Şedinţa a început la ora 1015. Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Au participat: domnii Lucian Augustin Bolcaş, Dan Radu Ruşanu, doamna Daniela Popa, vicepreşedinţi; Victor Viorel Ponta, Titu Nicolae Gheorghiof, Gheorghe Albu,secretari; Marin Diaconescu, Ioan Oltean, Kelemen Hunor, Miron Ignat, chestori; Ion Munteanu - PSD; Ilie Merce - PRM; Cristian Rădulescu - PD; Gabriel Sandu - PNL; Marton Arpad Francisc - UDMR; Andrian Sirojea Mihei - Partidul Conservator; Ibram Iusein - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi doamna Georgeta Ionescu, secretar general. Invitaţi: domnii Bogdan Olteanu - ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul; doamna Cristina Pocora - secretar de stat la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul; Mihai Unghianu, Nicolae Sfăcăreanu, secretari generali adjuncţi; doamna Anca Alexandrescu, Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor; doamna Cecilia Păduroiu, Departamentul pentru activităţi parlamentare; Georgică Tobă, Gabriel Stecoza, Direcţia secretariatului tehnic; Gheorghe Popescu, Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen; Constantin Bantaş, Direcţia pentru lucrările în comisii; Rodica Avram, Direcţia pentru comunicare, presă şi relaţii publice; Traian Chebeleu - Direcţia generală pentru relaţii externe şi protocol. *
		Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, vă propun să începem şedinţa de astăzi. Avem şi câteva propuneri pentru includere în ordinea de zi. Sper să fiţi de acord cu includerea lor în ordinea de zi, care astăzi este ceva mai bogată. Şi, ca să nu pierdem vremea, dacă nu aveţi obiecţiuni, vă propun să trecem direct la examinarea ordinii de zi pentru săptămâna viitoare.
		PUNCTUL 1 Ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor
		Domnul Adrian Năstase: Aveţi comentarii? Sunt foarte multe respingeri. Mâine, menţinem programul aşa cum era iniţial. Pentru săptămâna următoare, ordinea de zi, dacă sunt observaţii, propuneri? Vă rog.
		Domnul Ioan Oltean: Legat de pct.2. Ieri, s-au purtat discuţii aprinse privind proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.183/2005, cu Fundaţia Gojdu. Până la urmă, plenul a aprobat la această lege acţiunea de complexitate deosebită şi termenul de depunere a raportului de 60 de zile. Domnule preşedinte, eu m-am uitat la art.115 şi aş vrea să vedem dacă nu cumva noi totuşi greşim atunci când, pentru o ordonanţă de urgenţă, aprobăm un termen de 45 de zile de depunere a raportului. În conformitate cu art.115, alin.5, se precizează că: "În cazul ordonanţelor de urgenţă, dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte părţi, care decide, de asemenea, în procedură de urgenţă. Deci, termenul pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă nu este de 45 de zile; este de 30 de zile.
		Domnul Adrian Năstase: Domnul Bolcaş.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Pentru că propunerea a venit de la mine, eu spun că într-adevăr aşa este; greşeala iniţială a pornit de la considerarea termenului de 45 de zile; dar aceasta nu înseamnă că, pe fond, hotărârea Camerei este greşită; pentru că textul la care v-aţi referit priveşte un caz de excepţie a ordonanţelor de urgenţă, iar textul anterior invocat, care priveşte termenul - 75, alin.2 - priveşte legile în ansamblul lor. Deci, textul general este dispoziţia generală care poate permite prelungirea şi în cazul acestei situaţii de ordonanţă de urgenţă. Sigur că punctele de vedere pot să fie dezbătute. Nu contest că este o problemă de discuţie. Dar să fim pragmatici şi ne aflăm în următoarea situaţie: ne aflăm în situaţia în care Camera Deputaţilor a votat această prelungire. Bună sau rea, este o hotărâre a Camerei Deputaţilor peste care nu se poate trece. Aceasta este toată problema. Şi eu zic că este bună, pentru că textul lui 75, alin.2 se referă la legi în general. Noi am avut de dezbătut o lege, sigur, pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă, dar o lege. Şi, în aceste condiţii, prelungirea, ca situaţie de excepţie, se poate aplica tuturor legilor şi prelungirea este până la 60 de zile.
		Domnul Ioan Oltean: Permiteţi-mi, domnule preşedinte. Eu, în fond, nu doream să mă refer la această situaţie. Camera s-a pronunţat ieri şi este o hotărâre care rămâne valabilă. Ceea ce vroiam eu să subliniez este să avem în vedere, cel puţin de astăzi încolo, că la toate ordonanţele de urgenţă termenul de depunere a raportului este de 30 de zile, nu 45 de zile. Ori, până acum, noi am mers pe termenul de 45 de zile, de cele mai multe ori. Şi iar mai trebuie un element pe care să-l clarificăm. Dacă această complexitate a unei legi o stabilim la început sau o stabilim pe parcursul desfăşurării procesului legislativ.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Unde legea tace, avem două posibilităţi: în primul rând, o stabilim prin hotărârea Biroului permanent, care poate să fie contestată de plen, iar în al doilea rând, dacă nu a stabilit-o Biroul permanent problema complexităţii, ea poate să fie verificată şi în plen, pe parcursul dezbaterilor. Legea tace aici. Dar în ceea ce priveşte termenul de 30 de zile, s-ar părea că există şi un alt punct de vedere, al staff-ului tehnic. Doamna Păduroiu avea un punct de vedere.
		Domnul Adrian Năstase: Da, vă rog, doamnă Păduroiu.
		Doamna Cecilia Păduroiu: De fiecare dată când am avut legi pentru aprobarea unor ordonanţe, termenul constituţional a fost de 30 de zile. Ca şi în acest caz, vedeţi că prelungirea a fost de la 28 februarie la 30 martie, deci cu 30 de zile adăugate la cele 30 dinainte. Termenul a fost suspendat pe perioada când Parlamentul nu a lucrat şi de aceea, aparent fiind înregistrat în 21 decembrie... 30 de zile a fost termenul.
		Domnul Adrian Năstase: Aici, poate va trebui să ne gândim, în viitor, mai atent, ce înseamnă efectiv ordonanţă de urgenţă şi ce înseamnă urgenţă. Noi discutăm ce înseamnă 30 de zile sau 45 de zile, dar nu este foarte clar ce înseamnă urgenţă. Într-adevăr, dacă urgenţa este evidentă, atunci probabil că şi termenul de 30 de zile maxim este prea lung. Dar aceasta este o discuţie veche, n-are rost s-o facem acum. Important este să nu ajungem în situaţia de a lua decizii la nivelul Camerei, care sunt contrare dispoziţiilor din Constituţie, dar înţeleg că nu suntem într-o astfel de situaţie, aşa că este în ordine. În legătură cu ordinea de zi, dacă mai sunt comentarii? Dacă nu, o supun votului Biroului permanent. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Am să supun votului acum Comitetului liderilor ordinea de zi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Doamna secretar general.
		Doamna Georgeta Ionescu : Mulţumesc, domnule preşedinte. Vroiam doar să sesizez Biroului permanent şi dumneavoastră faptul că, din cele 137 de proiecte aflate în dezbatere pe ordinea de zi, avem 103 propuneri de respingere, ceea ce este un simptom destul de grav sau neplăcut pentru seriozitatea procesului de legiferare.
		Domnul Adrian Năstase: Este chiar jenant, dar aici sunt câteva elemente pe care le cunoaştem. Adeseori, activitatea de legiferare este marcată de practica ordonanţelor de urgenţă. Şi am să vă spun, am văzut ordonanţa privind CNSAS, nici nu mai înţeleg nici nevoia de urgenţă. Îmi aduc aminte, la legea anterioară s-a lucrat luni de zile. A fost un anumit compromis. Ordonanţa de urgenţă stabileşte o nouă structură a CNSAS-ului, se vor face numirile în aceste zece zile şi, după aceea, ce să mai facă Parlamentul? Să-i dez-numească pe cei care au fost numiţi, care au început deja să lucreze, au intrat deja în activitate?
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Iertaţi-mă, dar aici lucrurile sunt foarte simple. Ordonanţa de urgenţă nu poate să-şi producă efectele decât în condiţiile în care termenul de existenţă a CNSAS-ului este prelungit, iar termenul de funcţionare, de şase ani parcă a fost, care poate să fie prelungit, scrie în legea iniţială că poate să fie prelungit prin lege, lege stricto senso, deci nu prin ordonanţă de urgenţă. La ora actuală, CNSAS-ul nu există.
		Domnul Adrian Năstase: Mă bucur că este aici domnul ministru Olteanu şi sunt convins că va lua notă de preocupările noastre, este vorba de ordonanţa privind CNSAS-ul. Bun. Dar asta spuneam. Până la urmă, noi discutam dacă Parlamentul nu cumva reprezintă Camera superioară a Guvernului.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Nu. Inferioară.
		Domnul Adrian Năstase: Camera inferioară a Guvernului. Pentru că, practic, noi nu mai avem cum să nu ratificăm nişte ordonanţe, care deja produc efecte. Şi vorbeam de CNSAS, se fac deja numirile; acum, ce să mai faci după ce s-au făcut numirile? Nu ştiu dacă este bine sau este rău, nici nu vreau să judec lucrurile acestea. Îmi aduc aminte însă discuţia care a avut loc atunci când a fost adoptată legea respectivă. Şi compar modul de elaborare a reglementării acum, prin această impunere, repet, nu ştiu dacă este bine sau este rău, dacă soluţiile sunt bune sau rele, dar modul în care Parlamentul este implicat în această dezbatere importantă. Şi noi apucăm să facem doar activitate... ne punem problema acum să respingem iniţiativele legislative care nu au un raport pozitiv. În sfârşit, aceasta este deja o discuţie retorică, un plan de dezbatere retro, dar avem ceea ce merităm în final. Doamna secretar general.
		Doamna Georgeta Ionescu : Dacă-mi permiteţi, tot o precizare tehnică. Dintre cele 103 propuneri de respingere, aproape 95% sunt iniţiative ale parlamentarilor, nu sunt proiecte iniţiate de Guvern.
