordonanța care pedepsește specula, protejând românii de creșterile de prețuri nefundamentate și de acțiuni nejustificate ale unor operatori economici. Această ordonanță asigură un cadru cât se poate de bine reglementat și onest între cerere și ofertă, pentru a putea combate orice creștere artificială a prețurilor. Această situație nu mai trebuie tolerată, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei trebuie să depună toate eforturile necesare în vederea clarificării aspectelor ce au condus la această situație.

Românii trebuie protejați în timpul crizei economice de posibile abuzuri. Totodată, prin Pachetul "Sprijin pentru România", Guvernul condus de PNL a luat măsuri pentru a veni în sprijinul românilor cu venituri mici, pentru a face față scumpirilor. Reamintesc voucherele în valoare de 250 lei, care au început să fie distribuite de Poșta Română încă de săptămâna trecută, urmând a beneficia de ele aproximativ 3 milioane de cetățeni aflați în situații dificile - pensionari, persoane cu dizabilități, persoane fără adăpost etc. În curând va urma implementarea celui de-al doilea pachet "Sprijin pentru România", în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Noua ordonanță are scopul de a crea un instrument pentru a interveni în situații excepționale, de criză, când sunt disfuncționalități în funcționarea pieței. Prin acest proiect se pot aplica amenzi companiilor care comit acțiuni speculative. ANPC poate opri funcționarea unei companii și poate dispune confiscări, iar Consiliul Concurenței poate să oblige companiile să își reducă prețurile.

Toate aceste măsuri vor veni în ajutorul cetățenilor și îi vor proteja de eventuale cartelări sau acțiuni speculative. În acest moment, când inflația reduce puterea de cumpărare pe zi ce trece, orice creștere de prețuri care nu are la bază creșterea cheltuielilor pentru agenții economici, este una abuzivă și nepermisă. De aceea, statul român are obligația de a veghea la buna funcționare a pieței și de a proteja consumatorii, fie ei persoane fizice sau juridice, de orice tentativă de speculă.

Doamna Cătălina Ciofu:

"Educația - punctul zero pentru o societate a viitorului în România"

Pentru a putea presta activitățile de astăzi, care necesită un înalt nivel de calificare, pentru a putea crea plusvaloare folosind doar câțiva roboți de înaltă performanță sau un laptop, este nevoie de educație. Sigur, investiția în educație dă rezultate peste generații, însă aceste rezultate sunt, de cele mai multe ori, impresionante. Să ne gândim doar la cum ar arăta România dacă ar prelua exemplul Japoniei sau Coreei de Sud - investiții masive în educație, care să completeze înzestrările naturale ale poporului nostru. O populație activă cu un nivel înalt de educație nu doar că reprezintă un magnet pentru marile companii din orice domeniu, dar membrii săi sunt capabili să se dezvolte și pe cont propriu, depășind dependența de un angajator și aducând plusvaloare societății în care trăiesc prin inițiative individuale de succes.

Astăzi, așa ceva este posibil. De fapt, aceasta este cheia, aceasta este explicația progresului economic și social înregistrat în ultimele aproximativ două secole de națiunile pe care astăzi le considerăm modele de urmat. Ce avem de făcut pentru a obține și noi ceea ce pentru alții reprezintă normalitatea?

Noi, liberalii, credem că avem nevoie de un nou tip de "contract social", în care educația să devină prioritatea numărul unu a societății în ansamblul său, în care educația să fie considerată punctul central în jurul căruia gravitează și a cărui prezență garantează dezvoltarea societății.

De ce ne referim, însă, la societatea în ansamblul său? Pentru că esența viziunii liberale este înțelegerea faptului că nu doar statul este responsabil pentru serviciile publice, nu doar statul este responsabil de educație. Așa cum s-a întâmplat începând aproximativ din perioada secolului al XVIII-lea, în Europa de Vest și ceea ce aveau să devină Statele Unite ale Americii, și aproximativ din secolul al XIX-lea pe meleagurile noastre, inițiative de succes în domeniul educației au venit nu numai de la state, ci și din sectorul privat.

Bunurile și serviciile produse și comercializate astăzi pe piață sunt, în bună măsură, nemateriale, constând în idei, viziuni, metode și tehnici inovative, rezultate din corelarea originală, neașteptată, a informațiilor existente. O astfel de economie aduce după sine șanse uriașe - să ne gândim numai la faptul că de multe ori nu va mai fi necesar să ne părăsim locurile natale, atât de dragi -, însă numai pentru persoanele care se pot integra în paradigmele ei, ceea ce nu se poate face decât beneficiind de un înalt nivel de educație.

De aceea, prin Proiectul "România educată", noi, Partidul Național Liberal, propunem o abordare a sistemului educațional bazată pe triada fundamentală părinți - profesori - elevi. Educația trebuie realizată împreună de către părinți și profesori, pentru elevi, dar și pentru întreaga societate, iar statul trebuie să susțină eforturile și inițiativele venite din partea acestora. Însă punerea în aplicare a acestui proiect are nevoie de sprijinul dumneavoastră, al dumneavoastră, dragi cetățeni, fie că sunteți părinți, bunici, frați sau surori, al dumneavoastră, distinși și merituoși profesori și ai dumneavoastră, stimați colegi de guvernare, de reprezentare și de politică în general.

Într-o parafrază celebră, educația nu este a noastră, a Partidului Național Liberal, așa cum nu este nici doar a unora dintre dumneavoastră

Educația este a noastră, a tuturor, pentru că împreună o realizăm și împreună ne bucurăm de ea!

Domnul George Șișcu:

"În perioadele instabile la nivel global nu te poți hazarda să mărești taxele și impozitele. Ar fi o greșeală să cioplim cadrul fiscal!"

Sistemul fiscal în perioade de instabilitate, la nivel global, este necesar să rămână predictibil, iar eventualele intervenții trebuie făcute pentru a ajuta atât populația, cât și sectoarele vitale ale economiei. Orice modificare peste noapte a cadrului fiscal poate înrăutăți lucrurile, iar în loc să corectăm o situație, mai mult o agravăm, dacă acționăm hazardat și fără să calculăm exact impactul.

De doi ani și jumătate avem trei crize la nivel mondial. Mai întâi, am avut pandemia, apoi criza energetică, iar în acest an, războiul din Ucraina. Sunt turbulențe serioase cu care se confruntă sistemul economic și financiar global, iar statele lumii caută cele mai potrivite măsuri pentru a atenua impactul.

În România, vedem că sunt vânturate tot felul de idei și propuneri în privința modificării sistemului fiscal. În perioadele cu instabilitate este lipsit de responsabilitate să acționezi fără a analiza temeinic, dacă nu cumva în final faci mai mult rău decât bine. Nu poți ciopli cadrul fiscal și să riști ca peste un an sau doi problemele să se acutizeze în loc să dispară. Am mai avut momente în guvernările anterioare, când am acționat la modul heirupist, iar ulterior au plătit toți românii pentru greșelile guvernanților.

Pentru perioada următoare trebuie să ne concentrăm cu prioritate pe dezvoltare, în condițiile în care vom avea în următorii ani alocați aproape 100 de miliarde de euro pentru investiții. Este obligatoriu să începem să direcționăm acești bani către domeniile cheie, iar pentru asta avem nevoie de proiecte, dar și de seriozitate și de multă rigoare.

Românii nu mai trebuie amăgiți, iar o guvernare responsabilă înseamnă un plan coerent pentru investiții masive în această țară.

De asemenea, PNL nu va susține nicio măsură care să afecteze mediul de afaceri. Nu putem mări povara fiscală pentru antreprenori, din contră, dezvoltarea mediului privat rămâne pentru noi o prioritate.

Putem însă discuta de măsuri care să reducă birocrația și să venim cu propuneri pentru scăderea poverii administrative.

Avem nevoie, așadar, de stabilitate fiscală și de un climat probusiness și nu putem fi de acord cu impozite și taxe introduse peste noapte.

Domnul Marian Crușoveanu:

"Mediul de afaceri trebuie protejat, nu lovit!"

Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale, ne spune Constituția României la art. 56. Astăzi, modificarea Codului fiscal este în centrul atenției, aruncându-se în spațiul public tot felul de idei, multe dintre ele menite doar să agite apele. În acest moment, orice discuție pe acest subiect este prematură.

Partidul Național Liberal, prin președintele partidului și reprezentanții săi, a afirmat clar că anul acesta nu vor fi introduse noi taxe și nici cota unică nu va fi înlocuită. Pentru noi, ca liberali, mediul de afaceri reprezintă una dintre prioritățile noastre, fiind o sursă vitală a întregii societăți, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

Pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, coroborate cu criza prețurilor la energie, carburant și inflație, au fost lovituri puternice asupra mediului de afaceri. Foarte multe companii au făcut eforturi mari de a-și ține angajații, de a nu face disponibilizări, chiar dacă au înregistrat pierderi. Ar trebui să ne gândim mai mult atunci când discutăm despre impozitarea capitalului și a muncii.

Viziunea noastră este de a nu îi sancționa pe cei care produc, pe cei care oferă locuri de muncă, pe cei pe care ne bazăm să genereze creșterea economică. Mediul economic trebuie încurajat, pentru că este și el lovit masiv de valurile de creșteri de prețuri. O suprataxă pentru anumite companii ar fi o eroare, cu rezultate proaste pentru economie și în final și pentru stat. Toate taxele și contribuțiile sunt plătite proporțional. Fiecare contribuie în funcție de câți angajați are, deci ar fi corect să spunem că efortul marilor companii este unul ridicat, pentru că au mulți salariați. Prin urmare, o companie mare va contribui mai mult la bugetul general.

Introdusă de Guvernul liberal în 2005, cota unică a fost o decizie cheie ce a contribuit masiv la dezvoltarea economiei României în ultimii 15 ani și a fost o măsură liberală la care nu vom renunța. Cota unică a crescut conformarea, a atras investitori, a simplificat sistemul foarte mult, a încurajat antreprenoriatul. Mai mult, este un sistem simplu, schimbarea lui cu taxarea diferențiată nefăcând decât să îngreuneze activitatea unor instituții precum ANAF, care au nevoie, în acest moment, să treacă printr-o reformă care să dezvolte capacitatea lor operațională, în mod particular privind creșterea capacității de colectare.

Așadar, PNL își va respecta tradiția și doctrina și nu va lua măsuri împotriva celor care contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a României!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În perioada 6-15 iunie, am avut onoarea să fiu membru al unei delegații parlamentare române în Statele Unite ale Americii.

Vă spun fără lipsă de modestie, delegația Parlamentului care a reprezentat România în întâlniri bilaterale cu congresmeni, companii, reprezentanți ai Pentagonului sau ai Departamentului de Stat și think tank-uri de top, a avut cea mai consistentă vizită făcută vreodată la acest nivel în istoria relațiilor dintre cele două țări.

Unul dintre cele mai discutate subiecte în cadrul vizitei oficiale din SUA pe care am avut-o în calitate de membru al delegației Camerei Deputaților a fost includerea României în Programul "Visa Waiver".

Vă spun că am făcut pași concreți pentru realizarea acestui obiectiv prioritar de maximă importanță pentru cetățenii români, cu eforturile susținute ale Ambasadei României în Statele Unite ale Americii, care a făcut un obiectiv principal din acest deziderat.

Programul "Visa Waiver" permite cetățenilor țărilor participante să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism pentru sejururi de până la 90 de zile, fără viză. Includerea țării noastre în programul scutirii de viză ar oferi o confirmare vizibilă a statutului României de partener strategic al SUA.

De aceea, vă pot asigura că în toate discuțiile avute cu reprezentanții Congresului american am obținut susținerea și sprijinul pentru acest obiectiv important al țării noastre.

Deschiderea Congresului american față de accederea României la Programul "Visa Waiver" este mai actuală ca oricând, iar acest lucru se datorează, pe lângă eforturile diplomatice, întregii comunități de români care trăiesc pașnic în Statele Unite ale Americii și care se bucură de întreg respectul și admirația oficialităților americane.

Ca membru al delegației parlamentare române în SUA și în calitate de Reprezentant Special al Guvernului Pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, am avut întrevederi cu reprezentanți ai comunităților evreiești și supraviețuitori ai Holocaustului.

Am avut o întrevedere cu Ellen Germain, Reprezentant Special pentru Holocaust, Departamentul de Stat și cu reprezentanți ai organizațiilor evreiești, alături de care am discutat despre pașii pe care i-am făcut în România prin adoptarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, despre legea care introduce istoria evreilor și Holocaustului ca disciplină obligatorie pentru elevii de liceu, începând cu anul școlar 2023-2024, despre muzeu național de istorie a Evreilor și a Holocaustului și îmbunătățirea legislației pentru sprijinirea eforturilor de combatere a negării și distorsionării realității istorice privind memoria victimelor Holocaustului.

De asemenea, am avut plăcerea de a-l revedea pe Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, al deportării în Transnistria, dar în egală măsură și al lagărului comunist, un nume pe care România l-a valorizat atât de puțin! Norman Manea, cel mai tradus romancier român în străinătate, este un om de o infinită căldură și bunătate, un om care iubește România atât de mult și de frumos.

În timpul Bursei Fullbright din Statele Unite, am avut prilejul să-l întâlnesc pentru prima dată pe Norman, cel mai cunoscut, cel mai frumos și mai autentic scriitor al nostru peste Ocean, un om de o generozitate incredibilă, un suflet enorm și un erou de o demnitate absolut incredibilă.

Am avut o vizită la sediul Lockheed Martin, companie aerospațială de securitate care are aproximativ 114.000 de angajați în întreaga lume și este implicată în principal în cercetarea, proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, integrarea și susținerea sistemelor, produselor și serviciilor cu tehnologie avansată.

Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii este unul solid, sprijinit pe valorile democrației și a statului de drept.

Relația transatlantică este acum mai puternică ca niciodată, România devenind turnul de observație al Alianței în regiune.

Astăzi, România, ca membră NATO, în contextul războiului din Ucraina, se bucură pe deplin de umbrela Alianței nord-atlantice, implicit de sprijinul Statelor Unite ale Americii, în consolidarea nivelului de siguranță și securitate pe flancul estic.

La împlinirea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite, cele două state sunt astăzi mai unite ca oricând, prin materializarea relațiilor de colaborare pe diverse domenii, dar mai ales în plan economic și militar. Faptul că astăzi discutăm despre atragerea investitorilor americani pe teritoriul României, de consolidarea militară pe fondul tensiunilor din flancul estic, cât și posibilitatea eliminării vizelor pentru români, atestă puternica legătură strategică între cele două state.

În acest context, România este un aliat de încredere și fidel al SUA, cu un palmares consolidat de cooperare în toate domeniile legate de securitate. Vom continua să construim pe această bază fermă și suntem gata să continuăm dialogul și eforturile asupra tuturor problemelor de interes comun.

Doamna Cristina Burciu:

"Dezvoltarea și modernizarea comunităților locale, un obiectiv în plină realizare prin PNRR"

Guvernul condus de liberalul Nicolae-Ionel Ciucă continuă să se implice în realizarea obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care presupune sume importante investite în următorii ani pentru dezvoltarea generală a țării și bunăstarea cetățenilor.

În acest context, prim-ministrul a girat semnarea primelor șase contracte finanțate din PNRR, acestea fiind selectate în cadrul apelurilor de proiecte pentru prima rundă din Componenta 10 "Fondul local" - dezvoltarea durabilă urbană și rurală.

Cele șase contracte de finanțare au fost încheiate între autorități publice locale și Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Investițiile respective au o valoare de aproximativ 7,2 milioane de lei și vizează reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană, la nivelul autorităților publice locale.

Lăudabil este că proiectele respective, care presupun elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, în formatul adaptat pentru Sistemul Informațional Geografic, sunt contractate la doar o lună de la deschiderea platformei de depunere a proiectelor.

De remarcat este că anterior au mai fost definitivate alte șapte contracte finanțate prin PNRR, din Componenta 5 - "Valul Renovării", pentru care au fost depuse peste 1.437 de cereri de finanțare, care vor beneficia de suma de 2,4 miliarde de euro.

În cadrul componentei "Fond Local", Guvernul finanțează prin PNRR o serie complexă și variată de investiții publice, a căror beneficiari direcți sunt autoritățile administrației locale. În consecință, primarii își vor prioritiza investițiile dezvoltării comunităților locale exact pe necesitățile prezentului, de la achiziția de mijloace de transport nepoluante, la construirea de locuințe eficiente energetic pentru tineri specialiști în sănătate și educație, sau de la reabilitarea clădirilor publice, la construirea de piste de biciclete sau stații de încărcare electrică.

Consider meritoriu faptul că România se află în graficul scontat în ceea ce privește îndeplinirea reformelor din PNRR, actualmente fiind în plină desfășurare procedurile de parafare și semnare a noi contracte, pe toate domeniile Planului.

Executivul este dinamizat la maximum pentru a face exact ceea ce trebuie, astfel încât tot ceea ce țara noastră și-a propus prin Planul Național de Redresare și Reziliență să se concretizeze în favoarea directă a cetățenilor.

În concluzie, este apreciabil ritmul adoptat de toate instituțiile implicate pentru ca proiectele și reformele PNRR să se deruleze în termenele stabilite, astfel încât noile investiții să producă plus valoare și o viață mai bună pentru toți românii, în cel mai scurt timp posibil.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Donatorului de Sânge"

Cu ocazia celebrării a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, la data de 14 iunie, aș dori să profit de această ocazie pentru a le mulțumi tuturor voluntarilor care prin acest demers efectiv salvează vieți, dar și să transmit un mesaj de încurajare tuturor românilor să doneze sânge în mod regulat, fiindcă din cantitatea de sânge donată o singură dată se pot extrage elementele care pot salva viețile a trei pacienți.

Prima transfuzie de sânge la om a fost efectuată cu sânge de oaie, în anul 1667, de către Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav. Totuși, din această primă și nereușită încercare, medicina a avut de profitat, ajungându-se la observația fundamentală că omul nu poate primi sânge decât de la un seamăn al său.

De atunci și până la începutul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sânge, de la omul sănătos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile. Insuccesele au fost explicate de-abia în anul 1900, când medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din sistemul AOB, iar după un an, și pe cea de-a patra grupă, AB.

În încheiere, vă încurajez să donați sânge, fiindcă este un act ușor și sigur, care poate avea un efect incredibil, și anume, puteți salva vieți omenești!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Cum va arăta viitorul școlii din România?"

"Cum arată astăzi școala va arăta mâine țara..." - sunt vorbele lui Spiru Haret, care sunt și astăzi mai actuale ca oricând. Doar un om plin de ipocrizie politică ar putea spune că este mulțumit de România de astăzi și de modul în care a evoluat societatea și economia.

Imaginea aceasta a României este reflexia imaginii educației românești. O țară care nu pune accent pe școală nu poate avea viitor, pentru că nu știe să își educe viitorii cetățeni.

De peste 30 de ani, școala românească este în derivă cu miniștri care nu sunt în stare să dea o viziune coerentă acestui domeniu de importanță națională deosebită. România Educată, așa-zisul mare proiect prezidențial, a rămas doar o broșurică frumos colorată. În rest doar vorbe, fără fapte.

În această perioadă, are loc examenul de bacalaureat și am aflat cu toții cu stupefacție că 40.000 de elevi nu s-au înscris la acest examen al maturității. Unde sunt acești copii și ce se va întâmpla cu ei?

