COMUNICAT DE PRESĂ

În categoria Comunicat de presa21 septembrie 2020

primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
Cer Guvernului să aplice soluţii coordonate pentru deblocarea procedurii de depunere a jurământului

Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, i-a adresat prim-ministrului Ludovic Orban, ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu, ministrului Justiţiei, Marian Cătălin Predoiu şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Gabriela Lenghel, o întrebare parlamentară în care solicită identificarea şi aplicarea de soluţii coordonate pentru deblocarea etapei finale de redobândire a cetăţeniei române (depunerea jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român) de către zecile de mii de petenţi români din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetăţeniei române.

Codreanu reiterează faptul că pandemia curentă (Covid-19) a afectat substanţial procesul de redobândire a cetăţeniei române – un proces, în sine, anevoios, „blocat de numărul extrem de mare de dosare şi extrem de mic al membrilor Comisiei pentru Cetăţenie a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie”. Deputatul menţionează că subiectul discrepanţei numerice a fost dezbătut „în mod repetat şi cu miniştrii Justiţiei care s-au succedat din 2017 până în prezent, şi cu prim-miniştrii”. Drept urmare, în 2017 a fost identificată şi legiferată o soluţie în acest sens (OUG 65/2017). Prevederile sale, însă, nu au fost, ulterior, aplicate.

Constantin Codreanu abordează problema încetăţenirii etnicilor români din Republica Moldova şi nu numai, în circumstanţele crizei actuale de sănătate publică: „Situaţia epidemiologică a blocat activitatea reprezentanţelor diplomatice şi a făcut ca, în prezent, să avem circa 30.000 de persoane care nu pot parcurge ultima etapă în drumul lor spre a deveni cetăţeni români. Dincolo de prezentarea acestei situaţii critice şi inacceptabile, vin cu o serie de soluţii pe care le-am identificat cu autorităţile implicate în proces”.

Astfel, în întrebarea parlamentară, deputatul înaintează un număr de potenţiale soluţii. Printre acestea, se regăseşte, de exemplu, şi o practică utilizată în mai multe state – prestarea inclusiv în formă scrisă a jurământului de credinţă (faţă de patrie şi de poporul român, în cazul dat).

Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării solicită miniştrilor şi premierului să avanseze propuneri explicite, care să producă rezultate concrete în timp util pentru viitorii concetăţeni.

„Un stat care se respectă are obligaţia clară să se comporte responsabil când vine vorba de propriul corp civic”, reaminteşte Codreanu.

*****

Textul integral al întrebării parlamentare:

ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ

Adresată:

Domnului Ludovic ORBAN, prim-ministru al României,

Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe,

Domnului Marian Cătălin PREDOIU, ministru al Justiţiei

Doamnei Gabriela LENGHEL, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

De către: Deputat Constantin CODREANU, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Soluţii coordonate pentru deblocarea etapei finale de redobândire a cetăţeniei române (depunerea jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român) de către zecile de mii de petenţi români din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetăţeniei române.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi domnilor miniştri,

Stimată doamna preşedinte,

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor a fost sesizată în multiple rânduri pe parcursul ultimelor luni în legătură cu blocajul intervenit în procedura finală de redobândire a cetăţeniei române (depunerea jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român) de către mai multe mii de solicitanţi din Republica Moldova cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetăţeniei române.

Potrivit articolului 20 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, cetăţenia română se acordă sau se redobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului Justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut: «Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.»

Persoanele care au redobândit cetăţenia română, cu menţinerea domiciliului în străinătate, depun jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română este eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv. Șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuţii unui alt membru al personalului diplomatic sau consular.

Aşa cum bine se cunoaşte, cel mai mare număr de cereri de redobândire a cetăţeniei române sunt depuse de către persoane originare din actuala Republică Moldova, pentru care este acreditată

Ambasada României la Chişinău şi al cărei teritoriu este cuprins de trei circumscripţii consulare române (Consulatele Generale ale României din municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul). În ultimele luni, pe durata stării de pandemie, au fost suspendate programările pentru depunerea jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român. Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi oficiile consulare române din Republica Moldova au anunţat că sesiunile solemne pentru depunerea jurământului de credinţă vor fi reprogramate, acestea fiind, de fapt, oprite sine die, cel puţin până la anularea stării de urgenţă din România.

