DECIZIE nr.1.165 din 17 septembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 821 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
Textul actului publicat în M.Of. nr. 701/19 oct. 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 861" din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie invocată de Alexandru Rusu, prin apărătorul ales, în Dosarul nr. 78/838/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează că autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât motivarea excepţiei s-a realizat ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia invocată în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 16 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 78/838/2007, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate dispoziţiilor "art. 861 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei." Excepţia a fost invocată de Alexandru Rusu, prin apărătorul ales, Mihail Boldea, în contextul în care, în cauză, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că,
având în vedere calitatea apărătorului (deputat în legislatura 2008-2012), acesta nu va mai putea acorda asistenţă juridică părţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă o serie de dispoziţii constituţionale, fără a motiva încălcarea acestora.
Tribunalul Galaţi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Interdicţia prevăzută de normele criticate este în concordanţă cu art. 16 alin. (3) din Constituţie, care prevede că funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoane care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie art. 861 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare se constată însă că excepţia priveşte dispoziţiile art. 821 din acelaşi act normativ, astfel încât Curtea urmează să se pronunţe asupra acestui text legal, care are următorul cuprins:
- Art. 821: "(1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
(2) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţă juridică învinuiţilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind:
a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
c) infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;
d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare;
e) infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în art. 155-173 din Codul penal;
f) infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal;
g) infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute în art. 356361 din Codul penal.
(3) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul IV inclusiv." Se arată că acest text de lege încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 Accesul liber la justiţie şi art. 24 - Dreptul la apărare, fără a se motiva în ce constă contradicţia relevată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este nemotivată, contrar dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate".
Simpla enumerare în sprijinul excepţiei a unor prevederi constituţionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigenţa impusă de textul legal citat, sens în care Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr.
627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 23 iulie 2008, Decizia nr.517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.412 din 2 iunie 2008, Decizia nr.245 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.166 din 17 martie 2009.
Faptul că ulterior, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, se procedează la motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, nu este de natură să înlăture aplicabilitatea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, deoarece "cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată." (Decizia nr.517 din 8 mai 2008, anterior menţionată).
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 821 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie invocată de Alexandru Rusu, prin apărătorul ales, în Dosarul nr. 78/838/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 septembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta

Miercuri, 23 septembrie 2026, 23:47

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.