PRINCIPALELE VALORI
ale Legii de revizuire a Constituţiei României

Creează cadrul constituţional adecvat, precum şi temeiul juridic pentru integrarea euro-atlantică a ţării noastre; armonizează prevederile sale cu reglementările importante ale Uniunii Europene; prevede dreptul cetăţenilor români de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Votând Legea de revizuire cetăţenii români şi-au manifestat în fapt adeziunea pentru aderarea la N.A.T.O. şi integrarea în Uniunea Europeană.

Include principiul separaţiei şi echilibrului puterilor: legislativă, executivă şi judecătorească.

Consacră unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi ca fundament al statului.

Garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Stipulează dreptul părţilor la un proces echitabil, imparţial, într-un termen rezonabil.

Prevede că arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal pentru cel mult 30 de zile; această perioadă se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără a se depăşi 180 de zile.

Transformă Curtea Supremă de Justiţie în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit tradiţiei sistemului judiciar românesc.

Instituie răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare de orice fel, prevăzând şi răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.

Sporeşte rolul şi importanţa Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind garantul independenţei justiţiei şi include în componenţa acestuia reprezentanţi ai societăţii civile.

Trece activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare sub conducerea şi supravegherea parchetelor de pe lângă instanţele de judecată.

Prevede acordarea de către stat de burse sociale copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi.

Garantează accesul la cultură, libertatea persoanei de a accede la valorile culturii naţionale şi universale.

Recunoaşte dreptul oricărei persoane la mediu înconjurător sănătos.

Elimină serviciul militar obligatoriu.

Prevede garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, indiferent de titular. Sunt interzise naţionalizarea şi orice alte măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri, pe criterii politice, sociale, etnice, religioase şi altele.

Prevede asigurarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor pentru persoanele cu handicap.

Sporeşte rolul Avocatului Poporului al cărui mandat va fi 5 ani, în loc de 4. Acesta va avea dreptul de a sesiza direct Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii unor legi.

Realizează o mai bună partajare a competenţelor legislative ale fiecărei Camere a Parlamentului, pentru fluidizarea activităţii de legiferare şi eliminarea etapelor de mediere şi divergenţă.

Prevede scăderea numărului de cetăţeni care pot promova o iniţiativă legislativă de la 250.000 la 100.000.

Restrânge imunitatea parlamentară la voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Reduce limita de vârstă pentru alegerea în Senat la 33 de ani.

Măreşte mandatul Preşedintelui României la 5 ani şi prevede dreptul Preşedintelui de a sesiza Curtea Constituţională pentru soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice.

Restrânge posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă numai la situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată şi cu obligaţia motivării urgenţei în cuprinsul ordonanţei respective.

Elimină posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile de neconstituţionalitate a legilor date de Curtea Constituţională.

În afară de stabilirea cadrului juridic pentru integrarea euro-atlantică, prezentăm principalele noutăţi şi îmbunătăţiri aduse Constituţiei:

În titlul I - Principii generale - la art.1 alin.3, după ce România este definită ca "stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme", s-a adăugat că aceste valori sunt "în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989", pentru a fi marcate în Actul fundamental, vocaţia noastră democratică istorică, dar şi rolul Revoluţiei. Atât s-a prevăzut, apoi, expres că statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale şi are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.

La art. 2, prevederea iniţială potrivit căreia "suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative"a fost completată cu precizarea că acestea sunt "constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte".

Legea de revizuire consacră constituţional patronatele şi asociaţiile profesionale care, ca şi sindicatele, se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele vor contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

În legătură cu relaţia dintre dreptul internaţional şi cel intern se prevede că, în cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.

O atenţie deosebită a fost acordată drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în sensul lărgirii sferei acestora şi întăririi garanţiilor lor la nivelul celor mai bune standarde europene. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. Accesul la aceste funcţii şi demnităţi a fost asigurat şi pentru românii din diaspora

Pentru creşterea răspunderii în înfăptuirea justiţiei şi pentru asigurarea respectării drepturilor omului în materie jurisdicţională s-a prevăzut că părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi că jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite. De asemenea, s-a subliniat că justiţia este imparţială.

Referitor la arestarea preventivă, această măsură se poate dispune numai de judecător pe o durată de 30 de zile, care poate fi prelungită cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, dar nu mai mult de 180 de zile. Percheziţia se va putea dispune, de asemenea, numai de către judecător.

În domeniul învăţământului s-a prevăzut că statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, pentru a li se oferi şi acestora şanse egale de pregătire pentru viaţă în competiţia de pe piaţa muncii.

A fost consacrat constituţional accesul la cultură şi s-a precizat expres că libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită, statul trebuind să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României pe plan internaţional.

Într-o lume ameninţată de poluare se acordă importanţa cuvenită respectării dreptului la mediu sănătos, precizându-se că statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător, echilibrat ecologic, asigurând cadrul legislativ pentru exercitarea acestuia. Totodată, este înscrisă îndatorirea persoanelor fizice şi juridice de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

A fost reevaluată organizarea şi funcţionarea forţelor armate, prin eliminarea serviciului militar obligatoriu.

În materie electorală a fost redusă la 33 de ani vârsta minimă pentru alegea în Senat. S-a prevăzut posibilitatea cetăţenilor români de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.

În domeniul proprietăţii s-a prevăzut expres că proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular; s-a recunoscut românilor din diaspora dreptul de a dobândi terenuri în proprietate prin moştenire legală. În plus au fost interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

În consens cu principiile economiei de piaţă, se garantează, de asemenea, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii.

Pentru a creşte prestigiul şi eficienţa instituţiei Avocatul Poporului în slujba cetăţeanului au fost sporite atribuţiile acestuia, inclusiv prin înscrierea dreptului de a contesta legile, înainte de promulgarea acestora, la Curtea Constituţională şi de a ridica excepţii de neconstituţionalitate direct la Curtea Constituţională.

