LEGE nr.161 din 19 aprilie 2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 279/21 apr. 2003 |
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CARTEA I
Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei
TITLUL I
Transparenţa informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante
Art. 1. - (1) În vederea descurajării acumulării de arierate bugetare de către contribuabili, persoane juridice,Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi autorităţile administraţiei publice locale, după caz, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică lista contribuabililor, cu excepţia microîntreprinderilor, astfel cum sunt definite prin Ordonanţa Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, cu modificările ulterioare, care înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, totalul obligaţiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenţi în care s-au înregistrat obligaţii restante, cuantumul obligaţiilor restante, precum şi modalitatea de colectare a acestora aplicată de organele competente ale autorităţilor publice sus-menţionate.
(2) Lista contribuabililor şi informaţiile prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţa publică pe pagina proprie de Internet a fiecăreia dintre instituţiile şi autorităţile publice respective sau prin alte mijloace, după caz.
Art. 2. - Înainte de a fi aduse la cunoştinţa publică, sumele reprezentând obligaţii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de către organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, unde aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe. În cazul contribuabililor cu sucursale şi puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru cea a sucursalelor şi a punctelor de lucru.
Art. 3. - (1) Actualizarea listei debitorilor şi a obligaţiilor restante înregistrate de către aceştia se face trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.
(2) În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor datorate Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, fiecare creditor bugetar operează modificările la fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii.
Art. 4. - (1) Prevederile prezentului titlu nu se aplică persoanelor juridice în privinţa cărora a fost declanşată procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, reglementată de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Obligaţiile bugetare stabilite prin titluri de creanţă împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege nu sunt făcute publice până la soluţionarea căilor de atac.
Art. 5. - (1) În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a comunica Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale lista contribuabililor mari cărora li se aplică prevederile prezentului titlu.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi publicată lista contribuabililor mari care înregistrează obligaţii bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligaţiile bugetare restante înregistrate la aceeaşi dată de către ceilalţi contribuabili, lista va fi publicată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Administraţiei Publice emit instrucţiuni de aplicare.
TITLUL II
Transparenţa în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 6. - (1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile, termenii şi condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informaţiile şi serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor şi serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administraţiei publice.
(2) Autorităţile administraţiei publice vor furniza informaţiile şi serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiţionale.
Art. 7. - Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
Art. 8. - (1) Principiile care stau la baza furnizării de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice sunt:
(2) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relaţia cu persoanele fizice sau juridice interesate să utilizeze procedura electronică pentru accesul la informaţii şi servicii publice, precum şi pentru schimbul de informaţii.
Art. 9. - (1) Prin prezentul titlu se înfiinţează Sistemul Electronic Naţional ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi juridice.
(2) Operatorii Sistemului Electronic Naţional sunt:
(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de promovare a acestuia.
(4) Operatorii vor utiliza standarde şi proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate şi siguranţă a operaţiunilor desfăşurate în cadrul Sistemului Electronic Naţional, în acord cu practicile internaţionale în domeniu.
Art. 10. - În cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experţi, în condiţiile legii.
Art. 11. - În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:
1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale;
2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;
3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile administraţiei publice centrale;
4. îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;
1. îmbunătăţirii accesului şi furnizării informaţiilor şi serviciilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale către cetăţeni;
2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;
3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii între componentele autorităţilor administraţiei publice locale;
4. îmbunătăţirii eficacităţii, eficienţei şi calităţii serviciilor publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale;
Art. 12. - (1) Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:
(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Naţional şi alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).
Art. 13. - Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional, împreună cu autorităţile administraţiei publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înaintează Guvernului României.
CAPITOLUL II
Procedura electronică
Art. 14. - Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.
Art. 15. - Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, se realizează gradual, în următoarele etape:
Art. 16. - Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se fac în conformitate cu următoarele criterii:
Art. 17. - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Administraţiei Publice stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranţă în utilizare, în scopul bunei desfăşurări a procedurii electronice.
