Şedinţele Biroului permanent
Şedinţa curentă
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2004-2008 > Camera Deputaţilor > Biroul Permanent > Calendar sedinţe mar. 2006 Versiunea pentru printare
Stenograma şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 1 martie 2006 ora 10:15

5. Punct de vedere referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal şi a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PLx nr.447/2005)
se propune plenului restituirea la comisie
vezi fişa PL. 447/2005

Punct de vedere referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal şi a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PLx nr.447/2005) Domnul Adrian Năstase:

Punct de vedere referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind punerea în aplicare a Codului penal.

Vă rog, comentarii pe această chestiune, privind chestiunea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă-mi permiteţi!

Mai întâi să stabilim punctul de la care plecăm! S-au adoptat titlul şi articolul unic în soluţii contradictorii şi acum urmează să fie supus votului final. Deci urmează un vot final pentru acest proiect de lege. Comisia juridică, având în vedere neconcordanţa dintre titlul legii şi conţinut, propune reluarea votului.

Eu consider, pe de o parte, că reluarea votului nu este o procedură prevăzută în regulament şi, în al doilea rând, ar crea un precedent extraordinar de periculos! Asta ar însemna că s-ar putea relua votul oricând şi în orice fel de situaţie, justificată sau nu!

Eu am râs, prin anii 2000, de colegul nostru Andi Gaspar, care a inventat o lege privind tehnica legislativă şi am spus că este o prostie, pentru că tehnica legislativă este o tehnică legislativă, dar, de fapt, este un lucru foarte bun, foarte util acum. Şi, pe această lege de tehnică legislativă, singura interpretare este că numai conţinutul actului normativ poate să îi dea titlu, care conţinut se reflectă în acest titlu. Evident, că fiind respins articolul unic, legea este de respingere şi, sub această titulatură trebuie să fie prezentată la votul final. Asta este singura soluţie legală, simplă şi fără echivoc!

Recunosc că am consultat şi câţiva colegi, inclusiv pe autorul acestei legi de tehnică legislativă, pentru că şi mie mi s-a părut un lucru deosebit şi toată lumea a fost de acord că aceasta este soluţia, cu atât mai mult cu cât această soluţie ne permite un vot final, adică nu este un lucru absolut definitiv.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă mai sunt comentarii?

Doamna secretar general.

Doamna Georgeta Ionescu :

Dacă-mi permiteţi, doar o observaţie, punctul următor, şase, este conexat prin decizia Biroului permanent de luni, cu punctul cinci, este vorba de solicitarea Comisiei juridice de prelungire a termenului de depunere a rapoartelor la două proiecte de legi, la pachet.

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Haideţi să vedem, deocamdată, soluţia aici.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu, de obicei, din punct de vedere juridic, în majoritatea cazurilor sunt de acord cu susţinerile domnului Bolcaş, pe care îl consider, într-adevăr, un jurist eminent, dar de data aceasta şchioapătă argumentaţia domniei sale, chiar dacă, pe fond s-ar putea să aibă dreptate.

Şi vă spun unde simt eu o problemă de logică. Adică, avem două texte. Un text nu a fost adoptat. Acel text este articolul unic al legii. Totodată, avem un titlu, care tot un text este, care a fost adoptat într-o formă, deci a primit un vot pentru acel titlu. Şi dumneavoastră ne spuneţi că nu avem dreptul să revenim asupra discuţiei unui text care a căzut, dar avem dreptul să modificăm, fără un vot, un titlu care a fost votat într-o altă formă! Şi vedeţi, aici nu cred că avem acest drept. Deci, în cel mai bun caz, am putea avea o repunere în discuţie a votului asupra titlului legii. Deci în fiecare caz avem, însă, aceeaşi problemă, va trebui să repunem în discuţie un element din lege şi, atunci, se pune întrebarea, oare numai al titlului, pe raţionamentul pe care l-aţi avut, pentru că există un conţinut care a fost respins sau, aşa cum ne propune Comisia juridică, care a venit cu o propunere, de a rediscuta întreaga lege, începând cu titlul sau, există şi a treia posibilitate, tot procedural, că, dacă am avea un proiect de lege care ar mai avea cel puţin un articol, nu am mai avea această problemă, chiar dacă conţinutul s-ar regăsi, esenţa legii respective, în celălalt articol care a fost eliminat.