		Domnul Adrian Năstase: De aceea nici n-am vorbit de Guvern în acest plan, ci în cel al ordonanţelor.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: În ceea ce priveşte portofoliul de iniţiative legislative sau propuneri legislative pe care le avem în dezbatere, înţelegând prin dezbatere şi studiul la comisii, noi întotdeauna am stabilit priorităţi. A fost şi punctul de vedere al Biroului permanent, a fost şi punctul de vedere al Guvernului. De aceea, discutăm şi înscrierile pe ordinea de zi, în anumite priorităţi stabilite regulamentar sau pe care le apreciem noi. Este evident că au existat legi de prioritate, că ele s-au discutat cu prioritate, iar rapoartele de respingere, prin obiectul legii, nu datorită raportului de respingere, n-au reprezentat o atare prioritate. Deci, o explicaţie există, dar nu ca la PRO TV, ci este explicaţie serioasă; însă evident că trebuie să facem - şi vă mulţumim că ne-aţi semnalat - ordine în acest mărăciniş şi probabil că şedinţa de joi va fi o şedinţă animată. Dă Doamne să avem şi cvorumul necesar pentru voturi finale!
		Domnul Adrian Năstase: Bun. Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi... Vă rog, doamnă vicepreşedintă.
		Doamna Daniela Popa: Este adevărat, sunt aproape o sută de iniţiative legislative cu rapoarte de respingere, dar înaintea acestora sunt o serie de opt-zece proiecte de legi care trebuie discutate şi probabil că ziua de joi va fi plină şi se vor discuta aceste opt-zece, nu cele cu rapoarte de respingere. Poate că ar trebui ca, fie marţi după amiază să fie şedinţă în plen, fie să găsim o altă soluţie, o zi dedicată acestor 90-100 de acte normative cu rapoarte de respingere, să scăpăm odată de ele, din ordinea de zi.
		Domnul Adrian Năstase: Am să vă rog să ne gândim luni, în momentul în care vom examina proiectul de program definitiv pentru săptămâna viitoare şi în funcţie de ceea ce se întâmplă mâine; să vedem dacă va fi cazul să facem într-adevăr şi o şedinţă, eventual marţi după-amiază, ca să finalizăm totuşi.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Marţi după-amiază nu este cea mai fericită zi, fiindcă sunt comisiile reunite pe statut şi sunt mulţi acolo.
		Domnul Adrian Năstase: Să vedem.
		Domnul Ion Munteanu: Trebuie avut în vedere că de la pct.16 la pct.134 sunt alte iniţiative legislative, care nu sunt de respingere. Deci, în aceeaşi ordine de zi. Deci, în prima parte avem doar zece, dar avem, spre final, mult mai multe. Mijlocul este prins de cele 103 de respingere. Trebuie făcut ceva.
		Domnul Adrian Năstase: Poate facem un program special pentru a elimina zona aceasta de mijloc, care întotdeauna umflă agenda.
		Domnul Ion Munteanu: În felul acesta le blocăm şi pe ultimele şi vin la termen şi acelea.
		Domnul Adrian Năstase: Deci, ar trebui o jumătate de zi care să fie dedicată acestor proiecte cu respingere.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Să intitulăm ordinea de zi de atunci "curăţenia de primăvară".
		Domnul Adrian Năstase: Da. Domnul Gheorghiof.
		Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Mulţumesc. După ce atmosfera de 1 martie a fost înveselită de către colegul nostru, domnul Bolcaş, n-a dori să vă întristez. Ştiu că ţineţi foarte mult la ziua de 1 martie. Domnule preşedinte, stimaţi colegi, v-aş ruga să mă scuzaţi. N-am intervenit, deşi doream, dar cred că, datorită zilei de 1 martie, sunt puţin răcit şi, din motivul acesta, n-am putut să mă concentrez. Pe ordinea de zi, la pct.2 este mult discutatul tratat cu Fundaţia Gojdu şi normal ar fi şi este că, dacă este pe ordinea de zi, să-l discutăm chiar mâine, ori noi, ieri, am purtat o discuţie destul de serioasă pe acest proiect, care a fost introdus în Camera Deputaţilor. S-a cerut şi un termen de 60 de zile dacă nu mă-nşel; ori, dacă am cerut termenul de 60 de zile doar ca să scăpăm ieri din, ştiu eu, atmosfera care a fost atât de, ştiu eu, nu tensionată, pentru că nu pot să spun, plăcută, pentru că s-au spus lucruri care au fost foarte pertinente, la obiect şi motivaţiile pe care le-a avut fiecare, chiar dacă acum s-a ridicat problema Constituţiei, eu, la un moment dat, vroiam să pun în discuţie un punct de vedere care, sigur, juriştii l-ar fi dezbătut întrucât Camera Deputaţilor adoptă legi şi hotărâri, iar votul întotdeauna semnifică o hotărâre a Camerei Deputaţilor, asta înseamnă că ce am hotărât noi nu este constituţional, trimitem la Curtea Constituţională, pentru a-şi spune punctul de vedere. Era clar atunci ce se putea întâmpla. Dar nu asta vreau să susţin. Doar pct.2, respectiv cu Fundaţia Gojdu, să-l trecem luni şi să-l dezbatem şi nu mâine, pentru că altfel am cerut termenul acela nici nu ştiu de ce.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Nu. Eu vă spun realitatea. Şi am spus-o şi de la tribună. Am văzut că atmosfera s-a tensionat în primul rând datorită lipsei domnului ministru Ungureanu. Eu, cu o zi înainte, am avut o discuţie telefonică, imediat după încheierea dezbaterilor, cu domnia sa, în care a prezentat scuze pentru imposibilitatea de prezentare, un accident. Şi a promis trimiterea a nu unu, ci a doi secretari de stat: cel de la Departamentul pentru acorduri şi cel care este însărcinat cu relaţia cu Parlamentul. Am avut surpriza să nu găsim aceşti secretari de stat în şedinţă. Puteam, pentru că am hotărât că dezbatem oricum, chiar în lipsă, pentru că puteam califica această lipsă obstrucţionistă. Dar nu mi s-a părut colegial. În acelaşi timp, sunt nişte puncte de vedere care pot fi ajustate, dacă vreţi. Şi aşa că luni este ziua bună. Ne strângem cu toţii şi putem dezbate.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vroiam doar a completa ceea ce a spus domnul Bolcaş şi să-l asigur că secretarii de stat se aflau acolo, nu i-aţi observat dat fiindcă prezenţa lor a fost acoperită de prezenţa mea. Fiind prezent în sală, am vorbit în numele Guvernului. Secretarii de stat s-au aflat însă acolo, la dispoziţia noastră şi vor fi din nou luni, când sper să poată veni şi domnul ministru. Sperăm să se întremeze până atunci.
		Domnul Ion Munteanu: Domnule preşedinte, trebuie făcută o precizare. Dacă noi respectăm ordinea de zi şi continuăm mâine lucrările, cum am stabilit luni, acest punct este luni, pe 6 martie, programat, aşa că nu este nici un fel de problemă. Deci putem să ne continuăm ordinea de zi din cursul săptămânii şi atunci nu este nici un fel de problemă.
		Domnul Adrian Năstase: Da, este în ordine. Trecem la următorul punct, dacă sunteţi de acord.
		PUNCTUL 2 Proiecte de legi şi propuneri legislative aflate la comisii pentru examinare în fond cu termenul de depunere a raportului depăşit
		Domnul Adrian Năstase: Iată, sunt 40 de proiecte de legi şi propuneri legislative care au termenul de depunere a raportului depăşit. Vă propun să luăm notă de aceste lucruri, să trimitem din nou nişte scrisori şi, de asemenea, poate facem publice aceste lucruri. Deci, această informaţie poate ar trebui făcută publică, nu?
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Informaţia este publică, la termenul anterior s-a stabilit ca vicepreşedinţii, pe sectoare, să se ocupe. Eu mi-am făcut singur o asemenea evidenţă, nu am vrut să îngreunez activitatea secretariatului nostru şi am trimis deja scrisori preşedinţilor de comisie, solicitându-le şi colegial o discuţie. Aşa că este bine să continuăm să acţionăm sectorial.
		Domnul Adrian Năstase: Eu aş vrea, totuşi, că informaţia este publică, în sensul că fiecare proiect legislativ este pe site cu elementele de identificare şi parcursul şi se pot trage anumite concluzii. Să ne gândim, dacă nu ar fi util, însă, ca acest material de sinteză şi cu elementele de identificare, de data aceasta mai clare - pe comisii, nu pe proiecte legislative - să le facem publice. Poate nu luăm o decizie acum.
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Dar să le punem pe site-ul Biroului permanent, că au fost luate în dezbatere.
		Domnul Nicolae Titu Gheorghiof: Mă iertaţi, termen de depunere a raportului, 27.06.2003. Ce se întâmplă? Sectorial, sunt de viitor, nu?
		Doamna Daniela Popa: Asta vroiam să vă anunţ, domnule preşedinte, aşa cum am stabilit în şedinţa trecută de Birou permanent, eu ca vicepreşedinte răspund de trei comisii şi am o asemenea situaţie realizată şi îmbrăţişez propunerea pe care aţi făcut-o, cu afişarea pe site a situaţiei respective.
		Domnul Marin Diaconescu: Domnule preşedinte, aş fi de părere ca în şedinţa de luni, în afară de observaţiile pe care le vor face domnii vicepreşedinţi pe diversele comisii de care răspund, să chemăm preşedinţii comisiilor cu restanţă mare, pentru că, dacă ne uităm puţin pe ele, sunt tocmai comisiile care nu prea lucrează şi, dacă ne ducem şi astăzi şi le verificăm, vom întâlni aceeaşi situaţie! De aceea, v-aş ruga, la cele patru-cinci comisii cu o situaţie mai dificilă să chemăm preşedinţii aici, pentru că, nu ştiu câţi dintre dumnealor vor citi site-ul.
		Domnul Adrian Năstase: Sunt, totuşi, comisiile care, în mod tradiţional, au temele mai complicate! La industrie sunt foarte multe, la agricultură, ei spun că sunt foarte complicate, la sănătate, în sfârşit, mai ales acum, la muncă la fel, iar la cultură sunt toate acele blocaje care vin pe diferite variante.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Scuzaţi-mă, dacă citiţi cu atenţie la cultură, majoritatea acestora au fost dezbătute, numai că sunt în redactare rapoartele. Majoritatea au fost votate ieri sau sunt discutate astăzi, sunt pe ordinea de zi, cu unele excepţii, unde, într-adevăr, există blocaje care sunt datorate altor evenimente.
		Domnul Adrian Năstase: Eu cred că acum, vicepreşedinţii vor putea să aibă această comunicare frecventă cu cei de la comisii şi să urmărească şi ei aceste elemente!