Art. 18. - (1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în formă electronică şi semnate electronic, în condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(2) Orice document în formă electronică trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(3) Orice document în formă electronică trebuie confirmat la primire, cu excepţia documentelor care confirmă primirea.
(4) Formatul documentului electronic, precum şi condiţiile generării, transmiterii şi stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 19. - (1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr.271/2001, aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizează implementarea serviciilor publice prin procedura electronică, ţinând cont de:
(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România exercită şi următoarele atribuţii:
Art. 20. - (1) În scopul acoperirii costurilor de operare şi utilizare a Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoană juridică ce utilizează procedura electronică pentru obţinerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual de utilizare.
(2) Cuantumul tarifului de utilizare şi categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Obligaţia de plată a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naşte în momentul înregistrării în sistem.
(4) Persoanele fizice şi instituţiile publice nu datorează tarife de utilizare.
(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Naţional.
Art. 21. - Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Naţional, în conformitate cu priorităţile şi direcţiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România.
Art. 22. - În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Informaţiilor Publice vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizării de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice.
CAPITOLUL III
Condiţii de participare la procedura electronică
Art. 23. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronică, în condiţiile Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile publice.
Art. 24. - (1) Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(2) Condiţiile şi procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Orice persoană fizică sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(4) Toate autorităţile administraţiei publice au obligaţia să se înregistreze şi să utilizeze Sistemul Electronic Naţional.
CAPITOLUL IV
Implementarea Sistemului Electronic Naţional
Art. 25. - (1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autorităţile administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.
(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional a autorităţilor administraţiei publice interesate să participe la procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 26. - În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va transmite Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Administraţiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.
Art. 27. - (1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.
(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.
(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice locale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu resursele şi sistemele informatice existente în cadrul acestora.
Art. 28. - (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la existenţa unei pagini proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora şi la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum şi la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.
Art. 29. - În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilită conform art. 25, are obligaţia de a-şi crea o pagină proprie de Internet.
Art. 30. - Realizarea paginilor de Internet ale autorităţilor administraţiei publice se face având în vedere următoarele criterii de performanţă:
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 31. - Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de dezvoltare a tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.
Art. 32. - (1) Ministerul Administraţiei Publice va înfiinţa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Naţional al Ministerului Administraţiei Publice, care va întreţine, dezvolta şi promova "Sistemul e-administraţie".
(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul "Sistemului e-administraţie" este Centrul Informatic Naţional al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administraţiei Publice.
Art. 33. - Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
TITLUL III
Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 34. - Prezentul titlu reglementează prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului şi protecţia datelor personale.
Art. 35. - (1) În prezentul titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
1. orice persoană fizică sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;
2. orice altă persoană fizică sau juridică ce prelucrează sau stochează date informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1 şi pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;
(2) În sensul prezentului titlu, acţionează fără drept persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
CAPITOLUL II
Prevenirea criminalităţii informatice
Art. 36. - Pentru asigurarea securităţii sistemelor informatice şi a protecţiei datelor personale, autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în domeniu, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară activităţi comune şi programe de prevenire a criminalităţii informatice.
Art. 37. - Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor informatice.
Art. 38. - Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatică şi riscurile la care sunt expuşi utilizatorii de sisteme informatice.
Art. 39. - (1) Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe constituie şi actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatică.
(2) Institutul Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor ce favorizează criminalitatea informatică.
Art. 40. - Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară programe speciale de pregătire şi perfecţionare a personalului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice.
Art. 41. - Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restricţionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligaţia de a avertiza utilizatorii cu privire la condiţiile legale de acces şi utilizare, precum şi cu privire la consecinţele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibilă oricărui utilizator.
CAPITOLUL III
Infracţiuni şi contravenţii
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice
Art. 42. - (1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) este săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.
Art. 43. - (1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică şi care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conţine date informatice care nu sunt publice.
Art. 44. - (1) Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, constituie infracţiune şi de pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.
Art. 45. - Fapta de a perturba grav, fără drept, funcţionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ştergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restricţionarea accesului la aceste date constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Art. 46. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani:
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45.