Putem să supunem votului Camerei Deputaţilor acest proiect de lege aşa cum a rămas, cu un titlu de adoptare a ordonanţei, fără articol. În înţelepciunea sa, Camera Deputaţilor poate să decidă că un astfel de proiect de lege este absurd şi să respingă legea şi atunci, un vot de respingere, deci împotriva acestei legi, cu titlul respectiv, ar soluţiona problema şi ne-am afla în acea situaţie, care este reglementată în regulamentul nostru, ce se întâmplă dacă un proiect de lege, care a plecat de la comisie cu propunere de adoptare a unui ordonanţe nu trece la vot, pentru că avem prevedere regulamentară pentru aşa ceva!

Deci cred că, din punct de vedere regulamentar, poate pentru mine, asta ar fi calea cel mai uşor de urmat, pentru că, vă spun încă o dată, să accepţi ideea că a fost votat un text de lege şi să schimbăm acel text în contrariul său pe varii motive, e o greşeală mult mai mare decât a repune în discuţie un text votat într-o formă.

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să vă spun cum văd lucrurile şi să contribui puţin la această discuţie.

Prima chestiune, eu mă întreb dacă este normal ca - şi pentru viitor să reflectăm - dacă noi votăm titlul legii la începutul dezbaterii sau la sfârşitul dezbaterii! Adică, noi suntem în situaţia următoare, noi întâi vedem că avem o cutie de carton pe care scrie că înăuntru există - ştiu eu - există vopsea portocalie şi, când deschidem cutia, descoperim că în cutie nu există vopsea! Şi atunci, în mod normal, pe cutie ar fi trebuit să scrie - cutie fără vopsea - deci noi, de fapt, definim prin titlu, este o prezumţie privind conţinutul legislativ. Trebuie să pornim de la ideea că voturile în Parlament sunt serioase! Şi ambele voturi au fost serioase! Primul, pornind de la ceea ce am primit ca temă şi ca identificare de obiect de reglementare, dar în momentul în care se intră pe conţinut, voinţa a fost foarte clar exprimată de respingere! Şi atunci, ca să nu fac o discuţie foarte lungă, eu aş spune că este corectă observaţia domnului Marton Arpad care ne spune, domne, după ce am deschis cutia, am văzut că înăuntru nu este nimic şi atunci noi trebuie să dăm un alt vot şi să rescriem titlul legii aşa cum este!

După aceea, în plen, să supunem la vot proiectul de lege de respingere, după care, în măsura în care se respinge proiectul de respingere, atunci se reia discuţia pe fond.

Deci, avem o chestiune într-adevăr de proceduri şi de formalisme, în care excelează întotdeauna parlamentele, dar trebuie să fim atenţi, cea mai periculoasă soluţie este repetarea unui vot; pentru că din acel moment, pentru varii motive, se va putea cere repetarea unui vot în plen.

Da, domnule Gheorghiof, dacă aveţi o soluţie mai bună.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte, nu cred, nu ştiu dacă este soluţia bună. Eu am încercat să citesc stenograma şedinţei. Din stenograma şedinţei nu reiese că s-a dat vot. Nu reiese că s-a dat vot. Permiteţi-mi: "În legătură cu titlul legii, dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Titlul legii este aprobat. În ce priveşte articolul 1, aş vrea să vă rog să verificăm dacă avem cvorumul necesar votului". Şi verificaţi şi, prin verificare, nu spuneţi ce aţi făcut atunci, aţi votat sau nu aţi votat. Spuneţi "să verificăm". "Rezultatul votului: 86 voturi pentru; 85 împotrivă; 3 abţineri".

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Este eroarea stenogramei.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Cum este eroarea stenogramei, dacă se înregistrează prin trei mijloace?

Deci, nu a fost vot. A fost o verificare a cvorumului, pentru că aşa spuneţi.

Domnule preşedinte, nu ştiu pe ce, nu ştiu, poate cei de acolo, când aţi spus "Să verificăm cvorumul" aţi spus. Dumneavoastră nu v-aţi exprimat că daţi vot.