De curând, s-a încheiat evaluarea națională și alți peste 17.000 de elevi, care figurau înscriși în clasa a VIII-a, nu au participat la examene. Dacă adăugăm și faptul că România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului școlar, mai ales rata de părăsire timpurie a școlii, avem imaginea dezastruoasă a educației românești.

Uniunea Salvați România a depus în Parlament o moțiune simplă împotriva ministrului educației, Sorin Cîmpeanu. Ați respins această moțiune, dragi colegi, însă sper ca acest demers să fi fost un semnal de alarmă și să vă trezească cu privire la soarta educației. Încă nu este târziu pentru a opri ruinarea școlii românești!

La final de an școlar, domnul ministru Cîmpeanu este corigent la toate materiile din portofoliul ministerului. Spre exemplu, este corigent la alocarea bugetară, pentru că România continuă să aibă cea mai mică investiție în educație din Uniunea Europeană. Bugetul Educației este 2,28% din PIB, aproape jumătate din cât a promis domnul Cîmpeanu în noiembrie 2021.

A promis reforma învățământului românesc, dar a uitat subit despre această promisiune când a ajuns ministru.

În zona academică, plagiatul a ajuns parcă o cutumă educațională pe deplin acceptată de Ministerul Educației și de actualul ministru.

Pentru aceste numeroase corigențe, domnul Sorin Cîmpeanu ar fi trebuit să plece acasă, prin demisia de onoare sau prin remaniere. Este în continuare ministru, ca o dovadă că educația din România acceptă mediocritatea și incompetența.

Din păcate, aceste corigențe ale domnului ministru Cîmpeanu sunt decontate de generațiile actuale de elevi, adică de viitorii cetățeni adulți ai României.

Așa că, să nu ne mire cât de rău va arăta mâine țara, dacă în prezent continuăm să ignorăm școala.

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din țară, furnizează legume românești de cea mai bună calitate, datorită asocierii producătorilor români din localitate"

În comuna Matca, județul Galați, se află cea mai mare piață de legume, angro, produse în solarii și pe câmp, produse 100% românești din țară, în cel mai mare bazin de legume. Comuna Matca are circa 12.000 de locuitori, din care aproape o treime cultivă legume. În primii ani după 2000, bazinul legumicol din Matca nu era cunoscut, iar astăzi este unul dintre cele mai cunoscute din țară, devenind un exemplu al dezvoltării legumiculturii din România. În prezent, s-a ajuns la o suprafață de cultură protejată de aproape o mie de hectare. În timpul sezonului se găsesc practic toate tipurile de legume, angro, de o calitate excepțională, de la castraveți extratimpurii, tomate, ardei gras galben și roșu, ardei capia, ardei iute, vinete, varză, conopida, dovlecei etc.

Majoritatea legumelor se vând în piața angro de la Matca, care se află la 10 kilometri distanță de orașul Tecuci. Această abundență de legume îi ajută pe marii retaileri să se aprovizioneze direct de la producători cu legume proaspete. Bazinul legumicol Matca concurează în ceea ce privește furnizarea de legume timpurii cu alte bazine sudice, precum Izbiceni, Colibași și Balta Doamnei.

În bazinul legumicol Matca sunt sere foarte lungi văzute în depărtare, iar locuitorii de aici nu fac din legumicultură doar o meserie, ci și un mod de viață, punctul principal de atracție din localitate este reprezentat de târgul de legume.

Mai mulți factori au condus către dezvoltarea legumiculturii în această zonă, deschiderea fermierilor către noi tehnologii, acesta fiind unul dintre elementele-cheie.

Utilizarea foliilor profesionale în construcția solariilor a reprezentat un pas important în cultura legumelor în spații protejate în Matca, având în vedere condițiile climatice din țara noastră. Cu ajutorul foliei termice cu aditivi de termicitate, se influențează foarte mult intervalul de luni în care se pot produce legume, iar acest fapt are impact major asupra potențialului de export al României. Fermierul trebuie să ia în considerare aditivii foliei, perioada de utilizare dorită și apoi grosimea acesteia.

Pentru legumicultura din țara noastră, faptul că țările mari producătoare din sudul Europei termină ciclul de producție în luna mai și îl reiau în decembrie, constituie o oportunitate să suplinească prin export cererea în acea perioadă, când sunt optime pentru producție. Practic, sunt 6 luni de producție, permise de condițiile noastre.

Referitor la potențialul României, implicit al Bazinului Matca, acesta poate deveni un furnizor puternic de legume pentru Europa, dar este nevoie de găsirea unor soluții de sprijinire a producătorilor români în accesarea pieței externe prin marketing puternic de promovare a acestei zone cu potențial la nivel internațional. În prezent, doar o parte din producția de legume merge la export, respectiv legume precum castraveții de tip cornichon, roșii, ardei si cantități mai reduse de vinete și varză.

În concluzie, doresc să îmi arăt tot sprijinul pentru asemenea inițiative ale producătorilor români, asociați în vederea obținerii unor rezultate mult mai bune și a unei cantități mult mai mare de legume. Un alt exemplu îl constituie Cooperativa Agricolă Integrată "Țara mea" cu sediul în Vaslui, care a reunit cinci cooperative agricole principale, care poate livra circa 15.000 de tone de legume. Această cooperativă a preluat activitatea de centralizare, stocare și livrare a legumelor a cinci cooperative agricole din principalele bazine legumicole din țară din județe precum: Vaslui, Dâmbovița - Lungulețu, Olt - Izbiceni, Ilfov - Vidra și Hunedoara.

Consider că legiuitorul român are datoria de a facilita condițiile optime de dezvoltare pentru producătorii români, mai ales pentru asociațiile producătorilor, în scopul asigurării pe piața internă și externă a unei producții de legume de foarte bună calitate și în scopul sprijinirii acestora de a distribui legumele către retailerii moderni la un standard de cost mediu stabilit pentru un an.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ipocrizia USR sub forma moțiunii simple pe educație"

Luni, 20 iunie, am dezbătut Moțiunea simplă inițiată de către USR împotriva ministrului educației, Sorin Mihai Cîmpeanu.

În textul moțiunii simple, USR declara următorul lucru și o să îi citez pentru a nu exista interpretări: "Ministrul educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, este singurul responsabil pentru dezastrul în care se afundă învățământul din România". Întrebarea mea este următoarea - USR nu a participat la acest dezastru pe care îl declară astăzi?

Domnilor parlamentari de la USR, ați intrat încrezători la guvernare de mână cu acest ministru, pe care astăzi îl puneți la zid, neasumându-vă nimic din cele create în timpul guvernării coaliției din care ați făcut parte.

Vorbiți despre rata de abandon școlar. Oare când a început abandonul școlar despre care spuneți că nu a mai avut loc de ani de zile? Dacă nu vă amintiți, o să vă amintesc, întocmai în perioada în care erați la guvernare și nu ați făcut nimic în această privință, atunci erați ocupați să observați cu totul alte lucruri! Astăzi nu faceți altceva decât să prezentați dovada eșecului guvernării USR, tipărită pe hârtie și depusă sub numele de "Moțiunea simplă Dezastru. Educație fără viitor!"

În timpul guvernării dumneavoastră, vi se aducea cel puțin o dată pe săptămână la cunoștință situația învățământului românesc, cu date exacte, cu referire la copiii din zonele defavorizate, la încălcarea dreptului la educație în timpul pandemiei, iar pe atunci acest lucru nu își găsea o rezolvare. Astăzi, ne-ați prezentat doar urmările ce au urmat perioadei guvernării voastre!

Dacă ar fi să treceți pe hârtie realizările USR din timpul guvernării, vă asigur că hârtia ar rămâne albă, fiindcă acolo nu ați mai avea ce să treceți! Un partid care a găsit o singură soluție în rezolvarea problemelor, iar aceea fiind demisia și aruncarea responsabilității pe umerii altora, astăzi nu are dreptul să ceară demisia nimănui! La demisii doar USR se pricepe cel mai bine, dovadă fiind chiar și demisia de luni a doamnei deputat Cristina Rizea și de marți a domnului deputat Alin Prunean. Astăzi cine urmează?

Dragi membri ai USR, data viitoare când așterneți pe hârtie o moțiune sau oricare alt text, asigurați-vă că prezentați și motive bine întemeiate și mai asigurați-vă că dezastrele despre care vorbiți nu se asociază cu voi înșivă!

Domnul Dumitru Rujan:

"«Fabricat în România» - singura cale pentru a echilibra balanța comercială a României!"

În ciuda progreselor economice incontestabile pe care le-a făcut țara noastră în ultimii ani, continuăm să exportăm materii prime și materiale cu un grad scăzut de prelucrare și importăm produse finite, la prețuri mari. Acest fenomen se manifestă aproape în toate domeniile de activitate economică, de la industria prelucrătoare, industria lemnului, textilă și chiar în industria alimentară. Nu întâmplător, pe mesele noastre regăsim mai multe produse din import decât cele produse de operatorii economici români. Uneori, cumpărăm biscuiți din import făcuți din grâu românesc, conserve din legume românești sau mobilă făcută din lemn românesc. Știm cu toții că acest dezechilibru macroeconomic este cauzat de slaba capitalizare a întreprinderilor românești, de lipsa echipamentelor și a dotărilor moderne care ar ajuta firmele naționale să realizeze produse finite de calitate, la prețuri competitive.

Cu toții ar trebui să salutăm măsurile luate de Guvernul condus de Nicolae Ciucă în cadrul Pachetului "Sprijin pentru România", în mod special acele pachete de finanțare care vor merge către întreprinderile românești care vor crește capacitatea de procesare a produselor agricole românești. Este un pas important, în sensul în care producția agricolă românească să ajungă pe mesele românilor și la export în formă finită, cu eticheta "Fabricat în România". Decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă este cu atât mai importantă cu cât, în contextul agresiunii ruse din Ucraina, există o îngrijorare importantă la nivel internațional cu privire la fluxul produselor agricole și alimentare. Așadar, ceea ce a început Guvernul Ciucă prin aceste măsuri trebuie continuat și susținut pe termen mediu și lung.

Cred că a venit momentul să revitalizăm termenul "Fabricat în România"! Industria românească a condus multă vreme în topurile calității produselor industriale și ar fi bine ca, prin măsuri de sprijin, să ne recâștigăm locul bine meritat. Industria siderurgică, industria textilă, industria constructoare și prelucrătoare, industria alimentară și chiar și vinurile românești au fost și sunt recunoscute pentru calitatea lor la nivel internațional.

Reindustrializarea țării ne va permite să producem mai mult, să oferim românilor mai multe produse de calitate românești, să exportăm mai mult, să importăm mai puțin și să generăm mai multă prosperitate aici, în România, pentru români.

Domnul Ervin Molnar:

"Primele gaze din Marea Neagră au ajuns în România"

Zilele trecute s-a împlinit o lună de când Camera Deputaților a votat, cu o majoritate covârșitoare, Legea offshore. Ca urmare a licenței eliberate de ANRE, astăzi vedem deja rezultatele acestei legi. Primele gaze extrase din Marea Neagră, din perimetrele de adâncime mică Ana și Doina, au intrat, miercurea trecută, în Sistemul Național de Transport operat de Transgaz. Potrivit estimărilor operatorului Black Sea Oil&Gas, anul acesta vor fi extrase jumătate de miliard de metri cubi de gaze, rata de extracție aproximată pentru următorii trei ani fiind de un miliard de metri cubi anual. Vorbim, în acest moment, despre cinci sonde de producție, una la zăcământul Doina și patru la zăcământul Ana, o platformă de producție monitorizată și operată de la țărm și o conductă submarină de 121 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua stație de tratare a gazelor din comuna Corbu, județul Constanța. De acolo, gazele naturale vor fi direcționate printr-o conductă îngropată de 16 țoli, aproximativ 4,3 kilometri lungime, către o stație de tratare a gazelor naturale cu amplasare în zona Vadu.

Prin Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia al Black Sea Oil&Gas, ce cuprinde zăcăminte descoperite în 1995 și 2007, se țintește spre asigurarea a 10% din cererea de gaze internă a României, însă oportunitățile vor fi mult mai multe, mai ales în perspectiva dezvoltării și implementării altor planuri și proiecte privind exploatarea resurselor de pe platoul nostru continental de pe urma cărora să profite România.

Prin intrarea primelor gaze în Sistemul Național de Transport, România își consolidează securitatea energetică. Astfel, putem să demonstrăm că toată propaganda și lozincile aruncate în spațiul public de către oameni care ori nu au înțeles, ori reprezintă interese contrare țării noastre, au fost în van. Statul român este un partener de încredere pentru orice investitor care, prin activitatea sa, contribuie direct la dezvoltarea economiei și societății românești.

Încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, liberalii și, ulterior, Partidul Național Liberal au vegheat la promovarea și urmărirea interesului național. Noi, reprezentanții PNL de astăzi, dorim să ne achităm onorabil de datoria pe care am moștenit-o de la marii noștri înaintași. Exploatarea gazelor din Marea Neagră va garanta, în anii următori, independența energetică a României - și vedem cât de vital este acest aspect pentru vremurile pe care le trăim - și, foarte important, va face din țara noastră un actor regional important pe segmentul sectorului energetic, oferindu-ne posibilitatea de a-i ajuta pe cei care astăzi depind, în proporție covârșitoare, de gazul rusesc. Prin gazele noastre din Marea Neagră, România va contribui activ la diminuarea influenței Kremlinului în Europa.

Investițiile și proiectele trebuie să continue și să se diversifice, iar PNL va fi întotdeauna prezent să le susțină!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL susține mediul de afaceri și protejarea acestuia"

În calitate de liberal, cred cu tărie că o societate poate avea parte de progres și modernizare, atât timp cât ingerința statului este minimă și economia este degrevată de tot felul de poveri care pun bețe în roate dezvoltării sale. De aceea, Partidul Național Liberal va considera întotdeauna că taxarea suplimentară, diferențiată și nepredictibilă afectează economia, nu o susține și, cu atât mai mult, nu ajută la dezvoltarea ei. Am spus românilor, și suntem determinați să ne ținem de ceea ce am afirmat, că anul acesta nu vor fi introduse taxe noi, deoarece momentul în care ne aflăm solicită înțelegerea și sprijinul nostru, al clasei politice, noi impuneri asupra operatorilor economici și a cetățenilor fiind total contraproductive.

Deși în spațiul public au apărut tot felul de informații privind noua așezare a impunerilor, taxă pe avere și de solidaritate, Partidul Național Liberal consideră că aceste taxe nu sunt oportune. În legătură cu așa-zisa taxă de solidaritate, care privește direct companiile, suntem de părere, și ne susținem opiniile cu argumente economice și precedente, că nu va face decât să le împingă pe acestea la transferul impactului financiar asupra prețurilor produselor sau serviciilor lor, urmând ca populația să fie cea care va suporta costurile reale ale acestei taxe. Ne aflăm deja într-o perioadă în care inflația este în creștere, iar atenția Guvernului trebuie să fie îndreptată spre temperarea efectelor inflației.

Taxarea suplimentară a companiilor va lovi în activitatea pe care o desfășoară, pentru că, ulterior, aceste firme pot crește costurile de producție sau pot reduce locurile de muncă. PNL este un apărător ferm al mediului de afaceri, pentru că mediul de afaceri este cel care poate genera o creștere economică sănătoasă, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când PNL a fost la guvernare. Este prematur să vorbim despre posibile modificări fiscale până nu avem un acord în coaliție pe aceste măsuri.

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că nu vom avea taxe noi introduse anul acesta și nu renunțăm la cota unică de impozitare. PNL vede economia și mediul de afaceri drept sursa vitală a întregii societăți, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

Doamna Elena Hărătău:

"Vești bune - băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public rutier și feroviar"

Veștile pozitive circulă mai greu în ziua de astăzi. Unii spun că lucrurile bune se văd, deci nu trebuie promovate. Cu toate acestea, voi vorbi astăzi despre lucruri bune care se întâmplă în circumscripția mea electorală, județul Bacău.

Vestea bună este că, nu peste mult timp, băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public. Mă refer la autobuze și microbuze electrice, la trenuri electrice pentru navetiști, dar și pentru cei care circulă pe distanțe mai lungi în țară.

În ceea ce privește transportul rutier, comunele Hemeiuș, Măgura, Luizi Călugăra, Letea Veche, Nicolae Bălcescu și Mărgineni s-au asociat cu municipiul reședință de județ pentru a achiziționa și operaționaliza, în cadrul serviciului metropolitan de transport, 24 de autobuze electrice, 5 microbuze electrice, 10 stații de încărcare rapidă pe traseele autobuzelor și 29 de stații de încărcare lentă la autobază. De asemenea, vor fi instalate 57 de stații de încărcare pentru vehicule electrice: 45 aferente municipiului Bacău și 12 pentru comunele partenere.

Trebuie subliniat că acest proiect este finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, PNRR.

În ceea ce privește transportul feroviar, Guvernul a emis anul trecut Hotărârea nr. 1.226 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente achiziției de rame electrice noi în cadrul Proiectului de investiții "Achiziție material rulant nou, rame electrice regionale RE-R și rame electrice interregionale RE-IR".

Astfel, navetiștii din Bacău vor putea circula cu trenuri electrice pe traseul Bacău-Pașcani. Acesta are o lungime de 84 de kilometri și include, în județul Bacău, stațiile Itești, Șerbești și Galbeni. Transportul se va efectua cu rame electrice de scurt parcurs (RE-R), configurate pentru viteza maximă de 160 km/h cu o capacitate de transport formată din minimum 200 locuri pe scaune fixe, minimum două locuri pentru persoane cu dizabilități și 200 locuri în picioare (la 4 persoane/mp), 8 locuri pentru transportul bicicletelor.

Aceeași Hotărâre din 2021 a Guvernului României prevede și achiziția a încă 20 trenuri electrice de lung parcurs, interregionale (RE-IR). Bacăul va fi inclus în șase rute feroviare de transport interregional: Brașov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Bacău - Iași; Brașov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Bacău - Suceava; Galați - Mărășești (Focșani) - Bacău - Iași; Galați - Mărășești (Focșani) - Bacău - Suceava; Iași - Bacău - Mărășești (Focșani) - Barboși (Galați) - Brăila - Constanța - Mangalia; Suceava - Bacău - Mărășești (Focșani) - Barboși (Galați) - Brăila - Constanța - Mangalia.

Noile trenuri trebuie să circule cu o viteză maximă de 200 km/h, să aibă o capacitate minimă de 160 locuri pe scaune (clasa I și clasa a II-a) și să asigure confortul pentru deplasări de lung parcurs (între 7-10 ore/direcție).

Este de la sine înțeles că toate aceste mijloace electrice de transport public vor contribui semnificativ la reducerea poluării în zonă și vor asigura un confort sporit călătorilor.

Eu consider că lucrurile bune nu trebuie trecute sub tăcere, ci trebuie aduse la cunoștința celor care vor beneficia de ele.

Domnul Ioan Balan:

"Suceava - pol turistic național!"

În primul rând, aș dori să-l felicit pe ministrul sucevean al turismului, domnul Daniel Cadariu, care s-a încăpățânat și a reușit să relanseze Programul de acordare a tichetelor de vacanță pentru angajații din sectorul public. Acest program guvernamental, prin care este sprijinit turismul în interiorul frontierelor României, a ajutat foarte mult sectorul turistic românesc, inclusiv pe cel din Bucovina și am convingerea că anul acesta va contribui la relansare turismului românesc după pandemie. Vreau să cred că atunci când își vor face planurile pentru vacanța de vară sau pentru cea de iarnă, românii vor alege frumusețea inegalabilă a reliefului montan sucevean, liniștea sufletească oferită de mănăstirile bucovinene, tărâmurile pline de istorie ale cetăților de scaun, precum și ospitalitatea și mâncarea gustoasă din unitățile noastre de cazare. Să știți că cine a venit în Suceava o dată, s-a îndrăgostit de Bucovina și a revenit mereu pe meleagurile noastre!