Art. 47. - Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 42-46 se pedepseşte.
SECŢIUNEA a 2-a
Infracţiuni informatice
Art. 48. - Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 49. - Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Art. 50. - Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 48 şi 49 se pedepseşte.
SECŢIUNEA a 3-a
Pornografia infantilă prin sisteme informatice
Art. 51. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.
(2) Tentativa se pedepseşte.
SECŢIUNEA a 4-a
Contravenţii
Art. 52. - Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Art. 53. - (1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 52 şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, precum şi de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contravenţiei prevăzute la art. 52 îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii procedurale
Art. 54. - (1) În cazuri urgente şi temeinic justificate, dacă există date sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni prin intermediul sistemelor informatice, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorilor, se poate dispune conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării.
(2) În cursul urmăririi penale conservarea se dispune de procuror, prin ordonanţă motivată, la cererea organului de cercetare penală sau din oficiu, iar în cursul judecăţii, de instanţă prin încheiere.
(3) Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune pe o durată ce nu poate depăşi 90 de zile şi poate fi prelungită, o singură dată, cu o perioadă ce nu poate depăşi 30 de zile.
(4) Ordonanţa procurorului sau încheierea instanţei se transmite, de îndată, oricărui furnizor de servicii sau oricărei persoane în posesia căreia se află datele prevăzute la alin. (1), aceasta fiind obligată să le conserve imediat, în condiţii de confidenţialitate.
(5) În cazul în care datele referitoare la traficul informaţional se află în posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevăzut la alin.(4) are obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia organului de urmărire penală sau a instanţei informaţiile necesare identificării celorlalţi furnizori de servicii, în vederea cunoaşterii tuturor elementelor din lanţul de comunicare folosit.
(6) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat să încunoştinţeze, în scris, persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală şi ale căror date au fost conservate.
Art. 55. - (1) În termenul prevăzut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza autorizaţiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, ori instanţa de judecată dispune cu privire la ridicarea obiectelor care conţin date informatice, date referitoare la traficul informaţional sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le deţine, în vederea efectuării de copii, care pot servi ca mijloc de probă.
(2) Dacă obiectele care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional nu sunt puse de bunăvoie la dispoziţia organelor judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevăzut la alin. (1) sau instanţa de judecată dispune ridicarea silită. În cursul judecăţii, dispoziţia de ridicare silită se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală.
(3) Copiile prevăzute la alin. (1) se realizează cu mijloace tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.
Art. 56. - (1) Ori de câte ori pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevăzut de lege poate dispune efectuarea unei percheziţii.
(2) Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că ridicarea obiectelor care conţin datele prevăzute la alin. (1) ar afecta grav desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de probă şi care se realizează potrivit art. 55 alin. (3).
(3) În cazul în care, cu ocazia cercetării unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constată că datele informatice căutate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial, se poate dispune, de îndată, autorizarea efectuării percheziţiei în vederea cercetării tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice căutate.
(4) Dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea percheziţiei domiciliare se aplică în mod corespunzător.
Art. 57. - (1) Accesul într-un sistem informatic, precum şi interceptarea şi înregistrarea comunicărilor desfăşurate prin intermediul sistemelor informatice se efectuează când sunt utile pentru aflarea adevărului, iar stabilirea situaţiei de fapt sau identificarea făptuitorilor nu poate fi realizată în baza altor probe.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se realizează cu autorizarea motivată a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, de către organele de cercetare penală, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate să păstreze secretul operaţiunii efectuate.
(3) Autorizaţia prevăzută la alin. (2) se dă pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maximă a măsurii autorizate nu poate depăşi 4 luni.
(4) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat să încunoştinţeze în scris persoanele faţă de care s-au dispus măsurile prevăzute la alin. (1).
(5) Dispoziţiile Codului de procedură penală referitoare la înregistrările audio sau video se aplică în mod corespunzător.
Art. 58. - Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în urmărirea penală sau judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute în prezentul titlu şi a oricăror alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice.
