Şedinţa a început la ora 16,10. Lucrările au fost conduse de domnul Ludovic Orban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului. Au participat: De la Camera Deputaţilor: doamna Rodica Nassar - vicepreşedinte, domnul Ion-Marcel Ciolacu, domnul Laurenţiu Chirvăsuţă şi domnul Cristian Buican - secretari, domnul Mircea-Gheorghe Drăghici şi domnul Ionel Palăr - chestori, domnul Florin-Costin Pâslaru - Grupul parlamentar al PSD, domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu - Grupul parlamentar al PNL, domnul Aurelian Ionescu - Grupul parlamentar ALDE, domnul Mate Andras-Levente - Grupul parlamentar al UDMR, domnul Radu Mihai Popa - Grupul parlamentar Naţional Democrat, şi domnul Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. De la Senat: domnul Teodor Atanasiu, domnul Augustin-Constantin Mitu şi domnul Vasile Nistor (de la ora 16,25) - vicepreşedinţi, domnul Ion-Simeon Purec, domnul Ion Rotaru şi domnul Alexandru Pereş - secretari, domnul Niculae Bădălău şi domnul Neculai Bereanu -­­­ chestori, domnul Mihai-Viorel Fifor (până la ora 16,20) - Grupul parlamentar al PSD, domnul Dumitru Pelican - Grupul parlamentar Liberal Conservator, şi domnul Tanczos Barna - Grupul parlamentar al UDMR. Invitaţi: Domnul Ciprian Bucur şi doamna Ştefania Bârlibescu - Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul. De la Camera Deputaţilor: domnul Cristian Adrian Panciu - Secretarul general al Camerei Deputaţilor, domnul George Ionuţ Dumitrică - secretar general adjunct, domnul Georgică Tobă - secretar general adjunct interimar, domnul Gabriel Stecoza şi domnul Ştefan Lagunovschi - Departamentul Secretariatului Tehnic, doamna Adriana Diaconescu şi domnul Gheorghe Popescu - Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, domnul Constantin Bantaş - Direcţia pentru lucrările şi secretariatul comisiilor, doamna Gabriela Enea - director Direcţia comunicare şi relaţii publice, domnul Andrei Mocearov - şef departament Departamentul de studii parlamentare şi politici UE, doamna Ruxandra Rîmniceanu - director general la Cancelarie Preşedinte, şi doamna Alexandra Iordănescu - director general la Cabinet Secretar general. De la Senat: domnul Ion Vărgău - Secretarul general al Senatului, doamna Roxana Truinea - Direcţia generală legislativă, doamna Camelia Tomescu - Serviciul proceduri şi evidenţă legislativă, doamna Claudia Pencea - Direcţia pentru organizarea lucrărilor plenului şi comisiilor, doamna Elena Diaconu - Serviciul pentru lucrările Biroului permanent, doamna Ionela Mihăilă - consilier, domnul Cristian Ionescu - consilier la Cabinet Preşedinte, şi doamna Mariana Carabin - director la Cabinet Secretar general. *
		Domnul Ludovic Orban: Bună ziua. Începem şedinţa Birourilor permanente reunite. Pe ordinea de zi avem "Scrisoare din partea domnului Ciprian Bucur, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, prin care înaintează scrisoarea domnului prim-ministru Dacian Cioloş privind proiectul de mandat de reprezentare la reuniunea Consiliului European" şi, la punctul doi al ordinii de zi, avem "Proiecte de Hotărâre privind modificarea şi completarea art.56 şi art.57 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului". Dacă aveţi alte propuneri pentru ordinea de zi. Vă rog.
		Domnul Teodor Atanasiu: În şedinţa trecută am redat termen Comisiei ca până la venirea Legii bugetului de săptămâna aceasta să fie raportul comisiei. Nici acum nu este făcut raportul, deci săptămâna viitoare vom avea plen şi iar nu vom putea să discutăm. Poate atrage cineva atenţia Comisiilor reunite de industrii de la Cameră şi economică de la Senat că au obligaţia să facă raportul pe ANRE.
		Domnul Ludovic Orban: De acord să introducem pe ordinea de zi, şi vom lua o decizie în care îi vom atenţiona că au obligaţia de a respecta mandatul; în caz contrar, vom aplica sancţiunile care sunt prevăzute în Regulamentul celor două Camere. Deci, introducem şi acest punct pe ordinea de zi. Dacă mai aveţi alte propuneri. Dacă nu, vă supun votului ordinea de zi. Este cineva împotrivă? Se abţine cineva? Să trecem la punctul cel mai important, la punctul 1.
