Şedinţa a început la ora 14.15. Lucrările au fost conduse de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu - vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul deputat Valeriu-Ştefan Zgonea - preşedintele Camerei Deputaţilor. Au participat: De la Camera Deputaţilor: domnul Viorel Hrebenciuc, domnul Miron Tudor Mitrea, domnul Dan-Ştefan Motreanu şi domnul Ioan Oltean - vicepreşedinţi, domnul Eugen Nicolicea, domnul Cristian Buican, domnul Adrian-Nicolae Diaconu şi domnul Niculae Mircovici- secretari, domnul Mircea-Gheorghe Drăghici, domnul Ionel Palăr şi domnul Seres Denes - chestori, domnul Marian Neacşu - Grupul parlamentar al PSD, domnul Andrei Dominic Gerea - Grupul parlamentar al PNL, domnul Mircea-Nicu Toader - Grupul parlamentar al PDL, domnul Cătălin-Daniel Fenechiu - Grupul parlamentar al PP-DD, domnul Máté András-Levente - Grupul parlamentar al UDMR, domnul Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. De la Senat: domnul Florin Constantinescu, domnul Cristian-Sorin Dumitrescu, domnul Nicolae Moga, domnul Vasile Nistor - vicepreşedinţi, domnul Ion Rotaru, domnul Mario-Ovidiu Oprea, domnul Alexandru Pereş şi domnul Ion-Simeon Purec - secretari, domnul Ioan Chelaru, domnul Marius-Petre Nicoară, domnul Tudor Barbu şi domnul Verestóy Attila - chestori, domnul Ilie Sârbu - Grupul parlamentar al PSD, domnul Puiu Haşotti - Grupul parlamentar al PNL, domnul Cristian Rădulescu - Grupul parlamentar al PDL, domnul Haralambie Vochiţoiu - Grupul parlamentar al PP-DD şi domnul Dumitru Pelican - Grupul parlamentar al PC. Invitaţi: Din partea Guvernului: domnulMihai-Alexandru Voicu - ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul. De la Camera Deputaţilor: domnul Cristian Adrian Panciu - Secretarul general al Camerei Deputaţilor, domnul George Ionuţ Dumitrică - secretar general-adjunct şi doamna Ileana Luncan, secretar general adjunct, domnul Georgică Tobă şi domnul Gabriel Stecoza - Departamentul Secretariatului Tehnic, doamna Mihaela Ion şi domnul Gheorghe Popescu - Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, doamna Laura Nicoleta Riteş - Direcţia procedură legislativă, sinteze şi evaluări, domnul Sorin Berbece - Direcţia organizare lucrări în comisii, doamna Gabriela Enea - Direcţia pentru relaţii publice şi protocol, domnul Nicolae Comănescu - Cancelarie Preşedinte, şi domnul Victor-Viorel Coman - director general la Cabinetul Secretarului general. De la Senat: domnul Ovidiu Marian - Secretarul general al Senatului, domnul Ion Vărgău - secretar general-adjunct, doamna Mihaela Ciochină - director general la Direcţia generală legislativă, doamna Camelia Tomescu - şeful Serviciului proceduri şi evidenţă legislativă, domnul Gabriel Sterea - director general la Direcţia generală Secretariat general, doamna Elena Diaconu - şeful Serviciului pentru lucrările Biroului permanent, doamna Ionela Mihăilă - consilier la Serviciul pentru lucrările Biroului permanent, doamna Roxana Truinea - director la Direcţia pentru organizarea lucrărilor plenului şi comisiilor, doamna Claudia Pencea - şeful Serviciului pentru lucrărilor plenului, întrebări, interpelări. *
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Bună ziua! Vă rog să luaţi loc, domnilor colegi. Haideţi că fiecare avem, după aceea, şedinţe suficient de multe. Deschid lucrările acestei şedinţe comune a Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vă consult dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observaţii din partea doamnelor sau domnilor membri ai Birourilor permanente. Dacă nu sunt, vă supun la vot.
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Avem şi ordine de zi suplimentară.
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Cu introducerea pe ordinea de zi a celor două puncte suplimentare. Dacă în legătură cu introducerea acestor două puncte sunt observaţii? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Am aprobat ordinea de zi.
		PUNCTUL 1: Scrisoarea domnului Victor-Viorel Ponta, primul-ministru al Guvernului, privind solicitarea de convocare a Parlamentului în şedinţă comună pentru marţi, 17 septembrie 2013, orele 16,00, în vederea prezentării scrisorii de intenţie aferente celui de-al treilea program economic consecutiv, de tip preventiv, care se încheie de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor colegi, la primul punct din ordinea de zi avem o scrisoare din partea domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta, prin care solicită să fie convocat Parlamentul în şedinţă comună marţi, 17 septembrie 2013, la orele 16.00, în vederea prezentării scrisorii de intenţie aferente celui de-al treilea program economic consecutiv, de tip preventiv, care se încheie între România şi Fondul Monetar Internaţional. Este o solicitare din partea primului-ministru. Pe cale de consecinţă, dacă sunt observaţii, intervenţii în legătură cu procedura de desfăşurare a acestei declaraţii, acestei prezenţe? Vă rog, domnule preşedinte Zgonea.
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Domnilor colegi, Vă rog frumos, dacă sunteţi de acord, primul-ministru al României doreşte ca fiecare grup parlamentar - într-un fel, neutilizând cutuma ponderii de 20 sau 30 de secunde per fiecare parlamentar - să aibă cinci minute pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la această scrisoare de intenţie care, după cum ştiţi, a fost transmisă către Fondul Monetar Internaţional. Este o chestiune inedită, n-o avem scrisă în Regulament, de aceea o să vă rog frumos să acceptaţi - membrii Birourilor permanente şi liderii grupurilor parlamentare - ca fiecare grup politic parlamentar, indiferent de mărime, să aibă cinci minute pentru a-şi exprima punctul de vedere faţă de această scrisoare de intenţie. Eu am rugat secretariatul general ca, până la ora 17.00, la fiecare grup parlamentar să fie distribuită scrisoarea pe care a trimis-o primul-ministru al României către Fondul Monetar Internaţional.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc foarte mult. Sunt observaţii din partea doamnelor şi domnilor colegi? Deci este o situaţie inedită, în sensul în care, după ce se face această declaraţie, domnul prim-ministru a dorit ca să existe. dacă se doresc intervenţii din partea domnilor senatori şi deputaţi să fie făcute în numele grupurilor parlamentare şi nu în baza algoritmului, fiind o problemă care întruneşte, în mod normal, mult consens sau interesează întreaga societate şi întreaga clasă politică, acestea să se facă în termeni egali. Deci este o propunere generoasă, zic eu, care vine din partea domnului preşedinte Zgonea care reprezintă partidul cel mai important din Parlament. Cred că nu sunt obiecţii, pentru că, altfel, în astfel de situaţii, ar trebui să aplicăm algoritmul. Până la plen, fiecare grup parlamentar va face.