Art. 59. - În cazul infracţiunilor prevăzute în prezentul titlu şi al oricăror alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării speciale prevăzute la art. 118 din Codul penal se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală.
CAPITOLUL V
Cooperare internaţională
Art. 60. - (1) Autorităţile judiciare române cooperează în mod direct, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, cu instituţiile având atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu.
(2) Cooperarea, care se organizează şi se desfăşoară potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, după caz, asistenţa judiciară internaţională în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi instrumentelor infracţiunii, desfăşurarea anchetelor comune, schimbul de informaţii, asistenţa tehnică sau de altă natură pentru culegerea şi analiza informaţiilor, formarea personalului de specialitate, precum şi alte asemenea activităţi.
Art. 61. - (1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice.
(2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente.
(3) Reprezentanţii autorităţilor competente române pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislaţiilor acestora.
Art. 62. - (1) Pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente în domeniul combaterii criminalităţii informatice se înfiinţează, în cadrul Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Serviciul de combatere a criminalităţii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.
(2) Serviciul de combatere a criminalităţii informatice are următoarele atribuţii:
Art. 63. - (1) În cadrul cooperării internaţionale, autorităţile străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalităţii informatice conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează să formuleze o cerere de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.
(2) Cererea de conservare imediată prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:
(3) Cererea de conservare se execută potrivit art. 54 pentru o perioadă care nu poate fi mai mică de 60 de zile şi este valabilă până la luarea unei decizii de către autorităţile române competente cu privire la cererea de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.
Art. 64. - Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constată că un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date referitoare la traficul informaţional, Serviciul de combatere a criminalităţii informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea străină solicitantă, comunicând totodată informaţiile necesare identificării respectivului furnizor de servicii.
Art. 65. - (1) O autoritate străină competentă poate avea acces la sursele publice române de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile române.
(2) O autoritate străină competentă poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul său, date informatice stocate în România, dacă are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, să le pună la dispoziţie prin intermediul acelui sistem informatic, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile române.
Art. 66. - Autorităţile române competente pot transmite, din oficiu, autorităţilor străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal, informaţiile şi datele deţinute, necesare pentru descoperirea infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru soluţionarea de către autorităţile străine competente a cauzelor referitoare la aceste infracţiuni.
Art. 67. - Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.483 din 5 iulie 2002, se abrogă.
TITLUL IV
Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea
demnităţilor publice şi funcţiilor publice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 68. - Prezentul titlu reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor ce pot interveni în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice.
Art. 69. - (1) Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care exercită următoarele demnităţi publice şi funcţii publice:
(2) Funcţiile asimilate celor de ministru, secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul unor autorităţi publice centrale sunt cele prevăzute în actele normative privind organizarea şi funcţionarea acestor autorităţi.
(3) Prin aleşi locali se înţelege primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni.
CAPITOLUL II
Conflictul de interese
SECŢIUNEA 1
Definiţie şi principii
Art. 70. - Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Art. 71. - Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
SECŢIUNEA a 2-a
Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului
şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală
Art. 72. - (1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul său ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
Art. 73. - (1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativă, dacă nu este o faptă mai gravă, potrivit legii.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
(3) Verificarea sesizărilor privind încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) se face de către Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul verificărilor se prezintă primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra măsurilor ce se impun.
(4) Dacă din verificările efectuate potrivit alin. (3) rezultă că cel în cauză a realizat foloase materiale prin săvârşirea abaterii administrative prevăzute la alin. (1), primul-ministru dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.
(5) Decizia primului-ministru poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea curţii de apel este supusă recursului.
(6) Hotărârea judecătorească irevocabilă sau, după caz, decizia primului-ministru, neatacată în termenul prevăzut la alin. (5), se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) Persoana care a săvârşit o abatere administrativă constatată potrivit alin. (3)-(6) este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie publică dintre cele prevăzute la art. 72 alin. (1) pentru o perioadă de 3 ani de la data publicării hotărârii judecătoreşti sau, după caz, a deciziei primului-ministru.