Potrivit datelor de care dispunem după ce am discutat cu factori de decizie din administraţia centrală şi cu reprezentanţii Ambasadei României la Chişinău şi ai celor trei Consulate Generale ale României de la Chişinău, Bălţi şi Cahul, în acest moment există în Republica Moldova între 26.000 şi 30.000 de persoane cărora li s-a aprobat redobândirea cetăţeniei române care nu şi-o pot redobândi efectiv din cauza imposibilităţii depunerii jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român. Repartizarea acestui număr pe circumscripţiile consulare române este dispusă astfel: Chişinău – peste 17.000, Bălţi – peste 7.000, Cahul – peste 2.000. Acest număr este continuu crescător. În mod evident şi firesc, punerea acestor români în imposibilitatea pe termen nedeterminat de a depune jurământul faţă de patrie şi poporul român în Republica Moldova provoacă nemulţumire şi reclamă soluţii practice de natură administrativă şi/sau legislativă.

Printre soluţiile posibile avansate în discuţiile pe care le-am purtat cu diverşi factori administrativi din ţară în vederea depăşirii blocajului intervenit ca urmare a imposibilităţii depunerii jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român de către românii din actuala Republică Moldova cărora li s-au aprobat de mai multe luni de zile cererile de redobândire a cetăţeniei române au fost:

Adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului de modificarea a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 în sensul ca petenţii cărora li s-a aprobat redobândirea cetăţeniei române să poată depune jurământul de credinţă faţă de patrie şi poporul român şi la Birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (în prezent din municipiile Iaşi, Suceava şi Galaţi) în faţa unor funcţionari delegaţi (bunăoară a prefecţilor judeţelor în care există Birouri teritoriale ale ANC), precum şi în toate judeţele din ţară, în faţa primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ.

Completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, prin aceeaşi OUG, cu prevederi despre posibilitatea prestării inclusiv în formă scrisă a jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român, dat fiind că în prezent simpla verbalizare de către petent a textului jurământului de credinţă într-un cadru solemn are doar valoare simbolică, nu şi valoare contractuală oficială. Practica prestării jurământului de credinţă în formă scrisă, cu valoare contractuală oficială, există în mai multe state. De exemplu, în Estonia, stat membru al Uniunii Europene, jurământul de credinţă se prestează doar în formă scrisă, se asumă prin semnătură olografă, şi se depune odată cu cererea de acordare a cetăţeniei (alineatul (7) al articolului 6 din Legea cetăţeniei estone: „Solicitând cetăţenia Estoniei, jur să fiu devotat ordinii constituţionale din Estonia”).

Exceptarea petenţilor români din actuala Republică Moldova de obligaţia intrării în carantină sau izolare la domiciliu pe motivul traversării frontierei în vederea depunerii în interiorul României a jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român.

Completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, prin aceeaşi OUG, cu prevederi despre exceptarea românilor care îşi redobândesc cetăţenia română de obligaţia prestării jurământului de credinţă şi egalarea lor, astfel, cu cetăţenii români născuţi în România. De precizat că în alte state (bunăoară în Israel) sunt supuşi obligaţiei de prestare a jurământului de credinţă doar solicitanţii străini care dobândesc cetăţenia prin naturalizare. În acest sens, o soluţie posibilă ar fi ca, într-adevăr, spre deosebire de alţi solicitanţi străini ai cetăţeniei române, românii care îşi redobândesc cetăţenia română să fie exoneraţi de obligaţia prestării jurământului de credinţă în formă verbală sau scrisă.

Reluarea sesiunilor solemne de depunerea a jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român la toate cele trei Consulate Generale ale României din actuala Republică Moldova, eventual în aer liber, cu respectarea condiţiilor de distanţă fizică şi alte măsuri de protecţie necesare pe durata stării de urgenţă.

Având în vedere cele expuse mai sus şi găsind perfect îndreptăţite nemulţumirile zecilor de mii de români basarabeni cărora li s-au aprobat anterior cererile de redobândire a cetăţeniei române, vă rugăm respectuos să examinaţi situaţia neordinară pe care v-am adus-o la cunoştinţă şi să ne transmiteţi care sunt deciziile adoptate coordonat de către Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi soluţiile practice aplicate în timp util în vederea depăşirii cât mai rapide posibil a blocajului intervenit în procedura finală de redobândire a cetăţeniei române (depunerea jurământului de credinţă faţă de patrie şi poporul român) de către aceste mii de petenţi români din Republica Moldova.

Orice alte informaţii tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteţi răspunsurile dumneavoastră coordonate, în scris, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

În atenţia: Deputat Constantin CODREANU, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Camera Deputatilor

Presa

Societatea civila

Centrul educational

Directia comunicare si relatii publice

Relatii publice

Presa

COMUNICAT DE PRESĂ

Camera Deputatilor

Adresa postala

Legaturi utile