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Face o nominalizare pentru o persoană care va susţine punctul de vedere al grupului politic parlamentar.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Deci dacă doresc, sigur, se înscriu şi-şi spun punctul de vedere pe durata a cinci minute.
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Da. Adică, Grupul parlamentar al PSD va avea cinci minute, Partidul Naţional Liberal cinci minute, celelalte toate, inclusiv minorităţile naţionale, vor avea câte cinci minute pentru a-şi exprima punctul de vedere. Egal.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Sunt observaţii? Nu sunt observaţii. (Discuții în sală)
		Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă rog, domnule deputat Toader.
		Domnul Mircea-Nicu Toader: Sigur că se subînţelege că grupurile pot să aibă unul sau doi sau trei reprezentanţi, în cele cinci minute, eventual. Nu este un singur reprezentant. Ca să dăm satisfacţie şi senatorilor şi deputaţilor să dea un punct de vedere. (Discuții în sală) Adică grupul le împarte cum vrea.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Absolut.
		Domnul Mircea-Nicu Toader: OK.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Grupurile au câte cinci minute fiecare. Nu poţi să restricţionezi la o singură persoană. Domnule lider vă rog.
		Domnul Marian Neacşu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă-mi permiteţi o opinie, eu cred că în spiritul dezbaterii care ar trebui să aibă loc, ar trebui să prezentăm un punct de vedere al grupurilor parlamentare, deci al partidului respectiv, nu trei puncte de vedere ale fiecărei persoane.
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Asta am şi spus.
		Domnul Marian Neacşu: Nu, dar din discuţie, lucrurile s-au dus într-o altă zonă şi voiam să ne fie foarte clar lucrul acesta. Deci mie aşa mi se pare normal, să prezentăm punctul de vedere al partidului respectiv, Camera Deputaţilor - Senat, nu punctul de vedere individual al unui număr de deputaţi sau de senatori.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Atunci, domnule preşedinte Toader, rectificăm. Deci un reprezentant din partea partidului. dacă vrea să vorbească un minut, două minute.
		Domnul Mircea-Nicu Toader: Nu, nu. Îmi pare rău, chiar noi ne orientăm, scrisoarea are şapte puncte, două minute vorbesc eu, trei minute vorbeşte colegul. De ce unul să vorbească timp de cinci minute? Cred că nu este nici un fel de problemă că punctul de vedere pe care-l prezintă parlamentarul, de regulă, este punctul de vedere al partidului politic, că nu vorbeşte. dacă este vorba de grup. Deci lăsaţi-ne să ne organizăm noi.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnule coleg, noi avem o singură. aceasta este o procedură sui generis, da? În Parlament se exprimă punctul de vedere al grupurilor parlamentare. De data aceasta este o procedură în care aţi văzut că s-a acordat un timp egal, ceea ce este generos pentru toate grupurile parlamentare. Eu cred că PDL-ul, acest partid care a fost atâta timp la guvernare, are suficienţi membri dintre care să desemneze unul care, prin consultare cu ceilalţi experţi din guvernare, să exprime un punct de vedere al grupului, nu să ne perindăm în cinci minute trei vorbitori. Chiar nici nu se înţelege. nu este din punct de vedere al marketingului politic corect. (Discuții în sală)
		Domnul Mircea-Nicu Toader: Îmi pare rău, de ce ne complicăm? Nu ştiu de ce ne complicăm. Este treaba noastră.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Nu ne mai complicăm, dar haideţi să procedăm ca atare, un reprezentant înseamnă un reprezentant. Supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Doamnelor şi domnilor, s-a hotărât: un reprezentant. Este o procedură pe care astăzi o s-o propunem plenului. Mulţumesc foarte mult.
		PUNCTUL 2: Scrisoarea domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, referitoare la consecinţele adoptării proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: La punctul 2 din ordinea de zi avem o scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, Preşedintele României. Luăm act, cum este normal.
		PUNCTUL 3: Proiect de hotărâre a Parlamentului privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: La punctul 3 din ordinea de zi este proiectul de hotărâre a Parlamentului privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România. Noi am decis la Biroul permanent al Senatului. noi votasem procedură de urgenţă. a fost o altă filozofie. Există această idee, sub presiunea evenimentelor, să dezbatem într-o formulă mai amplă şi mai participativă. Se vine cu această soluţie. Sigur că, în condiţiile acestea, atât timp cât funcţionează o comisie specială, comisiile parlamentare care sunt sesizate pe fond nu mai dezbat acest punct de vedere, urmând ca raportul care va fi finalizat, va fi preluat conform procedurilor parlamentare pentru că noi vom aproba tot în fiecare Cameră. Domnule senator Rădulescu, vă rog.
		Domnul Cristian Rădulescu: Domnule preşedinte, Sigur că, după cum ne-am exprimat în plenul Senatului - spun asta şi pentru colegii de la Camera Deputaţilor - noi nu susţinem procedura de urgenţă. La momentul respectiv am spus că o dezbatere pe această temă este absolut necesară şi nu. o astfel de procedură care. ştim, câteodată, poate fi ceva mai generoasă, de douăzeci de minute pentru întreaga dezbatere, câteodată se rezumă la cinci minute şi revine pentru fiecare vorbitor câte un minut. Dezbaterea adevărată parlamentară cred că ar însemna totuşi şi respectarea procedurilor din Regulament. Adică, eu, aici, chiar nu înţeleg de ce optează pentru o comisie specială care este, să zicem, de tip constituţional - numai Constituţia mai beneficiază de o astfel de abordare - când ar putea să fie deferită, conform Regulamentului şedinţelor reunite, unor comisii din Camera Deputaţilor şi celor similare din Senat. Oricum, veţi lua decizia pe care o socotiţi, dar măcar aş fi vrut ca hotărârea, în felul în care este formulată, să ţină cont de Regulamentul Camerelor reunite, deoarece Constituţia la art. 64 cu 4 se referă la înfiinţarea unor comisii speciale şi pe Camerele reunite. Dar articolele 8, 9, 10 din Regulamentul şedinţelor comune se referă la altceva. Adică, 9 şi 10 se referă la repartizarea proiectelor de lege către comisiile permanente - şi nu este cazul - iar 8 se referă la stabilirea ordinii de zi. Măcar să-i găsim o fundamentare corectă.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc. Alte intervenţii? Domnul deputat Toader.