Art. 74. - (1) În cazul conflictului de interese prevăzut în prezenta secţiune, primul-ministru poate fi sesizat de orice persoană sau se poate sesiza din oficiu.
(2) Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunică, în scris, modul de soluţionare a sesizării, în termen de 30 de zile de la data soluţionării acesteia.
Art. 75. - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.
SECŢIUNEA a 3-a
Conflictul de interese privind aleşii locali
Art. 76. - (1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul său ori rudele sale de gradul I.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
(3) Dacă în urma controlului asupra legalităţii actelor juridice încheiate sau emise de persoanele prevăzute la alin. (1) rezultă că alesul local în cauză a realizat foloase materiale, prefectul dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.
(4) Orice persoană interesată poate sesiza, în scris, prefectul în legătură cu faptele prevăzute la alin. (1). Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 77. - Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 78. - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.
SECŢIUNEA a 4-a
Conflictul de interese privind funcţionarii publici
Art. 79. - (1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
CAPITOLUL III
Incompatibilităţi
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 80. - Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu.
SECŢIUNEA a 2-a
Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar
Art. 81. - (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(2) Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.
Art. 82. - (1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
(2) În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Art. 83. - (1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute de art. 81 şi 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.
(2) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din funcţia de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Procedura de constatare a incompatibilităţii este cea prevăzută în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Regulamentul Senatului.
SECŢIUNEA a 3-a
Incompatibilităţi privind funcţia de membru al Guvernului
şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală
Art. 84. - (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:
(2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).
(3) În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Art. 85. - (1) Funcţia de prefect şi subprefect este incompatibilă cu:
(2) Prefecţii şi subprefecţii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Art. 86. - (1) Persoana care exercită una dintre funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în funcţie, să declare că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
(2) În cazul în care, în timpul exercitării funcţiei publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:
SECŢIUNEA a 4-a
Incompatibilităţi privind aleşii locali
Art. 87. - (1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:
(2) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.
(3) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literarartistice.
Art. 88. - (1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu:
(2) O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.
Art. 89. - (1) Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean.
(2) Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
(3) Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
Art. 90. - (1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Art. 91. - (1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de ales local.
(2) În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.
(3) Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.
(6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 92. - (1) Încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunţe la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.
(4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier judeţean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.
(6) Prevederile alin. (1) şi (3) nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada că încălcarea dispoziţiilor art. 90 a încetat.
Art. 93. - (1) Prevederile art. 90 se aplică şi persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.
(3) Constatarea încetării raporturilor de muncă se face prin ordin sau dispoziţie a conducătorilor autorităţilor publice sau ai agenţilor economici prevăzuţi la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA a 5-a
Incompatibilităţi privind funcţionarii publici
Art. 94. - (1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.
(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
(3) Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
(4) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similară.
Art. 95. - (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.
(4) Orice persoană poate sesiza existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).
(5) Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.
(6) Situaţiile prevăzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau rudă de gradul I.
Art. 96. - (1) Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
(2) În situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt numiţi.
Art. 97. - (1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.
(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă:
Art. 98. - (1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.
(3) Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publică.
CAPITOLUL IV
Alte conflicte de interese şi incompatibilităţi
Art. 99. - (1) Persoanelor care exercită următoarele demnităţi publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.
(4) Persoanele care ocupă demnităţile publice şi funcţiile publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1), dacă se află într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului.
(5) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste funcţii şi cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionând din funcţia care a generat cazul de incompatibilitate.
(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, persoana care ocupă funcţia sau demnitatea publică este considerată demisionată din această funcţie. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 100. - (1) Consilierilor prezidenţiali şi consilierilor de stat din Administraţia Prezidenţială li se aplică dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilităţilor prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv, secretari de stat.
(2) Consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidenţială pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Preşedintele României.
(4) Procedurile de constatare a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale.
CAPITOLUL V
Reglementări privind magistraţii
Art. 101. - Funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Art. 102. - Magistraţilor le este interzis:
Art. 103. - (1) Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice.