Cum era de aşteptat, în Legea de revizuire a Constituţiei României o pondere apreciabilă au noile reglementări cu privire la Autorităţile publice: Parlamentul, Preşedintele ţării, Guvernul, administraţia publică centrală şi locală, autoritatea judecătorească. S-a avut în vedere, pe de o parte, definirea mai clară a competenţelor acestora, iar, pe de altă parte, aducerea unor noi precizări referitoare la relaţiile dintre ele.

În privinţa Parlamentului a fost simplificată procedura legislativă în vederea eficientizării acesteia şi s-au instituit noi prevederi pentru întărirea controlului asupra Executivului.

Pentru fluidizarea activităţii legislative şi eliminarea etapelor medierii şi divergenţelor s-a prevăzut o mai bună partajare a competenţelor legislative ale fiecăreia dintre Camere, asigurându-se o anumită specializare a acestora, dar, în acelaşi timp, o mai bună conlucrare între ele. Proiectele legislative vor fi dezbătute şi adoptate de ambele Camere, dar, pe rând, fiecare Cameră va avea o competenţă decizională, în sensul că a doua Cameră sesizată se va pronunţa definitiv în domeniul rezervat acesteia. Camera Deputaţilor va avea în competenţă decizională, în principal, legile ordinare, în timp ce Senatului îi va reveni ratificarea acordurilor internaţionale. Legile organice vor fi împărţite în mod egal, ca importanţă şi număr, între cele două Camere.

Pentru a încuraja şi întări rolul iniţiativei legislative populare, numărul cetăţenilor care o pot promova a fost scăzut de la 250.000 la cel puţin 100.000.

Controversata problemă a întinderii imunităţii parlamentare a fost clarificată în sensul că ea va fi limitată numai la fapte în legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, pentru alte categorii de fapte penale parlamentarii putând fi trimişi în judecată fără aprobarea Camerelor din care fac parte.

Pentru creşterea prestigiului şi autorităţii instituţiei Preşedintelui României s-a prevăzut dreptul acestuia de a sesiza Curtea Constituţională pentru soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice. De asemenea, mandatul Preşedintelui României a fost prelungit de la 4 la 5 ani.

În legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege,pentru a stimula dialogul Guvernului cu Opoziţia şi pentru a oferi acesteia posibilitatea de a contribui la îmbunătăţirea acelui proiect s-a prevăzut posibilitatea Executivului de a accepta, în această procedură, propunerile opoziţiei atunci când aceasta nu formulează o moţiune de cenzură.

Legea de revizuire dă expresie preocupării ca, în privinţa ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern să existe reglementări mult mai realiste şi restrictive pentru respectarea suveranităţii legislative a Parlamentului. Guvernul va putea adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia motivării urgenţei în cuprinsul acestora. Ordonanţele de urgenţă nu vor mai putea fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu vor putea afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile, îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu vor putea viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Cu privire la administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, s-a prevăzut că pe lângă principiile descentralizării şi al autonomiei locale, aceasta se întemeiază şi pe principiul deconcentrării serviciilor publice. De asemenea, s-a subliniat că între prefect şi celelalte autorităţi publice locale nu există raporturi de subordonare.

O atenţie specială a fost acordată reglementărilor referitoare la Autoritatea judecătorească. Potrivit Constituţiei revizuite, toţi judecătorii numiţi de Preşedintele României vor fi inamovibili, în condiţiile legii. Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

În structura sistemului judiciar românesc va reapare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceasta va asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. S-a prevăzut, totodată, ca prin lege organică să poată fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale vor avea dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice. Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

Un loc însemnat este acordat Consiliului Superior al Magistraturii definit drept garant al independenţei justiţiei, care va decide în toate problemele fundamentale privitoare la actul de justiţie. Pentru prima oară în componenţa Consiliului Superior al Magistraturii vor intra şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Pentru întărirea autorităţii şi independenţei Curţii de Conturi s-a stabilit că în viitor consilierii de conturi vor fi numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi vor fi independenţi în exercitarea mandatului lor şi vor fi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători. Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii, iar revocarea membrilor săi poate fi făcută numai de Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

Trebuie semnalată, de asemenea, consacrarea constituţională a Consiliului Economic şi Social ca organ consultativ al Parlamentului şi Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică.

Legea de revizuire conferă o dimensiune superioară Curţii Constituţionale, considerată a fi garantul supremaţiei Constituţiei.

A fost reconsiderat raportul dintre Curtea Constituţională şi Parlament în materie de constituţionalitate a actelor juridice adoptate de forul legislativ, textul referitor la deciziile Curţii eliminând posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile acestei instanţe. Astfel, se prevede că dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

* * *

Succinta trecere în revistă a ceea ce aduce nou Legea de revizuire a Constituţiei României în substanţa prevederilor Actului nostru fundamental pune elocvent în lumină câteva necesare constatări. Modificarea Constituţiei este un act necesar impus atât de mecanismele procesului integrării euro-atlantice, cât şi de prefacerile sociale, economice şi juridice din ţara noastră intervenite de la adoptarea Constituţiei în vigoare, cu aproape 12 ani în urmă.

Stringenţa modificărilor a fost recunoscută de partidele parlamentare, cu o singură excepţie P.R.M. Aceasta semnifică înţelegerea adevărului că la mijloc se află interesele poporului român, nu ale uneia sau alteia dintre formaţiunile politice, că Actul fundamental este al naţiunii în întregul său, nu aparţine unui partid. Această situaţie, generează optimism în legătură cu participarea la Referendumul Naţional din 19 octombrie şi cu rezultatul favorabil al consultării populare.