		Domnul Mircea-Nicu Toader: Alături de argumentele colegului meu vreau să spun că, în primul rând, această comisie comună care se înfiinţează pentru a dezbate un proiect de lege, nu discută oportunitatea unei astfel de investiţii, necesitatea unei astfel de acţiuni şi activităţi, în ce condiţii. Deci ideea pe care. cel puţin în zona publică, a fost. Parlamentul va dezbate oportunitate, necesitate şi soluţii. Dacă discutăm de un proiect de lege, în afară de faptul că a fost depus la Senat şi comisiile au dat aviz negativ, eu vă spun şi opinia unui om care este în Comisia pentru industrii şi servicii, şi anume că nu este nevoie de o astfel de lege. Practic, exploatarea în sine, ca principiu, poate să funcţioneze excelent şi foarte bine, dacă primeşte avizul de mediu şi n-are nevoie de niciun fel de prevedere şi modificări legislative. Chiar mult discutata redevenţă de 6%... trebuie să ştiţi că este în programul dumneavoastră de guvernare şi la noi la comisie modificarea Legii redevenţelor. Şi vă daţi seama că, ce va scrie în lege. poate 9%... trebuie respectat pentru că de aceea este lege. Deci opinia noastră, dacă hotărârea prevedea o dezbatere privind oportunitate, necesitate, era o discuţie. Dacă se discută despre un proiect de lege, pe care noi îl considerăm neavenit, că este atributul Guvernului şi dacă nu ştiţi, vreau să vă spun că Guvernul nostru a purtat negocieri pentru problema Roşia Montană cu toate modificările, inclusiv de cotă, de redevenţă şi aşa mai departe. Dacă Guvernul totuşi solicită să ajungă la Parlament, stimaţi colegi, credeţi-mă că nu este altceva, decât o modalitate de a te acoperi. Am experienţa lui "SIDEX" prin lege, a lui "Tractorul", dar haideţi să vorbim pe concret. Deci, propunerea noastră este să ne adresăm Guvernului să retragă această iniţiativă legislativă, să putem face o dezbatere pe fond cu toate părţile. Chiar procedural, o să-i chem pe aceia care reprezintă o parte sau alta şi ei. ce să intervină în textul de lege? Este oportun sau nu este oportun. Asta poate s-o facă Parlamentul, dacă nu, o face Guvernul şi hotărăşte. Deci, noi nu suntem de acord cu constituirea comisiei. Totuşi plenul este suveran. Noi nu vom participa. Dacă dumneavoastră hotărâţi să scoateţi o lege, vă şi asumaţi. este clară, nu ştiu ce teorie este privind neconstituţionalitatea acestei legi, dar ştiţi foarte bine, utilitatea publică dată către oricine şi în orice condiţii înseamnă o încălcare flagrantă a art. 255. Mâine, "Popescu" SRL vrea să fie de utilitate publică, "ca să pot să-l expropriez pe vecinul meu că vreau să pun acolo nu ştiu ce stâlp de înaltă tensiune." Deci opinia noastră, domnule preşedinte este să nu se înfiinţeze o comisie specială pentru a dezbate proiectul de lege. Dacă se face o altă comisie de oportunitate, aceea este discutabilă, dacă nu, nu numai că suntem împotrivă, nici nu participăm la această comisie. Mulţumesc.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc. Domnul vicepreşedinte Oltean.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem într-o situaţie în care Parlamentul este pus să reacţioneze în mod atipic. Având în vedere că un act normativ care a ajuns la Senat ca primă Cameră sesizată, unde două comisii sesizate în fond se pronunţă, astăzi suntem în situaţia în care să revenim asupra celor două soluţii şi să constituim o comisie specială care să analizeze acest act normativ. În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că actul normativ care va constitui obiect de dezbatere şi în şedinţa de astăzi şi în şedinţa comisiei speciale care, cu siguranţă, se va constitui, este totalmente inutil. Ceea ce cuprinde acest act normativ nu cade în sarcina Parlamentului, ci în sarcina exclusivă a Guvernului. Guvernul este singura autoritate competentă să decidă dacă acest proiect se realizează sau nu se realizează. Deci din toate punctele de vedere, în opinia noastră, apreciem că Guvernul a aruncat responsabilitatea de la palatul din Piaţa Victoriei la Palatul Parlamentului. Prima solicitare a noastră ar fi ca Senatul să restituie acest proiect de lege către Guvern, Guvernul să-şi asume responsabilitatea de a hotărî dacă acesta se realizează sau nu se realizează. Evident că acest lucru nu-l va face Senatul şi atunci, mergem mai departe pe linia structurii şi a compoziţiei, dacă vreţi, a actului normativ. În opinia noastră, suntem în faţa unui proiect de lege totalmente neconstituţional şi o spun asumându-mi, fără niciun fel de reţinere, întreaga responsabilitate a acestei afirmaţii. De altfel, am în faţă avizul Consiliului Legislativ, am punctul de vedere al Ministerului Justiţiei care subliniază în termeni extrem de serioşi neajunsul actului normativ în sine. Este inadmisibil ca, printr-un act normativ cu valoare de lege organică, Parlamentul să vină să se amestece în treburile Executivului. Parlamentul învesteşte societăţi comerciale. Societăţile comerciale MINVEST şi REMIN sunt mandatate de către Parlament pentru a lua anumite decizii. Niciodată nu am mai întâlnit, şi vă cer scuze, sunt un parlamentar vechi, un asemenea act normativ prin care societăţi comerciale să fie învestite cu anumite competenţe. O societate comercială privată, Roşia Montana Gold Corporation,primeşte atribuţii care sunt exclusiv în competenţele autorităţilor locale. Se mandatează Ministerului Mediului să iniţieze hotărâri de Guvern. Domnilor colegi, orice minister are acest atribut, orice minister poate să iniţieze un proiect de lege care să reglementeze un domeniu ce intră sub competenţa ministerului respectiv, nu trebuie să venim noi printr-un act normativ să facem acest lucru. Şi multe alte neajunsuri care se găsesc în corpul legii. Din aceste considerente, noi credem că toată această dezbatere, toate măsurile care se vor lua în vederea constituirii unei comisii speciale pentru dezbaterea publică şi parlamentară a acestui act normativ sunt inutile, pentru că, în final, Curtea Constituţională va constata, cu certitudine, neconstituţionalitatea, pentru că Partidul Democrat Liberal nu numai că, prin reprezentanţii în Parlament, nu va participa la această comisie specială... (Discuții în sală) O.K., închei acum, domnule preşedinte, dar, cu certitudine, atunci când legea va fi adoptată, noi o vom ataca la Curtea Constituţională. Din aceste considerente, domnule preşedinte, noi apreciem că proiectul de lege ar trebui să fie restituit Guvernului pentru ca acesta să-şi asume responsabilitatea în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Da. Mulţumesc foarte mult. Doamnelor şi domnilor, nu am să fac niciun fel de apreciere la intervenţiile colegilor, dar vreau să vă spun că oricărui proiect de lege i se constată constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea la sfârşitul procesului legislativ. Asta e şi menirea dezbaterilor în Parlament, ca să facem control şi de constituţionalitate, şi de concordanţă cu alte legi. Deci nu putem să ne antepronunţăm cum o să iasă. Poate că o să fie, dacă o să sesizeze anumite lucruri, îndreptate sau o să fie modificate. Deci haideţi să nu discutăm. Mai bine spuneţi că nu vreţi să participaţi. Asta e altă discuţie. Domnul preşedinte Máté.