		Doamna Daniela Popa: Fiind vorba de Comisia de cultură - şi răspund de această comisie - vreau să vă spun că din cele nouă proiecte de legi cu termen de raport depăşit, a avut dreptate domnul deputat Marton Arpad, vreo patru au raportul în curs de redactare, încă două sunt pe ordinea de zi a comisiei, unul este finalizat, de asemenea, şi este ultima fază şi pentru unul s-a cerut din partea Ministerului Integrării o amânare a dezbaterilor, pentru realizarea unei consultări între Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană. Deci cam asta este, pe scurt, situaţia proiectelor de la Comisia pentru cultură.
		Domnul Adrian Năstase: Eu nu aş sugera să invităm, deocamdată, preşedinţii de comisii, pentru că creăm o anumită tensiune în relaţia cu comisiile, dar avem deja o bază acum pentru o discuţie cu ei şi atunci, am să-i rog pe vicepreşedinţi să urmărească atent aceste lucruri. Rămânem însă cu această decizie, ca informaţia ca atare să fie pusă pe site în formula agregată, în formula sintetică pe care am distribuit-o astăzi şi am discutat-o. Trecem la următorul punct.
		PUNCTUL 3 Programul de lucru al Camerei Deputaţilor
		Domnul Adrian Năstase: Programul de lucru al Camerei pentru săptămâna viitoare. Aici ar trebui să decidem, dar poate că luăm decizia asta luni, în funcţie de ceea ce se întâmplă mâine, în ce măsură mai alocăm o jumătate de zi pentru a finaliza, poate, aceste nenumărate iniţiative legislative care au rapoartele respinse. Dacă mai aveţi comentarii în legătură cu programul? Oricum, o să-l revedem, probabil, luni. Supun votului în Biroul permanent, cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Şi în Comitetul liderilor, cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. Mergem mai departe.
		PUNCTUL 4 Notă cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor
		Domnul Adrian Năstase: Privind iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent.
		Doamna Georgeta Ionescu : Dacă-mi permiteţi, la pagina unu şi următoare avem trei acorduri, la solicitarea Guvernului, procedură de urgenţă.
		Domnul Adrian Năstase: Sunt legate de priorităţile europene sau nu, domnule ministru?
		Domnul Bogdan Olteanu: Cu îngăduinţa dumneavoastră, domnule preşedinte, nu sunt în calendarul de integrare europeană, sunt priorităţi prin natura lor. Primul dintre ele se referă la reabilitarea sistemului de alimentare cu apă într-un bazin hidrografic, iar celelalte două sunt acorduri de natură tehnică încheiate între România şi Guvernul Republicii Federale Germania. Ele ţin de efortul pe care, în ciuda aparenţelor, îl facem de a reduce numărul de ordonanţe de urgenţă, încercând, în acelaşi timp, să menţinem un anumit calendar al colaborărilor internaţionale. Vorbesc de la cele de la punctele doi şi trei. Cel de la punctul întâi îşi justifică urgenţa prin obiectivul său.
		Domnul Adrian Năstase: Supun această propunere de procedură de urgenţă Comitetului liderilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mai departe, la punctul doi, un acord cu Germania privind colaborarea financiară. Supun această propunere de procedură de urgenţă Comitetului liderilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul trei, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cu Germania, privind colaborarea tehnică pentru 2006. Dacă sunt obiecţii? Atunci supun votului în Comitetul liderilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la pagina şase, procedură de urgenţă de drept, punctul unu, punctul doi, trei, patru şi cinci. La pagina nouă avem deja procedură de drept comun. Dacă sunt observaţii faţă de propunerile de termene? Nu. Trecem la următorul punct, dacă nu mai aveţi comentarii aici!
		PUNCTUL 5 Punct de vedere referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal şi a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PLx nr.447/2005)
		PUNCTUL 6 Solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind prelungirea termenului de depunere a rapoartelor la: - proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi (PLx nr.24/2006); - proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PLx nr.538/2005), retrimis de către plenul Camerei Deputaţilor comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, spre a fi dezbătute în procedură de urgenţă
		Domnul Adrian Năstase: Punct de vedere referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind punerea în aplicare a Codului penal. Vă rog, comentarii pe această chestiune, privind chestiunea.
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Dacă-mi permiteţi! Mai întâi să stabilim punctul de la care plecăm! S-au adoptat titlul şi articolul unic în soluţii contradictorii şi acum urmează să fie supus votului final. Deci urmează un vot final pentru acest proiect de lege. Comisia juridică, având în vedere neconcordanţa dintre titlul legii şi conţinut, propune reluarea votului. Eu consider, pe de o parte, că reluarea votului nu este o procedură prevăzută în regulament şi, în al doilea rând, ar crea un precedent extraordinar de periculos! Asta ar însemna că s-ar putea relua votul oricând şi în orice fel de situaţie, justificată sau nu! Eu am râs, prin anii 2000, de colegul nostru Andi Gaspar, care a inventat o lege privind tehnica legislativă şi am spus că este o prostie, pentru că tehnica legislativă este o tehnică legislativă, dar, de fapt, este un lucru foarte bun, foarte util acum. Şi, pe această lege de tehnică legislativă, singura interpretare este că numai conţinutul actului normativ poate să îi dea titlu, care conţinut se reflectă în acest titlu. Evident, că fiind respins articolul unic, legea este de respingere şi, sub această titulatură trebuie să fie prezentată la votul final. Asta este singura soluţie legală, simplă şi fără echivoc! Recunosc că am consultat şi câţiva colegi, inclusiv pe autorul acestei legi de tehnică legislativă, pentru că şi mie mi s-a părut un lucru deosebit şi toată lumea a fost de acord că aceasta este soluţia, cu atât mai mult cu cât această soluţie ne permite un vot final, adică nu este un lucru absolut definitiv.
		Domnul Adrian Năstase: Dacă mai sunt comentarii? Doamna secretar general.
		Doamna Georgeta Ionescu : Dacă-mi permiteţi, doar o observaţie, punctul următor, şase, este conexat prin decizia Biroului permanent de luni, cu punctul cinci, este vorba de solicitarea Comisiei juridice de prelungire a termenului de depunere a rapoartelor la două proiecte de legi, la pachet.
		Domnul Adrian Năstase: Bun. Haideţi să vedem, deocamdată, soluţia aici. Domnul Marton Arpad.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Eu, de obicei, din punct de vedere juridic, în majoritatea cazurilor sunt de acord cu susţinerile domnului Bolcaş, pe care îl consider, într-adevăr, un jurist eminent, dar de data aceasta şchioapătă argumentaţia domniei sale, chiar dacă, pe fond s-ar putea să aibă dreptate. Şi vă spun unde simt eu o problemă de logică. Adică, avem două texte. Un text nu a fost adoptat. Acel text este articolul unic al legii. Totodată, avem un titlu, care tot un text este, care a fost adoptat într-o formă, deci a primit un vot pentru acel titlu. Şi dumneavoastră ne spuneţi că nu avem dreptul să revenim asupra discuţiei unui text care a căzut, dar avem dreptul să modificăm, fără un vot, un titlu care a fost votat într-o altă formă! Şi vedeţi, aici nu cred că avem acest drept. Deci, în cel mai bun caz, am putea avea o repunere în discuţie a votului asupra titlului legii. Deci în fiecare caz avem, însă, aceeaşi problemă, va trebui să repunem în discuţie un element din lege şi, atunci, se pune întrebarea, oare numai al titlului, pe raţionamentul pe care l-aţi avut, pentru că există un conţinut care a fost respins sau, aşa cum ne propune Comisia juridică, care a venit cu o propunere, de a rediscuta întreaga lege, începând cu titlul sau, există şi a treia posibilitate, tot procedural, că, dacă am avea un proiect de lege care ar mai avea cel puţin un articol, nu am mai avea această problemă, chiar dacă conţinutul s-ar regăsi, esenţa legii respective, în celălalt articol care a fost eliminat. Putem să supunem votului Camerei Deputaţilor acest proiect de lege aşa cum a rămas, cu un titlu de adoptare a ordonanţei, fără articol. În înţelepciunea sa, Camera Deputaţilor poate să decidă că un astfel de proiect de lege este absurd şi să respingă legea şi atunci, un vot de respingere, deci împotriva acestei legi, cu titlul respectiv, ar soluţiona problema şi ne-am afla în acea situaţie, care este reglementată în regulamentul nostru, ce se întâmplă dacă un proiect de lege, care a plecat de la comisie cu propunere de adoptare a unui ordonanţe nu trece la vot, pentru că avem prevedere regulamentară pentru aşa ceva! Deci cred că, din punct de vedere regulamentar, poate pentru mine, asta ar fi calea cel mai uşor de urmat, pentru că, vă spun încă o dată, să accepţi ideea că a fost votat un text de lege şi să schimbăm acel text în contrariul său pe varii motive, e o greşeală mult mai mare decât a repune în discuţie un text votat într-o formă.
		Domnul Adrian Năstase: Vreau să vă spun cum văd lucrurile şi să contribui puţin la această discuţie. Prima chestiune, eu mă întreb dacă este normal ca - şi pentru viitor să reflectăm - dacă noi votăm titlul legii la începutul dezbaterii sau la sfârşitul dezbaterii! Adică, noi suntem în situaţia următoare, noi întâi vedem că avem o cutie de carton pe care scrie că înăuntru există - ştiu eu - există vopsea portocalie şi, când deschidem cutia, descoperim că în cutie nu există vopsea! Şi atunci, în mod normal, pe cutie ar fi trebuit să scrie - cutie fără vopsea - deci noi, de fapt, definim prin titlu, este o prezumţie privind conţinutul legislativ. Trebuie să pornim de la ideea că voturile în Parlament sunt serioase! Şi ambele voturi au fost serioase! Primul, pornind de la ceea ce am primit ca temă şi ca identificare de obiect de reglementare, dar în momentul în care se intră pe conţinut, voinţa a fost foarte clar exprimată de respingere! Şi atunci, ca să nu fac o discuţie foarte lungă, eu aş spune că este corectă observaţia domnului Marton Arpad care ne spune, domne, după ce am deschis cutia, am văzut că înăuntru nu este nimic şi atunci noi trebuie să dăm un alt vot şi să rescriem titlul legii aşa cum este! După aceea, în plen, să supunem la vot proiectul de lege de respingere, după care, în măsura în care se respinge proiectul de respingere, atunci se reia discuţia pe fond. Deci, avem o chestiune într-adevăr de proceduri şi de formalisme, în care excelează întotdeauna parlamentele, dar trebuie să fim atenţi, cea mai periculoasă soluţie este repetarea unui vot; pentru că din acel moment, pentru varii motive, se va putea cere repetarea unui vot în plen. Da, domnule Gheorghiof, dacă aveţi o soluţie mai bună.
		Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, nu cred, nu ştiu dacă este soluţia bună. Eu am încercat să citesc stenograma şedinţei. Din stenograma şedinţei nu reiese că s-a dat vot. Nu reiese că s-a dat vot. Permiteţi-mi: "În legătură cu titlul legii, dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Titlul legii este aprobat. În ce priveşte articolul 1, aş vrea să vă rog să verificăm dacă avem cvorumul necesar votului". Şi verificaţi şi, prin verificare, nu spuneţi ce aţi făcut atunci, aţi votat sau nu aţi votat. Spuneţi "să verificăm". "Rezultatul votului: 86 voturi pentru; 85 împotrivă; 3 abţineri".
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Este eroarea stenogramei.
		Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Cum este eroarea stenogramei, dacă se înregistrează prin trei mijloace? Deci, nu a fost vot. A fost o verificare a cvorumului, pentru că aşa spuneţi. Domnule preşedinte, nu ştiu pe ce, nu ştiu, poate cei de acolo, când aţi spus "Să verificăm cvorumul" aţi spus. Dumneavoastră nu v-aţi exprimat că daţi vot. Trebuie să fim foarte atenţi atunci: punem la vot, votul final, ce votăm, fiindcă altfel... Rezultă de aici că nu ştim ce am votat.
		Domnul Adrian Năstase: Aceasta cred că este o problemă pe care o putem uşor depăşi. Eu cred că a fost foarte clar când s-a votat. Nu avem probabil întotdeauna goarna necesară ca să anunţăm ce vom face, cum lucrăm la claviatura respectivă. Dar anunţul de final..., acum, eu nici nu ştiu dacă mai trebuie făcută neapărat prezenţa şi putem să trecem direct la vot, dar mecanismul ca atare este mai ciudat, fiindcă altfel, în mod normal, prezenţa ar trebui să rezulte din votul final. Şi, atunci, chiar poate n-ar mai fi nevoie de chestiunea aceasta, dar mecanismul este făcut în aşa fel încât să înregistreze întâi prezenţa şi, pe urmă, să voteze. Dar, repet, acestea sunt chestiuni pe care le punem la vot. Cred însă că această problemă nu poate fi ridicată. A fost un vot, votul a fost foarte clar. De altfel, reacţiile le ştiţi de atunci că au fost într-un anumit sens. Haideţi să vedem cum procedăm, ca să găsim o soluţie constructivă. Vă rog, domnul ministru Olteanu întâi şi, după aceea, domnul vicepreşedinte Bolcaş.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule preşedinte, vroiam să subliniez faptul că situaţii de această natură s-au mai întâlnit chiar în cursul sesiunii precedente, spre final, am avut o situaţie în care s-a votat o lege chiar importantă, referitoare la achiziţiile publice, lege care s-a votat în cursul mai multor şedinţe de dezbateri parlamentare şi la anumite puncte, la anumite articole care au fost votate, s-au admis amendamente care veneau în absolută contradicţie cu articole votate anterior, în şedinţe anterioare. Probabil chiar fără ca persoane care au participat la dezbatere să realizeze ce se votase în şedinţa anterioară. Sigur că a existat şi atunci o soluţie care poate fi şi acum aplicată: apelăm la un prieten şi-l rugăm să trimită legea înapoi, dar nu ştiu dacă asta ajută foarte mult la procesul parlamentar. Şi, de aceea, eu îmi îngădui să sugerez că poate ar fi necesară o gândire a unor prevederi regulamentare, care, fără să permită, fără îndoială, reluarea unui vot final, pentru că votul final, dacă se reia, ajungem într-adevăr într-o situaţie neplăcută, spre deosebire de Senat, care obişnuieşte, din câte ştiu, aşa ceva, să permită măcar reluarea anumitor voturi pe articole sau pe titluri, atunci când voinţa Parlamentului este evidentă în acest sens. Pentru că, dacă Parlamentul... chiar nu numai între titlu şi conţinutul legii, dar între diverse articole, dacă Parlamentul decide, la un moment dat, că vrea să schimbe însăşi esenţa legii la un anumit articol, articolele precedent votate devin absurde şi în vădită contradicţie cu ceea ce s-a stabilit ulterior. Şi, iată că ne trezim din nou în aceeaşi situaţie la interval de doar două sau trei luni. Şi, atunci, cred că poate ar fi necesară o gândire măcar la voturile pe articole.
		Domnul Adrian Năstase: În situaţii de acest gen, putem să apelăm la Regulament, care ne permite ca, atunci când există consecinţe importante, chiar ale votului, să retrimitem la comisie şi după aceea să revenim eventual. Deci, cred că aici lucrurile se pot rezolva. Dar aici suntem într-o situaţie mult mai radicală. Domnul vicepreşedinte Bolcaş.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Dacă-mi îngăduiţi, aş vrea să apelăm la soluţia combinată cu propunerile domnului Marton Arpad, pentru că amândouă dau valoare unică votului deja exprimat, ceea ce este foarte bine. Are dreptate domnul Marton Arpad, este adevărat partea dispozitivă a actului normativ, care reprezintă conţinutul reglementării, aşa cum spune legea de tehnică legislativă, nu-l mai poţi supune la vot. Acesta s-a votat. Dar ca să schimbi titlul, pentru corelare, titlul îl supun din nou votului, pentru că există această evidentă contradicţie. Argumentul este de corelare şi amendamentul de titlu de respingere este un amendament de corelare permis de către Regulament. Şi, după ce se revotează titlul - şi acesta nu este un pretext, ci este într-adevăr un motiv temeinic de repunere la vot - pe urmă se duce la votul final. Domnul Marton Arpad a mai ridicat o problemă, pentru că ieri s-a discutat mult: ce se întâmplă cu ordonanţele de urgenţă care au fost respinse faţă de o prevedere a Regulamentului, în sensul că nu pot fi repuse în discuţie proiectele de legi, decât în sesiunea următoare. Nu se întâmplă nimic. Lucrurile sunt simple. Regulamentul Camerei nici nu poate să modifice Constituţia. Din momentul publicării şi trecerii termenului de intrare în vigoare a legii de respingere, legea de respingere a intrat în vigoare, s-a terminat. În sesiunea următoare însă se mai poate da aceeaşi ordonanţă cu acelaşi obiect sau un proiect de lege pe acelaşi obiect. Nu modifică Regulamentul Camerei intrarea... Vedeţi, ştiţi ce ar însemna? Ar însemna ca eu, prin această prevedere a Regulamentului Camerei, lipsesc de efecte juridice o lege de respingere, ceea ce nu se poate.
		Domnul Adrian Năstase: Bun, am o rugăminte. Haideţi să facem discuţiile acestea...
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Dacă-mi permiteţi. Eu n-am vorbit despre respingerea unei ordonanţe prin vot, ci am vorbit despre acea situaţie când un proiect de lege de respingere a ordonanţei pică. Şi atunci...
		Domnul Adrian Năstase: Rugămintea mea, să rămânem deocamdată doar la subiectul pe care l-am stabilit acum şi, din acest punct de vedere, aş vrea să vă consult dacă sunteţi de acord cu formula care a reieşit din propunerea domnului vicepreşedinte Bolcaş şi a domnului Marton Arpad, pe care am încercat s-o sintetizez, adăugând o metaforă care să clarifice eventual şi aspectele care ţin de semnificaţia votului, seriozitatea votului, dar şi nevoia de a corela ambalajul legii cu conţinutul său. Şi, atunci, dacă sunteţi de acord... Da, vă rog.
		Domnul Ioan Oltean: Eu nu contrazic punctul de vedere al colegilor, dar eu vreau să vă spun că nici punctul de vedere exprimat de către Comisia juridică nu este un punct de vedere care poate fi neglijat. Eu cred că nimic nu împiedică Camera, nu există o prevedere nici constituţională, nici regulamentară, care să împiedice Camera să revină asupra unui vot exprimat. Eu nu am găsit în Regulament, poate să-mi fi scăpat mie. Odată ce Camera s-a pronunţat asupra unui articol, unui titlu, nimic nu o împiedică, dacă sunt motive obiective şi majoritatea parlamentarilor consimte acest lucru şi votează, să revină asupra votului.
		Domnul Adrian Năstase: Dacă-mi daţi voie. Aici este un punct slab, în acest raţionament. Nu cred că putem să punem pe picior de egalitate titlul legii, care identifică zona de reglementare, cu conţinutul legii. Şi nu cred că putem să dăm mai multă putere şi mai multă semnificaţie din punctul de vedere al voinţei de legiferare votului exprimat pentru titlul legii cu votul privind conţinutul. Şi cred că de aici apare, până la urmă, problema de interpretare. Sigur, putem să discutăm lucrurile acestea în plen, la limită, dar încercăm totuşi să evităm - şi eu cred că acesta este totuşi primul pericol pe care trebuie să-l evităm - riscul reluării voturilor. Pentru că, pe acest argument, s-ar putea veni oricând, pe diferite temeiuri, să se spună: "Nimic nu ne împiedică să reluăm votul aici, pentru că", nu ştiu, s-a dorit altceva. Deci, acesta este un risc pe care eu cred că trebuie să-l evităm. Vă rog.
		Domnul Ioan Oltean: Titlul vine şi sintetizează conţinutul actului normativ.
		Domnul Adrian Năstase: Nu vine. Domeniul.
		Domnul Ioan Oltean: Domeniul de reglementare. Deci, trebuie să stabilim dacă este mai important titlul sau mai importantă...
		Domnul Adrian Năstase: Acum, ce se întâmplă? Putem să discutăm la infinit aceste subiecte, dar eu aş vrea să vedem dacă ne putem apropia de o soluţie. Vă rog.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Domnule Oltean, ştiţi prin ce seamănă votul dat în Cameră cu o cerere în căsătorie? Reprezintă o manifestare de voinţă juridică, care este ireversibilă. Asta ne opreşte ca să reluăm votul. Nu există decât posibilitatea anulării. Pentru vot nu există divorţ.
		Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, îl mai invit pe domnul Marton Arpad şi, după aceea, trecem să vedem dacă vom avea o căsnicie fericită sau un divorţ amiabil. Domnul Marton Arpad.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Art.70 din Regulamentul nostru în vigoare, pagina 68 din această cărţulie: "Proiectul se trimite spre reexaminare comisiilor sesizate în fond dacă, în urma dezbaterilor în plen, se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său". Ne aflăm în situaţia când, în urma votului, a intervenit o modificare importantă în conţinutul său. Acest ceva se poate realiza. "Asupra acestei măsuri, Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot la propunerea iniţiatorului, deci şi iniţiatorul are acest drept, a preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acestuia". Deci, eu cred că acest articol poate fi aplicat şi am ieşit din impas. Se retrimite, conform acestui articol, la solicitarea iniţiatorului sau a unui grup parlamentar, în comisie, se dezbate toată problematica, pentru că a intervenit o modificare importantă asupra legii şi nu putem spune că nu a intervenit o modificare importantă şi, pe baza raportului suplimentar, luăm în discuţie raportul suplimentar de la comisie. Şi aceasta este o soluţie tot regulamentară.