Trebuie să fim foarte atenţi atunci: punem la vot, votul final, ce votăm, fiindcă altfel... Rezultă de aici că nu ştim ce am votat.

Domnul Adrian Năstase:

Aceasta cred că este o problemă pe care o putem uşor depăşi. Eu cred că a fost foarte clar când s-a votat. Nu avem probabil întotdeauna goarna necesară ca să anunţăm ce vom face, cum lucrăm la claviatura respectivă. Dar anunţul de final..., acum, eu nici nu ştiu dacă mai trebuie făcută neapărat prezenţa şi putem să trecem direct la vot, dar mecanismul ca atare este mai ciudat, fiindcă altfel, în mod normal, prezenţa ar trebui să rezulte din votul final. Şi, atunci, chiar poate n-ar mai fi nevoie de chestiunea aceasta, dar mecanismul este făcut în aşa fel încât să înregistreze întâi prezenţa şi, pe urmă, să voteze. Dar, repet, acestea sunt chestiuni pe care le punem la vot.

Cred însă că această problemă nu poate fi ridicată. A fost un vot, votul a fost foarte clar. De altfel, reacţiile le ştiţi de atunci că au fost într-un anumit sens.

Haideţi să vedem cum procedăm, ca să găsim o soluţie constructivă.

Vă rog, domnul ministru Olteanu întâi şi, după aceea, domnul vicepreşedinte Bolcaş.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte, vroiam să subliniez faptul că situaţii de această natură s-au mai întâlnit chiar în cursul sesiunii precedente, spre final, am avut o situaţie în care s-a votat o lege chiar importantă, referitoare la achiziţiile publice, lege care s-a votat în cursul mai multor şedinţe de dezbateri parlamentare şi la anumite puncte, la anumite articole care au fost votate, s-au admis amendamente care veneau în absolută contradicţie cu articole votate anterior, în şedinţe anterioare. Probabil chiar fără ca persoane care au participat la dezbatere să realizeze ce se votase în şedinţa anterioară. Sigur că a existat şi atunci o soluţie care poate fi şi acum aplicată: apelăm la un prieten şi-l rugăm să trimită legea înapoi, dar nu ştiu dacă asta ajută foarte mult la procesul parlamentar.

Şi, de aceea, eu îmi îngădui să sugerez că poate ar fi necesară o gândire a unor prevederi regulamentare, care, fără să permită, fără îndoială, reluarea unui vot final, pentru că votul final, dacă se reia, ajungem într-adevăr într-o situaţie neplăcută, spre deosebire de Senat, care obişnuieşte, din câte ştiu, aşa ceva, să permită măcar reluarea anumitor voturi pe articole sau pe titluri, atunci când voinţa Parlamentului este evidentă în acest sens. Pentru că, dacă Parlamentul... chiar nu numai între titlu şi conţinutul legii, dar între diverse articole, dacă Parlamentul decide, la un moment dat, că vrea să schimbe însăşi esenţa legii la un anumit articol, articolele precedent votate devin absurde şi în vădită contradicţie cu ceea ce s-a stabilit ulterior. Şi, iată că ne trezim din nou în aceeaşi situaţie la interval de doar două sau trei luni.

Şi, atunci, cred că poate ar fi necesară o gândire măcar la voturile pe articole.

Domnul Adrian Năstase:

În situaţii de acest gen, putem să apelăm la Regulament, care ne permite ca, atunci când există consecinţe importante, chiar ale votului, să retrimitem la comisie şi după aceea să revenim eventual. Deci, cred că aici lucrurile se pot rezolva.

Dar aici suntem într-o situaţie mult mai radicală.

Domnul vicepreşedinte Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Dacă-mi îngăduiţi, aş vrea să apelăm la soluţia combinată cu propunerile domnului Marton Arpad, pentru că amândouă dau valoare unică votului deja exprimat, ceea ce este foarte bine.

Are dreptate domnul Marton Arpad, este adevărat partea dispozitivă a actului normativ, care reprezintă conţinutul reglementării, aşa cum spune legea de tehnică legislativă, nu-l mai poţi supune la vot. Acesta s-a votat. Dar ca să schimbi titlul, pentru corelare, titlul îl supun din nou votului, pentru că există această evidentă contradicţie.