		Domnul Máté András-Levente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Din informaţiile pe care le ştim cu toţii, acest proiect de lege depus de Guvern a intrat în procesul legislativ. Câteva comisii deja, care au fost sesizate pentru aviz, au dat un aviz negativ. A fost sesizată şi comisia pe fond la Senat, Senatul fiind primă Cameră sesizată, şi am înţeles că a amânat dezbaterea pentru a depune un raport. Şi atunci, întreb, pentru că eu nu văd, procedural, cum se poate să constituim o comisie specială, când deja proiectul de lege a intrat în procesul legislativ, avem deja sesizată pe fond o comisie care are obligaţia de a face un raport, şi cum scoatem acest proiect de lege din comisia sesizată pe fond deja, intrând în procesul legislativ? Înfiinţăm încă o comisie specială, deşi nu am făcut comisie specială la Codul civil, la Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă care au o complexitate mult mai mare decât acest proiect de lege. Iar între atribuţiile acestei noi comisii pe care vrem să o înfiinţăm se spune foarte clar: să discute amendamentele depuse de deputaţi şi senatori. Păi, facem în paralel două proceduri legislative? Procedural greşim.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Puteam să vă răspund că nu greşim, dar îl voi lăsa pe domnul profesor Chelaru. Domnule senator Chelaru, aveţi cuvântul. (Discuții în sală)
		Domnul Ioan Chelaru: Stimaţi colegi, dezbatem astăzi o mult disputată şi discutată problemă. Am ascultat părerile dumneavoastră cu toată plăcerea, dar noi nu discutăm legea aici în Birourile permanente, noi discutăm constituirea unei comisii speciale. Conform prevederilor art. 8 din Regulamentul activităţilor comune, Parlamentul poate constitui asemenea comisii speciale pentru avizarea unor legi mai importante. Poate constitui comisii speciale şi pentru iniţierea unor acte normative de o mai mare amploare. Suntem în următoarea situaţie, pe care o putem acoperi procedural, şi îi dau şi o explicaţie colegului meu de la UDMR. Există o sesizare făcută la Senat, există o procedură declanşată la Senat. În condiţiile în care noi stabilim în Birourile permanente constituirea acestei comisii, proiectul aflat la Senat rămâne la Senat în faza în care este, în sensul în care comisia nu s-a pronunţat, încetează procedura de urgenţă prin votul Senatului că altfel nu se poate, vine la comisia permanentă...
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Specială.
		Domnul Ioan Chelaru: Comisia specială, scuzaţi-mă... Colegii parlamentari pot face amendamente pe care le-ar fi făcut şi la comisiile de specialitate, dacă procedura era cea clasică. Încă ceva. Nu avem niciun interes ca această comisie să lucreze mai mult decât ar fi lucrat comisia de specialitate. Şi dacă termenul la Senat expira pe 26 noiembrie, când, dacă nu se dezbătea problema, proiectul trecea cu aprobare tacită, eu cred că ar trebui să propunem comisiei un termen mai scurt. Această comisie să primească amendamentele de la cei îndrituiţi să facă amendamente. Însă pentru că este specială, să asculte toate părţile care au interes sau doresc să se adreseze comisiei, pentru ca actul normativ rezultat, indiferent că este acesta pe care ni l-a trimis Guvernul, sau îl transformăm în părţile esenţiale, inclusiv aspecte. după părerea mea, neconstituţionale care nu există, dar hai să nu intrăm în amănunte, şi toate celelalte aspecte să le putem dezbate. La final, un raport al comisiei speciale, care merge la Senat, trece prin procedură şi vine mai departe la Camera Deputaţilor. Mulţumesc frumos.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc. Sigur, există... (Discuții în sală) Există suspiciuni totdeauna când e vorba de proceduri speciale în, ca să spunem aşa, detrimentul legii, dar procedura care este acum în discuţie, adică o comisie specială este în interesul legii, adică pentru mai multă dezbatere, pentru mai multă flexibilitate şi pentru termene cât mai apropiate. O să se propună probabil un termen mai redus. Iar procedura în fiecare Cameră nu dispare, domnilor. La problema modificării Constituţiei, dezbatem procedura statutară din fiecare Cameră? Nici vorbă! Deci, suntem într-o situaţie specială care a mai existat în Parlamentul României, care a mai funcţionat în astfel de situaţii. În Senat nu am dezbătut raportul, pentru că asta înseamnă că luarea în dezbatere a proiectului de lege. doar am sesizat comisiile care urmau să se pronunţe printr-un raport comun. Nu a fost elaborat acest raport comun. Dacă noi vom aproba această comisie, sigur că şi Senatul va rămâne doar sesizat, urmând să fim sesizaţi apoi cu raportul comisiei speciale. Domnul senator Barbu.