Demersurile concertate ale parlamentarilor și primarilor liberali din Suceava, precum și ale președintelui Consiliului județean, Gheorghe Flutur, au transformat județul într-un adevărat pol turistic național, Suceava având în prezent recunoscute cele mai multe destinații istorice din țară.

Mulțumesc reprezentanților Guvernului, în special prim-ministrului Nicolae Ciucă, pentru că au înțeles cât de important este pentru Suceava și pentru întreaga regiune nord-est să avem parte nu doar de o recunoaștere formală a potențialului turistic bucovinean, ci, pe baza acestei recunoașteri, să putem sprijini turismul prin investiții publice de calitate și prin susținerea antreprenorilor privați din acest domeniu. Am încredere că proiectele de infrastructură rutieră și feroviară demarate în ultimii doi ani vor fi duse cu bine până la capăt și Bucovina va fi mai aproape de București, de Constanța și Brașov, de Cluj Napoca și Sibiu, de statele din Uniunea Europeană.

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"Dezvoltarea infrastructurii de irigații, soluția pentru agricultura românească!"

Unul dintre obiectivele asumate prin Programul de guvernare este dezvoltarea infrastructurii de irigații care este atât de necesară fermierilor români. Partidul Social Democrat a avut întotdeauna soluții concrete pentru nevoile fermierilor, iar Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații este cel mai bun exemplu.

După doi ani în care s-a bătut pasul pe loc și s-au investit doar vorbe în infrastructura de irigații a României, am reușit să recuperăm timpul pierdut. Am majorat sumele de bani alocate pentru infrastructura de irigații și am inclus la finanțare sistemele de irigații de la nivelul fermelor.

În calitate de deputat de Vrancea, îl felicit pe ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, pentru avizarea unui obiectiv major din sectorul irigațiilor, Canalul Siret- Bărăgan. Mă refer la tronsonul Haret, de la barajul Călimănești până la km 23, în județul Vrancea, care va asigura apa necesară pentru irigarea unei suprafețe de aproximativ 43.000 hectare. Este vorba despre Sistemul Ruginești - Pufești - Panciu cu 23.295 hectare, Sistemul Mărășești cu 3.595 hectare, o extindere la Mărășești cu 1100 hectare și sistemul Biliești - Slobozia - Ciorăști cu 15.000 hectare. Valoarea totală a investiției a fost estimată la peste 711 milioane lei.

Mai mult, prin realizarea aceste investiții vor fi obținute economii de 50% la energia electrică, deoarece transportul apei în sistemele de irigații se va face preponderent gravitațional și mai puțin prin pompare. La nivel național, Ministerul Agriculturii a anunțat majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului alocat investițiilor în infrastructura de irigații, dar și alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigații, a sistemelor locale de irigații la nivelul fermei, ceea ce reprezintă o garanție pentru creșterea suprafeței irigabile a României și înseamnă recolte mai bune pentru fermieri.

Astfel de măsuri inițiate de PSD sprijină sectorul agricol din țara noastră care este greu încercat de criza energetică și războiul din Ucraina. Românii au nevoie de alimente produse în țara noastră, iar fermierii români trebuie sprijiniți prin investiții directe.

Dacă vrem o agricultură modernă, în care să valorificăm potențialul enorm al României, trebuie să investim acolo unde fermierii români au cea mai mare nevoie, iar infrastructura de irigații trebuie să fie întotdeauna o prioritate a Guvernului României!

Domnul Nicolae Giugea:

"În România, primește bani de la stat doar cel care strigă mai tare!"

Milioane de români au părăsit țara în perioada postaderare și cei mai mulți dintre cei care s-au așezat sau stau astăzi pe un fotoliu de ministru încă nu pricep cauzele pentru care copiii acestui popor și-au făcut un scop în viață ca să ia calea străinătății. Niciun român nu și-ar părăsi țara natală dacă la el acasă s-ar simți respectat, plătit pentru munca sa și ar avea perspective minime că ar putea să ducă un trai decent, iar copiii săi nu ar suferi de lipsuri. Din păcate, la mai bine de 15 ani de când ni s-a deschis ușa către Uniunea Europeană, angajatului român îi ia statul jumătate de leafă prin impozite și contribuții, fermierului român nu i se asigură șanse să câștige din munca sa, iar antreprenorului i se spune mereu că va fi falimentat sau va merge la pușcărie dacă nu mai plătește un impozit în plus. Este trist că după atâți ani povara fiscală cea mai grea o duce angajatul, că fermierul este atât de puternic lipsit de mijloace, încât mâncăm tot mai mulți cartofi din Egipt și ceapă din Asia, că cei mai mulți antreprenori sunt în zona comerțului cu amănuntul și nu în zona producției.

A trecut atât timp și statul român încă nu este condus după o logică modernă de dezvoltare, nu are priorități și nicio viziune pe termen lung. În anul 2022, dascălii continuă să fie angajații cu venituri mai mici decât muncitorii necalificați din anumite sectoare, iar cercetătorilor să le fie rușine să spună ce meserie au. Educația și cercetarea sunt exact domeniile pe care se bazează dezvoltarea unui stat, iar în România sunt cel mai slab valorizate! Pentru majorările salariale prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale nu s-au găsit niciodată resurse financiare, însă pentru cei care strigă mai tare în fața Guvernului s-au găsit întotdeauna soluții, după principiul - strigi și ocărăști Guvernul, primești, însă, dacă îți faci datoria și dai semne de toleranță față de autorități, Guvernul te uită.

Nu ne vom dezvolta niciodată ca stat prin adoptarea de măsuri conjuncturale care dau temporar satisfacție unor categorii socio-profesionale sau altora, măsuri calibrate nu după interese strategice naționale, ci după scorul din sondajele de opinie. Nu vom reuși să avem un standard de calitate a vieții ca în statele fondatoare ale Uniunii, fără o școală puternică și fără absolvenți care să producă valoare adăugată mare în economie.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Recensământul, între responsabilitate și satisfacerea membrilor de partid"

Ne aflăm în plină desfășurare a acțiunii de recenzare a populației și a locuințelor, cercetare statistică de amploare și de mare importanță, deoarece datele colectate în urma recensământului vor oferi informații esențiale și de calitate pentru aplicarea politicilor publice, naționale și locale, atât în domeniul economic, cât și social.

România are nevoie să știe care este populația rezidentă nu numai la nivel național, dar și la nivelul fiecărei localități în parte. Datele obținute la nivelul fiecărei țări sunt folosite pentru calcularea indicatorilor la nivel european, de aceea este foarte importantă calcularea cu cât mai mare exactitate a populației rezidente a României, aflată într-o perioadă de declin demografic. De asemenea, este cunoscut faptul că foarte multe fonduri europene sunt distribuite în funcție de populația rezidentă.

Realitatea ne arată un ritm de recenzare extrem de scăzut în această a doua etapă, care presupune intrarea în teren a recenzorilor și desfășurarea față în față a interviului cu cetățenii. Într-o lună nu s-au recenzat decât un milion de persoane din cele circa 10 milioane de persoane care trebuie recenzate, adică o medie de 70.000/zi, în condițiile în care media în perioada de autorecenzare a fost cel puțin dublă.

Cauzele ritmului scăzut de recenzare trebuie căutate și în modul în care au fost selectați coordonatorii și recenzorii șefi de la nivelul unităților administrativ teritoriale, selecție care, nu în toate cazurile, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale.

La nivelul municipiului Roșiorii de Vede, propunerile transmise pentru selecția coordonatorului și celor 3 recenzori șefi, deși s-a avut în vedere atât pregătirea profesională, cât și experiența anterioară în coordonarea și finalizarea cu succes a unor acțiuni de o asemenea amploare, reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul județului și președintele comisiei județene, a considerat să ignore propunerile făcute de primarul municipiului, președintele comisiei locale de recenzare, deși există prevederi legale clare în acest sens. Selecția s-a realizat, se pare, doar pe criterii politice; persoane fără experiență în astfel de acțiuni au fost desemnate pentru responsabilități cărora nu le pot face față.

În situația dată, a arunca responsabilitatea eșecului acestei acțiuni extrem de importantă pe seama unei organizări slabe la nivelul primăriei este nu doar incorectă, ci și imorală.

Efectele unui recensământ de succes poate nu se vor vedea în viitorul apropiat, însă cu siguranță vor avea implicații benefice majore pentru noi și pentru generațiile următoare. Calitatea și finalitatea acestei acțiuni extrem de importante ține de profesionalismul și responsabilitatea celor implicați. E timpul ca decidenții să înțeleagă acest lucru și să corecteze astfel de derapaje precum cele ale prefectului de Teleorman.

Domnul Alexandru Popa:

"Stabilitatea sistemului fiscal reprezintă garanția unei creșteri economice sănătoase"

Partidul Național Liberal este un partid responsabil, preocupat în primul rând ca prin măsurile fiscale guvernamentale să putem asigura stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni. Consider că este inoportun ca în acest moment economic dificil să ne lansăm în tot felul de propuneri populiste, care nu fac altceva decât să creeze speranțe deșarte oamenilor și să pericliteze stabilitatea economiei naționale.

Reiterez, pe această cale, poziția asumată public de Partidul Național Liberal de a nu modifica nici cota unica de impozitare, nici de a taxa suplimentar companiile, măsuri care ar lovi în mod direct mediul de afaceri! Angajamentul nostru este că vom lua doar măsuri pozitive pentru economie, menite să asigure o protecție suplimentară pentru locurile de muncă și să determine o creștere a numărului de angajați, concomitent cu măsuri de atragere a investițiilor străine în România.

Suntem capabili să facem asta, iar statistica ne dă dreptate, având în vedere că, potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României, investițiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui an, la 3,149 miliarde de euro, față de 2,35 miliarde euro în perioada similară din 2021. Totodată, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut în primele patru luni din 2022 cu 27,8%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 2.186 de unități, iar în aprilie 2022, au fost înmatriculate 546 firme cu participare străină la capitalul social. Semnalele din economie sunt bune, așadar, iar datele confirmă eficiența soluțiilor pe care Guvernul Ciucă le-a luat în această perioadă.

Este important ca românii să știe că PNL este mai interesat de măsurile care vor asigura o creștere economică sănătoasă și un nivel de trai ridicat, decât despre introducerea de noi taxe! De asemenea, consider că este mai indicat ca cele aproximativ 96 de miliarde alocate pentru dezvoltare să fie direcționate inteligent acolo unde este mai mare nevoie ca să putem ajuta economia să facă față acestei perioade negre pe care o traversăm!

Abordarea PNL este una clară, probusiness, către atragerea de investiții și de promovare a acelor măsuri liberale prin care ne propunem să dăm economiei românești șansa să se dezvolte durabil! Nu guvernăm cu ochii pe sondajele de opinie, ci cu ochii la cum va arăta România în viitorul apropiat!

Prin noi înșine pentru România!

Domnul Radu Panait:

"Transparența cheltuirii banului public prin digitalizare"

Digitalizarea a devenit în ultimii ani o promisiune electorală pe care românii o aud venind din gurile tuturor partidelor. PNL și PSD continuă să facă gargară, fără fapte concrete.

De la bun început, USR a mizat în primul și în primul rând pe două lucruri importante: digitalizare și transparența cheltuirii banului public. Sunt două lucruri care merg mână în mână și este imperios necesar să insistăm pe ele, deoarece astfel putem crește încrederea cetățenilor în instituțiile publice. Ca să nu mai spun că transparența modului în care se cheltuiește banul public nu ar trebui să fie facultativă, așa cum este acum.

Recent, am descoperit pe SEAP cum Primăria municipiului Satu Mare se pregătește să cheltuiască 27 milioane de lei pentru iluminatul public festiv. O absurditate, dacă mă întrebați, în condițiile în care orașul are o infrastructură de toată jena, un deficit de locuri de parcare și multe alte lipsuri. Dar nu despre asta e vorba. Românii ar trebui să aibă acces facil la proiectele de investiții derulate de primăriile de care aparțin, pentru a afla stadiul derulării și alte detalii fără prea multe probleme.

În momentul de față, legea care obligă instituțiile publice să prezinte proiectele de investiții pe site-urile proprii este foarte vagă și lasă mult loc la interpretări. Digitalizarea poate rezolva foarte ușor această problemă, singurul lucru care lipsește fiind un cadru legal prin care cei care conduc instituțiile statului să aibă un ghidaj clar, și asta pentru a rezolva problema de creativitate ale unor conducători de instituții publice. În acest sens, am depus un proiect de lege, scris în urma unor consultări cu mai mulți specialiști în digitalizare și utilizare software, care are ca scop facilitarea accesării informațiilor de interes public, mai exact accesarea detaliilor privind proiectele de investiții derulate de către primării.

Vom vedea acum dacă coaliția de guvernare, pentru care cuvântul "digitalizare" este la ordinea zilei, își dorește cu adevărat digitalizarea instituțiilor publice și a României, digitalizare pe care noi, românii, ne-o dorim de foarte mult timp și pentru care am plătit din visteria statului de atâtea ori!

Componenta de utilizare a serviciilor de digitalizare oferite cetățenilor trebuie să fie atent monitorizată, pentru că oamenii nu au experiența administrației, iar implicit disponibilitatea lor de a afla informația este redusă. Este obligația noastră să ne asigurăm că informațiile legate de investițiile ce se fac pe banii oamenilor este transmisă într-un mod simplu de urmărit.

Propunerea mea este una care va rezolva această problemă și va ajuta la creșterea încrederii românilor în administrație.

Proiectele trebuie să fie prezentate astfel:

• numele proiectului;
• obiectivul;
• actul prin care s-a votat proiectul precum și voturile alocate;
• procedura de atribuire și participanții;
• bugetul total alocat, precum și sursa de finanțare;
• perioada de implementare;
• stadiul actual al proiectului;
• timpul rămas până la finalizare.

În acest mod, politicienii vor fi foarte simplu prinși atunci când mint legat de proiectele de investiții.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Necesitatea primirii României în spațiul Schengen"

În urmă cu 37 de ani, s-a creat spațiul Schengen. După cum se știe, aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre. Până în prezent, țara noastră a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare.

Aderarea României la spațiul Schengen este, pentru România, atât un drept, cât și o obligație - un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar și o obligație izvorâtă din însuși Actul de Aderare la Uniunea Europeană. În prezent, România aplică majoritatea dispozițiilor și aduce o contribuție semnificativă la însăși securitatea spațiului Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene.

Din păcate, deși România este membră a Uniunii Europene din anul 2007 și îndeplinește, din 2011, toate criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, admiterea țării noastre este în continuare blocată.

În contextul războiului din Ucraina, țara noastră a demonstrat din plin că este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei. România a fost solidară, și-a respectat obligațiile față de apărarea democrației și suveranității altui stat. Avem nevoie de libera circulație a mărfurilor. Ce oportunități ar fi avut țara noastră dacă, spre exemplu, am fi putut facilita transportul cerealelor din Ucraina!

Este inadmisibil să fim ținuți deoparte de spațiul Schengen de atâția ani! În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la spațiul Schengen reprezintă o necesitate. Țara noastră ar trebui să încheie cât mai repede ciclul proiectelor de țară cu intrarea în spațiul Schengen!

Domnul Ștefan-Bucur Stoica:

"Regimul fiscal al unei țări nu este teren de joacă politică!"

Politica fiscală a unei țări nu trebuie să stea sub semnul incertitudinii.

Clasa politică își arată măsura maturității sale în momentul în care înțelege, la unison, că marile reforme se fac pe un teren fiscal solid și predictibil.

Partidul National Liberal este partidul care susține antreprenoriatul și libera inițiativă, elemente care stau la baza unei dezvoltări economice durabile și sănătoase.

Sprijinul cel mai de preț pe care îl putem oferi mediului de afaceri este un sistem fiscal stabil și predictibil. Cu cât sunt forțate mai multe schimbări care produc șocuri în economie, cu atât fragilizăm mediul economic, care se va contracta. Cred că este ultimul lucru de care avem nevoie acum, o criză economică generată de măsuri fiscale riscante și hazardate.

Schimbările fiscale radicale bulversează mediul economic, sperie investitorii și stopează planurile de investiții.

România are nevoie de o abordare limpede și așezată a politicii fiscale. Mai degrabă ne-am axa acțiunile pe consolidare fiscală, pe creșterea gradului de colectare și pe reducerea evaziunii fiscale.

Consider că o abordare prudentă este mult mai avantajoasă decât să creștem taxele sau să introducem altele noi.

Guvernul Nicolae Ciucă are un plan economic pentru români și pentru România. Acest plan include măsuri de sprijin pentru cei afectați de criză și scheme de sprijin pentru economie. Focusul trebuie să fie pe aplicarea acestui plan, nu pe experimente fiscale care pot afecta echilibrele economice, și așa prea fragile.

Am încredere că prin dialog și analiză, politica fiscală va rămâne în afara jocului politic.

Avem un program de guvernare care trebuie pus în aplicare până în anul 2024, cu rigurozitate și responsabilitate.

Vom genera bunăstare dacă vom trata într-un registru profesionist politicile publice, dacă le vom accelera pe cele care aduc valoare adăugată economică mare și dacă vom aplica o politică fiscală unitară pe termen mediu și lung.

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Începerea exploatării gazelor naturale la Marea Neagră creează condiții superioare de competitivitate pentru România!"

Guvernul condus de către președintele PNL, Nicolae Ciucă, a reușit ceea ce puțin ar fi crezut că este posibil în aceste vremuri economice dificile și anume, să demareze exploatarea gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre, în cadrul Proiectului Black Sea Oil&Gas. Este un succes notabil al României, dar și al Uniunii Europene, în condițiile în care cu fiecare proiect energetic nou statele europene diminuează dependența energetică de Rusia. Mai mult decât atât, prin Proiectul Black Sea Oil&Gas și prin Proiectul Neptun Deep care va demara peste câțiva ani, România devine lider energetic regional și factor de stabilitate economică în zona Mării Negre. De asigurarea stocurilor cu produse energetice și de prețul acestora va depinde pe termen lung întreaga economie a Uniunii Europene, în condițiile în care unele state membre depind astăzi și în procente de peste 80% de gazul și petrolul rusesc.

Pentru industria românească, precum și pentru antreprenorii mici și mijlocii din țara noastră creșterea independenței energetice naționale se transformă într-un factor suplimentar de competitivitate. Cred că acest lucru trebuie valorificat de țara noastră în sensul atragerii investițiilor străine strategice care se relochează din alte state ale lumii către Uniunea Europeană, dar și în sensul stimulării românilor din diaspora care și-au propus să se întoarcă în țara natală și să înființeze o nouă întreprindere.

Mai cred că proiectele curajoase demarate de guvernarea liberală în anii 2020-2022, atât în privința extragerii gazelor naturale onshore și offshore, precum și în dezvoltarea energiei alternative verzi își vor arăta efectele favorabile asupra economiei și standardului de viață al românilor încă din anii următori. Pentru ca aceste obiective să se îndeplinească, este esențial ca statul român să continue susținut investițiile publice, să stimuleze puternic investițiile private și să mențină un cadrul fiscal cât mai predictibile, fără majorări de impozite și taxe care să compromită eforturile făcute de miniștri liberali până în prezent.