		Domnul Adrian Năstase: Oarecum. Pentru că, din acest punct de vedere, sigur, Regulamentul are în vedere situaţia în care apar recorelări între diferite componente care ţin de conţinut. Aici, nu mai există conţinut deloc şi suntem într-o situaţie extremă. Şi nu ştiu dacă această prevedere ar putea fi aplicată. Deci, Comisia juridică nu poate să se angajeze la un contract de căsătorie în numele plenului, ca să merg mai departe, cum sugeraţi dumneavoastră. Deci, plenul, la această chestiune, s-a pronunţat definitiv. Nu mai avem ce să reparăm, nici măcar virginitatea textului la nivelul comisiei. Pentru că aici, în mod evident, Regulamentul are în vedere situaţii în care apar elemente de corelare în interiorul conţinutului, în interiorul materiei legislative. De aceea, nu cred că acest articol poate să fie aplicat. Domnul Bolcaş.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Este absolut corect. Este vorba de interpretarea nu formală a textului, ci de interpretarea textului în spiritul său. Şi, oricum, o retrimitere după exprimarea votului eu n-am mai văzut, aşa că eu cred că nu se poate aplica. Iertaţi-mă!
		Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, eu cred că trebuie să avem în vedere că nu a fost vot final. A fost un vot pe articole. Eu cred că art.70, poate într-o forţare de interpretare în spiritul şi nu în litera prevederii, ar putea fi luat în calcul. Pentru că suntem în situaţia în care avem un titlu şi nu avem articolul care să certifice titlul respectiv. Oricine poate fi în măsură să găsească un articol care să fie corelat cu titlul. Ori plenul, ori comisia care a întocmit raportul de fond. Nimeni altcineva. Şi, atunci, propunerea de a retrimite acest proiect de lege comisiei sesizate în fond, pentru a gândi un nou articol care să fie în corelaţie cu titlul adoptat de plenul Camerei nu mi se pare a fi în contradicţie cu prevederile art.70 din Regulament.
		Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, dacă nu avem aici un punct de vedere foarte clar, putem să mergem în plen să discutăm problema aceasta. Ducem şi punctul de vedere al comisiei şi punctele de vedere celelalte. Plenul este cel care va trebui să hotărască. Şi stabilim o zi pentru discuţia respectivă.
		Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Am încercat şi, acum, am găsit Ordonanţa de urgenţă 58, unde practic articolul unic... eu am văzut stenograma, mi-am tot spus punctul de vedere cu privire la vot. Acum, îmi pun o singură întrebare: cui foloseşte? Pentru că tot ce este aici, în această Ordonanţă 58, sunt probleme aproape de tehnică. Două termene de intrare în vigoare. Credeam că este o luptă politică, cu un substrat, să nu introducă Guvernul un program de regenerare a clasei politice. Sunt două articole aici care modifică: 512 spune aşa: "Prezentul Cod intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006". "Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006". Deci, pe cele două aspecte purtăm noi discuţii.
		Domnul Adrian Năstase: Deci, este vorba, înţeleg eu, să amânăm acele prevederi europene pe care le-am introdus pentru modificarea Codului penal şi nu vrem să le mai punem în aplicare acum, ci să le ducem cândva, altădată, când cineva va fi de acord cu ele; că deocamdată să se aplice regulile de dinainte de '89, eventual.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Este foarte bine, pentru că deţinem un record absolut. Noi suntem singura ţară din lume care, vreodată, a avut două Coduri penale în acelaşi timp. Pentru că şi acesta este în vigoare, dar i s-a amânat aplicarea. Şi mai este şi Codul vechi, a cărui aplicare s-a prelungit, care nu mai este în vigoare. Aşa că luptăm cu corupţia cu două Coduri penale. Asta este minunat!
		Domnul Adrian Năstase: Părerea mea este că ar trebui să clarificăm. Haideţi să mergem totuşi pe o soluţie pe care s-o putem rapid propune colegilor, să evităm o lungă discuţie şi în plen. Vă daţi seama, dacă în Biroul permanent au fost aceste discuţii, ce ar fi în plen. Eventual, dacă vreţi, supun la vot cele două variante care au apărut, pentru că, în definitiv sunt două variante. A fost o variantă combinată...
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: UDMR-PRM.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Am avut propunerea aplicării articolului 70. Am formulat destul de clar. Eu am fost primul care am citit acel articol, am indicat şi pagina unde se găseşte.
		Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Argumentul de trimitere la comisie ar sta şi în solicitarea pe care o face comisia vizavi de celelalte două aspecte: proiectul de Lege privind modificarea Codului penal şi proiectul de Lege privind executarea pedepselor, unde dânşii au spus: "Domnilor, dăm raportul, aşa cum ni s-a cerut, pentru termenul de...".
		Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, nu văd altă soluţie decât să tranşăm prin vot şi, atunci, înţeleg că domnul Marton Arpad îşi retrage propunerea iniţială şi o reformulează în termenii articolului 70. Şi domnul Bolcaş îşi menţine propunerea pe care o susţin şi eu, pentru că m-am exprimat deja în legătură cu această chestiune. Atunci, am să supun la vot, mai întâi, varianta propusă de domnul Bolcaş, care a fost formulată mai înainte, iar apoi voi supune la vot varianta domnului Marton Arpad. Deci, pentru prima variantă, a domnului Bolcaş, cine este pentru? 4 voturi pentru (Adrian Năstase, Lucian August Bolcaş, Victor Ponta, Marin Diaconescu). Împotrivă? 7 voturi (Dan Radu Ruşanu, Daniela Popa, Titu Nicolae Gheorghiof, Gheorge Albu, Ioan Oltean, Kelemen Hunor, Miron Ignat). Abţineri? Mulţumesc. A picat. Varianta a doua, varianta domnului Marton Arpad. Cine este pentru? 7 voturi pentru (Dan Radu Ruşanu, Daniela Popa, Titu Nicolae Gheorghiof, Gheorghe Albu, Ioan Oltean, Kelemen Hunor, Miron Ignat). A trecut. Deci, retrimitem la comisie.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Prin votul plenului, domnule preşedinte.
		Domnul Adrian Năstase: Prin votul plenului. Deci, propunem plenului să voteze retrimiterea la comisie, în baza art.70.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Putem să-l înscriem pe ordinea de zi.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: La solicitarea unui grup parlamentar sau a iniţiatorului.
		Domnul Kelemen Hunor: Eu zic să fie un grup parlamentar, să nu fie iniţiatorul.
		Domnul Adrian Năstase: Bun, un grup parlamentar, cred că e mai bine să solicite!
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sau la propunerea preşedintelui de şedinţă, pentru că şi preşedintele de şedinţă poate propune.
		Domnul Adrian Năstase: Bun, în orice caz, îl punem pe ordinea de zi de joi şi să discutăm să vedem aceste aspecte de procedură în sensul discutat. Mergem mai departe.
		Doamna Georgeta Ionescu : Îmi cer scuze, mai era şi punctul şase, conexat cu punctul anterior.
		Domnul Adrian Năstase: Punctul şase îl conexăm, să vedem ce se votează, cum se votează şi îl vom corela, nu avem ce să facem!
		Doamna Georgeta Ionescu : Mai întâi ar trebui să le aprobăm solicitarea domnilor deputaţi din Comisia juridică pentru a prelungi termenul de depunere a raportului.
		Domnul Adrian Năstase: Exact, dar asta am acceptat deja în plen, ca o chestiune de principiu. Problema este că nu le putem spune până când, pentru că nici noi nu ştim încă momentul la care se va decide soluţia, conform unei proceduri care va însemna un vot în plen, după aceea retrimiterea la comisie, revenirea de la comisie, vot în plen şi de abia după aceea, probabil că ei vor putea să facă corelarea respectivă, da? Bun.
		PUNCTUL 7 Notă cu privire la aplicarea unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică
		Domnul Adrian Năstase: Este vorba de ceea ce discutam mai înainte. Prevederile referitoare la numirea membrilor Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, diferite formulare...
		Doamna Georgeta Ionescu : Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, potrivit prevederilor ordonanţei, în termen de 30 de zile, Camera Deputaţilor trebuie să trimită o listă cu anumite date, pentru care noi am pregătit un formular şi declaraţia în plic închis, pe proprie răspundere a deputaţilor şi a unor categorii din staff-ul Camerei Deputaţilor, privind apartenenţa sau neapartenenţa la poliţia politică. Noi am pregătit şi formularele care, cu aprobarea Biroului permanent vor fi difuzate fiecărui deputat în parte, de asemenea, pentru categoriile de staff prevăzute de ordonanţă şi, în plus, am elaborat această listă minimală cu date, conform solicitărilor ordonanţei, ca să putem face lista centralizatoare pe care o trimitem CNSAS. Am fixat şi un colectiv care să se ocupe, cu aprobarea dumneavoastră de acest lucru. Plicurile se depun, potrivit ordonanţei, la preşedintele Camerei, plicurile închise, iar lista conţinând datele o va elabora Secretariatul general.
		Domnul Adrian Năstase: Dar eu vă întreb următorul lucru. Mi-aduc aminte că s-au făcut declaraţii de genul acesta, s-au făcut verificări, s-au dat certificate de bună purtare de nu ştiu câte ori. Ideea este să spunem acum, dacă între timp nu am devenit colaboratori ai poliţiei politice? Adică, de la ultima declaraţie? Zilele trecute am văzut o hârtie de la CNSAS în care se spunea, de exemplu, pentru membrii guvernului, în 2001, că nici unul nu a făcut poliţie politică. S-a mai făcut o dată, când am intrat în parlament, dacă nu mă înşel ş.a.m.d. Deci au fost nu ştiu câte rânduri. Şi acum, se completează din nou, în ideea că s-ar fi putut ca între timp să devenim? Nu ştiu care este sensul! Guvernul, probabil că a avut o anumită idee! Vă rog, domnule ministru.
		Domnul Bogdan Olteanu: Dacă-mi îngăduiţi, domnule preşedinte, raţiunea acestor declaraţii este dată de faptul că s-a schimbat semnificaţia noţiunilor de agent şi colaborator al poliţiei politice, aşa cum erau definite în vechea formulare a legii. Ele cunosc acum o altă definire şi, ca atare, sigur că pot apărea alte categorii, cu regretul că, colegii vor fi obligaţi să completeze un nou formular.