		Domnul Tudor Barbu: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, nu am să cad în capcana mai experimentaţilor mei colegi de a crede că s-a deschis sesiunea de declaraţii politice, ci voi rămâne regulamentar în perimetrul unor dezbateri ale Birourilor permanente reunite, deşi sună frumos să faci declaraţii politice şi de la acest microfon, şi are şi audienţă mai mare; ştim cu toţii că stenograma ajunge aproape instantaneu la presă. Am ferma convingere că memoria nu mă înşeală când spun că Partidul Democrat - nu, PDL-ul, Partidul Democrat - era partid parlamentar şi în anul 2000 - nu ştiu dacă domnul Oltean sau domnul Toader erau parlamentari, îmi scapă, am şi eu lacune - dar ca să vii cu atâta fervoare şi să susţii cu atâta aparentă justeţe nişte lucruri care, în anul 2000, puteau fi spuse de la acelaşi microfon, al aceluiaşi Senat sau aceleiaşi Camere sau aceluiaşi plen reunit când se vota legea de privatizare a PETROM-ului, şi acum să vii să invoci că o firmă nu poate primi - ceea ce atunci a primit - mie mi se pare dincolo de imaginabil, domnule Oltean, şi o spun cu tot respectul pe care ştiţi că vi-l port. Haideţi că eu am scuza: mă numesc Barbu, sunt la primul mandat, sunt un fost ziarist ajuns senator. Dumneavoastră, în schimb, sunteţi om politic de foarte mult timp, din câte ştiu, ca şi domnul Toader, şi oameni valoroşi în politica românească. Să faceţi dumneavoastră aceste invocări acum, mie mi se pare puţin, ca să nu spun hazardat, eufemistic, mi se pare bizar. Repet, discutăm în Parlamentul României despre ceva ce vi se pare - dumneavoastră, celor de la PDL - de nediscutat şi neconstituţional. Este o preluare, aş spune eu, aproape firească şi instantanee. Dar stau şi mă întreb: nu este aceeaşi structură politică, mă refer la partidul dumneavoastră, care a participat la o dezbatere similară acum 13 ani şi un pic, când se privatiza PETROM-ul? Nu este aceeaşi neconstituţionalitate? Nu e aceeaşi procedură legislativă care dă unei firme exploatarea unor rezerve inestimabile ale statului român, aş spune chiar mai mari decât cele pe care le punem acum în dezbatere? Asta este una. Şi acum să revin la discuţia de astăzi. Am făcut o propunere în Biroul permanent al Senatului - şi îmi permit să o fac şi în Birourile permanente reunite, pentru că aş fi. şi rămân consecvent cu mine însumi - dacă se va stabili, prin discernământ şi vot la această masă, că se va forma o comisie specială, eu îmi doresc să vă supun atenţiei posibilitatea - probabil că este o solicitare unică în istoria ultimilor 23 de ani, în cazul acesta, în speţa aceasta când se formează o comisie specială - ca toţii viitorii membri ai comisiei să dea o declaraţie pe proprie răspundere, conform Codului penal, care ştim ce spune el la capitolul fals în declaraţii, că nu au avut legături - şi aici stabilim cât de indecente au fost sau nu au fost ele - cu investitorul, cu Roşia Montană, cu proiectul, cu contractul. De ce spun asta? Pentru că, un distins şi valoros senator mi-a spus că aceste lucruri se găsesc în declaraţia de avere şi în declaraţia de interese. Nu. Vă dau, dacă vreţi, trei, patru exemple de lucruri care se pot întâmpla şi nu figurează legal - nu moral - în declaraţia de interese a nimănui sau în declaraţia de avere. Nu vorbim de sponsorizări. Vorbim de multe lucruri pe care toţi de la masă le înţelegem. În schimb, acoperitoare din punct de vedere moral, având în vedere importanţa acestui act normativ, acestui moment decizional în politica românească, repet, acoperitor ar fi ca fiecare viitor membru al acestei comisii să-şi asume, printr-o declaraţie pe proprie răspundere, că nu a avut legături neprincipiale - sau, mă rog, principiale, cum doreşte, asta stabilesc oamenii înţelepţi de la masa asta, nu eu - cu Roşia Montană, cu investitorul, cu contractul, cu proiectul şi aşa mai departe. Pentru ca peste un an, doi ani, zece ani să nu poată veni nimeni, cum s-a întâmplat acum, să-i spună fostului preşedinte al României că este un infractor, că asta s-a întâmplat în ultimele 24 de ore, şi că tot Parlamentul de la acea vreme a făcut ceva ce - iacătă, susţine acum şi domnul Olteanu, susţine şi domnul Toader - a fost neconstituţional. Şi, după părerea mea de modest absolvent de facultate de drept, eu ştiu că sunt anumite fapte în Codul penal neprescriptibile. Adică te poţi trezi acuzat, peste ani, de subminare, de o grămadă de lucruri.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc. Domnul senator Markó Béla, după aceea urmează domnul senator Pereş şi după aceea...
		Domnul Ioan Oltean: Drept la replică.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Aici suntem la Biroul permanent, domnule... Vă dau încă o dată cuvântul, că nu e o problemă. (Discuții în sală)
		Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, dreptul la replică este prioritar...
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: La final.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnul senator Markó Béla.
		Domnul Markó Béla: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Eu sunt de părere că în ce priveşte rezolvarea problemei Roşia Montană, Guvernul ar trebui să-şi asume răspunderea, dar, în acelaşi timp, înţeleg că, dacă apare în societate o problemă majoră - şi nu putem nega că, cel puţin în ceea ce priveşte dezbaterile la nivel social şi animozităţile create de această problematică, avem o problemă majoră, într-adevăr - aceasta ar trebui dezbătută în Parlamentul României. Şi, aşa cum Guvernul trebuie să-şi asume răspunderea pentru anumite obiective, la fel şi Parlamentul trebuie să-şi asume răspunderea pentru anumite probleme apărute în societate. Deci sunt de acord să avem o formă prin care dezbatem, prin care încercăm să ajungem la anumite concluzii privind Roşia Montană. Unii au invocat experienţa parlamentară. Aş putea să invoc şi eu experienţa mea parlamentară începând cu anul 1990, bineînţeles că am avut fel de fel de comisii de anchetă, niciuna nu a avut rezultatele scontate, trebuie să vă spun, dar oricum, totuşi, însăşi dezbaterea a avut o anumită importanţă. Deci, sunt de acord să căutăm o formă comună a celor două Camere prin care să dezbatem această problemă şi, eventual, să ajungem la anumite concluzii. Dar nu prea înţeleg de ce pe marginea unui proiect de lege ar trebui să avem o astfel de dezbatere a unei comisii comune a celor două Camere. Înţeleg că, eventual, Regulamentul ne permite acest lucru, dar trebuie să vă spun că, indiferent dacă Regulamentul ne permite sau nu, vom crea un precedent foarte periculos. Ori de câte ori va apărea un proiect de lege mai discutabil, mai problematic se va recurge la înfiinţarea unei astfel de comisii comune. Eu v-aş propune să chibzuim foarte bine înainte de a ajunge la înfiinţarea unei astfel de comisii comune pe marginea unui proiect de lege. Acum nu mă refer la problema Roşia Montană în general, ci la o dezbatere necesară privind această problemă. Pe de altă parte, printr-o astfel de comisie comună pentru un proiect de lege am leza ideea de bicameralism, că, indiferent de ce fel de raport întocmeşte o astfel de comisie comună, vom avea o Cameră decizională. Indiferent dacă o astfel de comisie comună a întocmit raportul, vom avea o primă Cameră şi vom avea o Cameră decizională. Şi, în timp ce, eventual, putem înfiinţa o astfel de comisie, nu vom putea cumula atribuţiile celor două Camere şi nu vom putea lua o decizie pe un proiect de lege în şedinţele reunite ale celor două Camere. Deci, repet, sunt de acord cu o dezbatere, să găsim o formă, dar nu pot să fiu de acord cu o comisie comună pe un proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnul senator Pereş. Urmează domnul deputat Mitrea.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Domnilor preşedinţi, Onoraţi colegi, Punctul meu de vedere este oarecum diferit de al colegilor Toader, Oltean şi Rădulescu. Spun oarecum, în sensul că eu aş fi de acord să înfiinţăm o comisie specială chiar pentru dezbaterea aspectelor proiectului minier de la Roşia Montană şi a relansării mineritului, dar nu pe acest proiect de lege cu care Senatul a fost sesizat. Deci, încă o dată...