		PUNCTUL 1 Scrisoare din partea domnului Ciprian Bucur, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, prin care înaintează scrisoarea domnului prim-ministru Dacian Cioloş cu privire la mandatul de reprezentare la Consiliul European care se va desfăşura în perioada 17 - 18 decembrie 2015
		Domnul Ludovic Orban: Avem scrisoarea din partea domnului Ciprian Bucur. Situaţia în care ne găsim este următoarea: Preşedintele României nu participă la Consiliul European; l-a delegat pe Primul-ministru. Domnul Ciprian Bucur, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, este cel care a semnat scrisoarea, în care este prevăzut proiectul de mandat. Preşedintele l-a delegat pe Premier. Aici intrăm sub incidenţa Legii nr.373 şi, normal, Regulamentul care se aplică în cazul acesta. De asemenea, există o hotărâre a Curţii Constituţionale în urma unei sesizări care a fost depusă privitoare la Legea nr.373, şi trebuie să hotărâm cum se dezbate acest lucru. I-aş da cuvântul domnului Ciprian Bucur, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul.
		Domnul Ciprian Bucur: Domnilor preşedinţi, Stimaţi membri ai celor două Birouri permanente, V-am transmis, în temeiul Legii nr.373/2013, proiectul de mandat şi scrisoarea Primului-ministru cu privire la reprezentarea la Consiliul European de la Bruxelles din perioada 17 - 18 decembrie 2015. V-am ataşat, de asemenea, şi scrisoarea de delegare a Preşedintelui României dată în temeiul articolului 80 alineatul 1 din Constituţia României, pentru a stabili împreună procedura de urmat în această situaţie. Vă mulţumesc.
		Domnul Ludovic Orban: Mulţumim, domnule Bucur. Privitor la această procedură referitoare la dezbaterea propunerii proiectului de mandat care este înaintat de premierul Cioloş, vă propun ca Birourile permanente reunite să sesizeze Comisiile reunite de afaceri europene pentru a formula un punct de vedere. În conformitate cu Legea nr.373 şi cu pronunţarea Curţii Constituţionale, Parlamentul poate să adopte modificări la proiectul de mandat, iar sensul sesizării Comisiilor reunite de afaceri europene este foarte simplu - în cazul în care Comisiile de afaceri europene vor considera că proiectul de mandat este în regulă, să rămână proiectul de mandat aşa cum este el, iar, în cazul în care în Comisiile de afaceri europene se adoptă modificări la acest proiect de mandat, aceste proiecte de modificări, dacă vor fi făcute, să fie, evident, dezbătute într-o reuniune a Parlamentului, a Camerelor reunite. De asemenea, vă propun să îi solicităm Premierului, în conformitate cu reglementările legale, ca după reuniunea Consiliului European să vină în faţa Parlamentului pentru a ne face o informare privind rezultatele de la acest Consiliu European. Domnul preşedinte Tăriceanu.
		Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Stimaţi colegi deputaţi şi senatori, în legătură cu procedura de urmat, vă pot spune că am avut chiar o convorbire telefonică cu domnul preşedinte Zgonea; ne-am poziţionat în contradictoriu asupra acestei chestiuni a procedurii de urmat. Sunt două elemente care cred că trebuie să ne ghideze în acţiunea noastră - în primul rând Legea nr.373 articolul 18, alineatele 1, 2 şi 3. Articolul 18 spune aşa: "Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului cu minimum zece zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European propunerea de mandat...", şi subliniez "propunerea de mandat", aşa cum a şi făcut de altfel Primul-ministru, "...pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte." "Alineatul 2. Înaintea Reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul.", deci propuneri în sensul de a schimba sau a modifica mandatul. "Alineatul 3. Propunerile adoptate în conformitate cu alineatul 2 se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern." A existat după aprobarea Legii nr.373 o sesizare a Curţii de neconstituţionalitate, şi am aici documentul pe care vi l-aş fi recomandat să îl aveţi cu toţi, pentru ca să îl parcurgeţi şi să îl analizaţi. Dacă îmi permiteţi, vă voi cita: "Sunt două cazuri distincte, şi anume în sensul existenţei a două mandate necorelate între ele - unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de Parlament, şi altul al Preşedintelui încredinţat Guvernului, ceea ce este de natură să creeze confuzii şi să conducă la un alt blocaj de natură constituţională." Ceea ce v-am citat a fost din sesizarea de neconstituţionalitate. Şi, mai departe, în cuprinsul deciziei Curţii, dânşii spun următorul lucru: "În consecinţă, rezultă două situaţii distincte: A) Atunci când Preşedintele României decide să participe el însuşi la reuniunile Consiliului, are posibilitatea să-şi prezinte mandatul Parlamentului,...", deci are posibilitatea să-şi prezinte mandatul, nu este obligat, "...conţinutul mandatului fiind stabilit în mod exclusiv de Preşedintele României." "B) Atunci când deleagă atribuţia sa de participare la reuniunile Consiliului European, Preşedintele României nu poate formula sau stabili conţinutul mandatului, iar Primul-ministru este dator să se adreseze Parlamentului...", deci este dator să se adreseze Parlamentului, "...cu un proiect-propunere de mandat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe." Deci, ca atare, Primul-ministru s-a conformat şi ne-a trimis un proiect de mandat, dar Parlamentul trebuie să îl aprobe. Prin urmare, simpla prezentare a mandatului în faţa Comisiilor de afaceri europene nu este suficientă; trebuie să urmeze după aceea o aprobare a acestui mandat, în mod firesc, printr-o hotărâre a Parlamentului. Mai departe, vreau să vă citez din conţinutul deciziei Curţii: "Aşadar, controlul parlamentar asupra reprezentării României la reuniunile Consiliului European se manifestă în primul caz sub forma informării,..." - este vorba de situaţia în care mandatul este decis de Preşedinte, "...iar în al doilea caz Parlamentul dobândeşte o putere decizională în stabilirea conţinutului mandatului datorită relaţiilor specifice în care se află cu Guvernul. Articolul 111 din Constituţie.". Mai departe: "Controlul parlamentar asupra reprezentării României la reuniunile Consiliului European se manifestă sub forma dezbaterii, informării şi a conlucrării între Guvern, Parlament şi Preşedinte." De altfel, existenţa controlului parlamentar indiferent sub ce formă asupra stabilirii conţinutului mandatului şefului delegaţiei la reuniunile Consiliului European este deja un aspect consacrat în toate statele membre ale Uniunii Europene. Lipsa oricărei informări a Parlamentului de către Preşedinte ar determina ca România să fie singurul stat european în care mandatul reprezentării să fie elaborat de o singură instituţie. Deja intrăm în altă zonă. Ca atare, ceea ce vă propun eu este să luăm solicitarea Primului-ministru cu toată seriozitatea şi cu toată responsabilitatea care ne incumbă. Sunt de acord că trebuie întâi ca mandatul să fie trimis la Comisiile de afaceri europene, care pot să facă sau nu propuneri de modificare, după care trebuie ca în plen acest lucru să fie dezbătut, nu neapărat în sensul amendării, dar în sensul în care liderii grupurilor parlamentare să-şi expună punctul de vedere, în aşa fel încât să dăm totuşi conţinut acestei prevederi legale a Legii nr.373. Altfel, părerea mea este că, tratând cu superficialitate această problemă, nu vom face decât, încă o dată în plus, toată lumea să se uite la noi şi să repetăm situaţiile jenante în care am fost de curând, cum a fost cazul audierii candidatului pentru funcţia de ministru al justiţiei, în care problema a fost tratată cu multă lejeritate şi după aceea noroc că s-a retras candidatul pentru că, altfel, primise votul cvasimajoritar covârşitor al membrilor comisiei, pe baza deciziilor politice. Deci, eu v-aş ruga să ţinem cont de aceste prevederi ale Legii nr.373, precum şi de Decizia Curţii Constituţionale şi să mergem pe procedura pe care v-am sugerat-o. Repet: trimiterea proiectului de mandat la Comisiile de afaceri europene, raport din partea comisiilor, care pot să aprobe mandatul aşa cum este, fără modificări, sau pot să îl amendeze, urmat de o dezbatere în plen şi pe o Hotărâre a Parlamentului de aprobare a proiectului de mandat.