		Domnul Adrian Năstase: Domnul Marton Arpad.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Am primit răspuns, dar, teoretic, eu am crezut că această prevedere se aplică numai acelor persoane care nu au depus astfel de declaraţii şi nu este cazul parlamentarilor, ci este cazul staff-ului, care nu a depus. Asta a fost interpretarea mea, dar am primit o altă interpretare de la reprezentantul Guvernului, care este sursa acestei ordonanţe de urgenţă, deci este interpretarea cea mai autentică a textului, pentru că altfel nici eu nu văd înţelesul depunerii! Îmi place această reluare! Vă spun sincer, ori de câte ori avem un guvern nou şi din în an, din jumătate în jumătate de an mai depunem câte o declaraţie de avere, de apartenenţă, de neapartenenţă! Eu zic să facem săptămânal câte o declaraţie, că e mult mai bine!
		Domnul Adrian Năstase: Domnul vicepreşedinte Bolcaş şi după aceea, domnul deputat Merce şi domnul Munteanu.
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Eu vă cer scuze că intervin, însă aici se pune o problemă, dacă vreţi, de conflict juridic extraordinar de puternic şi, din păcate, numai instituţia preşedintelui Camerei poate să o rezolve. Prin ordonanţa de urgenţă se impun Parlamentului anumite acţiuni, e vorba de alegere, nu vorbesc numai de completarea acestei declaraţii, care sunt obligaţii ale parlamentarilor, este vorba că se impun Parlamentului anumite acţiuni, pe care el însuşi nu şi le-a aprobat, încă! Sunt în curs de aprobare, aţi sesizat bine la începutul şedinţei! În aceste condiţii, eu nu pot să îndeplinesc, ca instituţie parlamentară, un comandament al Executivului, pentru că se atentează la autonomia mea instituţională! De fapt, Executivul vrea să-şi realizeze un colegiu al Consiliului, aşa cum şi-l gândeşte, este dreptul Executivului - fac abstracţie, acum, de orice nuanţă politică - să-şi realizez un colegiu în care să fie vorba şi despre propuneri făcute de către Parlament. Comisiile juridice trebuie să se pronunţe ş.a.m.d. Iertaţi-mă, nu vreau să spun că este un atentat direct la autonomia instituţională a Parlamentului ca instituţie, vreau să spun numai că suntem în acest conflict, pe de o parte, eu am legea de aprobare, iar pe de altă parte, trebuie să îndeplinesc nişte lucruri pe care nu le-am aprobat încă! Aveţi dreptul, sunteţi singurul dintre noi care aveţi dreptul, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, să sesizaţi Curtea Constituţională. Nu se poate! Este ceva care nu pot să înţeleg, în mersul firesc al lucrurilor şi cred că numai Curtea Constituţională se poate pronunţa cu privire la constituţionalitatea unei asemenea ordonanţe! Vă rog să se consemneze şi în procesul verbal, dacă vreţi, conflictul juridic iscat de neconstituţionalitatea acestei ordonanţe. Să se ia act că am solicitat formal preşedintelui Camerei, să se sesizeze Curtea Constituţională cu privire la acest conflict juridic. Vă mulţumesc.
		Domnul Adrian Năstase: Domnul deputat Merce.
		Domnul Ilie Merce: Domnule preşedinte, de ani de zile, operăm cu nişte noţiuni pe care nu le-a lămurit nimeni şi, în concluzie sau în consecinţă, nu în concluzie, se creează, la nivelul tuturor, nişte confuzii care, după cincisprezece ani de când tot vorbim de poliţie politică, nu a reuşit nimeni să o definească exact! Ne lăsăm, mă rog, dirijaţi de nişte oameni care au în sânge multă otravă! Îi cer domnului ministru delegat să ne spună ce este poliţia politică, domnule ministru! Spuneţi-ne dumneavoastră ce este poliţia politică! În sensul larg, definită de marele Ticu, da? Haideţi să fim serioşi, domnilor! Spuneţi-mi dumneavoastră ce este poliţia politică! Dacă nu ştiţi, vă spun eu ce este poliţia politică, pentru că ştiu!
		Domnul Dan Radu Ruşanu: Domnule Merce, exact ceea ce a făcut securitatea şi miliţia pe vremea aceea, din "48 până în "89!
		Domnul Ilie Merce: Adică? Aici nu ne jucăm cu vorbele!
		Domnul Dan Radu Ruşanu: Domnule Merce, am trăit toţi perioada aceea, domnule! Poate că alţii nu au trăit-o, noi am trăit-o! De la statul la coadă la alimentară şi toate celelalte!
		Domnul Ilie Merce: Explicaţi-o raţional şi legal!
		Domnul Adrian Năstase: Haideţi să nu intrăm într-o discuţie pe fond!
		Domnul Ilie Merce: Explicaţi-o! Să ne-o explice domnul ministru sau oricine, pentru că nu a definit-o nimeni!
		Domnul Adrian Năstase: Am o rugăminte, noi trebuie să gestionăm lucrurile din punctul de vedere al procedurilor, nu al fondului! Aduceţi-vă aminte că acest subiect a fost dezbătut, atunci când a fost aprobată legea, săptămâni la rând! Că a fost bine, că a fost rău, mi-e greu să spun, că trebuiau şi preoţii sau nu trebuiau şi preoţii, că trebuiau şi diplomaţii sau nu! Îmi aduc aminte numai două dintre subiectele care au fost atunci discutate! Dar rugămintea mea este să nu intrăm pe fond, pentru că noi, oricum, nu vom putea schimba lucrurile acestea din punctul de vedere al reglementării pe fond. Apare însă o chestiune care este interesantă, pe care v-am sesizat-o la început, a reluat-o şi domnul vicepreşedinte Bolcaş şi care, poate, merită o anumită atenţie. Domnul Marton Arpad:
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Această problemă poate fi uşor soluţionată. În mod evident, ne putem pregăti, putem fi de acord cu aceste formulare şi, avându-se în vedere că este vorba de o ordonanţă de urgenţă, care se dezbate în procedură de urgenţă, putem să aprobăm această ordonanţă de urgenţă în 25 de zile şi mai avem cinci zile la îndemână ca, de data asta să aplicăm ordonanţa în vigoare şi în forma adoptată de Parlament şi atunci nu mai avem această problemă! Pentru că, dacă citesc eu bine, 30 de zile este pentru noi, 60 de zile este pentru CNSAS şi în procedură de urgenţă se poate vota în 25 de zile, în ambele Camere!
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Dar mie, termenul pentru propuneri îmi curge de la data apariţiei ordonanţei de urgenţă şi asta nu-mi rezolvă fondul problemei, pentru că, fondul problemei de fapt nu este această constituire, este de fapt maniera în care se aduce atingere autonomiei instituţionale a Camerei! Adică, există nişte limite peste care nu putem să trecem, fără a ne autodizolva! Ne semnăm autodizolvarea noastră!? Nu se poate!
		Domnul Adrian Năstase: Domnul Munteanu.
		Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, vreau să apreciez diplomaţia domnului ministru Bogdan Olteanu, care v-a răspuns întrebării adresate, care este diferenţa dintre cele două declaraţii, având în vedere că de-a lungul timpului, chiar şi atunci când am candidat, am înaintat o asemenea declaraţie. Vă spun clar, faţă de text nu este nici una! Deci textul este simetric cu cel dinainte! Singurul lucru - care ne va pune iarăşi în discuţie - este că presa în perioada aceea iar va spune, parlamentarii trebuie iarăşi să scrie! Dar în rest, nu văd nici o altă diferenţă!
		Domnul Ioan Oltean: Sigur că, pe fond putem să discutăm foarte mult! Chestiunea care se pune acum este să vedem cum putem să rezolvăm această notă! Când o să intre în dezbaterea parlamentară această ordonanţă, putem să o modificăm şi să-i dăm conţinutul pe care noi îl credem de cuviinţă, dar până atunci, nu cred că există posibilităţi ale noastre de a evita respectarea prevederilor ordonanţei!
		Domnul Adrian Năstase: Domnule Oltean, poate că atunci când eşti într-o coaliţie de guvernare vezi lucrurile într-un anumit fel şi eşti mult mai blajin cu copilul tău, care este guvernul! Când eşti în opoziţie, poate că vezi lucrurile, într-adevăr, mai tranşant! Problema care se pune aici este următoarea, noi am acceptat până acum sute de mii de ordonanţe de urgenţă! În legătură cu diferite chestiuni, dacă să plouă, dacă să nu plouă, dacă instituţiile să intre dintr-una într-alta, dacă să treacă Parchetul General în DNA sau DNA-ul în Parchetul General, dacă.... La limita Constituţiei sau chiar împotriva Constituţiei! Şi, după aceea Parlamentul care, teoretic, are funcţia de legiferare, a venit după o vreme, după un an, după cinci ani şi a spus, a fost în ordine! După ce s-a croit, s-a tăiat materialul, s-a făcut costum, deşi unii ar fi considerat că trebuie făcut cu pantaloni scurţi! Problema acum este următoarea, Guvernul nu numai că ne spune cum trebuie să fie poliţia politică - pe care, în mod normal, partidele politice, într-o primă fază, au definit-o - dacă înseamnă poliţie politică numai când îi ataci pe cei de la vest sau numai când îi ataci pe cei de la est sau pe cei de la sud, nu ştim noi încă, toate serviciile de informaţii câţi spioni au prins până acum în România! Nu ştim, ştim o mulţime de alte lucruri în ultimii ani, dar probabil că sunt foarte mulţi şi nu trebuie să-i ştim! Dar ceea ce, în momentul de faţă, se întâmplă prin această ordonanţă, Guvernul nu numai că legiferează în numele nostru şi deja taie - eu nu văd care a fost chestiunea de urgenţă în această ordonanţă, dar poate că este o greşeală a mea, dar să zicem că a fost o chestiune de urgenţă - ei deja iau măsuri, dau afară pe cei care erau acolo, dau alte activităţi, dosarele se citesc altfel, nu ştiu! Însă ceea ce este aici foarte interesant, este că Guvernul ne şi spune nouă ce să facem în aplicarea legii de către noi a hotărârii pe care Guvernul a luat-o. Deci ne spune acum Guvernul, prin secretarul său general, care a citit legea cu atenţie, ne spune în următoarele zile trebuie cele două Birouri permanente să se întrunească, trebuie să facă propuneri, trebuie să facă nouă propuneri, nu unsprezece, ca până acum, pentru că noi ne-am hotărât, la guvern, să mai dăm din locurile din locurile de la Parlament, unul pe dealul Cotrocenilor, altul în Piaţa Victoriei, ca să echilibrăm spectrul politic! Şi atunci, eu vă întreb - eu nu discut pe fond - şi până acum ştim ce s-a întâmplat, şi cu CNSAS-ul şi cu altele, dar mă întreb, care mai este rolul Parlamentului în toată povestea!? Vreau să vă rog, ca membri ai Biroului permanent şi ca lideri ai grupurilor parlamentarilor, să observaţi că parlamentul - în această chestiune - devine guvernul iar guvernul devine parlamentul, pentru că, de fapt, parlamentul pune în aplicare legislaţia pe care o stabileşte guvernul! Acesta este farmecul acestei soluţii!