Argumentul este de corelare şi amendamentul de titlu de respingere este un amendament de corelare permis de către Regulament. Şi, după ce se revotează titlul - şi acesta nu este un pretext, ci este într-adevăr un motiv temeinic de repunere la vot - pe urmă se duce la votul final.

Domnul Marton Arpad a mai ridicat o problemă, pentru că ieri s-a discutat mult: ce se întâmplă cu ordonanţele de urgenţă care au fost respinse faţă de o prevedere a Regulamentului, în sensul că nu pot fi repuse în discuţie proiectele de legi, decât în sesiunea următoare.

Nu se întâmplă nimic. Lucrurile sunt simple. Regulamentul Camerei nici nu poate să modifice Constituţia. Din momentul publicării şi trecerii termenului de intrare în vigoare a legii de respingere, legea de respingere a intrat în vigoare, s-a terminat. În sesiunea următoare însă se mai poate da aceeaşi ordonanţă cu acelaşi obiect sau un proiect de lege pe acelaşi obiect. Nu modifică Regulamentul Camerei intrarea... Vedeţi, ştiţi ce ar însemna? Ar însemna ca eu, prin această prevedere a Regulamentului Camerei, lipsesc de efecte juridice o lege de respingere, ceea ce nu se poate.

Domnul Adrian Năstase:

Bun, am o rugăminte. Haideţi să facem discuţiile acestea...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Dacă-mi permiteţi.

Eu n-am vorbit despre respingerea unei ordonanţe prin vot, ci am vorbit despre acea situaţie când un proiect de lege de respingere a ordonanţei pică. Şi atunci...

Domnul Adrian Năstase:

Rugămintea mea, să rămânem deocamdată doar la subiectul pe care l-am stabilit acum şi, din acest punct de vedere, aş vrea să vă consult dacă sunteţi de acord cu formula care a reieşit din propunerea domnului vicepreşedinte Bolcaş şi a domnului Marton Arpad, pe care am încercat s-o sintetizez, adăugând o metaforă care să clarifice eventual şi aspectele care ţin de semnificaţia votului, seriozitatea votului, dar şi nevoia de a corela ambalajul legii cu conţinutul său.

Şi, atunci, dacă sunteţi de acord... Da, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Eu nu contrazic punctul de vedere al colegilor, dar eu vreau să vă spun că nici punctul de vedere exprimat de către Comisia juridică nu este un punct de vedere care poate fi neglijat.

Eu cred că nimic nu împiedică Camera, nu există o prevedere nici constituţională, nici regulamentară, care să împiedice Camera să revină asupra unui vot exprimat. Eu nu am găsit în Regulament, poate să-mi fi scăpat mie. Odată ce Camera s-a pronunţat asupra unui articol, unui titlu, nimic nu o împiedică, dacă sunt motive obiective şi majoritatea parlamentarilor consimte acest lucru şi votează, să revină asupra votului.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă-mi daţi voie.

Aici este un punct slab, în acest raţionament.

Nu cred că putem să punem pe picior de egalitate titlul legii, care identifică zona de reglementare, cu conţinutul legii. Şi nu cred că putem să dăm mai multă putere şi mai multă semnificaţie din punctul de vedere al voinţei de legiferare votului exprimat pentru titlul legii cu votul privind conţinutul. Şi cred că de aici apare, până la urmă, problema de interpretare.

Sigur, putem să discutăm lucrurile acestea în plen, la limită, dar încercăm totuşi să evităm - şi eu cred că acesta este totuşi primul pericol pe care trebuie să-l evităm - riscul reluării voturilor. Pentru că, pe acest argument, s-ar putea veni oricând, pe diferite temeiuri, să se spună: "Nimic nu ne împiedică să reluăm votul aici, pentru că", nu ştiu, s-a dorit altceva. Deci, acesta este un risc pe care eu cred că trebuie să-l evităm.

Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Titlul vine şi sintetizează conţinutul actului normativ.

Domnul Adrian Năstase:

Nu vine. Domeniul.

Domnul Ioan Oltean:

Domeniul de reglementare.

Deci, trebuie să stabilim dacă este mai important titlul sau mai importantă...