		Domnul Mircea Nicu Toader: Aşa am zis şi eu...
		Domnul Alexandru Pereş: Da, dar. domnule Toader, îmi cer scuze, nu vreau să dialogăm, nu e momentul. Vreau să fiu şi scurt, pentru ca să înţelegeţi. Sunt de acord să discutăm, să facem această comisie, să chemăm pe toată lumea interesată, şi pe cei pro, şi pe cei contra, şi Academia, şi tot, ca să avem şi noi această viziune şi să nu citim prin tot felul de publicaţii asupra aspectelor pe care le-au găsit aceşti oameni sau aceste comisii la Roşia Montană. Şi de aici încolo să vedem dacă, într-adevăr... acest proiect de lege, care este vicios şi nu o spun numai eu, ci o spun specialiştii şi inclusiv Ministerul Justiţiei a spus-o, să fie retras de către Guvern. În această situaţie, sigur, această comisie din punctul meu de vedere şi-ar avea rostul. Cred că am venit puţin pe linia pe care a spus-o şi domnul senator Markó Béla. Cam acesta cred eu că ar trebui să fie rostul, de fapt, al acestei comisii parlamentare. Suntem aleşi, trimişi aici, ca să ascultăm toate durerile oamenilor, nu contează dacă sunt din Roşia Montană sau din Botoşani sau de undeva din sudul ţării. Putem crea această comisie, dar nu să examinăm sau să dezbatem un proiect de lege care, încă o dată vă spun, din capul locului, este un proiect viciat. Mulţumesc.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnule vicepreşedinte Mitrea, vă rog.
		Domnul Miron Tudor Mitrea: Sigur, eu nu vreau să mă întorc la ce a spus colegul meu, domnul senator Chelaru, vreau doar să menţionez că un proiect de lege intră, într-o formă bună sau proastă, îl dezbatem şi el iese în forma în care decide Parlamentul. Nu ar fi prima oară în care intră ceva şi iese cu totul altceva din lucrările Parlamentului. Nu putem să facem acum un proces de intenţie despre cum va arăta proiectul de lege la sfârşit, chiar dacă are, şi nu este singurul proiect de lege care are lacune în momentul în care intră în Parlament, dar nu de aceea am vrut să intervin, că domnul Chelaru limpezise această chestiune. Am vrut să intervin pentru două aspecte. Se întâmplă foarte des în activitatea administrativă, cea de ministru, cea de Guvern, cea de şef de consiliu judeţean, de primar, să apară în agenda publică probleme care trebuie rezolvate şi care sunt de domeniul, de responsabilitatea unei instituţii, iar acea instituţie să decidă, din motive politice, pentru că instituţia este şi politică, că nu-şi asumă singură responsabilitatea şi dă mai departe proiectul respectiv unei instituţii superioare, cu capacitate mai mare de analiză. Eu, ca ministru, am întâlnit des situaţii în care, şi pot să vă arăt dumneavoastră, dacă vreţi, domnule Pereş, extrem de multe hotărâri de Guvern au apărut în locul unui ordin de ministru, considerând că problema este mult mai importantă decât decizia lui, a dat-o mai departe... mai importantă politic. Însă noi ne facem că nu ştim, că acum nu discutăm o problemă de exploatare la Roşia Montană, că nu asta discutăm. Acesta este motivul de la care a pornit discuţia. Noi avem o discuţie politică majoră în România despre care este limita de la care protecţia mediului blochează o activitate economică sau invers, care este limita până la care este mai important rezultatul economic decât cel ecologic, fiindcă ştim cu toţii că ţările, de-a lungul timpului, în perioade diferite, au considerat ecologismul mai important şi au blocat investiţii şi dezvoltări economice - asta, în general, ţările puternice, bine dezvoltate - care aveau probleme mai mult sau mai puţin de mediu. Pentru că, fac o paranteză, ştim cu toţii că respectă sau nu respectă un proiect - ca şi cel de la Roşia Montană - la probleme de mediu în funcţie de cum am făcut noi legea privind mediu. Şi, dacă vrem, facem legea altfel. Deci, la un moment dat, avem o lege, legea spune într-un fel, şi totuşi apelăm la un for superior, cum este Parlamentul, un for de dezbatere mai largă, chiar dacă problema este de resortul Guvernului. Şi avem cazuri destule. Avem cazuri - pot eu să le numesc, dar le ştiţi, s-au spus aici - în care Parlamentul, prin lege, a hotărât şi cine face un contract, darămite cine, cum se privatizează o mare societate comercială. Deci, asta este o dezbatere politică. Ştiu că o vom folosi în continuare, ştiu că veţi folosi aceste momente, e în regulă. Guvernul nostru nu are destulă putere să-şi ia responsabilitatea - bine face că nu şi-o ia singur - încercăm să discutăm acest lucru. Poate iese şi mai bine întreaga poveste, dar dezbaterea este politică, nu este tehnică. Al doilea lucru. Am auzit foarte des în ultima vreme vorbindu-se despre o expropriere. Probabil că aici sunt omul care am făcut cele mai multe exproprieri. Există în Uniunea Europeană două metode de a face exproprierile: metoda pe care noi o folosim - şi este o metodă învechită, pe care o folosesc din ce în ce mai puţin cei din Europa de Vest - aceea că statul, cu formele pe care le are de organizare, administraţii locale, naţionale, face exproprierile în anumite cazuri sau cea prin care statul atribuie această responsabilitate celui care a câştigat un contract. Să ştiţi că tot sistemul de autostrăzi din Spania - dar tot, nu este nicio autostradă în Spania construită cu plată în care exproprierea să fi fost făcută de statul spaniol. Niciodată. Totdeauna, odată cu licitaţia de construcţie s-a introdus şi exproprierea. Nu mai este nicio autostradă în Germania, din anul 2000 încoace - cred că mai devreme, dar din 2000 ştiu sigur - să nu fi fost făcută la fel. În Italia ştiu că s-a discutat mult, nu mai ştiu care a fost decizia finală, că nu mai sunt ministru de zece ani. Dar discuţia asta a fost la Uniunea Europeană şi s-a stabilit - şi s-a dovedit pe baze de situaţii statistice - că a fost mult mai ieftin pentru statul care a avut de făcut exproprieri să delege această expropriere către firma care era obligată să o facă. Am auzit şi astăzi, şi altădată că exproprierea trebuie să se facă... Nu. Nu. În Uniunea Europeană se folosesc două metode: una învechită, cea la care vă referiţi, şi una modernă, pe care au adoptat-o state mari în ultimii 20 de ani, cea la care se referă astăzi proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă mulţumesc. Domnul senator Vochiţoiu.