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Mi-ar fi plăcut să spuneţi asta când eraţi prim ministru!
		Domnul Adrian Năstase: Cu asta am început şi v-am spus că, probabil că există o anumită tentaţie! Domnul Oltean.
		Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, sunt absolut convins şi toţi realizăm că avem viziuni diferite la putere faţă de cei din opoziţie şi invers. Pentru că exact aceeaşi întrebare v-aş pune-o şi eu. Acum doi-trei ani n-aveaţi aceeaşi viziune, vă asigur. Mai mult, când am discuta proiectul de modificare a Constituţiei şi s-a pus problema limitării posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă, a fost o reacţie destul de dură a puterii din vremea respectivă.
		Domnul Adrian Năstase: Nu, dar s-a restrâns.
		Domnul Ioan Oltean: Exact, s-a restrâns, domnule preşedinte. Dar în momentul acesta şi dacă ne raportăm exact la această ordonanţă de urgenţă, din păcate, suntem legaţi de mâini şi de picioare. Eu sunt absolut convins şi sunt categoric împotriva acestei modalităţi de legiferare. Am spus-o şi altă dată şi o spun şi acum că este inadmisibil ca Guvernul să se substituie Parlamentului. Dacă suntem aici câţiva parlamentari vechi, câţiva vechi, domnule preşedinte, de-a lungul anilor şi ştim că este o modalitate pe care au folosit-o toate guvernele, n-au fost excepţii. Ceea ce se desprinde dintr-o asemenea practică şi tradiţie, dacă vreţi, ar fi necesitatea modificării Constituţiei, că nu avem altă soluţie în momentul acesta. Guvernul nu poate fi blocat să emită ordonanţe de urgenţă. Iar noi avem totuşi la îndemână modalitatea de a le modifica şi de a le aduce în forma în care majoritatea cred. Deci, categoric, eu nu subscriu necesităţii rezolvării unor domenii fundamentale pe calea ordonanţelor de urgenţă. Dar în situaţia aceasta, oricât am discuta noi, noi trebuie să respectăm ordonanţa, ori încercăm s-o modificăm, sigur. Dar, până atunci, vrând-nevrând, trebuie s-o respectăm.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Eu, ca om, o respect; dar eu, ca Parlament, trebuie să respect ce hotărăşte Guvernul pentru mine? Aceasta este problema.
		Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, eu am făcut aceste comentarii, pentru că eu sper că la un moment dat cu toţii vom forma o masă critică prin care să reacţionăm la aceste chestiuni. Deocamdată, ceea ce spun eu, poate şi împreună cu unii dintre colegi, poate şi din perspectiva statutului de opoziţie, poate că încă nu este suficient de clar receptat de ceilalţi colegi. Dar să nu ne facem iluzii în legătură cu posibilitatea de creştere a credibilităţii Parlamentului, dacă nu ne vom adresa şi acestor probleme. Pentru că oamenii văd, până la urmă, care este statutul nostru. Cum să spun, noi n-am discutat nimic despre această lege. În câteva zile, vom face nişte numiri, vom stabili că nişte oameni vor intra într-o structură, nu va exista dezbaterea publică, care, de obicei, este asociată cu o dezbatere parlamentară. Oamenii nu vor şti, aşa cum unii dintre colegii de aici nu ştiu că există o altă semnificaţie pentru poliţia politică, că una era poliţia politică de dinainte de '89, în o mie nouă sute nouăzeci şi nu ştiu cât şi alta este poliţia politică de dinainte de '89 din 2006. Sigur, se schimbă sensurile, putem să le schimbăm. Este un joc politic, pe care sigur că-l înţelegem cu toţii. Dar să nu ne mirăm că Parlamentul îşi va pierde din credibilitate. Pentru că acesta este rolul său, de a dezbate aceste lucruri şi de a ajunge la o anumită soluţie. Nu întâmplător m-am referit la această lege, pentru că îmi aduc aminte de toate dezbaterile din Parlament; ţărăniştii care, la un moment dat, erau cei care deveneau cei mai mari adversari ai legii, pe anumite prevederi, dacă vă mai aduceţi aminte şi soluţiile de compromis de atunci şi formulele şi cum a apărut Legea Ticu Dumitrescu, să-i spun aşa. Bun. N-are rost să reluăm lucrurile acestea. Şi aşa am stat prea mult astăzi, poate, în şedinţă. Dar eu cred că aceste discuţii ale noastre trebuie să ne ducă spre un punct de vedere unitar. Eu aş putea, conform Constituţiei, într-adevăr, să fac o scrisoare la Curtea Constituţională şi să spun că există un conflict juridic între instituţiile statului, între Guvern şi Parlament, pe această chestiune. Deci, nu este vorba de neconstituţionalitate, pentru că aceasta n-ar putea fi discutată decât înainte de promulgarea legii, într-un anumit moment. Deci, nu despre asta este vorba. Dar există modalităţi. Dar aş risca din nou să devin un cavaler singuratic în lupta împotriva unui guvern din care nu fac parte. Ori, nu acesta este sensul comentariilor pe care am dorit să vi le împărtăşesc. Domnul deputat Merce.
		Domnul Ilie Merce: Domnule preşedinte, dar ordonanţa aceasta este absolut ilegală, pentru că în Legea 187, la art.22, se prevede foarte clar: mandatul CNSAS-ului este pe o perioadă de şase ani şi se poate prelungi doar prin hotărârea Parlamentului. Cum îşi permite, atunci, Guvernul... de aici, şi situaţia penibilă în care este Parlamentul deseori, că tot timpul ne încalecă acest Guvern, care a declarat de atâtea ori că-şi va limita şi reprima tendinţa de a elabora ordonanţă după ordonanţă. Într-un an a dat peste 400 de ordonanţe. Păi, să dea una să desfiinţeze Parlamentul, ca să ştim o treabă.
		Domnul Adrian Năstase: Domnul Marton Arpad.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Tot conform, mi se pare, jocului politic normal şi constituţional, în această situaţie Parlamentul îşi poate exprima printr-o singură modalitate refuzul de a mai accepta abuz de ordonanţe: respingerea acelor ordonanţe pe care crede Parlamentul că este un abuz. Şi, într-adevăr, prin aceasta îşi exprimă punctul de vedere chiar faţă de procedură. Mi se pare că, din punct de vedere constituţional, în momentul actual, aceasta este posibilitatea noastră. Evident, dincolo de acel conflict între date, pentru că acel conflict trebuie constatat printr-o susţinere cel puţin majoritară, cred eu.
		Domnul Adrian Năstase: Nu. Este vorba de un articol din Constituţie, care permite, o sută patruzeci şi nu ştiu cât, inclusiv preşedintelui Camerei să se adreseze Curţii Constituţionale. Este una dintre variante. Pot şi grupurile parlamentare sau grupurile constituite să sesizeze, da? Dar şi preşedintele. Chestiunea aceasta poate să fie văzută. Dar eu cred că am discutat destul, astăzi, aici. Noi, deocamdată, am luat notă de faptul că trebuie completate documentele respective şi să vedem, împreună cu cei de la Senat, cum procedăm pentru a pune în aplicare acele prevederi legate de numiri. Domnul Gheorghiof.
		Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Este adevărat, pentru că, din câte ştiu, colegiul îşi îndeplineşte mandatul pe 8 martie. Vom proceda ca la celelalte instituţii în care Parlamentul a numit? Este o prelungire de mandat până la satisfacerea doleanţelor? Haideţi să vedem acum, este o discuţie a noastră. Ordonanţa este înregistrată, ea începe să-şi producă efectele, trebuie să vedem. Dar mai am încă o problemă. Domnule preşedinte, eu aş zice că ar trebui să facem şi către grupurile parlamentare o adresă. Eu nu vreau să comentez, dar sunt sigur că foarte mulţi dintre colegii noştri nu vor şti. Se va întâmpla exact ca la declaraţiile de avere. Nici nu ştiau sau nu le-au completat. Şi, atunci, iar va fi presa pe noi: "Deputaţii nu vor, senatorii nu doresc".
		Domnul Adrian Năstase: Bun. Să facem atunci şi aceste adrese. Doamnă secretar general să facem aceste scrisori către grupurile parlamentare. Bun. Mergem mai departe.
		PUNCTUL 8 Solicitare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
		Domnul Adrian Năstase: Sunt obiecţiuni? Nu. Solicitarea este aprobată.
		PUNCTUL 9 Retragerea unei propuneri legislative (PLx nr.49/2006)
		Domnul Adrian Năstase: Luăm notă de ea.
		Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, dacă-mi îngăduiţi. O propunere poate fi retrasă până intră în dezbaterea Camerei sesizate.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Înscrierea pe ordinea de zi.
		Domnul Adrian Năstase: Dacă vreţi, puteţi să v-o însuşiţi.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc pentru sugestie.
		Domnul Adrian Năstase: S-ar putea să doriţi lucrul acesta şi nu aş vrea să vă împiedic.
		Domnul Ioan Oltean: Apreciez îngrijorarea dumneavoastră, dar deocamdată mă văd nevoit să...
		Domnul Adrian Năstase: Deci, am luat notă de retragerea aceasta.
		PUNCTUL 10 Retragerea unei propuneri legislative (B.P.i. nr.701/2005)
		Domnul Adrian Năstase: Din partea Grupului parlamentar PNL, deputatul Crăciunescu. Luăm notă.
		PUNCTUL 11 Propuneri ale Grupului parlamentar al PSD privind modificări în componenţa unor comisii permanente
		Domnul Adrian Năstase: Domnul Ponta.