Domnul Adrian Năstase:

Acum, ce se întâmplă? Putem să discutăm la infinit aceste subiecte, dar eu aş vrea să vedem dacă ne putem apropia de o soluţie.

Vă rog.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnule Oltean, ştiţi prin ce seamănă votul dat în Cameră cu o cerere în căsătorie? Reprezintă o manifestare de voinţă juridică, care este ireversibilă. Asta ne opreşte ca să reluăm votul. Nu există decât posibilitatea anulării. Pentru vot nu există divorţ.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, îl mai invit pe domnul Marton Arpad şi, după aceea, trecem să vedem dacă vom avea o căsnicie fericită sau un divorţ amiabil.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Art.70 din Regulamentul nostru în vigoare, pagina 68 din această cărţulie: "Proiectul se trimite spre reexaminare comisiilor sesizate în fond dacă, în urma dezbaterilor în plen, se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său".

Ne aflăm în situaţia când, în urma votului, a intervenit o modificare importantă în conţinutul său. Acest ceva se poate realiza. "Asupra acestei măsuri, Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot la propunerea iniţiatorului, deci şi iniţiatorul are acest drept, a preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acestuia". Deci, eu cred că acest articol poate fi aplicat şi am ieşit din impas. Se retrimite, conform acestui articol, la solicitarea iniţiatorului sau a unui grup parlamentar, în comisie, se dezbate toată problematica, pentru că a intervenit o modificare importantă asupra legii şi nu putem spune că nu a intervenit o modificare importantă şi, pe baza raportului suplimentar, luăm în discuţie raportul suplimentar de la comisie. Şi aceasta este o soluţie tot regulamentară.

Domnul Adrian Năstase:

Oarecum. Pentru că, din acest punct de vedere, sigur, Regulamentul are în vedere situaţia în care apar recorelări între diferite componente care ţin de conţinut. Aici, nu mai există conţinut deloc şi suntem într-o situaţie extremă. Şi nu ştiu dacă această prevedere ar putea fi aplicată. Deci, Comisia juridică nu poate să se angajeze la un contract de căsătorie în numele plenului, ca să merg mai departe, cum sugeraţi dumneavoastră.

Deci, plenul, la această chestiune, s-a pronunţat definitiv. Nu mai avem ce să reparăm, nici măcar virginitatea textului la nivelul comisiei. Pentru că aici, în mod evident, Regulamentul are în vedere situaţii în care apar elemente de corelare în interiorul conţinutului, în interiorul materiei legislative. De aceea, nu cred că acest articol poate să fie aplicat.

Domnul Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Este absolut corect. Este vorba de interpretarea nu formală a textului, ci de interpretarea textului în spiritul său. Şi, oricum, o retrimitere după exprimarea votului eu n-am mai văzut, aşa că eu cred că nu se poate aplica. Iertaţi-mă!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, eu cred că trebuie să avem în vedere că nu a fost vot final. A fost un vot pe articole.

Eu cred că art.70, poate într-o forţare de interpretare în spiritul şi nu în litera prevederii, ar putea fi luat în calcul. Pentru că suntem în situaţia în care avem un titlu şi nu avem articolul care să certifice titlul respectiv. Oricine poate fi în măsură să găsească un articol care să fie corelat cu titlul. Ori plenul, ori comisia care a întocmit raportul de fond. Nimeni altcineva.

Şi, atunci, propunerea de a retrimite acest proiect de lege comisiei sesizate în fond, pentru a gândi un nou articol care să fie în corelaţie cu titlul adoptat de plenul Camerei nu mi se pare a fi în contradicţie cu prevederile art.70 din Regulament.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, dacă nu avem aici un punct de vedere foarte clar, putem să mergem în plen să discutăm problema aceasta. Ducem şi punctul de vedere al comisiei şi punctele de vedere celelalte. Plenul este cel care va trebui să hotărască. Şi stabilim o zi pentru discuţia respectivă.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Am încercat şi, acum, am găsit Ordonanţa de urgenţă 58, unde practic articolul unic... eu am văzut stenograma, mi-am tot spus punctul de vedere cu privire la vot.

Acum, îmi pun o singură întrebare: cui foloseşte? Pentru că tot ce este aici, în această Ordonanţă 58, sunt probleme aproape de tehnică. Două termene de intrare în vigoare. Credeam că este o luptă politică, cu un substrat, să nu introducă Guvernul un program de regenerare a clasei politice. Sunt două articole aici care modifică: 512 spune aşa: "Prezentul Cod intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006". "Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006".