Doamna Vetuța Stănescu: "Investițiile și mediul de afaceri sunt priorități pentru PNL"

Faptul că mediul de afaceri a suportat cele mai dure lovituri în ultimii doi ani de zile nu mai este o veste nouă pentru nimeni. Crizele care s-au succedat până acum au pus o presiune enormă pe economia românească și mediul de afaceri din România, iar această situație nefericită nu s-a terminat încă. Tocmai pentru a atenua impactul resimțit de agenții economici din România, în special întreprinderile mici și mijlocii, statul român trebuie să ia măsuri rapide și adecvate. Sprijinirea mediului de afaceri este vitală pentru funcționarea în bune condiții a economiei noastre, lucru care garantează armonia socială și dezvoltarea noastră, per ansamblu, ca țară.

Guvernul României, condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat Ordonanța de urgență pentru acordarea de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii, în valoare de 400 de milioane de euro. Această schemă de finanțare cuprinde două măsuri - Măsura nr. 1, cu un număr estimat de 1.200 de beneficiari, prevede o alocare de 60 milioane de euro cu granturi între 50.000 și 200.000 euro, destinată refacerii capacităților de prestări servicii pentru domenii precum învățământ, sănătate, asistență socială și servicii prestate către populație; a doua măsură are o alocare de 360 de milioane de euro, cu granturi între 50.000 și 500.000 euro, pentru IMM-urile afectate de criză. Sunt vizate un număr de 4.000 de companii, iar domeniile pentru care se vor aloca aceste granturi sunt cele care privesc activitatea de producție, construcții, transport și depozitare, hoteluri, restaurante pe componenta de dotări specifice pentru serviciile de cazare, în principal pentru decontarea costului cu echipamente, utilaje, dotări specifice și tot ce înseamnă partea de investiții ce ține de capitalizarea IMM-urilor și refacerea capacităților de reziliență.

Firmele care activează în România sunt cele care aduc valoarea adăugată imperioasă pentru recuperarea decalajelor dintre noi și țările dezvoltate către a căror prosperitate tindem. Aceste ajutoare vor contribui substanțial la consolidarea capacității mediului de afaceri de a face față crizei în care ne aflăm și vor asigura un cadru predictibil pentru investitori.

Partidul Național Liberal va fi întotdeauna un susținător ferm al economiei de piață și al celor care o alcătuiesc, iar, în considerarea acestora, PNL va promova întotdeauna măsuri pentru susținerea antreprenorului român!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Diferențe salariale și nevoia de politici prietenoase familiei din perspectiva egalității de gen"

Astăzi, fiind deputată de diaspora, mă întreb cât de egali suntem într-un stat de drept și într-un spațiu european bazat pe valori?

Discrepanțele salariale dintre femei și bărbați sunt un cartof fierbinte în țară și în întreg spațiul european. În Uniunea Europeană, femeile câștigă în medie cu 13% mai puțin decât bărbații. În orice altă situație am fi revoltați în situația în care am afla că primim cu 13% mai puțin din ceva. Vă dau un exemplu ilustrativ. Mergeți într-un magazin, iar la casa de marcat constatați că un bărbat cumpără o tabletă de ciocolată, ca și a voastră, plătește și pleacă. Ajungeți și voi la casa de marcat, achitați, după care doamna de la casierie exclamă "Ah, femeie!", scoate un cuțit și taie o bucată din acea ciocolată, cam 13% din acea tabletă. Cum ați reacționa? Aceste diferențe trebuie să dispară!

Chiar dacă egalitatea de gen la nivelul UE a cunoscut o evoluție pozitivă, aceasta este apreciată în cel mai recent raport al Comisiei Europene ca fiind mult prea lentă, iar disparitățile dintre bărbați și femei rămân pronunțate.

Motivele diferențelor salariale sunt diverse - de la diferența de oportunități în piața muncă la nivelul de educație și experiența profesională diferită. Cele mai mici diferențe procentuale se întâlnesc în Luxemburg (0,7%), România (2,4%), Slovenia (3,1%), Italia (4,2%) și Polonia (4,5%), în anul 2020.

Cifrele mici privind diferențele salariale pot demonstra că în unele țări numărul femeilor angajate este mai mic decât număr bărbaților. Un decalaj salarial ridicat poate indica faptul că femeile sunt mai concentrate în sectoarele cu salarii mici sau că o proporție semnificativă dintre ele lucrează cu normă parțială.

Pentru a vorbi despre abilitare economică și plată egală, avem nevoie de șanse egale. Or, femeile au mai frecvent întreruperi de carieră - în 2018, o treime dintre femeile angajate din UE au întrerupt lucrul pentru motive legate de îngrijirea copiilor, față de 1,3% dintre bărbați. Atunci când femeile trebuie să-și aleagă ce carieră urmează, acolo unde au această libertate, această alegere este influențată și de responsabilități familiale și de îngrijire.

În România, egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați este reglementată prin Legea nr. 202/2002. Nivelul egalității de gen din România a înregistrat în ultimii 5 ani o evoluție oscilantă, înregistrând unele tendințe pozitive, în domeniul educației sau în ceea ce privește veniturile femeilor, care au dus la reducerea unor disparități de gen, însă mai rămân domenii semnificative unde nivelul inegalității de gen și situațiile vulnerabile cu care se confruntă femeile din România rămân ridicate.

Cred în puterea schimbului de bune practici și cred că sunt țări de la care putem învăța. Este adevărat că în ultimii ani și Republica Moldova a înregistrat progrese privind egalitatea de gen. Însă emigrarea continuă a populației cu vârsta aptă de muncă, având cel puțin 15,5% din moldoveni, care doresc să părăsească țara în următorii trei ani, precum și îmbătrânirea

populației vor aprofunda impactul structurii demografice a Republicii Moldova asupra dezvoltării țării.

În 2021, ponderea femeilor tinere neîncadrate în muncă, în educație sau formare, NEET, a fost printre cele mai ridicate din regiune, de 24%, motive care ne demonstrează cât de importante sunt intervențiile legislative de susținere a femeilor chiar acum.

Pentru diminuarea inegalității de gen pe piața muncii, în mod prioritar autoritățile trebuie să intervină cu o serie exhaustivă de politici publice și programe naționale. Sunt prima femeie reprezentantă a românilor din diaspora și pun umărul la a micșora diferențele salariale și a avea politici prietenoase femeilor și bărbaților români de acasă și de pretutindeni.

După pauză

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Daniel-Codruț Blaga, secretari ai Camerei Deputaților.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimați colegi!

Reluăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 163.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; pauză - până la 11.30; iar de la 11.30 - sesiunea de vot final.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecții în legătură cu ordinea de zi?

Nu există obiecții în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Programul, procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mai multe chestiuni de procedură.

Voi începe prin a vă propune ca programul de lucru de astăzi să fie prelungit până la ora 13.00.

Vă rog să supuneți votului această propunere din partea grupurilor parlamentare care fac parte din Coaliția de guvernare.

Și ulterior voi reveni cu alte chestiuni de procedură.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru de astăzi, până la ora 13.00. Fac eu corectura - de la 13.00 la 13.30 - pauză; și la 13.30 - sesiunea de vot final.

Vot, vă rog.

Cu 138 de voturi pentru, 15 contra, programul de lucru a fost modificat, conform celor susținute de domnul Andronache.

Mai există intervenții pe procedură?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andronache, numai o secundă!

Domnule Prunean, Grupul USR, vă rog, pe procedură.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Da.

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În conformitate cu art. 20 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă aduc la cunoștință retragerea mea din Grupul parlamentar al USR.

Tot astăzi mi-am înaintat demisia din partid.

Le mulțumesc colegilor pentru colaborare și pentru susținerea de până acum și le urez succes pe mai departe!

Mulțumesc.

O voce din sală:

Ia-l și pe Barna!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

Am luat act.

Domnul Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca să aducem, pe ordinea de zi, de la poziția 57, PL-x 333/2021 (Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative), pe poziția 30.

Am consensul liderilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens al liderilor de grup?

În regulă.

PL-x 333/2021, de pe poziția 57, va figura pe poziția 30.

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc.

Există în curs de dezbatere mai multe proiecte importante, în cadrul comisiilor de specialitate sesizate în comun pentru aceste proiecte.

De aceea, domnule președinte, vă rog să supuneți votului să acordăm permisiunea Comisiei pentru industrii și servicii și, de asemenea, Comisiei pentru muncă, să lucreze în paralel cu ședința plenului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru desfășurarea ședințelor Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru muncă, în paralel cu plenul.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Coleșa, aveți puțină răbdare!

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

Da, da, aștept.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 117 voturi pentru, 57 contra, două abțineri, cele două comisii au permisiunea plenului să lucreze în paralel cu plenul.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

V-am spus, domnule Coleșa, să aveți puțină răbdare, vă rog să luați loc în bancă!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleșa, vă rog să luați loc în bancă!

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, vă rog să cereți acceptul plenului pentru ca membrii Comisiei pentru constituționalitate să se întrunească să dezbată PL-x 428/2021 (Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 295 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 10 iunie 2022).

Vă reamintesc faptul că mai avem această săptămână și săptămâna viitoare, din sesiunea aceasta... (Vociferări.) ...deci PL-x 428/2021.

Vă reamintesc faptul că mai avem două săptămâni, deci trei-patru zile din această sesiune și e nevoie să adoptăm toate urgențele Guvernului, și nu numai ale Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru Comisia pentru constituționalitate să-și țină ședința în paralel cu plenul pentru dezbaterea PL-x 428/2021.

Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 61 contra și o abținere. A fost aprobat.

(Domnul deputat Ștefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Popa, stați, că l-am alungat de prea multe ori pe domnul Coleșa.

Domnul Coleșa, pe procedură, vă rog.

Bănuiesc că pe procedură.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu înțeleg de ce nu acordați dreptul la cuvânt în ordinea în care au apăsat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Prima dată, intervențiile asupra programului și ordinii de zi...

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Da, exact...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...și apoi problemele pe...

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...pe program și pe ordinea de zi aveam de gând să... să fac o propunere, în sensul în care nu văd...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Hai, să vă treacă supărarea...

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...nicio grabă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...faceți-o!

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...da... nicio grabă pentru care am lucra și am adopta acest PL-x 428/2021, unul atât de controversat, până la încheierea timpului de lucru.

Ca atare, propun să fie mutat pe ultima poziție pe ordinea de zi acest PL-x 428/2021, de pe poziția 17.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Solicitarea Grupului AUR de mutare a PL-x 428/2021, de pe poziția 17, pe ultima poziție a ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Cu 112 voturi contra, 39 de abțineri și 26 de voturi pentru, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Domnule Popa, vă rog.

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu o intervenție la ordinea de zi.

Și vă rog să supuneți votului să mutăm Pl-x 152/2022, care se află pe poziția 41, să o mutăm pe poziția 11. Este Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Cu grupurile PNL, UDMR am discutat, nu știu restul colegilor dacă sunt de acord. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Nu suntem de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă, nu există consens asupra propunerii dumneavoastră.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Pl-x 152/2022, de pe poziția 41, pe poziția 11.

Vot, vă rog.

Cu 121 de voturi pentru, 53 contra, două abțineri, propunerea a fost aprobată.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai am o intervenție.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

La solicitarea președintelui Comisiei pentru sănătate - am apucat să discut cu câțiva dintre liderii prezenți la momentul respectiv în sală - vă adresez rugămintea, pentru că nu am discutat cu toți liderii de grup, să supuneți votului retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a punctului 44 - PL-x 218/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr.536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății). Este un Proiect de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 29/2022.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci nu aveți consens asupra acestei propuneri.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Poziția 44, și anume PL-x 218/2022, retrimitere la comisie, termen - o săptămână.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 15 contra, 3 abțineri.

Propunerea a fost aprobată.

Stimați colegi,

Mai aveți intervenții?

Nu, nu mai sunt.

Rog stafful tehnic să rearanjeze ordinea de zi conform celor votate mai devreme.

Intrăm în ordinea de zi și începem cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universități COM(2022) 16; PHCD 51/2022.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene, doamna Diana Tușa, vă rog.

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc mult.

Raport privind Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universități COM(2022) 16.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia propune, în principal:

- Susținerea strategiei europene pentru universități;

- Recomandă sprijinirea schimburilor de experiență între statele membre în vederea diversificării studiilor universitare și a creșterii utilizării metodelor de învățare moderne;

- Și subliniază necesitatea finanțării adecvate a universităților din Uniunea Europeană, pentru a pune în valoare potențialul acestora de motor al creșterii economice.

Precizez că opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 iunie anul acesta și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de comisie.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Coleșa.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci avem un proiect de hotărâre privind o strategie europeană pentru universități.

Destul de multe cuvinte frumoase, cum ar fi creșterea calității învățământului universitar și a mobilității studenților și cadrelor didactice, dar avem și nelipsita egalitate de gen, o discriminare așa-zis pozitivă.

Suntem ferm împotriva acestor discriminări așa-zis pozitive, o contradicție în termenii care o definesc, deoarece o discriminare este, principial, o nedreptate și nu poate fi în niciun caz pozitivă, folosită ca normă, ca regulă aplicată în literă, fără niciun discernământ.

Deci acești birocrați ai Comisiei Europene au - doar un exemplu - au... principalul program de finanțare a cercetării și inovării, "Orizont Europa", prin coada de topor binevoitoare a Ministerului Educației, au elaborat un plan de egalitate de gen obligatoriu în toate universitățile și instituțiile de cercetare, care impune o ideologie politică de gen în universități, într-o formă dintre cele mai dure.

Dacă, în schimb, toate aceste lucruri sunt împotriva logicii, iar dacă ne uităm... ele se așază firesc, dacă ne uităm la distribuția pe sexe, în universitățile noastre, a studenților, vom vedea că este semnificativ în favoarea sexului feminin, care depășește cu cel puțin 10 procente pe cel masculin.

Vedem că această distribuție se face în mod natural și nu este nevoie de o cotă de gen sau chiar de sexe.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PSD, vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Întrucât nevoile în materie de competențe evoluează rapid, sectorul învățământului superior trebuie să se adapteze.

Dubla tranziție verde și digitală necesită ca educația, cercetarea și inovarea să fie adaptate exigențelor viitorului, în strânsă cooperare cu industriile conexe și cu părțile interesate, și ca inegalitățile semnificative în ceea ce privește competențele digitale de pe teritoriul Uniunii Europene să fie depășite.

Studenții și personalul din toată Uniunea Europeană trebuie să dispună de competențe verzi și digitale pentru viitor, iar inovarea și potențialul tehnologic al universităților trebuie să fie puse în practică pentru a face față provocărilor societale conexe.

Inițiativele emblematice ale Uniunii vor contribui la crearea unui cadru pentru cooperarea europeană în sectorul învățământului superior. Ele vor contura o veritabilă identitate europeană, aducând cooperarea transnațională la un nivel mai înalt.

În acest context, este important să se depună eforturi comune intense la nivelul Uniunii pentru a identifica cele mai bune practici de ocrotire a valorilor academice și democratice fundamentale, precum și de promovare a autonomiei universitare.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea COM(2022) 16 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Năcuță Sorin, Grupul PNL.

Domnul Sorin Năcuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Obiectivul strategiei europene pentru universități este de a dezvolta o dimensiune cu adevărat europeană în sectorul de învățământ superior, care are o poziție unică în domeniul educației, cercetării, inovării, jucând un rol important în societate și economie.

Strategia propune un set de acțiuni importante pentru a sprijini universitățile, inclusiv cele din România, în vederea atingerii unor obiective.

Se propune, astfel:

- Elaborarea unui statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior, care să le permită acestora să își pună în comun resursele, capacitățile, punctele forte, cu un proiect-pilot, Erasmus+, începând din 2022;

- Introducerea unor diplome europene comune pentru recunoașterea calificativelor obținute de studenți în învățământul superior și pentru a reduce birocrația în ceea ce privește realizarea programelor comune;

- Extinderea utilizării legitimației europene de student prin lansarea unui identificator european unic al studenților, disponibil pentru toți studenții din universitățile din Europa, până la jumătatea anului 2024;

- Dezvoltarea unui sistem european de asigurare și recunoaștere a calității calificărilor, iar aceste calificări să fie digitalizate și recunoscute automat în întreaga Europă.

Având în vedere importanța implementării acestor principii în domeniul educațional din România, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestei opinii.

Mulțumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ciubuc, deputat neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul României, în speță, Camera Deputaților, nu vine decât să ne confirme și să ne sublinieze încă o dată că se urmărește federalizarea Europei și se urmărește ca România să facă parte din Statele Unite ale Europei.

Stimați colegi,

Cu toții știm că mediul universitar din România are autonomie specială și specifică. Nu putem noi accepta ca niște funcționari și niște birocrați de la Bruxelles să vină să intervină în mediul universitar din România.

Sunt sigur că profesori universitari și mediul academic din România pot negocia cu alte universități pentru a reduce birocrația și recunoașterea diplomelor.

Și eu consider că acest comunicat nu vine decât să se implice în autonomia universităților din România și consider că acest comunicat nu trebuie să fie adoptat.

Pentru că, pas cu pas, noi adoptăm comunicate europene și renunțăm atât la suveranitatea României, cât și la autonomia universitară, în acest caz.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Grosaru, un singur deputat neafiliat vorbește.

Domnul Gheorghe Andrei?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Până la urmă, este vorba de o comunicare a Comisiei Europene, și nu de un proiect de lege care presupune efecte juridice directe în România.

Eu nu m-am uitat, sincer să fiu, pe acest document, dar vă spun foarte sincer că nimeni nu pune în discuție suveranitatea României, integritatea României, identitatea națională și alte lucruri pe care le-am auzit aici.

Deci nu se pune problema de "Statele Unite ale Europei" ori o chestiune de felul acesta. Și atâta timp cât există Partidul Național Liberal în Parlamentul României, România nu va face parte din nicio formă de federalizare transnațională și, cu atât mai puțin, un astfel de document ar putea să presupună un astfel de lucru pentru România.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare COM(2022) 133; PHCD 52/2022.

Doamna Tușa, vă reinvit la microfon, pentru hotărâre, vă rog.

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare COM(2022) 133.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susținut Comunicarea referitoare la garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare;

- A recomandat sprijinirea mai puternică, la nivelul Uniunii, a lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente, a micilor producători și a piețelor locale;

- A recomandat sprijinirea diversificării culturilor agricole, pentru a se asigura cetățenilor un raport echilibrat de fibre, vitamine și minerale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 iunie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, vă supun aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Către o economie verde, digitală și rezilientă: modelul nostru european de creștere COM(2022) 83; PHCD 55/2022.

Doamna Tușa, înapoi, vă rog, la microfon.

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Către o economie verde, digitală și rezilientă: modelul nostru european de creștere COM(2022) 83.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, precum și proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susținut Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Către o economie verde, digitală și rezilientă: modelul nostru european de creștere;

- A recomandat consolidarea politicii de convergență a Uniunii, pentru a se asigura succesul tranziției ecologice și digitale;

- A recomandat, de asemenea, fructificarea cât mai largă a oportunităților acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană, cu participarea echilibrată a tuturor statelor membre.

