|
Stenograma şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 1 martie 2006 ora 10:15
Vorbitor: Márton Árpád-Francisc
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Scuzaţi-mă, dacă citiţi cu atenţie la cultură, majoritatea acestora au fost dezbătute, numai că sunt în redactare rapoartele. Majoritatea au fost votate ieri sau sunt discutate astăzi, sunt pe ordinea de zi, cu unele excepţii, unde, într-adevăr, există blocaje care sunt datorate altor evenimente.
|
| ............................. |
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Eu, de obicei, din punct de vedere juridic, în majoritatea cazurilor sunt de acord cu susţinerile domnului Bolcaş, pe care îl consider, într-adevăr, un jurist eminent, dar de data aceasta şchioapătă argumentaţia domniei sale, chiar dacă, pe fond s-ar putea să aibă dreptate. Şi vă spun unde simt eu o problemă de logică. Adică, avem două texte. Un text nu a fost adoptat. Acel text este articolul unic al legii. Totodată, avem un titlu, care tot un text este, care a fost adoptat într-o formă, deci a primit un vot pentru acel titlu. Şi dumneavoastră ne spuneţi că nu avem dreptul să revenim asupra discuţiei unui text care a căzut, dar avem dreptul să modificăm, fără un vot, un titlu care a fost votat într-o altă formă! Şi vedeţi, aici nu cred că avem acest drept. Deci, în cel mai bun caz, am putea avea o repunere în discuţie a votului asupra titlului legii. Deci în fiecare caz avem, însă, aceeaşi problemă, va trebui să repunem în discuţie un element din lege şi, atunci, se pune întrebarea, oare numai al titlului, pe raţionamentul pe care l-aţi avut, pentru că există un conţinut care a fost respins sau, aşa cum ne propune Comisia juridică, care a venit cu o propunere, de a rediscuta întreaga lege, începând cu titlul sau, există şi a treia posibilitate, tot procedural, că, dacă am avea un proiect de lege care ar mai avea cel puţin un articol, nu am mai avea această problemă, chiar dacă conţinutul s-ar regăsi, esenţa legii respective, în celălalt articol care a fost eliminat. Putem să supunem votului Camerei Deputaţilor acest proiect de lege aşa cum a rămas, cu un titlu de adoptare a ordonanţei, fără articol. În înţelepciunea sa, Camera Deputaţilor poate să decidă că un astfel de proiect de lege este absurd şi să respingă legea şi atunci, un vot de respingere, deci împotriva acestei legi, cu titlul respectiv, ar soluţiona problema şi ne-am afla în acea situaţie, care este reglementată în regulamentul nostru, ce se întâmplă dacă un proiect de lege, care a plecat de la comisie cu propunere de adoptare a unui ordonanţe nu trece la vot, pentru că avem prevedere regulamentară pentru aşa ceva! Deci cred că, din punct de vedere regulamentar, poate pentru mine, asta ar fi calea cel mai uşor de urmat, pentru că, vă spun încă o dată, să accepţi ideea că a fost votat un text de lege şi să schimbăm acel text în contrariul său pe varii motive, e o greşeală mult mai mare decât a repune în discuţie un text votat într-o formă.
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Dacă-mi permiteţi. Eu n-am vorbit despre respingerea unei ordonanţe prin vot, ci am vorbit despre acea situaţie când un proiect de lege de respingere a ordonanţei pică. Şi atunci...
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Art.70 din Regulamentul nostru în vigoare, pagina 68 din această cărţulie: "Proiectul se trimite spre reexaminare comisiilor sesizate în fond dacă, în urma dezbaterilor în plen, se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său". Ne aflăm în situaţia când, în urma votului, a intervenit o modificare importantă în conţinutul său. Acest ceva se poate realiza. "Asupra acestei măsuri, Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot la propunerea iniţiatorului, deci şi iniţiatorul are acest drept, a preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acestuia". Deci, eu cred că acest articol poate fi aplicat şi am ieşit din impas. Se retrimite, conform acestui articol, la solicitarea iniţiatorului sau a unui grup parlamentar, în comisie, se dezbate toată problematica, pentru că a intervenit o modificare importantă asupra legii şi nu putem spune că nu a intervenit o modificare importantă şi, pe baza raportului suplimentar, luăm în discuţie raportul suplimentar de la comisie. Şi aceasta este o soluţie tot regulamentară.