(2) Magistraţii nu pot să facă parte din partide politice ori să desfăşoare activităţi cu caracter politic.
(3) Magistraţii au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
Art. 104. - Magistraţilor le este interzisă orice manifestare contrară demnităţii funcţiei pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparţialitatea sau prestigiul acesteia.
Art. 105. - (1) Magistraţilor le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi magistratului care participă, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soţul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului de procedură penală referitoare la incompatibilităţi, abţinere şi recuzare.
Art. 106. - (1) Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanţa unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de judecător.
(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenţă juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de procuror.
Art. 107. - Magistraţii au obligaţia de a aduce de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.
Art. 108. - (1) Încălcarea dispoziţiilor art. 101-105 şi 107 constituie abateri disciplinare şi se sancţionează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Judecătorul sau procurorul sancţionat cu îndepărtarea din magistratură nu poate ocupa nici o funcţie de specialitate juridică timp de 3 ani.
Art. 109. - (1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2) Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
Art. 110. - Dispoziţiile art. 101-104, 107 şi 109 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii comune
Art. 111. - (1) Persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publică pe care o exercită.
(2) Funcţiile şi activităţile care se includ în declaraţia de interese sunt:
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfăşoară alte activităţi decât cele legate de mandatul sau funcţia pe care o exercită, depun o declaraţie în acest sens.
Art. 112. - (1) Declaraţia de interese se depune în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau în termen de 15 zile de la data validării mandatului ori, după caz, de la data numirii în funcţie.
(2) Persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu vor actualiza declaraţiile de interese ori de câte ori intervin schimbări care, potrivit art. 111 alin. (2), trebuie înscrise în aceste declaraţii. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificării sau încetării funcţiilor sau activităţilor.
Art. 113. - (1) Declaraţiile de interese sunt publice şi se depun după cum urmează:
(2) Numele persoanelor prevăzute la alin. (1), care, în mod nejustificat, nu depun declaraţia de interese potrivit art. 112, se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, după caz.
(3) Evidenţa declaraţiilor de interese se consemnează într-un registru special, denumit "Registrul declaraţiilor de interese", al cărui model se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 114. - (1) Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exerciţiul demnităţii sau funcţiei sale.
(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau străin.
(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile.
(4) Se interzice persoanelor care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directă sau indirectă a informaţiilor care nu sunt publice, obţinute în legătură cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau pentru alţii.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 115. - Alte cazuri de incompatibilităţi şi interdicţii sunt cele stabilite prin legi speciale.
Art. 116. - (1) Prefecţii sunt obligaţi să verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situaţia tuturor aleşilor locali din judeţ. În acest scop, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducătorii oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale sunt obligaţi să pună la dispoziţia prefectului şi a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de prezentul titlu.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sancţiuni, potrivit legii.
Art. 117. - Pe data întrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 şi teza finală a art. 152 "iar consilierii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale" din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 2 februarie 2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 378/2002.
TITLUL V
Grupurile de interes economic
CAPITOLUL I
Grupurile de interes economic
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 118. - (1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
(2) Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.
(3) Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
(4) Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi şi să aibă doar un caracter accesoriu faţă de aceasta.
(5) Grupul nu poate:
(6) Grupul de interes economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri negociabile.
Art. 119. - (1) Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare cu terţii co-contractanţi. Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligaţiile lui şi, numai dacă acesta nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului.
(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) şi în măsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligaţiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terţilor de la data menţionării în registrul comerţului şi a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
SECŢIUNEA a 2-a
Constituirea grupului de interes economic
Art. 120. - (1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în formă autentică, denumit act constitutiv.
(2) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt consideraţi fondatori.
(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, şi infracţiunile de spălare a banilor prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu funcţii de administrator, cenzor şi lichidator al grupului de interes economic.
Art. 121. - (1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.
(2) În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfăşurarea activităţii grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă şi pot avea orice natură.
(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauză contrară se consideră nulă.