Precizez faptul că opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 iunie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, vă supun aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PNL, doamna Christine Thellmann.

Aveți astăzi chef de vorbă, doamnă, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Unul dintre efectele pandemiei de COVID-19 a fost cel referitor la accelerarea transformării digitale a societăților.

Totodată, pandemia a evidențiat importanța tehnologiilor digitale pentru creșterea economică viitoare a Europei.

Astfel, la 9 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat viziunea și perspectivele Uniunii Europene pentru transformarea digitală a Europei până în 2030, prin intermediul propunerii "Busola pentru dimensiunea digitală 2030".

Un alt document care confirmă obiectivele digitale pentru 2030 este propunerea de decizie privind instituirea programului de politică pentru 2030 - Calea către deceniul digital.

În completarea celor două documente amintite, documentul european aflat în dezbatere astăzi reamintește obiectivele comune pe care Uniunea Europeană și statele membre s-au angajat să le îndeplinească în ceea ce privește tranziția ecologică și digitală și consolidarea rezilienței sociale și economice.

Transformarea economică a Uniunii Europene prin tranziția ecologică și digitală se va baza deopotrivă pe investiții și reforme. Acestea pot contribui pozitiv la sustenabilitatea datoriei, în măsura în care sunt de înaltă calitate și susțin creșterea.

Strategiile de succes de reducere a datoriei ar trebui să se concentreze pe consolidarea fiscală, calitatea și compoziția finanțelor publice și promovarea creșterii.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Coleșa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar două vorbe. Suntem asaltați de aceste proiecte de hotărâre în care vedem tot timpul tranziție digitală, tranziție verde, tranziție digitală. Doar digital și verde ajungem să vedem, confundând în final, după cum am văzut în pandemie, digitalizarea cu un scop în sine, cu distrugerea învățământului, și nu folosind-o ca pe o unealtă, iar în privința tranziției spre economia așa-zis verde, bineînțeles că suntem de acord cu reducerea poluării obiective, reducerea poluării aer, sol și apă, dar în niciun caz nu suntem de acord cu acele pacte verzi, acele "Fit for 55" care înseamnă sinucidere economică, sinucidere socială, măsuri economice fără nicio legătură cu realitatea și cu economia, cu randamentele tehnice, cu orice logică vreți dumneavoastră, decât cu o logică verde neomarxistă. Cam atât.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul deputat neafiliat Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu o mică corecție: mi-ați atribuit o calitate pe care nu o am.

În primul rând, dacă discutăm despre modelul de creștere europeană, trebuie să ne gândim că mai avem foarte mult de recuperat pentru a ajunge la media măcar de dezvoltare europeană. Vorbim despre niște... Dacă ne uităm în comunicarea respectivă o să vedem că avem niște parametri la care încă nu am ajuns. Este văd că o obișnuință, deja a intrat în obișnuința noastră... de a vorbi la modul general despre anumite valori și anumiți parametri la care nici măcar până la jumătate nu ajungem.

Lucrurile pleacă de la firul ierbii și astfel lucrurile trebuie înțelese mult mai bine, pentru că pentru a construi o economie rezilientă, digitală, așa cum ne dorim, trebuie să plecăm exact din vecinătatea noastră, exact în imediata noastră apropiere.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, eu nu v-am acordat nicio calitate, alții v-au luat-o.

Stați o secundă!

Și vă recomand cu căldură o lectură care se numește: "Alexandru Lăpușneanu", pentru o maximă celebră.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, pe procedură.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule președinte,

Am citit de toate, să știți! Și Vlahuță, și povești! Aud povești peste tot! Când e poveste, e poveste și m-am ce să-i fac!

Când este vorba de respectat legea, aici sunt foarte atent.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă COM(2022)140; PHCD 56/2022.

Ce surpriză!

Doamna Tușa, vă rog.

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc mult.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă COM(2022)140.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, precum și nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal Comisia pentru afaceri europene a susținut obiectivele și măsurile propuse pentru asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă, a recomandat încurajarea adoptării de standarde voluntare de proiectare ecologică, a recomandat un cadru de politică normativ și administrativ pentru reducerea impactului creșterilor de prețuri asupra consumatorilor și adoptarea de stimulente pentru tehnologiile economiei circulare.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei din data de 15 iunie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Zoltán Zakarias, Grupul UDMR, la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Zakarias Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Asistăm în ultimul timp la un set de proiecte de strategii care vizează sustenabilitatea.

La acest proiect de strategie vizând produsele sustenabile trebuie să observăm că după o relaxare de mai multe decenii în favoarea promovării exacerbării consumului se pare că revenim la niște norme care... mai ales în spațiul nostru european era o idee generală și o normă, ca să zic așa, privind produsele sustenabile. Am putea numi această strategie și pentru a redeveni normă produsele sustenabile.

În acest sens, considerăm oportună introducerea acestei strategii și sperăm că implementarea ei va fi pe măsură.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Așa, într-un scurt rezumat, acest COM pleacă de la un pachet de inițiative al Comisiei Europene, lansat în martie acest an, cu privire la trecerea de la economia tradițională la economia circulară, la o economie decuplată de consumul de energie major și de resurse, și, evident, ca bunurile fizice să devină ecologice, circulante și eficiente pe piață, ducând și spre protejarea sănătății oamenilor.

Prin măsurile luate deja în anul 2021, prin această proiectare ecologică, s-a reușit să se ajungă la economii majore - 10% din consumul anual de energie -, iar prin noul plan, până în 2030, se dorește să se ajungă la o economie de 150 de miliarde de metri cubi, practic ceea ce ar fi echivalentul a ceea ce importă Uniunea Europeană astăzi.

Pe cale de consecință, Partidul Național Liberal va susține și va vota acest COM.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Dan-Cristian Popescu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Pentru ca Uniunea Europeană să reușească să realizeze tranziția către o economie circulară, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, neutră din punct de vedere climatic și nepoluantă, precum și să-și reducă dependența în materie de energie și de resurse, avem urgent nevoie de o nouă abordare a modului în care concepem, producem și utilizăm produsele.

Uniunea Europeană stabilește deja cerințele minime de mediu pentru anumite produse sau sectoare, cum ar fi produsele cu impact energetic, ambalajele și substanțele chimice. Aceste cerințe au contribuit la reducerea substanțială a amprentei de mediu și climatice a Uniunii Europene, inclusiv a consumului de energie.

Uniunea Europeană va promova această abordare și la nivel internațional, consolidând astfel sustenabilitatea și reziliența lanțurilor valorice globale.

În acest cadru, sunt esențiale recomandările pentru aplicarea Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile și eforturile educative pentru înțelegerea informațiilor privind mediul, care contribuie la adoptarea unei conduite de afaceri în care reducerea presiunilor asupra mediului este o prioritate.

Susținem, de aceea, adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea COM(2022)140 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aici este o problemă mai mult de marketing.

În primul rând, discutăm despre niște lanțuri care deja au fost formate.

Revin la ceea ce spuneam și mai devreme. În primul rând, ca să putem să construim, să ajungem până acolo, ca să putem să folosim aceste lanțuri formate de către companiile producătoare de anumite produse, care să susțină într-adevăr viața - și este vorba despre produsele de bază - trebuie să plecăm, cum spuneam, de la firul ierbii, trebuie să construim această modalitate de vânzare, de a sprijini și de a construi practic rețelele și de distribuție, și rețelele de producție, să le construim practic de la zero. Când vom înțelege că lucrurile astea se fac pas cu pas, din imediata noastră apropiere, atunci vom intra exact pe linia care trebuie și pe linia crescătoare.

Fac referire aici și la aspectul că vremurile acestea sunt niște vremuri care creează oportunități și au creat o oportunitate. Oportunitatea cea mai mare a noastră acum, la ora actuală, la momentul în care vorbesc, este că avem posibilitatea și puterea să renegociem tot ceea ce înseamnă resurse, și nu mă refer la resurse umane, chiar și acestea se pot renegocia, adică renegocia valoarea lor, nu la resursa de timp, cât la resursele naturale.

Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Înainte de a trece la următorul punct, dați-mi voie să-i salut cu cel mai mare drag pe elevii olimpici din județul Hunedoara, Comuna Băcia. Pe lângă faptul că sunt frumoși, sunt și deștepți.

Bine ați venit la Camera Deputaților! (Aplauze.)

Domnule primar Florin Alba, felicitări pentru ideea de a-i aduce aici!

Dragi copii, o vacanță binemeritată și frumoasă vă dorim!

Mergem mai departe.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 54/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Există obiecții de ordin general? Nu.

Dacă la titlu aveți obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru realizarea capabilității operaționale aeriene de tranziție prevăzută în Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului "Avion multirol al Forțelor Aeriene"; PL-x 370/2022. Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea Guvernului dorește inițiatorul? Nu.

Comisia pentru apărare, vă rog, raportul.

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru realizarea capabilității operaționale aeriene de tranziție prevăzută în Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului "Avion multirol al Forțelor Aeriene"; PL-x 370/2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare realizarea capabilității operaționale aeriene de tranziție prevăzută în Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul Programului "Avion multirol al Forțelor Aeriene", prin atribuirea contractelor de achiziție pentru pachetul de 32 de avioane de la Guvernul Regatului Norvegiei, a pachetului de bunuri și servicii complementar de la Guvernul Statelor Unite ale Americii și atribuirea contractelor necesare instruirii personalului navigant.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării avizează proiectul.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul de lege în ședința desfășurată în data de 20 iunie 2022.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită un raport de adoptare a acestui proiect în forma transmisă către Biroul permanent.

Fac și precizarea că în raport cu obiectul și conținutul său proiectul face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Forțele Aeriene Române contribuie la asigurarea securității României, executând permanent apărarea spațiului aerian, atât național, cât și spațiului aerian NATO pe timp de pace, cât și sub comanda NATO, concomitent cu generarea sau regenerarea forțelor pentru pregătirea în vederea executării misiunii de luptă la criză și în război.

Noi, politicienii, trebuie să le spunem cetățenilor care ne-au votat că atunci când achiziționăm astfel de capabilități militare sunt achiziționate cu niște scopuri foarte precise.

Și astăzi vă spun de la pupitrul Parlamentului faptul că Guvernul României a semnat la nivel de Guvern un contract care va fi nu benefic, ci extrem de benefic pentru tot ceea ce înseamnă securitatea cetățenilor români.

Conform deciziei CSAT S70 din 2012, capabilitatea Forțelor Aeriene Române va crește semnificativ. Mai precis, România va mai cumpăra două escadrile de avioane, în condiții excepționale de funcționare, cu o durată de viață de până la 10 ani, avioane care vor fi modernizate pe teritoriul statului român. Pe lângă aceste escadrile, România va mai cumpăra, va mai achiziționa și un pachet de bunuri și servicii care să servească vechii escadrile de F16. Practic, vom ajunge la trei escadrile de F16. Într-un an de zile, așa cum și-a asumat Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale, vom scăpa practic de ceea ce înseamnă MIG-21, niște avioane bune, de altfel, dar destul de vechi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Apropiați-vă de final, domnule deputat!

Domnul Pavel Popescu:

... și vom intra în rândul țărilor NATO, având o capabilitate aeriană, aș spune eu excelentă.

În economia României banii se vor întoarce prin modernizarea acestor avioane pe teritoriul statului român.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc.

Și Grupul PNL susține în totalitate acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Nicu Fălcoi, Grupul USR.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înainte de a fi politician am fost pilot de vânătoare. Asta face ca și acum, când sunt politician, să fiu foarte apropiat de acest corp de elită al oricărei armate din lumea asta și să știu foarte bine care este situația aviației românești.

Mulți poate vă întrebați: e suficientă achiziționarea acestor avioane care nici măcar nu sunt noi? Nu, nu este suficientă!

Nu o să rezolvăm definitiv problema apărării spațiului aerian românesc cu aceste avioane. O să avem nevoie de altceva în viitorul foarte apropiat. Dar în acest moment e singura soluție viabilă. În acest moment România are nevoie de niște avioane care să contribuie la securitatea spațiului aerian românesc și NATO, în același timp.

Grupul USR va susține și va vota în totalitate acest proiect, pentru că piloții români au nevoie de aceste avioane. Au nevoie tocmai pentru a face trecerea către avioanele de generația a 5-a și pentru că sunt 32 de avioane și poate mulți dintre dumneavoastră știți că atunci când vorbim de avioane, de tehnică militară, în general, nu te duci la supermarket și le iei de pe raft și îți vin toate odată. Ele vin pe rând și în timp foarte lung. Ei, acestea vor veni destul de repede în țară și, dacă ne mișcăm și responsabilii noștri vor face tot ce este omenește posibil, vom avea și piloții pregătiți într-un timp relativ scurt pentru a putea face trecerea pe aceste avioane.

Prin urmare, repet, voi vota cu inima deschisă acest proiect de lege, pentru că știu cât de necesare sunt aceste avioane.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ganț, din partea Grupului minorităților.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș începe prin a spune că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota evident în favoarea acestui proiect. Suntem convinși de această necesitate, dincolo de angajamentele pe care România și le ia, ca aliat în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Avem în vedere, în primul rând, interesul nostru național, siguranța țării noastre și, în consecință, nu există niciun dubiu asupra utilității acestui demers.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Chelaru Mircia.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca și colegul nostru parlamentar Fălcoi, iau cuvântul prin a mă obliga, în același timp, să scot în evidență necesitatea stringentă a achiziționării acestei capabilități operaționale pentru aviația României, aviația de luptă. Probabil că trebuia cu mult timp înainte să o facem, însă eu vreau să scot în evidență două aspecte. Primul este acela al situației geostrategice și a tensiunilor, nu numai regionale, ci chiar continentale, pentru care România este găsită cu o flotilă veche de peste 50 de ani. Este vorba de renumitele MIG-uri. Adică, coeficient și capabilitate de luptă aproape zero.

Am auzit în spațiul public numeroase comentarii, vezi Doamne, că suntem locul în care se deversează second-hand-ul.

Da, când te duci la piață și vezi second-hand-ul îți vine să-ți iei lumea în cap. Aici nu se pune problema de a fi achiziționat avioane cu capabilități de mâna a doua. Ele sunt în așa-zisul full-option capabile să producă aceeași valoare tactică în câmpul operativ sau în câmpul tactic al celui românesc.

2. Este nevoie să compatibilizăm armata noastră, în cadrul procesului de interoperabilitate, cu aceleași tipuri de arme, indiferent că sunt aeriene, sunt navale sau alte tipuri de arme sau sisteme de arme supra și hipermoderne.

A face acest pas, la ora actuală, înseamnă că România se angajează pe mai departe în a intra într-adevăr cu o categorie de forțe aeriene, soră geamănă cu cele ale marilor state care constituie nucleul dur al Alianței Nord-Atlantice.

Închei prin a felicita conducerea armatei, în primul rând. Discuțiile de ieri, din Comisia pentru apărare, au fost lămuritoare și mă bucură că am văzut, în același timp, chiar cu unele observații, o unanimitate, ceea ce înseamnă că, dragii mei, în ceea ce privește securitatea națiunii române, avem o unanimitate deplină și un consens.

Vă mulțumesc.

AUR va vota, în integralitatea sa, această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Încerc să păstrez un echilibru. Sunt doi colegi înscriși din partea deputaților neafiliați.

Domnule Tobă, vă rog.

Domnul Francisc Tobă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că un coleg distins a fost aviator pe avioane de vânătoare. Eu am condus patru ani ROMAERO. Știu ce înseamnă mentenanța unui avion.

Vă aduc aminte că ministrul Tinca a semnat un contract pentru 12 Hercules-uri. Au ajuns patru în România, mai funcționează unul singur, restul au fost canibalizate.

Îmi pun întrebarea: de ce din nou este ocolită Legea offset-ului, de ce din nou România nu beneficiază de Legea offset-ului, pentru că avem capabilități să intrăm în relații de cooperare tehnică și tehnologică cu orice furnizor de echipamente militare.

Acest subterfugiu, guvern la guvern, de fapt ne face să fim o simplă piață în care luăm nu second-hand-uri, să nu le spunem second-hand, dar sunt avioane despre care ni se spune că vor avea viață zece ani.

Distinși colegi, știți în ce se măsoară viața unui avion? În numărul de ore de zbor pe care este capabil să le execute, că dacă stă zece ani la sol și nu are ore de zbor, ăla nu mai este avion.

Pregătirea piloților este o pregătire care durează și ne costă tot pe noi.

Și ultima problemă pe care mi-o pun întotdeauna: de ce nu ne orientăm către industria aeronautică europeană? De ce trebuie neapărat să luăm dintr-o anumită zonă? De ce nu intrăm în parteneriate strategice în zona tehnologiilor militare cu state din Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană ne scoate cartonașe galbene, roșii și așa mai departe, dar noi nu intrăm în cooperare în zona de industrie de apărare.

După mine, este o afacere proastă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor, stimați colegi, din partea... (Vociferări.)

Stimați colegi,

Suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Dacă i-am salutat pe cei din stânga, trebuie să-i salut și pe copilașii din dreapta, din județul Bacău, Comuna Găiceana.

Bine ați venit, dragi copilași, la Palatul Parlamentului! (Aplauze.)

Sper să ne molipsească veselia voastră!

Mergem mai departe.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate; PL-x 479/2021.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele inițiatorului.

Domnul Aurel George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății susține proiectul de lege în forma adoptată de Senat, principalele aspecte vizate fiind referitoare la procesul de reacreditare a unităților sanitare, care va începe cu cel puțin șase luni înainte de încetarea valabilității acreditării, iar procesul de evaluare al acreditării nu se poate extinde mai mult decât pe 12 luni de la încetarea valabilității acreditării.

Solicităm adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu există înscrieri la cuvânt.

Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Tătaru, vă rog.

Înainte de a-l trimite la votul final, vă rog, raportul.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, trimis cu adresa PL-x 479/2021 din 18 octombrie 2021.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătății.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2021.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc și vă mărturisesc că sunt profund impresionat de cadența cuvintelor. Eu, fiind ardelean, nu am asemenea capabilități.

Acum cu adevărat proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere; PL-x 98/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Proiectul de lege are ca obiect crearea cadrului legal, prin transpunerea Directivei 520 din 2019, în vederea asigurării interoperabilității sistemelor de tarifare rutieră electronică pe întreg teritoriul Uniunii Europene și facilitării schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere.

Lipsa interoperabilității reprezintă o problemă semnificativă în cazul sistemelor de taxare rutieră electronică în care taxa rutieră datorată este legată de distanța parcursă de vehicul.

Pentru a soluționa problema executării la nivel transfrontalier, în caz de neplată a unei taxe rutiere, dispozițiile privind schimbul transfrontalier de informații trebuie să se aplice tuturor acestor sisteme de taxare rutieră electronică.

Scopul urmărit de Directiva 520 din 2019 este acela de a asigura utilizarea pe scară largă a sistemelor de tarifare rutieră electronică în statele membre și țările învecinate și să existe pe cât posibil sisteme interoperabile fiabile, ușor de utilizat și eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să permită dezvoltarea viitoare a politicilor de tarifare rutieră la nivelul Uniunii și evoluțiile tehnice viitoare.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ în forma adoptată de Guvern.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Comisia pentru transporturi și infrastructură sau Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, vă rog, raportul.

Domnule Sărmaș, vă rog.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere

În temeiul dispozițiilor art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 martie 2022.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Nu o să reiau toate cele spuse de reprezentantul Guvernului, menționez doar că proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii au dezbătut inițiativa legislativă în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au examinat proiectul de lege în ședința din 12 aprilie 2022. La lucrările ședinței au fost prezenți deputații conform listei de prezență.

Membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au dezbătut proiectul de lege în 18 mai 2022.

În conformitate cu prevederile art. 56 și 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiilor a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnul Gábor Sándor, secretar de stat.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Grosaru Andi-Gabriel, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege este puțin cam, să spunem, prea rapid pus pe ordinea de zi. Sunt lucruri - noi avem o vorbă, am pus căruța înaintea cailor.

Este bine-venită cooperarea polițienească pe aspecte ce țin de neplata tarifelor la infrastructura rutieră.

Dar, în primul rând, noi ca să putem să facem și să ajungem să putem să ne dăm seama despre modul în care poate să fie fluidizat acest aspect, ca să nu reprezinte un impediment în circulația rutieră, trebuie să dezvoltăm infrastructura noastră rutieră.

În ceea ce privește neplata tarifelor, ține de drept contravențional și este vorba despre dreptul contravențional al fiecărei țări unde șoferul și conducătorul auto a săvârșit contravenția. Nu este vorba despre o infracțiune, ca să putem să ajungem la aspecte ce țin de cooperarea aprofundată polițienească.

Opinia personală este că este puțin prematur acest proiect de lege de luat în discuție și pus pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doar cu o mențiune - era vorba despre boi, și nu despre cai.

Nemaifiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014-2020; PL-x 197/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Raportul, Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație, vă rog.

Domnule Avrămescu, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate prin adresa PL-x 197/2022 spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014-2020.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 aprilie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

De la Mediaș și de la PNL, doamna Christine Thellmann, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

În 2015 s-a stabilit cadrul financiar general, prin Ordonanța Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", precum și a plăților în avans și contribuției publice naționale aferente acestei asistențe.

Aplicarea prevederilor acestei ordonanțe a asigurat un management financiar eficient al fondurilor din programele "Cooperare teritorială europeană", precum și cadrul legal necesar implementării mecanismelor și de retragere și recuperare din program.

Am participat la dezbaterile pe acest proiect de act normativ în ședința comună a Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru buget, finanțe, care a avut loc acum câteva săptămâni.

În baza acestei legi, se acordă pentru partea română posibilitatea suportării de la bugetul de stat a unei părți din cofinanțare, care trebuie asigurată de stat.

De asemenea, prezentul act normativ reglementează și modul de realizare a transferului de fonduri din alocarea financiară nerambursabilă de la Uniunea Europeană și din cofinanțare, de la bugetul de stat, de la Autoritatea de Management sau Autoritatea Națională, la beneficiar.

Practic, această lege va facilita accesarea fondurilor europene și cofinanțarea acestor proiecte.

Este o lege care a dat curaj liderilor locali să investească în comunitățile lor, prin folosirea banilor europeni de care țara noastră poate beneficia pentru dezvoltare.

Mulțumesc frumos.

PNL va vota pentru acest proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt și nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind modificarea anexei nr. 1¹ la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă - București; PL-x 220/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Guvernul României, în calitate de inițiator.

Vă rog, domnule secretar de stat, pe scurt.

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se propune modificarea calendarului de implementare, astfel încât să se evite anumite blocaje.

Menționăm că programul este în fază de pregătire, începută în 2021, și au fost demarate activități de obținere a avizelor, acordurilor, autorizațiilor necesare.

De asemenea, programul strategic va cuprinde și realizarea conexiunilor terestre, care va asigura accesul în zona de est a aeroportului, respectiv realizarea conexiunii pentru două moduri de transport - rutier și feroviar.

Realizarea lucrărilor propuse conferă siguranță în exploatarea infrastructurii aeroportuare, precum și conformarea cu cerințele regulamentelor UE.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Comisia pentru transporturi și infrastructură, raportul.

Domnule Buican, vă rog.

Domnul Cristian Buican:

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea anexei nr. 1¹ la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă - București

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru transporturi a fost sesizată pentru dezbatere pe fond.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, Grupul AUR, domnul Axinia George, vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum se numește un stat care are nevoie de 21 de ani să extindă un aeroport? Un stat eșuat, cum ar spune președintele nostru.

Ați avut nevoie de 15 ani pentru PUZ, SF, documentație tehnico-economică și exproprieri în cadrul Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Dezvoltarea aeroportului trebuia finalizată în anul 2022.

Prin ordonanța pe care o votăm astăzi, ne propuneți să amânăm cu 6 ani termenul de finalizare, de obținere a avizelor, acordurilor, autorizațiilor, respectiv pentru lucrările efective de infrastructură.

Acest calendar decalat denotă lipsa de consecvență a guvernelor succesive, în abordarea proiectelor, dar și dezinteres, lipsă de profesionalism în rezolvarea unei probleme de mare impact pentru români, în ceea ce privește traficul aerian internațional de mărfuri și de pasageri.

Fiindcă nu vrem să fim acuzați că ne opunem dezvoltării infrastructurii Aeroportului Internațional Henri Coandă, AUR votează pentru prelungirea cu 6 ani a termenului de implementare a etapei a III-a din strategia de dezvoltare a celui mai mare aeroport din România.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul PNL, Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Aeroportul Henri Coandă - Otopeni - deoarece se găsește în Otopeni, iar nu în București, iar prin 2004 denumirea i-a fost schimbată în mod arbitrar de Guvernul Năstase, de atunci, în Aeroportul Henri Coandă București, fără Otopeni, deși, iată, la Băneasa, care este un cartier al Bucureștilor, încă mai este denumirea de Aurel Vlaicu Băneasa București - este strategic pentru întreaga Românie. Este unul din acele obiective naționale de maximă importanță pe care trebuie să le tratăm cu tot interesul și să nu le lăsăm de la o guvernare la alta, așa cum s-a întâmplat cu demararea acestor investiții de extindere, modernizare și dezvoltare a infrastructurii aeroportuare naționale.

Dacă mă uit atent, el era considerat în anul 1999 unul dintre cele mai bine pregătite aeroporturi din această regiune a Europei. Pe timpul acela, țin minte, mergeam în Aeroportul Otopeni și mă simțeam mai bine decât în orice magazin din București, arăta mai bine decât orice mall. Acum, din păcate, din pricina acestei lipse de investiții, a ajuns să arate precum o autogară - este supraîncărcat, este administrat într-un mod care nu mai face față în niciun fel cerințelor aeroportuare din 2022. Și, din păcate, aceste investiții au tot fost amânate. Și vedem acum că, în sfârșit, se preconizează pornirea fazei a III-a, reprezentând realizarea lucrărilor din Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare - dezvoltarea infrastructurilor de transport terestru; dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de pasageri și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri și poștă - cu un decalaj de 6 ani.

Iată cu câte speranțe a pornit în 1999 acest proiect care ar fi trebuit să fie de mult timp gata!

Între 2014 și 2019...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...procedurile au...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizați.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...trenat. Din păcate, s-au încheiat târziu și exproprierile.

Și vreau să vă mai spun câteva date, iată:

Aeroportul a ajuns astăzi la cifre record în ultimii ani - în 2019 au fost 14.707.376...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...de călători; în 2018 - 13.819.000 de călători; iar în primele 4 luni ale anului 2022, profitul aeroportului a fost...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...de 16 milioane de euro.

Așadar, haideți să modernizăm Aeroportul Otopeni, cel mai important aeroport al României!

PNL va susține această...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...inițiativă și sper că și Guvernul se va mișca în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaților neafiliați, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Sincer, nu vă e puțin jenă? Chiar nu vă e puțin jenă să veniți să vă lăudați cu aceste lucruri?

Hai să vedem un pic cum stau lucrurile!

În 2008, MasterPlanul era adoptat în timpul în care la Ministerul Transporturilor era Ludovic Orban. De atunci încoace s-au tot amânat lucrurile, până la - culmea, în perioada pandemiei, ni se explică că n-au putut să circule hârtii, adică electronic, să schimbe informații, să pregătească documentele necesare studiilor de fezabilitate.

Chiar nu vă e puțin jenă, sincer?

De ce nu ne cereți 60 de ani? Să intrăm în pământ cu totul, ca să nu mai vedem nici măcar investiția terminată.

Cum puteți cere... (Vociferări.) ...după ce vedeți tot calendarul de care v-ați bătut joc? Inclusiv în problema retrocedării, pe care trebuie să o rezolvați! Că așa, cereți-ne 60, 160 de ani, dacă nu sunteți în stare să le rezolvați! De ce ne cereți 6? (Vociferări.)

Dacă tot nu puteți face, nu mai bine acceptați că nu sunteți capabili și lăsați pe alții care pot?

Cum puteți cere încă o amânare de 6 ani, sub niște motive ridicole, că n-ați putut să schimbați documente, să pregătiți ce era de pregătit, în perioada pandemiei? Dar salariul vi l-ați luat? Indemnizațiile le-ați luat? În perioada pandemiei? A fost bine? (Vociferări,) Dar treabă nu se putea face, că era pandemie.

Deci este un eșec acest proiect, într-adevăr, strategic, Aeroportul Internațional Henri Coandă. Este un eșec al modului în care persoane puse pe salarii mari în instituții publice vin să-și caute scuze și să ne ceară încă 6, încă 60 și încă 160.

Foarte rușinos! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nemaifiind înscrieri la cuvânt și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; Pl-x 152/2022.

Dacă din partea inițiatorilor?

Domnul Dunava, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă a fost semnată de peste 80 de parlamentari, alături de parlamentarii de Bacău, care au inițiat acest proiect.

Practic, prin acest proiect se corectează și se completează Codul administrativ.

Începând cu promulgarea acestei legi, după ce o vom vota astăzi în plen, viceprimarii vor beneficia și ei de vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.

Sper că acest proiect va fi votat astăzi cu unanimitate în plenul Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru muncă și protecție socială sau Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Vă rog, domnule Avrămescu, nu vă pot opri, astăzi ați fost de dimineață...

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Asta e, dacă doamna...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pe baricade.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, prin adresa Pl-x 152/2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, de adoptare a propunerii legislative cu amendamente, admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Doamna Hărătău, la dezbateri generale?

Vă rog.

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal susține Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; Pl-x 152/2022; lege organică. Aceasta se referă la mandatul viceprimarului.

Considerăm că și viceprimarul trebuie să beneficieze de dreptul privind vechimea obținută în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.

Totodată, susținem dreptul la recunoașterea vechimii în muncă, în specialitate și în grad profesional. Prin această modificare legislativă dorim să aplicăm principiul echității la locul de muncă, prin care să se asigure echilibrul de reglementare și un tratament egal.

Echitatea este balanța dintre atribuțiile, îndatoririle, alături de contribuția angajatului la locul de muncă și obligațiile pe care angajatorul le are față de acesta, de la partea salarială și până la beneficiile de drept cuvenite în urma muncii prestate de acesta.

Argumentul nostru principal este că viceprimarul are un rol esențial în bunul mers al lucrurilor din cadrul unei unități administrativ-teritoriale.

De altfel, adesea îndeplinește o parte din atribuțiile unui primar, dar nu dispune de aceleași drepturi, deși în anumite circumstanțe poate deveni un înlocuitor de drept.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, domnul Seidler Cristian, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Se va fi rezolvat prin acest proiect de lege și vechimea viceprimarilor. Foarte bine! Dar rămâne vechimea în domeniul studiilor absolvite, înțelegeți? Deci dacă un individ, cetățean, cetățeancă, are studii de veterinar, de medic, de inginer mecanic și câștigă un mandat, de primar, de viceprimar, de președinte de consiliu județean, de vicepreședinte de consiliu județean, pe durata mandatului îi va curge vechimea în domeniul studiilor absolvite, fără nicio legătură cu activitatea sa. Asta este aberația care există deja în Codul administrativ.

În orice caz, veți fi rezolvat și vechimea în muncă pentru viceprimar.

Nu mai există niciun argument, așadar, pentru pensiile speciale ale aleșilor locali! Niciodată n-a existat, textul e neconstituțional, ne-a spus Curtea Constituțională - sigur, într-un alt proiect de lege -, și vă faceți că același text, pus într-o nouă ordonanță, nu e la fel de neconstituțional.

Dar dacă tot vorbim despre pensiile speciale, dragi membri ai Coaliției PSD-PNL-UDMR, nu doriți, cât mai avem sesiune parlamentară, să convocați un Birou permanent reunit, să avem în sfârșit un plen reunit, Comisia de statut să dea un raport din timp și să facem ceea ce Curtea Constituțională ne-a cerut pe Statutul parlamentarilor, să abrogăm în sfârșit pensiile speciale ale parlamentarilor?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E o minciună!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Haideți să facem ceea ce Curtea Constituțională ne cere să facem!

Haideți, cu ocazia acestui proiect de lege, să eliminăm pentru totdeauna din legislație pensiile speciale ale aleșilor locali! Așa poate veți avea ceva credibilitate atunci când spuneți că vreți să eliminați pensiile speciale, dar, în realitate, acțiunea se vede de la o poștă distanță, pentru că lipsește cu desăvârșire. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ce păcat, câteodată, că nu pot să mă exprim de la acest microfon!

Domnule Solomon, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Puteți să apăsați butonul, să vorbiți de-acolo!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Vă rugăm, domnule președinte.

Domnul Adrian Solomon:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu are nicio legătură inițiativa de astăzi cu ce a vorbit antevorbitorul meu. Pentru că nu vorbim de pensii speciale aici, vorbim despre o prevedere, pe care atât Statutul aleșilor locali, cât și Legea nr. 215/2001 o conțineau. În momentul emiterii Ordonanței de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, aceste prevederi au fost scăpate la tehnoredactare, probabil, și, între timp, niște viceprimari și vicepreședinți s-au autosesizat că în țară sunt cazuri de oameni care nu-și pot folosi vechimea în specialitate, așa cum știau că au dreptul să o facă.

Nu numai că e necesară această prevedere - și asta pentru că trebuie să atragem în administrația publică locală și profesioniști, trebuie să avem și oameni bine pregătiți, care au școală, care au o profesie și care pot să renunțe, pentru un mandat, două, trei, la calitatea lor de profesori, de medici, de ingineri, și să slujească comunitatea.

Sau poate că cei din partea stângă a mea vor ca în administrația publică locală să ajungă doar oameni care nu au profesie, oameni care nu au carieră, care nu au ce să-și apere în ceea ce privește parcursul profesional.

De aceea modificarea este absolut necesară, este de bun-simț și se practică în toată lumea.

Nu mai veniți cu tot felul de aberații de acestea care, din cauza unor scăpări de redactare, produc efecte nedorite din punct de vedere juridic celor care se implică în administrație, din punctul de vedere al funcției de viceprimar!

Mulțumesc.

Vom susține legea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Cupșa, PNL.

Domnul Ioan Cupșa:

Nu mi-aș fi dorit să intervin, dragi colegi, astăzi, dar atunci când vii la acest pupitru și-ți construiești pe cuvântul "credibilitate" luarea de cuvânt și te folosești de niște neadevăruri - s-o spunem pe șleau, de niște minciuni grosolane - cred că nu ne face nimănui bine o astfel de atitudine a unui politician, chiar dacă se află în opoziție, chiar dacă este membru al USR, nu ne face bine niciunuia dintre noi.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că pentru noi, cei care suntem membri ai Partidului Național Liberal, concetățenii noștri nu sunt indivizi, concetățenii noștri sunt persoane cu toate atributele demnității omenești.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Ba mai sunt.

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule președinte,

Acum am lecturat acest proiect de lege foarte lung, ce-i drept, și mi-au atras atenția două aspecte: durata mandatului și specializarea studiilor.

Domnule președinte,

Când discutăm despre administrație, discutăm, în primul rând, despre respectarea unor drepturi, a drepturilor cetățenești, și în primul rând pentru a avea un act de administrație de calitate, care este după aceea consfințit printr-un vot, în cunoștință de cauză.

În primul rând, trebuie să vorbim despre oameni care fac parte din aceste administrații, bine educați, care, așa se presupune, și așa am dori să facem, așa vrem fiecare dintre noi, privim către o lume ideală, încolo vrem să ne îndreptăm, dar ce facem cu acele persoane care nu au absolvit o facultate pe bune, nu și-au îndeplinit toate stadiile educaționale, conform eticii și moralei.

Ce facem cu aceste persoane? Într-adevăr le dăm vechime pentru simplul fapt că fac parte din aceste administrații? Nu spun că este un proiect de lege rău, dar este vorba, până la urmă, despre ceea ce trebuie să avem fiecare dintre noi: moralitate și conștiință. Da? Și aici fac referire la ceea ce spuneam și deunăzi cu privire la existența unor persoane cu o moralitate destul de joasă printre noi.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

(Doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru solicită să ia cuvântul.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru, nu vă pot da cuvântul. Tocmai a vorbit un coleg de la Grupul neafiliaților.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții, comentarii sau observații? Nu.

Rog colegii să fie atenți. Va urma un vot pentru un amendament respins.

Domnule Seidler, susțineți amendamentul de la Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da, există un singur amendament respins și care face simplu - abrogarea, eliminarea din legislație a pensiilor speciale ale aleșilor locali. După ce veți vota eliminarea lor, vă rog să convocați un Birou permanent reunit pentru a putea elimina, în sfârșit, și pensiile speciale ale parlamentarilor. Faceți ceea ce spuneți până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare și nu lăsați lucrurile suspendate în aer doar cu declarații politicianiste, care nu sunt altceva decât gargară politică, dacă nu sunt urmate și de acțiune, iar în Parlament acțiunea înseamnă vot. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Suntem în procedură de vot, domnule Simion, numai o secundă!

Vot pentru Anexa nr. 2, poziția nr. 1.

Cu 67 de voturi pentru, 72 contra, două abțineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Simion, vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Există, da, și nu mi-a dat cuvântul!

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Suntem la amendamente respinse?

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, amendamentul pe care l-ați depus dumneavoastră...

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Iar îi lăsați să vorbească ce vor, când vor!

S-a terminat cu dezbaterile generale!

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, tocmai s-a votat și nu mi-a dat președintele de ședință dreptul la cuvânt.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

N-ați apăsat pe buton!

Domnul George-Nicolae Simion:

Așa!

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Vreau să intervin pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moșteanu, o secundă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, dacă respecta regulamentul trebuia să-mi dea cuvântul, domnule Moșteanu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moșteanu, unu la mână, la dezbateri generale n-au vorbit.

2. Domnule... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Te deranjează așa de rău ce vreau să spun, Ionuț?!

Da, trebuia să iau cuvântul, nu mi-a dat președintele de ședință cuvântul și mi-a dat acum. E o perversitate maximă ce ați vrut să faceți cu amendamentul ăsta,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Încercați să nu vă...

Domnul George-Nicolae Simion:

... să arătați: "Ia uite nu au vrut să anuleze pensiile speciale!". E o prostie ce ați făcut voi cu amendamentul ăsta! Am votat special ca să arătăm oamenilor că nu ne opunem tăierii pensiilor speciale și pe tine te interesează să-mi iei dreptul la cuvânt să nu spun ce ați vrut să faceți. Ați vrut să băgați un amendament pe altă lege și ia uite cum se bate USR-ul pentru tăierea pensiilor speciale!

Mai mare ipocrizie ca asta n-am văzut și o să vă lăudați: "Noi ne batem pentru tăierea pensiilor speciale!". Nu vă luptați pentru nimic!