		Domnul Ludovic Orban: Dacă aveţi alte intervenţii? Dacă nu, voi repeta propunerile. Deci, propunerile în sine - diferenţa dintre cele două propuneri, propunerea formulată de domnul Tăriceanu şi propunerea formulată de mine. Este foarte simplu: domnul Tăriceanu susţine că este necesară o dezbatere şi o aprobare în plen a proiectului de mandat şi în cazul în care Comisia de afaceri europene nu modifică acest proiect de mandat; propunerea formulată de mine este ca, în cazul în care proiectul de mandat este avizat favorabil de Comisia de afaceri europene, să nu mai fie necesară dezbaterea în plen, fiind necesară dezbaterea în plen numai dacă, în conformitatea cu Legea 373, se modifică conţinutul proiectului de mandat. Amândouă propunerile sunt în conformitate cu legea, sunt în conformitate cu Regulamentul şi sunt în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale. Şi reiterez practic ceea ce se spune în lege, şi anume că Parlamentul poate - deci nu este obligat - să adopte, iar acest "poate" este stabilit în formularea legislativă cu precădere pentru situaţia în care este modificat proiectul de mandat. Dacă mai sunt luări de poziţie? Domnul Eugen Nicolăescu şi domnul Radu Popa.
		Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Domnule preşedinte, În primul rând, noi am avut astăzi o discuţie în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi eu cred că am ieşit din acea şedinţă cu o propunere în sensul celor afirmate de dumneavoastră la începutul şedinţei. În consecinţă, în acest moment cred că soluţia optimă este cea pe care dumneavoastră aţi propus-o şi o să vă rog să o supuneţi la vot prima, fiind prima efectuată. De asemenea, şi ce spune domnul preşedinte Tăriceanu este corect, dar este corect pentru viitor. După ce vom modifica legea, în urma Hotărârii Curţii Constituţionale, atunci putem într-adevăr să luăm în considerare o asemenea abordare. În acest moment legea nu cuprinde modificarea Curţii Constituţionale, deci nu putem face raportare la această speţă juridică. Deci, propunerea mea ca lider de grup este să supuneţi la vot propunerea pe care am agreat-o în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.
		Domnul Ludovic Orban: Mulţumesc, domnule Nicolăescu. Domnul Radu Popa, liderul Grupului Naţional Democrat.
		Domnul Radu Mihai Popa: Şi propunerea noastră este în sensul celor propuse de domnul Nicolăescu, pentru că înţeleg de la domnul ministru că mandatul este dat de preşedintele României şi nu văd cum ar putea fi modificat de către Comisiile de afaceri europene. Eu înţeleg de la domnul ministru că mandatul este de la domnul preşedinte.
		Domnul Ludovic Orban: Nu. În conformitate cu legea, sunt două situaţii în care România este reprezentată la Consiliul European. Astfel, de preşedinte, unde preşedintele stabileşte mandatul fără aprobarea Parlamentului, având, totuşi, să zic, o obligaţie de informare, dar oricum nici aceea nu este stipulată foarte clar în lege. În cazul în care preşedintele deleagă premierul, atunci premierul trebuie să se prezinte în faţa Parlamentului şi să înainteze proiectul de mandat, Parlamentul putând să modifice sau să nu modifice acest proiect de mandat. Mai sunt alte intervenţii? Domnul preşedinte Tăriceanu.
		Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Vreau să fac o intervenţie pe marginea afirmaţiei domnului deputat Nicolăescu. Domnule deputat, vreau să vă aduc la cunoştinţă că sesizarea de neconstituţionalitate făcută de preşedintele României de atunci, n-are importanţă când a făcut sesizarea, importantă este Decizia Curţii, care este din data de 6 noiembrie, şi spune aşa: "Respinge ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României şi constată că dispoziţiile art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt constituţionale". Deci, nu avem ce să modificăm în legea noastră - şi vă repet - aici şi Curtea cred că ne descrie mai în detaliu ceea ce trebuie să facem. Primul ministru este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect, propunere, a şi făcut acest lucru, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. E lipsit de orice echivoc. E foarte clar; puţine dăţi când Curtea se exprimă aşa de clar. Deci, cred că trebuie să avem în vedere acest lucru.
		Domnul Ludovic Orban: Stimaţi colegi, avem două propuneri. Îi dau cuvântul domnul Varujan Pambuccian.