Art. 122. - (1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabileşte modul de organizare a grupului, în condiţiile stabilite de prezentul titlu, şi va cuprinde:
(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizată în condiţiile prevăzute la încheierea sa, va fi menţionată în registrul comerţului şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificările sunt opozabile de la data publicării.
Art. 123. - (1) În cursul existenţei sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.
(2) Orice membru al grupului se poate retrage în condiţiile prevăzute de actul constitutiv, cu condiţia îndeplinirii prealabile a obligaţiilor sale specifice de membru.
Art. 124. - (1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada că grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.
(2) Sediul grupului trebuie stabilit:
(3) La sediul indicat de grup vor putea funcţiona mai multe persoane juridice, dacă cel puţin o persoană este, în condiţiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice.
(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacă din documentaţia prezentată nu rezultă că sunt îndeplinite condiţiile legale.
SECŢIUNEA a 3-a
Înmatricularea grupului de interes economic
Art. 125. - (1) În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul grupul.
(2) Cererea va fi însoţită de:
(3) Autorizaţiile de funcţionare a grupului vor fi solicitate de către Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 126. - (1) În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecătorul-delegat, prin încheiere pronunţată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea grupului şi va dispune înmatricularea lui în registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Încheierea de înmatriculare va reda menţiunile actului constitutiv prevăzute la art. 122.
Art. 127. - (1) Grupul de interes economic dobândeşte personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerţului.
(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.
(3) Înmatricularea nu prezumă calitatea de comerciant a grupului.
(4) Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal şi într-o manieră obişnuită, toate faptele de comerţ necesare realizării scopului său.
Art. 128. - Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condiţiile legii, următoarele:
Art. 129. - Grupul de interes economic este obligat să publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile legii:
Art. 130. - Dispoziţiile referitoare la constituirea, înmatricularea şi funcţionarea filialelor şi sucursalelor societăţilor comerciale, prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător filialelor şi, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.
Art. 131. - (1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.
(2) În termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevăzute la alin. (1), aceasta va fi menţionată, prin grija administratorilor grupului, în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) În termen de două luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoană interesată poate face opoziţie la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publică, în condiţiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluţionează opoziţia la decizia de transfer al sediului se menţionează, din oficiu, în registrul comerţului.
(5) Înregistrarea grupului în registrul corespunzător din statul străin nu va fi opozabilă terţilor decât după momentul în care decizia de schimbare a sediului devine efectivă.
(6) Radierea grupului din registrul comerţului este posibilă doar ulterior prezentării dovezii efectuării înregistrării grupului în registrul din statul străin.
(7) Până la efectuarea menţiunii cu privire la radierea grupului, în registrul comerţului, terţii se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepţia cazului în care grupul face dovada că aceştia au cunoscut existenţa sediului din statul străin.
Art. 132. - (1) Reprezentanţii grupului sunt obligaţi să depună la oficiul registrului comerţului semnăturile lor, la data completării cererii de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionării grupului, în termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispoziţia alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi conducătorilor sucursalelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a grupului de interes economic
Art. 133. - Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea grupului, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanţii grupului înlătură asemenea neregularităţi. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.
Art. 134. - În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.
Art. 135. - (1) În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi.
(2) Dacă grupul nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societăţii, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să le regularizeze.
(3) Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului.
Art. 136. - Fondatorii, reprezentanţii grupului, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale grupului răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile prevăzute la art. 133-135.
Art. 137. - (1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care grupul face dovada că aceştia le cunoşteau.
(2) Operaţiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile terţilor, dacă aceştia dovedesc că au fost în imposibilitate de a lua cunoştinţă de ele.
Art. 138. - Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte.
Art. 139. - Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia pe seama grupului, în afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă de la data încheierii lor.
Art. 140. - (1) Nici grupul şi nici terţii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligaţiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanţilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când această numire a fost publicată în conformitate cu dispoziţiile legale.
(2) Grupul nu poate invoca faţă de terţi numirile în funcţiile menţionate la alin. (1) sau încetarea acestor funcţii, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu dispoziţiile legale.