Deci, pe cele două aspecte purtăm noi discuţii.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, este vorba, înţeleg eu, să amânăm acele prevederi europene pe care le-am introdus pentru modificarea Codului penal şi nu vrem să le mai punem în aplicare acum, ci să le ducem cândva, altădată, când cineva va fi de acord cu ele; că deocamdată să se aplice regulile de dinainte de '89, eventual.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Este foarte bine, pentru că deţinem un record absolut. Noi suntem singura ţară din lume care, vreodată, a avut două Coduri penale în acelaşi timp. Pentru că şi acesta este în vigoare, dar i s-a amânat aplicarea. Şi mai este şi Codul vechi, a cărui aplicare s-a prelungit, care nu mai este în vigoare. Aşa că luptăm cu corupţia cu două Coduri penale. Asta este minunat!

Domnul Adrian Năstase:

Părerea mea este că ar trebui să clarificăm.

Haideţi să mergem totuşi pe o soluţie pe care s-o putem rapid propune colegilor, să evităm o lungă discuţie şi în plen. Vă daţi seama, dacă în Biroul permanent au fost aceste discuţii, ce ar fi în plen.

Eventual, dacă vreţi, supun la vot cele două variante care au apărut, pentru că, în definitiv sunt două variante. A fost o variantă combinată...

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

UDMR-PRM.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am avut propunerea aplicării articolului 70. Am formulat destul de clar. Eu am fost primul care am citit acel articol, am indicat şi pagina unde se găseşte.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Argumentul de trimitere la comisie ar sta şi în solicitarea pe care o face comisia vizavi de celelalte două aspecte: proiectul de Lege privind modificarea Codului penal şi proiectul de Lege privind executarea pedepselor, unde dânşii au spus: "Domnilor, dăm raportul, aşa cum ni s-a cerut, pentru termenul de...".

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, nu văd altă soluţie decât să tranşăm prin vot şi, atunci, înţeleg că domnul Marton Arpad îşi retrage propunerea iniţială şi o reformulează în termenii articolului 70. Şi domnul Bolcaş îşi menţine propunerea pe care o susţin şi eu, pentru că m-am exprimat deja în legătură cu această chestiune.

Atunci, am să supun la vot, mai întâi, varianta propusă de domnul Bolcaş, care a fost formulată mai înainte, iar apoi voi supune la vot varianta domnului Marton Arpad.

Deci, pentru prima variantă, a domnului Bolcaş, cine este pentru? 4 voturi pentru (Adrian Năstase, Lucian August Bolcaş, Victor Ponta, Marin Diaconescu). Împotrivă? 7 voturi (Dan Radu Ruşanu, Daniela Popa, Titu Nicolae Gheorghiof, Gheorge Albu, Ioan Oltean, Kelemen Hunor, Miron Ignat). Abţineri? Mulţumesc. A picat.

Varianta a doua, varianta domnului Marton Arpad. Cine este pentru? 7 voturi pentru (Dan Radu Ruşanu, Daniela Popa, Titu Nicolae Gheorghiof, Gheorghe Albu, Ioan Oltean, Kelemen Hunor, Miron Ignat). A trecut.

Deci, retrimitem la comisie.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Prin votul plenului, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Năstase:

Prin votul plenului.

Deci, propunem plenului să voteze retrimiterea la comisie, în baza art.70.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Putem să-l înscriem pe ordinea de zi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La solicitarea unui grup parlamentar sau a iniţiatorului.

Domnul Kelemen Hunor:

Eu zic să fie un grup parlamentar, să nu fie iniţiatorul.

Domnul Adrian Năstase:

Bun, un grup parlamentar, cred că e mai bine să solicite!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sau la propunerea preşedintelui de şedinţă, pentru că şi preşedintele de şedinţă poate propune.

Domnul Adrian Năstase:

Bun, în orice caz, îl punem pe ordinea de zi de joi şi să discutăm să vedem aceste aspecte de procedură în sensul discutat.

Mergem mai departe.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 23 septembrie 2026, 2:36