Vă faceți că vă jucați de-a opoziția! Bun! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnule Moșteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Pe procedură, domnule președinte de ședință, din nou dați cuvântul celor de la AUR atunci când vor, pe lângă Regulament, pe lângă proceduri.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Am apăsat pe buton!

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Au fost dezbateri generale, AUR nu a luat cuvântul la dezbateri generale, n-au apăsat pe buton, am trecut la amendamente, a fost un singur amendament, cel al USR-ului, care a fost susținut, și în momentul ăsta trebuia să se încheie dezbaterile.

Vă rog, pe cei de la PSD, care conduceți ședința, nu-i mai favorizați pe cei de la AUR și pe George Simion! Ăsta este un lucru grav, un lucru care face foarte mult rău democrației și parlamentarismului. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-am să intru în această dezbatere.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură, domnule președinte, pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, pe procedură, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe procedură, președintele de ședință nu mi-a dat cuvântul când am apăsat, deci m-a defavorizat!

Domnul Moșteanu în loc să se preocupe să semneze moțiunea de cenzură - e fără precedent într-o sesiune parlamentară să nu se depună o moțiune de cenzură - are o grijă: George Simion.

Am apăsat pe buton, nu mi-ați dat cuvântul, domnule președinte! Asta e! Apreciez faptul că mi-ați dat cuvântul ulterior.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să-mi fie rușine!

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România; PL-x 221/2022. Suntem în procedură de urgență.

Guvernul, vă rog.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanțelor):

Mulțumesc.

Proiectul de lege are în vedere reglementarea cadrului general privind constituirea și funcționarea băncilor de dezvoltare pe teritoriul României, potrivit căruia acestea sunt constituite și funcționează ca instituții de credit, fiind autorizate de către Banca Națională a României.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere al comisiei.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică.

Vă rog, domnule Dunava, și la final să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulțumesc.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timp de dezbatere trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru timp de dezbatere - trei minute.

Vot, vă rog.

151 de voturi pentru, 5 contra, aprobat.

Grupul AUR, domnul Lilian Scripnic, vă rog, la dezbateri generale.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect adoptarea unor măsuri privind cadrul general pentru constituirea și dezvoltarea băncilor de dezvoltare, pentru a desfășura activitatea pe teritoriul României.

Rolul băncilor de dezvoltare este unul destul de important, deoarece vin în completarea sectorului privat, creează o concurență loială între bănci și mai ales cu cele mari, nepermițând monopolizarea sistemului bancar. Aceste mici bănci au rol de identificare a disfuncționalităților pe piața financiară, oferind o gamă largă de produse și instrumente financiare.

Tot acestea pot activa atât în nume propriu, prin utilizarea resurselor fondurilor proprii, dar pot activa și în numele statului, pe bază de mandat.

De aceea, Grupul AUR consideră că aceasta este o soluție bună, o oportunitate pentru economia și sistemul bancar românesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul acesta de lege va trece, dar e important pentru istorie și pentru stenogramă să rămână spuse anumite lucruri, și anume faptul că prin acest proiect se înființează o nouă sinecură. Încă o nouă agenție a statului român, Banca de Dezvoltare, și o să spuneți că ne obligă Uniunea Europeană să mai facem încă o agenție de stat. Este fals, nu ne obligă Uniunea Europeană, Uniunea Europeană ne recomandă, de fapt, să avem o astfel de agenție. Puteam evident să facem una din FNGCIMM, din FRC, din EXIMBANK, din CEC, din o serie întreagă de instituții financiare pe care le are statul român. Evident ați ales să nu faceți lucrul acesta în felul acesta, ci să creați încă o agenție, o agenție care va avea, probabil, salarii comparabile cu cele de la EXIMBANK. Să ne uităm, deci în CA, la EXIMBANK, ai între 5.000 și 10.000 de euro pe lună, net. Astea sunt salariile care sunt în instituțiile acestea. Și ca să fie clar că vă doriți să căpușați această instituție, nu știu dacă mai țineți minte, la un moment dat, PSD, în 2019, a venit cu un proiect de lege tocmai de înființare a Băncii de Dezvoltare în care apărea un articol care, dacă vă uitați la actuala propunere legislativă, nu mai apare. Și e foarte sugestiv să ne uităm la lucrul acestea.

Știți ce articol e acela? Articolul care spune că funcționarii băncii și cei care conduc această bancă trebuie să fie apolitici. Nu au voie să fie membrii unor partide politice. Fix acest articol dumneavoastră l-ați eliminat din această propunere legislativă, tocmai pentru că de fapt scopul nu este să dezvoltăm România, scopul Băncii de Dezvoltare nu este dezvoltarea, este căpușarea, de fapt, este continuarea aceluiași mod de a opera pe care l-ați avut de 30 de ani în țara aceasta.

Am și un amendament, ca să reintroducem exact prevederea aceea care fusese a PSD-ului, anume ca banca aceasta să fie nepolitizată, funcționarii ei și conducerea ei să nu aibă voie să aibă partizanat politic și să fie membrii ai unui partid politic. Dacă într-adevăr nu vă doriți să fie căpușată această bancă, va trece acel amendament, dar am așa senzația nu doar că nu va trece, ci că veți continua să înființați această bancă și să o căpușați așa cum ați căpușat toate agențiile statului român și practic...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Și vă mai rog un lucru. Nu mai spuneți românilor că o să strângem cureaua la stat, că nu strângeți cureaua. Înființați noi agenții, noi sinecuri, sunt salarii absolut colosale care se dau în anumite zone, mai mari decât ale președintelui Americii, în unele instituții de stat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Practic nu faceți decât să vă asigurați din ce în ce mai multe privilegii pentru dumneavoastră și pentru camarila politică. Și pentru lucrurile acestea ar trebui să vă fie rușine.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru ultima afirmație nu pot să vă mulțumesc.

Rămâneți, domnule Năsui, pentru că am înțeles că veți avea de susținut un amendament respins. Tocmai ați anunțat că o faceți.

Dacă la titlu există obiecții? Nu.

Se susține amendamentul respins.

Vă rog, domnule Năsui.

Exact asta voiam să vă spun, să vă întoarceți, să susțineți amendamentul respins.

Rog colegii să fie atenți, urmează vot.

O voce din sală:

Ai furat și tu și taică-tu, securistule!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte,

Poate îi chemați la ordine pe colegii dumneavoastră din sală și le recomandați să se comporte într-un mod adecvat pentru Parlamentul României. Poate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă comportați într-un mod adecvat! Și asta spun tuturor colegilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Iată, acesta este un coleg al dumneavoastră, domnule președinte, nu e de la AUR! Că ziceați că domnii de la AUR sunt golani.

Nu! Uitați, domnul Cristescu este de la PSD și uitați-l cum urlă acolo în spate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui!

Domnule Cristescu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte,

Acesta este partidul din care faceți dumneavoastră parte! Ăștia sunt specimenele pe care le-ați adus în Parlament! Uitați-i!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog și pe dumneavoastră să evitați orice formulare care inflamează și mai mult. Poate exact asta vă doriți!

O voce din sală:

A furat și el și taică-su și ne dă lecții acum!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte, în momentul în care o să fie liniște o să citesc!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Iată!

Iată, domnule președinte! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Cristescu, vă rog!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Îi chemați la ordine să se comporte civilizat? A învățat ceva? N-a învățat nimic! Ăsta-i nivelul! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte, o să citesc amendamentul când o să pot să o fac. Deocamdată văd că colegul dumneavoastră încă zbiară.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Năsui!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da? (Vociferări.)

Iată! Iată! Calomnii și injurii! Uitați-vă ce poate să spună!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui, vă rog să susțineți...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte, o să vorbesc în momentul în care o să pot să o fac!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea ca liderii de grup să vină până la mine. (Consultări.)

Vă rog, domnule Năsui, susțineți-vă amendamentul!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul este exact cel formulat în proiectul inițial de lege al PSD pentru Banca de Dezvoltare, și anume: "Membrii organelor de conducere, funcționarii și personalul fiecărei bănci de dezvoltare sunt persoane apolitice, orice activitate având caracter politic fiind incompatibilă cu statutul acestora".

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este amendamentul de pe anexă, numărul cât, domnule Năsui? Amendamentul de la marginal 1?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Este marginal 2, domnule președinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa "Amendamente respinse", marginal 2.

Vot, vă rog.

Cu 110 voturi contra, 73 pentru, amendamentul de la marginal 2 rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări; PL-x 233/2022. Suntem în procedură de urgență.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Attila György:

Mulțumesc frumos.

Proiectul de lege are în vedere transpunerea unor directive europene în legislația națională și asigură, de asemenea, o aliniere a diverselor prevederi legale din domeniul de reglementare al ASF.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget. Cine citește raportul?

Vă rog.

Iar la final să faceți și dumneavoastră propuneri pentru timpii de dezbateri.

Mulțumesc.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, transmis cu adresa PL-x 233/2022 din 4 mai 2022.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În raport cu...

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 237/2015, în vederea consolidării cadrului legal privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, din perspectiva necesității de aliniere a legislației naționale de profil la normele și exigențele europene incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligațiilor asumate de România.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, în forma adoptată de Senat. Singurul amendament respins este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Timpi de dezbatere două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru timp de dezbatere - două minute.

168 de voturi pentru, două abțineri. Aprobat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc, stimați colegi, și vă rog să fiți atenți, raportul comisiilor conține un amendament respins. Înțeleg, domnule Botez, că-l susțineți.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O definiție a nebuniei este să faci același lucru și să aștepți rezultate diferite.

Cam același lucru facem și noi cu ASF. Am avut atâtea falimente răsunătoare și dureroase pentru economia României și nu am schimbat nimic.

ASF are un consiliu de administrație care funcționează foarte opac. Propunerea pe care v-o fac dumneavoastră este ca procesele-verbale și minutele ședințelor ASF să fie trimise către comisiile avizatoare din Camera Deputaților și Senat, astfel încât să putem să verificăm și noi ce se întâmplă acolo, pentru că au fost semnale referitoare la falimentul City Insurance încă din 2015-2016, când sesizările se înmulțeau foarte mult. Ar trebui să fim puși la curent cu ce se discută în ședințe și vă rog să dați un vot pentru acest amendament care obligă ASF să trimită, în termen de 14 zile de la ședință, aceste informări către comisiile din Senat și Camera Deputaților.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Anexa cu amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 102 contra, 5 abțineri, amendamentul rămâne respins.

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnule Tanasă, noi am terminat dezbaterile.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Păi, am apăsat butonul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ați apăsat când se susțineau amendamentele respinse, adică în procedură de vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

O să las butonul apăsat tot timpul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E doar o chestiune de timing între minte și deget!

21. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019/2021; procedură de urgență.

Guvernul României, vă rog, în calitate de inițiator.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu (secretar de stat, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege cuprinde o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea situației mai multor categorii de copii și tineri, cum ar fi copiii îngrijiți de părinți, între care există neînțelegeri cu privire la exercitarea dreptului de a avea legături personale cu copilul, copiii solicitanți de azil sau ai unor forme de protecție internațională, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, copiii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială, tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecție specială sau la finalizarea procesului de dezinstituționalizare. De altfel, aceste măsuri au fost preluate chiar la propunerea acestor tineri, fapt pentru care Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și/sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Doamna Csép, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 272/2004, în vederea stabilirii mai precise a sensului unor expresii, reglementării posibilității desemnării drept persoană care să asigure creșterea și îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III și a altor persoane față de care acesta a dezvoltat relații de atașament sau s-a bucurat de viața de familie. De asemenea, legea prevede redefinirea serviciilor de tip rezidențial, precum și instituirea unei indemnizații lunare de sprijin pentru familia sau persoana care a primit în plasament sau este tutore al unui copil, pe perioada în care asigură creșterea și îngrijirea copilului.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, președintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii transmisă spre promulgare.

Obiectul cererii de reexaminare se referă la art. I pct. 10, respectiv la modificarea prevederilor art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 272/2004.

Această modificare prevede, în principal, înlocuirea noțiunii de "educație sexuală" cu cea de "educație sanitară" și introducerea obligativității obținerii acordului scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor pentru derularea în unitățile școlare a programelor de educație sexuală.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare și, în ședința din 22 iunie 2021, a adoptat Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, fără modificări.

În urma reanalizării textului legii, în raport cu obiecțiile formulate în cererea de reexaminare, s-a considerat că legea, în esență, și-a propus să promoveze două componente:

1. reintroducerea rolului părinților în procesul educațional, considerând că acesta este foarte important;

2. reanalizarea dispozițiilor din perspectiva celor două noțiuni "educație sexuală" versus "educație sanitară", în contextul documentului referitor la standardele europene ale Organizației Mondiale a Sănătății în materie de educație sexuală pentru copii.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut reexaminarea legii în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, acceptarea, în parte, a cererii de reexaminare și adoptarea legii cu amendamente.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă și 3 abțineri -, acceptarea, în parte, a cererii de reexaminare și adoptarea legii cu amendamente.

În raport cu obiectul și conținutul ei, legea face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 140 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, de adoptare a legii cu amendamente, redate în anexa care face parte din raportul comun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Vă rog să vă întoarceți și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbateri.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Propun trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Trei minute timp de dezbatere.

Cu 191 de voturi pentru, unul contra, trei abțineri, aprobat.

La dezbateri generale, domnul Coleșa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O lege complexă, pe care o revotăm, din cauza întoarcerii ei în Parlament de către președintele României, un președinte al luptei împotriva educației copilului, prin promovarea drepturilor LGBT.

Deci votăm actuala formă a legii, care a înlocuit noțiunea de "educație sexuală" cu cea de "educație pentru viață", pentru că viață înseamnă și sănătate. Mai mult, introducerea obligativității obținerii acordului scris al părinților pentru această educație și foarte important - derularea ei începând doar cu clasa a VIII-a.

Susținem toate aceste prevederi.

Și trebuie să înțelegem că Legislativul trecut... am ajuns în această situație deoarece Legislativul trecut a introdus această sintagmă de "educație sexuală", la propunerea USR.

Din expunerea de motive a acelui PL-x aflăm foarte clar ce se înțelege prin această sintagmă, mai precis normele OMS la care se face referire. Foarte pe scurt, ele spun: 0 - 4 ani - introducerea masturbării timpurii; 4 - 6 ani - primele elemente de ideologie LGBT; 9 - 12 ani - prima experiență sexuală; de la 12 ani - promovarea avortului și a relațiilor sexuale cu parteneri de același sex; de la 15 ani, adolescenții sunt îndemnați să aibă o atitudine critică față de normele culturale și religioase ce țin de sarcină, castitate, calitatea de a fi părinte, homosexualitate și așa mai departe.

Avem nevoie de un mediu deschis dezbaterii critice, nu de asemenea directive, pentru că avem nevoie de libertate, nu de ideologie. Avem nevoie de libertatea de a ne alege cum ne creștem copiii. Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avortul la adolescenți, de sexualizarea lor, într-un cuvânt.

O astfel de educație ar trebui să aibă la bază niște concepte sănătoase. Expun doar câteva dintre ele.

Ar trebui să învețe că... să fie încurajați să diminueze nevoia de atracție fizică, prin promovarea sportului.

Tot felul de pericole care există în mediul digital...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...legate de aceste aspecte. (Vociferări.)

Foarte pe scurt despre asta este vorba.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-a fost chiar pe scurt.

Doamna Tulbure, la dezbateri generale?

Vă rog. (Vociferări.)

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dacă nu aș fi ascultat intervenția antevorbitorului meu.

Nici n-am înțeles ce a spus, de fapt, pentru că nici el nu cred că a înțeles.

Trebuie să vorbim mai mult despre educația sexuală, nu cea sanitară!

Trebuie să vorbim despre sex într-o țară în care... (Aplauze.) ...suntem numărul 1 la mame minore... (Aplauze.) ...da? Mame minore! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog bărbații...

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Suntem în topul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să nu aplaude zgomotos.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

...țărilor din Uniunea Europeană unde violența domestică există în familii!

Trebuie să vorbim despre consimțământ... (Vociferări.) ...pentru că elevii noștri... (Vociferări.) ..nu cunosc ideea de consimțământ! (Vociferări.)

Așadar, nu înțeleg de ce trebuie să vorbim despre educație sanitară într-o țară în care suntem în spatele Uniunii Europene, din nou... (Vociferări.) ...pentru că nu suntem la curent cu ceea ce se întâmplă cu elevii noștri în școală. Elevii noștri care învață... (Vociferări.) ...despre sex la... pe Internet, da... (Vociferări.) ...la filmele porno, când noi ar trebui să avem oameni specializați în școli care ar trebui să vorbească despre educație sexuală!

Așadar, să nu ne ascundem, nu este un subiect tabu! Ar trebui să ne educăm copiii așa cum sunt educați în Uniunea Europeană!

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea la colegii bărbați foarte zgomotoși...

Doamnă, ați reușit să-i treziți pe toți. (Râsete. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Mara Calista, vă rog, Grupul PNL.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Știu că e o temă sensibilă. Nu o să încep eu acum o dezbatere care... ea oricum ar trebui să aibă loc, fie că ne place, fie că nu, dar nu poți să stai absent când vezi anumite declarații care n-au nicio legătură cu realitatea.

Mi-ar fi plăcut foarte mult de la colegul nostru - primul care a vorbit, de altfel, să se înțeleagă foarte clar la cine fac referire - să citească din realitățile care se întâmplă în România.

Mi-ar fi plăcut să știe câte mame minore sunt în România, până în 15 ani; mi-ar fi plăcut să știe câte cazuri de boli cu transmitere sexuală sunt în România, sub 15 ani; mi-ar fi plăcut, de asemenea, să știe câte cazuri de violență domestică sunt în România, cu minore, și nu doar cu minore, cu mame cu copii și așa mai departe; și abia atunci să vină să ne susțină lecții de moralitate și ce ar trebui să discutăm în Parlamentul României.

Pentru că, stimați colegi, una citim, una sunt recomandările și alta se întâmplă în țara în care trăim.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Reamintesc că suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

Domnul Merka Miroslav, din partea Grupului deputaților aparținând minorităților naționale, vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da.

Domnule președinte,

Vorbesc în calitatea mea de părinte proaspăt, și nu am avizul grupului, ca să mă pot exprima pe acest proiect de lege, dar, în schimb, mă pot exprima pe ceea ce a spus colega.

Stimată colegă,

Stimați colegi,

Prima mea funcție a fost cea de dascăl și este în continuare. Să știți că în cadrul orelor de dirigenție am avut obligația să pregătim copiii pentru așa ceva. Am avut obligația și avem obligația în continuare să pregătim părinții pentru aceste... aceste, să spunem, activități neprincipiale.

Nu vă supărați, credeți că Europa aceasta ne prezintă tot ceea ce e bun? (Vociferări.)

Să știți... (Vociferări.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Sunteți născut în urma unei "activități neprincipiale". (Vociferări.)

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

...cred că... (Vociferări.) ...cred că vă uitați prea mult la o Europă care poate... poate se cam schimbă. Suntem o țară democratică, într-adevăr, dar și o țară creștină. (Vociferări.)

Să știți, că, din păcate, eu n-aș dori... (Aplauze.) ...să văd copilul meu să fie educat... (Aplauze.) ...să fie educat... (Vociferări.) ...mai mult decât o face părintele. Eu sunt părinte.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Sunteți născut în urma unei "activități neprincipiale". (Vociferări.)

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Nu este adevărat! (Vociferări.) Nu este adevărat!