		Domnul Haralambie Vochiţoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am ascultat cu mare atenţie toate luările de cuvânt. Eu mă bucur, în primul rând, şi vă mulţumesc că propunerea pe care noi, Grupul parlamentar al PP-DD, am făcut-o săptămâna trecută - şi nici măcar nu s-a supus la vot - este îmbrăţişată şi de majoritatea USL. Aş vrea să fac câteva precizări. Sigur, vom găsi soluţii ca proiectul de lege să se întoarcă de la comisii unde deja se dăduseră avizele... Aş vrea să fac câteva aprecieri - două, nu câteva - pe acest subiect. Cred că, de data aceasta, chiar trebuie să rezolvăm această problemă. Îl ascultam cu stupoare pe domnul Oltean, care îmi este simpatic, de altfel, când îl vedeam doar la televizor îi şi dădeam dreptate, dar când îmi aduc aminte că, timp de şapte ani, aţi avut în sertarele Guvernului proiectul acesta - şi cred că nu l-aţi şters nici de praf - cum să veniţi acum să spuneţi: Guvernul să-l rezolve? Când premierul României, din păcate, şi cu asta trec la punctul 2, ne spune, nonşalant, că-i e teamă să nu fie condamnat pentru subminarea economiei naţionale. Intrăm cu această lege şi cu această procedură într-o epocă foarte întunecată în România, după părerea mea, în care nu o să ne mai asumăm răspunderi. Şi atunci, dacă premierul României nu are curajul - şi recunoaşte, procuror fiind, să spună asta! - mă întreb un funcţionar public, cu 200 de euro salariu, care trebuie să semneze pentru un milion de euro pe fonduri europene, dacă nu trebuie să dea şi acela directorilor, directorul la ministru şi aşa mai departe. Deci chiar cred că trebuie să privim serios treaba aceasta. Eu vă spun sincer: sunt îngrijorat! Atâta vreau să mai spun, că aş vrea, că dacă tot facem comisia, să se ţină cont de amendamente şi să nu fie doar un simulacru de dezbatere. Vă mulţumesc.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc. Ultima intervenţie, domnul vicepreşedinte Hrebenciuc. După aia votăm...
		Domnul Viorel Hrebenciuc: Vreau să fac doar două remarci, în primul rând politice. În primul rând, să remarc similitudinea dintre poziţia colegilor noştri din PDL şi cea a domnului Preşedinte Băsescu, ceea ce înseamnă că "Pacea de la Ţebea" s-a semnat. În al doilea rând, în schimb, vreau să relev următorul lucru: este nevoie de această comisie specială mult mai mult decât ne imaginăm pentru că momentul în societatea românească este extrem de tensionat, pentru că discuţiile care sunt în jurul acestui proiect exced ideea unui simplu proiect de lege pe care noi îl discutăm şi nu avem nevoie de comisie specială. Nu am crezut că după 20 de ani o să ajung să trăiesc din nou momentele acelea "în care nu ne vindeam ţara". Şi după 20 de ani, datorită ghemotocului acesta imens de interese pro şi contra care există în jurul acestui proiect, se ajunge la un asemenea verdict, ca să spun aşa. De aceea este nevoie de comisia specială, pentru că aceasta va trebui să dea nişte răspunsuri, nu atât neapărat în funcţie de Regulamentul celor două Camere, ci să dea nişte răspunsuri societăţii româneşti. Şi din acest punct de vedere este extrem, extrem de importantă, astfel că şi eu, şi USL-ul, susţinem înfiinţarea acestei comisii speciale. Vă mulţumesc.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Gerea.
		Domnul Andrei-Dominic Gerea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Un punct absolut sau aproape identic cu cel al domnului Hrebenciuc îl aveam şi eu. Vreau să remarc aici că nu trebuie să ne împiedicăm de procedurile standard de lucru în cele două Camere - amănunte şi aspectele particulare ale acestui proiect sau ale subiectului în sine - trebuie să ţinem cont de rolul Parlamentului, de poziţia pe care ar trebui să o aibă în societate şi de faptul că societatea românească, la ora actuală, pare a fi profund divizată pe acest subiect. De aceea, ţinând cont de toate acuzele care au fost aduse, problematica complexă care izvorăşte din această exploatare de la Roşia Montană ne impune nouă decizia de a înfiinţa această comisie specială. Mai mult decât atât, vreau să vă spun că, la nivelul Camerei Deputaţilor, înainte să înceapă toată disputa aceasta mediatică, la nivelul comisiilor de industrii şi servicii şi de politică economică, noi am avut o iniţiativă, din partea PNL - care a fost îmbrăţişată de toţi colegii noştri, mai ales la Comisia pentru politică economică - de a înfiinţa o comisie de discuţii, de lucru cu privire la acest subiect de la Roşia Montană. Cu atât mai mult suntem acum. şi îmbrăţişăm înfiinţarea comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă mulţumesc. Domnul Hrebenciuc.
