|
Doamna Georgeta Ionescu
: Regimul de administrare al clădirii este foarte diferit, pentru că, prin hotărâri de Guvern succesive, s-au alocat porţiuni din clădire diverselor instituţii, fie în administrare, fie pentru utilizare, fie cu alt regim juridic care uneori nu este clarificat. Noi am solicitat reprezentantului Guvernului în Consiliul Interdepartamental să iniţieze un act normativ prin care să reglementeze într-un mod unitar administrarea. Fac precizarea că, la Ministerul Finanţelor, suntem noi singuri, Camera Deputaţilor, ţinuţi ca administrator şi, ca urmare, trebuie să facem raportările anuale privind întregirea patrimoniului şi utilizarea lui, precum şi buna administrare, dovada că nu a fost prejudiciat. Pe de altă parte, acest lucru este imposibil în totalitate, atâta timp cât există regimuri de administrare şi utilizare atât de diferite. Sigur că nu toate instituţiile, în urma analizei pe care am făcut-o, justifică oportunitatea existenţei lor în acest spaţiu, în această incintă, care este consacrată instituţiei parlamentare. Am încercat, cu ajutorul domnilor chestori, la momentul respectiv a fost domnul Ioan Oltean cel care a avut negocieri cu Ministerul Culturii, pentru ca cel puţin spaţiul utilizat de către Muzeul Costumelor Populare să fie readus la Parlament. Din păcate, nu am ajuns la un agrement cu dânşii. Ne-au înştiinţat, printr-o adresă, că acest lucru este imposibil, deoarece nu beneficiază de alt spaţiu în care să-şi mute costumele populare. Pe de altă parte, facem precizarea că şi Camera Deputaţilor are, printr-o donaţie, o mare colecţie de costume populare, sunt 260 de piese care necesită permanent întreţinere, tratamente speciale în etuve şi nu avem nici pentru acelea spaţiu de a fi expuse, aşa cum s-a prevăzut în clauza donaţiei. Donaţia, am făcut solicitarea de a fi revocată, cea care a fost dată direct Camerei Deputaţilor. Sigur că această decizie trebuie luată tot de către Biroul permanent, dacă se va considera că este oportun. În acelaşi timp, Muzeul Parlamentului, nici el nu are un spaţiu adecvat pentru expunere, motiv care face greu accesibilă vizitarea şi numărul vizitatorilor este foarte redus. Iar, pe de altă parte, iarăşi vreau să atrag atenţia Biroului permanent că acest palat, care este al Parlamentului, nu are nici un fel de conotaţii legate de instituţia parlamentară, prin modul în care este ambientat. Motiv pentru care aş solicita aprobarea Biroului permanent de a întreprinde demersuri pe lângă Academia Română şi Muzeul de Istorie, ca să preluăm tot ceea ce poate să ne ajute în a ambienta într-un mod potrivit spaţiul sălilor şi holurilor monumentale, pentru a crea o ambianţă care într-adevăr, nu doar să sugereze, ci chiar să corespundă activităţii parlamentare. Este total nepotrivit ca cei care vizitează această clădire să facă întotdeauna legătura doar cu Casa Poporului şi nu cu Palatul Parlamentului, cu istoria pe care Parlamentul Român o are de două secole. Revenind însă la ceea ce înseamnă administrarea clădirii, în momentul de faţă este ineficientă, pentru că atâta timp cât nu administrezi unitar, nu poţi nici să implementezi sisteme de eficientizare a consumurilor energetice, a consumului de apă şi a energiei termice. Sigur că avem câteva programe de eficientizare a utilizării energiei şi acest demers este în spiritul european. Probabil că sunteţi la curent cu demersurile care se întreprind la nivelul Parlamentului European pentru o eficientizare a utilizării spaţiului de lucru al acestei instituţii. Însă, repet, atâta timp cât noi suntem doar formal ţinuţi ca administrator şi nu avem capacitatea efectivă de a gestiona administrarea clădirii, toate aceste programe sunt dificil de implementat.
|