		Domnul Victor Ponta: Sunt de acord, dar am o problemă pentru Biroul permanent şi, dacă este cazul, o fac şi în scris. Eu am văzut că în art.41 din Regulament se spune despre comisii că sunt făcute conform componenţei grupurilor de la componenţa iniţială. Dacă vă uitaţi în tabelul care ne este anexat, vorbim de Comisia juridică, unde fiecare vot este foarte, foarte important. Sunt atâtea voturi strânse, voturi secrete. Uitaţi-vă, Grupul parlamentar al PNL are coeficientul 4,3 şi are 6 membri. Atunci, poate că noi nu retragem pe nimeni din comisie, ci mai numim pe încă cineva, noi, PSD-ul, dacă avem voie să depăşim coeficientul. Uitaţi-vă, PRM-ul are 3,2 şi are 2, aveţi minus 1, exact. Dar PNL-ul nu are dreptul la plus 2, din moment ce are 4,3. Eu am ridicat o problemă vizavi de componenţa unei comisii şi, atunci, PSD-ul nu retrage pe nimeni sau ne păstrăm şi al nouălea loc.
		Domnul Ion Munteanu: Fac precizarea că această mişcare trebuie să rămână. Eventual să mai numim pe încă cineva. la această comisie.
		Domnul Victor Ponta: Să avem nouă oameni în Comisia juridică, PSD-ul. Dacă Biroul permanent consideră că este normal, sigur, facem imediat propunerea şi mai numim al nouălea om.
		Domnul Adrian Năstase: Eu am să vă rog să facem următorul lucru: pentru luni, să avem un nou tabel, în două culori, să vedem unde sunt depăşite cotele pe care le-am stabilit. Deci, noi am stabilit o regulă de aur şi anume: algoritmul plus-minus unu, dacă-mi aduc bine aminte. Şi să verificăm, după un an şi ceva, unde sunt zonele unde nu se respectă şi care sunt raţiunile; cu explicaţii. Domnul Marton Arpad.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Teoretic, într-adevăr este o soluţie şi putem verifica. Practic, este o problemă. Faţă de delegaţiile internaţionale, locuri în diferite birouri, în Biroul permanent, locuri de conducere în care se poate aplica procentul iniţial pentru partide, în cazul comisiilor, procentul iniţial nu poate fi aplicat dintr-un simplu motiv: fiecare deputat poate să fie membru într-o singură comisie. Deci, din momentul în care, dintr-un anumit grup parlamentar, o singură persoană iese, devenind independent sau trecând la alt grup parlamentar, deja locul iniţial nu poate fi aplicat, pentru simplul motiv că n-are atâţia deputaţi sau are mai mulţi. Este irealizabil. Deci, trebuie să avem în vedere şi asta. Avem un grup destul de important de persoane devenite independente, de exemplu PRM-ul degeaba are practic, conform algoritmului iniţial, câte trei locuri acolo, trei locuri acolo şi ajunge până la un număr de atâţia deputaţi cât ar avea, când are minus atâţia... pentru că n-are cum să le acopere; iar celălalt partid, în care eventual a intrat deputatul respectiv, n-are cum să-l dea afară din comisie, pentru că persoana respectivă... şi nici nu vorbim de independenţi, care şi ei fac parte din comisie. Şi, în mod evident, strică componenţa iniţială. Dar din simplul motiv că avem un număr fix de deputaţi şi un deputat poate fi membru numai într-o singură comisie.
		Domnul Adrian Năstase: Eu am să vă rog însă să facem următorul lucru. Sunt corecte aceste argumente, dar dacă o să ne uităm la comisii, chiar ţinând seama de aceste argumente, o să vedem că dezechilibrele se concentrează pe câteva comisii; în schimb, la Comisia de egalitate între sexe, ajung să fie mai mulţi cei din opoziţie. Şi, atunci, eu am să vă rog să verificăm, pe de o parte, doamnă secretar general, structura comisiilor cu regula iniţială plus-minus unu şi punem cu roşu acolo unde este steguleţul roşu, deci unde s-a depăşit la un grup parlamentar şi apoi să vedem şi raportul putere-opoziţie în fiecare dintre comisii, aşa cum a fost el definit iniţial şi cum este acum. Şi să vedem dacă au apărut, prin aceste jocuri şi cu aceste explicaţii, dezechilibre suplimentare.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Mai este un element, că unele partide au cedat în favoarea altora anumite locuri în comisiile respective. Deci, este exact situaţia din Comisia juridică, unde noi am avut, de exemplu, două locuri şi am avut o singură persoană pe care am putut s-o numim.
		Domnul Adrian Năstase: OK, dar haideţi să vedem, pentru că apar, în anumite comisiile, anumite dezechilibre care sunt importante. Deci, pe ansamblu, lucrurile sunt echilibrate prin tot felul de comisii care ştim că au un rol, o utilitate, din punct de vedere politic, nu din punctul de vedere al activităţilor propriu-zise. Doamna secretar general.
		Doamna Georgeta Ionescu : Îmi cer scuze, am o uşoară confuzie legată de domnii parlamentari independenţi, care nu sunt afiliaţi nici unui grup parlamentar, în ce categorie doriţi să-i figurăm.
		Domnul Adrian Năstase: Pentru cei care sunt afiliaţi unui grup, atunci ei pot să fie puşi cu un asterisc la grupul respectiv, pentru că evident că ei vor vota cu disciplina de grup respectivă. Pentru ceilalţi, ei ar trebui puşi pur şi simplu nominal la comisia respectivă şi să adăugăm că, în afară de grupurile respective, avem şi trei deputaţi independenţi. Dar deputaţii independenţi să fie cei care sunt într-adevăr cei neafiliaţi la grupurile politice.
		Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Iertaţi-mă că fac o acoladă, dar se ridică problema dedusă domnului vicepreşedinte Ruşanu, în legătură cu reprezentantul lor. Pentru că, după ce am colaţionat că mai sunt 14, într-adevăr, independenţi care mai au dreptul la un reprezentant în Biroul permanent, am văzut că, mi se pare, opt dintre ei contestă numele reprezentantului. Este o situaţie ambiguă, pe care cred că este bine s-o clarificăm.
		Domnul Dan Radu Ruşanu: Domnule preşedinte, luni vă prezint situaţia respectivă.
		PUNCTUL 12 Cererea domnului deputat Nati Meir
		Domnul Adrian Năstase: Eu cred că are dreptul să facă parte din grupul de prietenie, nu? Nu văd aici o dificultate. Domnule ambasador Chebeleu, vă rog să vedeţi şi în funcţie de mărimea grupului, de opţiunile domnului Nati Meir şi, împreună cu domnul Solcanu, care este preşedintele GRUI-ului, să vedem cum poate să fie rezolvată cererea, da? Bine. Deci, suntem de acord. Va fi pusă în aplicare prin intermediul Grupului interparlamentar şi a domnului ambasador Chebeleu.
		PUNCTUL 13 Cererea domnului deputat Dan Ioan Popescu
		Domnul Adrian Năstase: Este în ordine.
		PUNCTUL 14 Materiale pe linia relaţiilor parlamentare externe
		1. Reuniunea Comisiei de apărare a Adunării Uniunii Europei Occidentale (AUEO) Paris, 7 martie 2006.
		Domnul Adrian Năstase: Sunt observaţii? Nu. Memorandum-ul este aprobat.
		2. Participare la cel de-al 30-lea Congres mondial al transportatorilor rutieri (Dubai, 14-16 martie 2006).
		Domnul Adrian Năstase: Este ceea ce am discutat data trecută.
		3. Participarea la conferinţa preşedinţilor de parlamente din statele membre ale Procesului de Cooperare din Europa de Sud Est (SEECP), în perioada 16-18 martie 2006, Atena, Grecia.
		Domnul Adrian Năstase: Este o invitaţie pentru preşedinţii de parlamente. Sunt obiecţiuni? Nu. Memorandum-ul este aprobat.
		4. A 8-a conferinţă europeană a membrilor parlamentelor naţionale privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (Praga, 15-16 martie)
		Memorandumul este aprobat.
		5. Vizita în Cehia a unei delegaţii a Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, condusă de domnul Ştefan Glăvan, preşedintele Comisiei (22-24 martie 2006)
		Memorandumul este aprobat.
		6. Raport privind alcătuirea delegaţiei la cel de-al doilea Atelier regional din cadrul proiectului "Cooperarea femeilor parlamentar din Sud-estul Europei" (Sarajevo, 24-2 februarie 2006)
		Memorandumul este aprobat.
		7. Informare privind participarea la reuniunile Comisiilor Adunării Uniunii europei Occidentale cu Consiliul permanent al UEO/Comitetul politic şi de securitate al UE - Bruxelles, 8 februarie 2006
		Material pentru informare.
		MATERIALE SUPLIMENTARE
		Domnul Adrian Năstase: Mai avem nişte puncte pe ordinea de zi suplimentară. Doamna secretar general, era vorba de un aviz. Vă rog să prezentaţi!
		Doamna Georgeta Ionescu : Da, potrivit R.O.F.-ului Secretariatului General, pentru numirea directorilor generali se solicită avizul Biroului permanent. Din acest motiv, vă solicit avizul de a-l angaja în funcţia de director general la Cabinetul Secretarului General, pe domnul Cornel Poteraşu şi, pe cale de consecinţă, eliberarea din funcţie a actualului director general.
		Domnul Adrian Năstase: Da, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii! Avizul este acordat!
		Mai avem aici o notificare din partea liderilor de grup, desemnarea doamnei deputat Daniela Popa ca reprezentant al Parlamentului României la Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană şi mai trebuie încă un reprezentant. Opoziţia ar trebui să mai desemneze pe cineva. Deci liderii de grup trebuie să discute pentru a face o desemnare.
		Dacă mai aveţi ceva pentru astăzi? Vă rog!
		Domnul Ioan Munteanu: Foarte scurt, domnule preşedinte, promit! În numele Grupului parlamentar PSD, v-aş ruga să analizaţi modalitatea de nominalizare a deputaţilor care susţin declaraţii politice! Vreau să fiu foarte clar, suntem 111 deputaţi şi avem acelaşi număr de intervenţii ca şi cei care sunt doar doi independenţi sau doi de la minorităţi, care au dreptul să intre, prin rotaţie, permanent şi vorbim atunci, patru-cinci, ceea ce nu este drept! De exemplu, marţi am fost 51 pe listă, am reuşit să vorbim cinci, cu indulgenţă de la doamna preşedintă, pentru că ne-a mai dat o tură!
		Domnul Adrian Năstase: Aici aş avea, totuşi, o rugăminte, să facem un algoritm şi să stabilim nişte principii. Vă mulţumesc foarte mult! Să încercăm să vedem această chestiune pentru săptămâna viitoare.
		* Şedinţa s-a încheiat la ora 12,05.