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Am avut propunerea aplicării articolului 70. Am formulat destul de clar. Eu am fost primul care am citit acel articol, am indicat şi pagina unde se găseşte.
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Prin votul plenului, domnule preşedinte.
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
La solicitarea unui grup parlamentar sau a iniţiatorului.
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Am primit răspuns, dar, teoretic, eu am crezut că această prevedere se aplică numai acelor persoane care nu au depus astfel de declaraţii şi nu este cazul parlamentarilor, ci este cazul staff-ului, care nu a depus. Asta a fost interpretarea mea, dar am primit o altă interpretare de la reprezentantul Guvernului, care este sursa acestei ordonanţe de urgenţă, deci este interpretarea cea mai autentică a textului, pentru că altfel nici eu nu văd înţelesul depunerii! Îmi place această reluare! Vă spun sincer, ori de câte ori avem un guvern nou şi din în an, din jumătate în jumătate de an mai depunem câte o declaraţie de avere, de apartenenţă, de neapartenenţă! Eu zic să facem săptămânal câte o declaraţie, că e mult mai bine!
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Această problemă poate fi uşor soluţionată. În mod evident, ne putem pregăti, putem fi de acord cu aceste formulare şi, avându-se în vedere că este vorba de o ordonanţă de urgenţă, care se dezbate în procedură de urgenţă, putem să aprobăm această ordonanţă de urgenţă în 25 de zile şi mai avem cinci zile la îndemână ca, de data asta să aplicăm ordonanţa în vigoare şi în forma adoptată de Parlament şi atunci nu mai avem această problemă! Pentru că, dacă citesc eu bine, 30 de zile este pentru noi, 60 de zile este pentru CNSAS şi în procedură de urgenţă se poate vota în 25 de zile, în ambele Camere!
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Tot conform, mi se pare, jocului politic normal şi constituţional, în această situaţie Parlamentul îşi poate exprima printr-o singură modalitate refuzul de a mai accepta abuz de ordonanţe: respingerea acelor ordonanţe pe care crede Parlamentul că este un abuz. Şi, într-adevăr, prin aceasta îşi exprimă punctul de vedere chiar faţă de procedură. Mi se pare că, din punct de vedere constituţional, în momentul actual, aceasta este posibilitatea noastră. Evident, dincolo de acel conflict între date, pentru că acel conflict trebuie constatat printr-o susţinere cel puţin majoritară, cred eu.
|
| ............................. |
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Teoretic, într-adevăr este o soluţie şi putem verifica. Practic, este o problemă. Faţă de delegaţiile internaţionale, locuri în diferite birouri, în Biroul permanent, locuri de conducere în care se poate aplica procentul iniţial pentru partide, în cazul comisiilor, procentul iniţial nu poate fi aplicat dintr-un simplu motiv: fiecare deputat poate să fie membru într-o singură comisie. Deci, din momentul în care, dintr-un anumit grup parlamentar, o singură persoană iese, devenind independent sau trecând la alt grup parlamentar, deja locul iniţial nu poate fi aplicat, pentru simplul motiv că n-are atâţia deputaţi sau are mai mulţi. Este irealizabil. Deci, trebuie să avem în vedere şi asta. Avem un grup destul de important de persoane devenite independente, de exemplu PRM-ul degeaba are practic, conform algoritmului iniţial, câte trei locuri acolo, trei locuri acolo şi ajunge până la un număr de atâţia deputaţi cât ar avea, când are minus atâţia... pentru că n-are cum să le acopere; iar celălalt partid, în care eventual a intrat deputatul respectiv, n-are cum să-l dea afară din comisie, pentru că persoana respectivă... şi nici nu vorbim de independenţi, care şi ei fac parte din comisie. Şi, în mod evident, strică componenţa iniţială. Dar din simplul motiv că avem un număr fix de deputaţi şi un deputat poate fi membru numai într-o singură comisie.
|
| ............................. |
|
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Mai este un element, că unele partide au cedat în favoarea altora anumite locuri în comisiile respective. Deci, este exact situaţia din Comisia juridică, unde noi am avut, de exemplu, două locuri şi am avut o singură persoană pe care am putut s-o numim.
|
|