		Domnul Viorel Hrebenciuc: Vreau să vă spun doar faptul că atunci când a pornit discuţia cu Roşia Montană, acum 15 ani, discuţia era următoarea: noi produceam aurul cu un preţ de producţie extrem de mare şi Banca Naţională nu mai era dispusă să cumpere aurul românesc pentru că era mult mai ieftin să-l ia de pe piaţa internaţională, cum este, de fapt, şi astăzi. Preţul aurului a variat şi aşa am ajuns să se discute cu Gold Corporation, companie care poate să extragă aurul cu un preţ bun, ca preţ de producţie mă refer. Deci, totul este o chestiune de ordin economic până la urmă. Vă mulţumesc. (Discuții în sală)
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnul vicepreşedinte Oltean, drept la replică.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Voi fi foarte scurt, domnule vicepreşedinte. Vreau să precizez două lucruri. Unul pentru domnul senator Tudor Barbu, distinsul nostru coleg, că Partidul Democrat Liberal a avut şi în 2001-2002, atunci când s-a dezbătut proiectul de lege privind privatizarea PETROM, aceeaşi poziţie de respingere şi a votat împotrivă. Iar în ceea ce-l priveşte pe distinsul coleg, lider al Grupului parlamentar al PP-DD, este adevărat că trei ani PDL a deţinut portofoliul de prim-ministru şi dacă acest proiect nu a fost însuşit şi susţinut a fost pentru că cele două avize de la Ministerul Culturii şi de la Ministerul Mediului au lipsit, aşa cum lipseşte astăzi avizul de la Ministerul Mediului, iar fără cele două avize, niciun Guvern nu putea să-şi asume responsabilitatea. Aceasta este explicaţia corectă în privinţa poziţiei noastre. Noi apreciem - şi rămânem pe poziţie - că este de competenţa Guvernului, şi nu a Parlamentului.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, Acum intrăm în procedura de a supune la vot hotărârea, pentru că, în definitiv, toate lucrurile cred că au fost foarte clar spuse. În primul rând... aţi primit toată lumea hotărârea. Este vorba despre o comisie compusă din 21 de domni deputaţi şi senatori, nominalizaţi de grupurile parlamentare, unde avem termene precise şi vă consult: amendamentele pot fi transmise până la data de... Eu vă propun data de 1 octombrie 2013 pentru depunerea amendamentelor, 20 octombrie 2013 pentru depunerea raportului, ca să putem să-l luăm în dezbatere pe data de 21 octombrie 2013, în prima Cameră sesizată, care este Senatul. Da? Numărul de membri ai comisiei este de 21, după algoritm. O să rog liderii grupurilor politice să desemneze, în plen, după ce se consultă, cu privire la componenţă pe algoritm. După aceea, se vor întâlni membrii comisiei şi o să desemneze un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi doi secretari. Dacă în legătură cu aceste observaţii...? Vă supun la vot proiectul de hotărâre. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi, doamnelor şi domnilor colegi. Număraţi, domnule secretar... (Discuții în sală)
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: 17.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: 17 voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să consemnaţi. Două voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Vă mulţumesc foarte mult. Proiectul va merge la plen, aşa cum am discutat.
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Astăzi, la orele 16.00.
		*
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Programul pe care vi-l propunem pentru astăzi, marţi, 17 septembrie 2013. La orele 16.00, începem cu şedinţa comună, în aşa fel încât nominalizările, discuţiile. că o să fie şi dezbateri aici, în mod clar. Iar la orele 17.00, îl vom aştepta pe domnul prim-ministru pentru prezentarea intervenţiei Domniei Sale în plen, după care vom avea, în continuare, câte cinci minute de fiecare grup parlamentar în care vorbeşte, conform deciziei luată prin vot, un reprezentant din partea grupului parlamentar. (Discuții în sală) Supun la vot programul. De acord? Da
		PUNCTUL 4: Informare privind deplasarea Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO la Roşia Montană, 19-21 august 2013
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mai avem informarea cu privire la deplasarea Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO la Roşia Montană, 19-21 septembrie 2013. Se ia act.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: O trimitem la comisia specială.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: De acord.
		PUNCTUL 5: Nota GRUI privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Nota GRUI privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Confederaţia Elveţiană. Şi solicităm preşedinţilor de grupuri parlamentare să nominalizeze membrii, la plen, când o să facă...
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Eu o să am o rugăminte la liderii grupurilor parlamentare.
		Domnul Mircea Nicu Toader: Care este algoritmul?
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: 20 de membri. Şi ponderea este cea pe care am făcut-o pentru toate grupurile. ponderile sunt la fel pentru toate grupurile care au 20 de parlamentari.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Rugămintea mea către domnii lideri de grup să urgentăm constituirea Grupului parlamentar de prietenie...pentru că domnul preşedintele Antonescu a plecat în deplasare chiar în Federaţia Elveţiană. Vă mulţumesc. Mai sunt observaţii? Mai este ceva la ordinea de zi?
		*
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnul Barbu are o procedură.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Da. Domnul senator Barbu.
		Domnul Tudor Barbu: Îmi cer scuze, domnule preşedinte, că vă reţin 18 secunde. Este o chestie procedurală. Nu ştiu - şi e vina mea - până la ce nivel de scădere al cuantumului unui partid parlamentar lucrurile rămân aşa cum au fost ele la începutul legislaturii? Adică, într-o traducere, câţi parlamentari trebuie să piardă un partid parlamentar pentru ca Birourile permanente să ia în discuţie realocarea pe baza algoritmului parlamentar a conducerilor de comisii, a prezenţei în Birourile permanente şi aşa mai departe?
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Răspuns într-o secundă, rapid. Pentru Birourile permanente avem o discuţie, pentru că ele se votează la fiecare început de sesiune. Pentru grupurile de prietenie şi aşa mai departe care se votează o singură dată le lăsăm ca atare, aşa a fost cutuma. Nu mai intervenim pe ele, că ar însemna să deranjăm nu ştiu câte grupuri parlamentare. Da? Asta este. Îmi pare rău.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule preşedinte, ordinea de zi suplimentară.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Da.
		ORDINEA DE ZI SUPLIMENTARA
		Scrisoarea Grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor privind înlocuirea domnului deputat Eduard Hellvig cu domnul deputat Andrei Gerea în Grupul de prietenie Pro-America
		Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea: Domnul Gerea se mută în Grupul de prietenie cu Statele Unite ale Americii.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: De acord.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: În locul domnului Hellvig.
		Memorandum intern privind prima reuniune organizată sub preşedinţia-în-exerciţiu română a Grupului de lucru privind instituţionalizarea dimensiunii parlamentare a procesului de cooperare din Europa de Sud-Est
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Şi cel de-al doilea punct din ordinea de zi suplimentară, un memorandum intern prin care aprobăm documentele pe care le trimitem pentru începerea procedurilor pentru că avem preşedinţia Adunării Parlamentare Sud-Est Europene. România are preşedinţia un an de zile.
		Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Deci avem preşedinţia. Sunt nişte decizii pe care trebuie să le luăm la Birourile permanente, pentru a putea să facem faţă la această obligaţie. Vă consult prin vot cu privire la acest memorandum. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc pentru participarea la şedinţă. Ne revedem la plenul comun la orele 16.00.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 15.10.