Parlamentarii din cele două Comisii de transporturi ale Parlamentului au avut marți, 10 februarie, o ședință de lucru pe marginea Masterplanului General de Transport la sediul ministerului, ședință în care au fost prezentate ministrului și specialiștilor din minister observațiile formulate de către deputați pe toate sectoarele de infrastructură ( rutier, feroviar, naval, aerian).
Sugestiile formulate de către parlamentari au vizat, în special, includerea în Masterplan, care este documentul strategic în baza căruia România se pregătește să acceseze fonduri europene în perioada 2014-2020 pentru dezvoltarea rețelelor de transport, a acelor proiecte care vor contribui la dezvoltarea socio-economică armonioasă și durabilă a tuturor regiunilor țării.
Având în vedere că Masterplanul este un document care reprezintă viziunea noastră pe termen mediu și lung ca țară asupra modului în care ne propunem să configurăm rețeaua națională de transport, astfel încât să servească interesului național de a avea o infrastructură modernă și eficientă, se impune ca toți factorii de decizie să-și armonizeze pozițiile pentru a elabora un document viabil și aplicabil pentru orizont de timp de minim 30 de ani.
Membrii comisiei au fost de acord că este nevoie să fie asumat un astfel de document, cu mențiunea că el trebuie să înglobeze toate proiectele de infrastructură esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și îmbunătățirea condițiilor de trafic din România, cu accent pe promovarea echilibrată a tuturor modurilor de transport, în special a celui intermodal.
Totodată, la finalul acestei întâlniri s-a stabilit ca după ce varianta finală a Masterplanului General de Transport va fi prezentată de către ministrul Ioan Rus în fața Comisiei Europene, acesta să revină în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru a definitiva, împreună cu deputații și specialiștii din minister, documentul de implementare prin care se va stabili practic prioritizarea acestor proiecte, sursele de finanțare din care vor fi suportate lucrările de execuție, precum și responsabilitățile clare de implementare pentru autorități. Doar din acel moment Masterplanul va deveni operațional și în baza lui vor fi dezvoltate proiectele de infrastructură mult așteptate.
În lipsa acestei strategii de implementare agreată de către toți factorii de decizie, Masterplanul General de Transport va rămâne un document fără efect, un simplu exercițiu de imagine care înșeală așteptările cetățenilor și ne creează nouă, ca stat, o problemă de credibilitate în fața partenerilor europeni.
|