Ceea ce a spus colega... (Vociferări.) ...ceea ce a spus colega, eu am considerat aceasta, cu scuzele de rigoare! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Îmi cer scuze dacă am intervenit pe această temă, dar să știți că nu neapărat... dacă tinerețea este și o valoare față de viitorul nostru. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Merka.

Domnul Coleșa, așteptați să vă chem.

Domnul Solomon, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Stimați colegi,

De prea mult timp acest PL-x așteaptă pe ordinea de zi să intre în dezbatere și să ia drumul promulgării. Este o reexaminare trimisă de președintele Iohannis încă din august, cred că 2020. Legea a fost votată de Parlament, a fost sub controlul constituționalității. Reexaminarea se referă doar la un articol care iată ce pasiuni naște. (Vociferări.)

Haideți să lăsăm pasiunile acestea marginale, pentru că proiectul este despre drepturile copilului, și nu despre ce se învață la școală... (Aplauze.) ...acolo e treaba Legii nr. 1, a Legii educației!

În această lege avem drepturi pentru copiii instituționalizați care împlinesc 18 ani și rămân fără nicio formă de sprijin din partea statului și propune acest proiect să li se dea o bursă cât sunt în timpul școlii, fie că termină liceul, fie că merg la facultate, la nivelul salariului minim; sunt stimulente pentru cei care adoptă copii greu adoptabili, că sunt copii cu handicap sever, că sunt cu vârste foarte înaintate, trebuie acești copii să intre odată pentru totdeauna în posesia acestor drepturi.

Bazaconiile pe care le spun unii și alții de la această tribună n-au nicio legătură cu legea, au doar o legătură cu un amendament pe care o fostă colegă a noastră, doamna Iurișniți, l-a strecurat pe la Comisia pentru egalitatea de șanse, crezând că astfel va introduce în școli nu știu ce programe revoluționare despre cum și în ce fel trebuie să transformăm tinerele generații în progresiști sau neomarxiști sau ce să-i facem? (Vociferări.)

Eu nu cred că știți când vorbiți despre lucrurile acestea ce credea Lenin despre familie și despre rolul femeii în societate, și al copiilor.

Sper să vă opriți la nivelul pe care îl povestea colega noastră, cu gura plină, aici. (Vociferări. Rumoare.)

Haideți să... (Vociferări.) ...terminăm discuțiile și să votăm legea despre drepturile copilului!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Domnul Seidler, procedură?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, domnul Seidler. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Țin să dau dreptate celor care susțin - și asta este o chestiune de procedură, într-adevăr - că această lege, conținând două subiecte mari și late... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu e nicio procedură!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...ar fi trebuit să discutăm două proiecte de lege... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Alo, ce procedură e asta? Ce articol?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...două proiecte de lege trebuia să discutăm, separat... (Vociferări. Gălăgie.) ...unul referitor la adopții și toată partea respectivă și celălalt, referitor la subiectul care naște foarte multă pasiune în Parlamentul României... (Vociferări. Gălăgie.)...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...și în societate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

În plus, domnule președinte, vreau să dau ocazia unui coleg să-și ceară scuze pentru o sugestie foarte misogină făcută, în mod expres, antevorbitorului meu.

O să vă rog să-l invitați la microfon, cu dorința dânsului, sigur, și să-și ceară scuze pentru remarca misogină pe care a făcut-o, pentru că nu-și are loc la microfonul Parlamentului.

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea deputaților neafiliați, domnul Coarnă, dacă mai e.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Este, este!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai e. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu susțin această inițiativă legislativă.

Sunt două componente majore - cu privire la acele burse și, sigur, cu privire la educația sanitară.

Noi în Europa sau în Uniune am intrat cu fața, nu cu spatele. (Vociferări.)

Noi trebuie să rămânem cu fața, trebuie să rămânem creștini-ortodocși, nu trebuie să venim acum, pe repede înainte, să implementăm niște principii care nu sunt ale noastre, nu sunt ale poporului român, nu sunt ale celor care fac parte din această religie creștin-ortodoxă.

Sigur că acum 500 de ani dacă erai homosexual te spânzurau. Acum se pare că dacă nu ești o să te dea afară din țară.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Acum te bagă în USR!

Domnul Dumitru Coarnă:

Haideți să fim serioși! (Aplauze.) Să fim serioși... (Aplauze.) ...să rămânem ancorați în realitățile noastre și să votăm inițiativa așa cum e scrisă. Este extrem de bine scrisă - acordul scris al părinților, că e vorba de drepturile copiilor. Copiii nu au acea capacitate de exercițiu ca să poată să propună, să dispună. În consecință, de la clasa a VIII-a se poate discuta, cu acordul scris al părinților, dacă și ce trebuie pus în aceste teme.

Sigur că domnul de la... de dinainte, care a fost profesor diriginte, a spus extrem de clar.

Cu toții am făcut școlile - noi, cei mai în vârstă, zic - și ni se spunea și nouă la școală, la dirigenție, despre aceste probleme de tip sexual. Venea profesorul diriginte în școală și ne povestea, în clasa a VII-a, a VIII-a, când eram un pic mai mari și înțelegeam niște lucruri.

Deci n-am fost crescuți așa, undeva, în pădure și ne-am trezit... ne-am trezit dintr-odată în viață fără să înțelegem aceste mecanisme.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

Inițiativa este bună, eu o susțin.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleșa, oare aveți drept la replică?

Ca să înțeleg cu exactitate.

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

Da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E cam la limită dreptul dumneavoastră la replică, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Domnule președinte de ședință,

Mulțumesc.

S-a făcut referire strict și clar la afirmațiile mele, deci am un drept la replică.

S-a spus că nu știu ce vorbesc, pentru că această educație sexuală ar servi la reducerea numărului de sarcini pentru minore. O minciună! O mare minciună! (Vociferări.)

Prin acest tip de educație tocmai asta se face, se ridică, se crește numărul de sarcini nedorite, prin sexualizare... (Vociferări.) ...prin supersexualizare, prin hipersexualizare... (Vociferări. Râsete.) ...timpurie, se toarnă gaz pe foc.

Și vă spun un studiu de caz clar. În Marea Britanie... (Vociferări.) ...în anii 2000 s-a introdus această educație... (Vociferări.) ...care a fost... (Vociferări.) ...care a fost apoi scoasă, deoarece după introducerea ei s-a constatat creșterea numărului de sarcini nedorite, cu 40%-50%.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleșa...

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Acesta este adevărul.

Concluzionez.

Știu ce vorbesc... (Vociferări.) ...și celorlalți, am cinci fete care acoperă... mai bine de 10 ani diferență între ele... (Vociferări.) ...știu ce se întâmplă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări!

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...în școli...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bravo!

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...știu ce se întâmplă în școli, nu sunt rupt de realitate.

Iar educația - și sexuală... (Vociferări.) ...știm să o facem, însă să nu o confundăm cu hipersexualizarea... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...și cu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Coleșa.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...întinarea lor.

Mulțumesc și eu. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Vă rog să fiți atenți, pentru că se vor susține... se va cere respingerea unor amendamente admise, așa că vă rog să fiți atenți.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii?

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnule Simion, am rugămintea, pentru că singura variantă pe care vă puteți exprima este pe procedură.

Procedură de urgență am avut, un singur vorbitor de grup am avut...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Păi, dacă pe titlu?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe titlu, avem obiecții la titlul legii, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu avem obiecții la titlul legii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înseamnă că m-ați mințit.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu v-am mințit, discutăm, dezbatem titlul legii, nu, domnule președinte?

Colegii de la USR au o problemă cu titlul acestei legi, vor neapărat educație sexuală. Nu au auzit când erau mici de suficient de multe ori cuvântul "sex", asta clamează... (Aplauze.) ...și vor să audă... ... (Vociferări.) sex, sex, sex, sex, sex sex, da. Sunteți mulțumiți? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Este o lege a educației sanitare și este o formă bine-venită a acestei legi... care se... educație care se va face în școli de-abia după clasa a VIII-a, cu consimțământul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...părinților. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Trebuie să citesc titlul legii!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Citiți, domnule Moșteanu, titlul legii...

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Pentru domnul Simion și...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...că nu-l știam!

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

...domnii de la AUR trebuie să citim titlul legii. Că se pare că n-au înțeles ce se dezbate aici de 20 de minute.

Titlul legii este: "Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului".

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Așa e!

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Avem de la 1 la 63. Și o să fac așa - dacă de la 1 la 63 există intervenții?

Doamna Murariu, vă rog.

Să îmi indicați numărul marginal și ce solicitați să supunem votului.

Vă mulțumesc.

Doamna Oana Murariu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Marginal 12 de la amendamente admise.

Înainte de aceasta, vreau să-mi rog colegii.

Vă rog frumos, încetați să mai susțineți inepții de la tribuna Parlamentului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Doamna Oana Murariu:

Acum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...și pe dumneavoastră să vă opriți.

Doamna Oana Murariu:

...marginal 12. (Vociferări.) Este vorba despre amendamentul admis conform căruia educația pentru sănătate se face doar începând cu clasa a VIII-a.

Stimați colegi,

Mai ales dacă discutăm despre educație pentru sănătate, conform acestui amendament, să înțeleg că sănătatea începe din clasa a VIII-a? Până atunci copiii nu trebuie să știe elemente de bază despre sănătate?

Și acum, nu contează că se numește "Educație pentru viață", "Educație pentru sănătate" sau "Educație sexuală", ci este important ceea ce predau profesorii la această materie. Și, mai ales, având în vedere faptul că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul mamelor minore sub 15 ani, să predai această materie începând cu clasa a VIII-a este mult prea târziu.

Ar trebui să conștientizăm asta și vă rog să votăm contra acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, doamnă Murariu.

Nu, e în regulă, puteți purcede la locul dumneavoastră.

Dar vreau să citesc exact ceea ce scrie, acest articol, tocmai că ați lăsat doar jumătate de adevăr:

"...începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor".

Exact acesta este amendamentul corect, pe care îl supun votului.

Vot, vă rog.

Ce bine că ne-am liniștit puțin!

Cu 160 de voturi pentru, 51 contra, o abținere, amendamentul rămâne în vigoare, admis.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Grosaru, susțineți...? (Vociferări.)

Atunci, nu vă pot da cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveți răbdare, să terminăm!

Mai întreb o dată - dacă de la 1 la 63, în afară de marginal 12, mai dorește cineva să susțină, să supună votului vreo respingere a vreunui amendament? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Domnule Grosaru, vă rog, procedura pe care doriți s-o invocați.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule președinte,

Din tot ceea ce am învățat, ceea ce înseamnă putere, opoziție, jocul democratic, mie îmi vine să... mie îmi vine să râd atunci când văd că opoziția a început să spună și să laude proiectele de lege ale puterii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...aceasta nu reprezintă o procedură.

Vă rog să vă abțineți data viitoare. (Vociferări.)

Mergem mai departe.

26. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială; PL-x 606/2020/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru muncă, vă rog, raportul.

Doamna Csép, vă rog.

Nu uitați de timpii de dezbatere!

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulțumesc.

Raport asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 78/2018, în sensul remedierii unei abordări neunitare prin care se creează un tratament discriminatoriu ca urmare a faptului că, în contexte similare, unele categorii de personal din instituțiile publice au beneficiat de prevederile unei legi exoneratoare de plată și altele nu, ceea ce contravine principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare și a adoptat legea cu amendamente în ședința din 18 mai 2022.

Potrivit prevederilor art. 56 și 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în raport cu conținutul ei, Comisia pentru muncă și protecție socială a dezbătut în ședință ordinară.

În raport cu obiectul și conținutul ei, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 140 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 3 abțineri -, să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport, de adoptare a legii cu modificări și completări, în sensul cerut de Președinte în cererea de reexaminare.

Propun 3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din...

Vă rog, timpii de dezbatere, doamna Csép.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Trei minute a zis.

Voci de la USR:

A zis.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Unde eram? Nu știți unde eram când i-ați propus? (Râsete.)

Doamna Csép Éva-Andrea:

Am zis, propun 3 minute pentru dezbatere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Mulțumesc că m-ați trezit.

Vot pentru 3 minute - timp de dezbatere.

201 voturi pentru. Aprobat.

Din partea Grupului PNL, doamna Mara Calista, vă rog.

Și Daniela.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă vă spun că proiectul este despre mămici o să-mi spuneți că e o coincidență mult prea mare să fie unul după celălalt.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, noi vă felicităm pentru această coincidență!

Doamna Mara-Daniela Calista:

Dar voi începe prin a spune că Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege care vine să repare un set de... hai să nu le spunem greșeli, să le spunem omisiuni, pentru care, din păcate, anumite instituții, fie ele autofinanțate, fie la nivel local, nu ar fi putut beneficia de o lege pe care, de altfel, în mandatul trecut, în aproape unanimitate, am votat-o toți.

Motiv pentru care Președintele a transmis proiectul, prin cerere de reexaminare, Senatul s-a pronunțat, noi ne-am pronunțat. Vine să repare un set de discriminări care existau, atunci când vine vorba de exonerarea unor plăți, pentru instituțiile... atât la nivel central, cât și la nivel local.

Este o chestiune tehnică, o chestiune asumată și o chestiune pentru care sper să avem un vot în unanimitate.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Merka, vă rog, Grupul minorităților.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimata doamnă colegă a precizat exact cam despre ce este vorba, doar că aș dori să atrag atenția că se întâmplă în ultimul timp de foarte multe ori ca instituțiile publice să nu înțeleagă că aceasta este esența, esența celor care muncesc.

Acum, pentru această lege, sunt mulți din instituțiile publice locale care ne urmăresc și așteaptă într-adevăr această rectificare a acelor discrepanțe care au existat.

Solicit și în Parlament ca Curtea de Conturi să fie mult mai atentă la aceste revizuiri, la aceste verificări, pentru că pe baza acestor solicitări au apărut aceste neclarități și inegalități între persoanele care chiar au muncit pe aceste proiecte europene.

Eu sper că colegii vor fi, la fel, în unanimitate, din cadrul Grupului minorităților, pentru această lege, ca și toți ceilalți din Parlament.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaților neafiliați, vă rog.

Vă rog să-i faceți loc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am să fiu foarte scurtă.

Nu e vorba de nicio discriminare și inechitate. Unii au știut cum să încadreze și să plătească și alții nu.

Și noi acum îi scuzăm pe cei care au plătit, dar nu trebuiau să plătească.

Haideți, vă rog, să fim și corecți în această țară! Țineți cont de faptul că în România mare, unii știu cum să încadreze și să facă plăți, iar alții se fac că nu știu, și acum îi scuzăm.

De asta merg lucrurile cum merg. Pentru că cei care sunt corecți și au știut cum să încadreze și să plătească văd de la noi că ne preocupă cum au greșit cei care au făcut plăți unde nu trebuiau să facă.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Am avut deja un vorbitor din partea deputaților neafiliați, al doilea nu mai poate.

Domnul Solomon, vă rog.

Mă refeream la domnul Coarnă.

Domnul Adrian Solomon:

Din păcate, pentru mulți din administrația publică locală sau centrală, acest PL-x ajunge prea târziu pe ordinea de zi, ei reușind să-și plătească, de-a lungul celor doi ani de zile, toate debitele stabilite de Curtea de Conturi sau alte organe de control.

Asta este, pentru unii e la început perioada de rambursare, așa că poate le folosește.

Doamna ministru care a vorbit înaintea mea stă la baza retrimiterii acestei legi în Parlament și poate că stă și la baza tergiversării sale atâta timp în Senat.

Noi ne-am mișcat cât se poate de repede, iată, în 3-4 săptămâni a ajuns pe ordinea de zi.

Toți funcționarii din țara noastră primesc salarii de la organele care sunt abilitate să fixeze aceste salarii.

Interpretările din lege - au mai fost unele lămurite de minister, printr-o notă afișată pe site-ul ministerului; altele nu; altele s-au făcut prin viu grai, de la un contabil la altul, de la un șef de personal la altul, și uite așa s-au perpetuat niște greșeli.

Mai sunt și astăzi datorate unor hotărâri judecătorești încadrări pe la anumite spitale ca fiind instituții autofinanțate, pentru personalul TESA, pe Anexa nr. 7, în loc de Anexa nr. 8...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

...și așa mai departe.

Deci lucrurile trebuie gândite în interesul oamenilor.

Eu cred că de asta suntem aici, să apărăm interesele oamenilor, și nu să-i pedepsim pentru că unii au greșit...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...în interpretarea lor.

Errare humanum est, perseverare diabolicum.

Prin urmare, noi vom susține această inițiativă, pentru că este în interesul celor care muncesc în administrația locală și o fac de multe ori foarte bine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 6 există obiecții sau comentarii? Nu.

Legea rămâne la votul final.

Domnul Ringo Dămureanu, pe procedură, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Doresc să iau cuvântul pe procedură, deoarece în urmă cu câteva minute am fost apostrofat de liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul Alfred Simonis, care m-a amenințat că o să mă schimbe din funcția de președinte al Comisiei pentru constituționalitate, funcție care revine Partidului AUR, pe niște motive pe care nu a putut să le susțină, respectiv că personalul, stafful comisiei ar fi primit din partea subsemnatului nu știu care ordin. Atunci când l-am întrebat, a invocat numele unui alt coleg de la PSD. La rândul lui, acesta a invocat numele unui alt coleg de la PNL, deci practic iată pe ce se fac aceste amenințări.

Despre ce este vorba? Așa cum știți, există un PL-x 428/2021 privind Codul comunicațiilor. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională. Noi, AUR, nu am reușit să strângem numărul de semnături pentru a-l ataca în integralitatea lui. Alt grup parlamentar l-a atacat și s-a obținut declararea neconstituționalității pentru trei articole. Practic, Curtea Constituțională vorbește în jurisprudența ei că toate celelalte articole dintr-un act normativ care au legătură cu articolele declarate neconstituționale ar trebui revăzute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu...

Domnul Ringo Dămureanu:

Ăsta este rolul Comisiei pentru constituționalitate.

Din cele cinci comisii noi am fost prima și singura care săptămâna trecută am ținut o ședință la care, din păcate, n-a venit decât un deputat al PNL și unul PSD, deci nu a fost vina subsemnatului că n-am ținut ședința comisiei.

Astăzi am ținut o ședință de comisie, înainte de a începe plenul, nu am putut lua o decizie, apoi s-a hotărât aici la plen să mai ținem o ședință. A doua ședință care s-a ținut astăzi a fost fără cvorum și a trebuit s-o închidem. La ora 10.40 s-a întrunit cvorumul pentru comisie, am deschis a treia ședință și deoarece amendamentele nu aveau 24 de ore, așa cum corect a sesizat unul dintre membrii comisiei, am supus la vot dacă acele amendamente vor fi discutate astăzi sau nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu!

Domnul Ringo Dămureanu:

Plenul comisiei a hotărât că nu vor putea fi discutate astăzi.

Astfel, am închis ședința pe ziua de astăzi.

A patra așa-zis ședință a fost...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu, numai o secundă, vă rog!

Domnul Ringo Dămureanu:

...fără să fie deschisă. Nu a fost deschisă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dămureanu, vă rog să vă opriți o secundă!

Unul la mână. Ați cerut cuvântul pe procedură...

Domnul Ringo Dămureanu:

Pe procedură...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înțeles că ați avut o problemă cu domnul...

Domnul Ringo Dămureanu:

Exact pe procedură...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):