		Domnul Varujan Pambuccian: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, După părerea mea, indiferent de ce spune o comisie, o comisie nu reprezintă Parlamentul. Aici cererea aceasta este adresată către Parlament. Nu poate unei cereri adresate către Parlament să-i răspundă o comisie, indiferent de cum răspunde. Creăm şi un precedent ciudat aşa. Până acum nu s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva. Adică, haideţi să fim puţin atenţi ce votăm, pentru că, dacă votăm propunerea ca o comisie să se exprime în numele întregului Parlament, pentru că de fapt aceasta votăm în final, nu ştiu dacă este foarte bine. Până la urmă, va trebui un vot al plenului Parlamentului. Parlamentul e reprezentat de plenul lui, nu de comisii.
		Domnul Ludovic Orban: Mulţumesc. Vă respect opinia. Dacă mai sunt alte intervenţii? Îi dau cuvântul domnului senator Tánczos Barna.
		Domnul Tánczos Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Trecând de toate elementele de procedură legale, care sunt scrise negru pe alb şi nu pot fi nici măcar comentate, sunt deciziile Curţii, a respinge o oportunitate de a purta o discuţie în plenul Parlamentului pe teme atât de importante, pe teme pe care n-am apucat să vorbim în plen în faţa unui premier, o persoană care ştie foarte bine procedurile europene, ştie foarte bine cum se face politică la Bruxelles, cred că este o greşeală. Nu va vota probabil nimeni împotriva mandatului pe care l-a prezentat premierul. Nu vom contesta poziţia României. Dar a refuza o ocazie de a vorbi în faţa, până la urmă, a întregii naţiuni despre aceste probleme cred că este o greşeală.
		Domnul Ludovic Orban: Mulţumesc. Repet, sunt de supus la vot două propuneri, propunerea formulată de mine şi propunerea formulată de domnul preşedinte Tăriceanu. Cine este de acord cu propunerea formulată de mine, şi anume aceea să fie transmis către Comisiile reunite de afaceri europene, iar în cazul în care nu se modifică proiectul de mandat, Comisiile de afaceri europene practic să poată să avizeze. Cine este pentru? 9 voturi pentru. Cine este împotrivă? 6 voturi împotrivă. Cine se abţine? Ca atare, este adoptată propunerea formulată de către subsemnatul. Deci, sesizăm Comisiile de afaceri europene.
		PUNCTUL 2 Proiecte de Hotărâre privind modificarea şi completarea art.56 şi art.57 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
		Domnul Ludovic Orban: La punctul 2 avem proiecte de hotărâre privind modificarea şi completarea art.56 şi art.57 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, însoţite de expunerea de motive. Un proiect este înaintat de deputatul UNPR Eugen Nicolicea. Îl trimitem spre dezbatere Comisiei pentru Statut, care să facă raport, evident. Şi urmează, după finalizarea raportului să programăm dezbaterea în plen. Proiectul înaintat de domnul deputat Duvăz va fi înaintat, de asemenea, către comisie. Termen şi pentru iniţiativa domnului deputat Bogdan Niculescu Duvăz şi pentru iniţiativa domnului deputat Eugen Nicolicea: două săptămâni. Astfel, termen: două săptămâni. Vă mulţumesc. În fine, ultimul punct de pe ordinea de zi. Domnul vicepreşedinte Atanasiu vă solicită puţin atenţia pentru că situaţia pe care o avem este următoarea: în şedinţa Biroului permanent din data de 16 noiembrie într-adevăr s-a solicitat către Comisiile reunite de industrii şi servicii şi Comisia economică să realizeze audierea, cu termen stabilit. În data de 17 noiembrie 2015, în schimb, în urma prezentării, s-a stabilit în Comitetul liderilor să propună în termen de o săptămână un nou calendar pentru audierea candidaţilor propuşi. Domnule Nicolăescu, ştiţi ceva de această decizie a Comitetului?
		Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Nu s-a întâlnit Comitetul liderilor.
		Domnul Teodor Atanasiu: Candidaţii sunt audiaţi. Trebuie să facă raportul final.
		Domnul Ludovic Orban: Atunci, vă propun să retransmitem Comisiei de industrii a Camerei Deputaţilor şi Comisiei economice a Senatului să finalizeze raportul în termen de o săptămână; iar, în cazul în care nu finalizează raportul, conform deciziei Biroului permanent, urmează să iniţiem procedura de sancţionare, în conformitate cu Regulamentul. Cine este pentru? Unanimitate. Este cineva împotrivă? Se abţine cineva? Vă mulţumesc. Şedinţa este închisă.
		* Şedinţa s-a încheiat la ora 16,35.