Art. 141. - (1) În raporturile cu terţii, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depăşirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoaşterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale grupului, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.
(3) Actul constitutiv va putea prevedea că grupul va răspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai mulţi administratori acţionează împreună. O asemenea clauză este opozabilă terţilor numai în condiţiile publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile prevăzute la art. 129.
Art. 142. - Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:
Art. 143. - Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.
Art. 144. - (1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulităţii.
(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulităţii, este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către aceştia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentaţia aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea.
Art. 145. - (1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.
(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii grupului.
(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.
(4) Membrii grupului răspund pentru obligaţiile acestora până la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art. 119.
Art. 146. - (1) Declararea nulităţii grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele său.
(2) Nici grupul şi nici membrii săi nu pot opune terţilor de bună-credinţă nulitatea grupului.
Art. 147. - Prevederile cap. V "Unele dispoziţii procedurale" din cadrul titlului II "Constituirea societăţilor comerciale" al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, în mod corespunzător, în ceea ce priveşte grupurile de interes economic.
SECŢIUNEA a 5-a
Funcţionarea grupurilor de interes economic
Art. 148. - (1) Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de restricţiile arătate în actul constitutiv.
(2) Ei sunt obligaţi să ia parte la toate adunările grupului, la consiliile administratorilor şi la organele de conducere similare acestora.
Art. 149. - (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres.
(2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaţiune.
(3) Administratorul care fără drept îşi substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.
Art. 150. - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de prezentul titlu şi de dispoziţiile referitoare la mandat.
Art. 151. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:
(2) Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor grupului, însă aceştia o vor putea exercita numai atunci când, prin operaţiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenţă, în mod repetat, obligaţiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 152. - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect, scrisoare, anunţ, publicaţie sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie să se precizeze:
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.
Art. 153. - (1) Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea duratei grupului, în condiţiile stipulate prin actul constitutiv.
(2) Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotărârile sau o parte din acestea să fie adoptate în anumite condiţii privind cvorumul şi majoritatea necesară. În lipsa unei asemenea stipulaţii, hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor.
(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula că aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare şi adoptare a hotărârilor.
(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind:
(5) Actul constitutiv poate stabili ca anumiţi membri să dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalţi, dar fără ca prin aceasta un membru să deţină majoritatea voturilor. În lipsa unei asemenea stipulaţii se consideră că fiecare membru dispune de câte un vot.
Art. 154. - (1) La iniţiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligaţi să convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intră în atribuţiile adunării.
(2) Adunarea generală se va întruni în termenul prevăzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile şi mai lung de o lună de la data convocării.
(3) La solicitarea oricărei persoane interesate şi cu audierea părţilor, instanţa de la sediul grupului va putea ordona convocarea adunării generale, dacă aceasta nu este convocată de către administratori; prin hotărârea de convocare a adunării generale instanţa va desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea generală.
(4) Toţi membrii grupului vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să ţină o adunare generală şi să ia orice hotărâre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.
Art. 155. - (1) Convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în evidenţele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.
(2) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.
(3) Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.
Art. 156. - (1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultării membrii îi vor putea sesiza, în scris, pe administratori, care vor trebui să le răspundă, tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.
(2) Dacă administratorii nu răspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instanţei competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 157. - (1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le atribuţiile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
(2) Prin vot unanim membrii pot decide şi asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, în afară de cazul în care administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv.
Art. 158. - (1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup de interes economic.
(2) Drepturile şi obligaţiile părţilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, că persoana juridică este obligată să îşi desemneze unul sau mai mulţi reprezentanţi permanenţi, persoane fizice. Reprezentantul este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi are aceeaşi responsabilitate civilă şi penală ca şi un administrator, persoană fizică, ce acţionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micşoreze răspunderea solidară.
(3) Când persoana juridică îşi revocă reprezentantul, ea are obligaţia să numească în acelaşi timp un înlocuitor.
Art. 159. - (1) Fiecare administrator va trebui să depună o garanţie pentru administraţia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garanţia nu poate fi mai mică decât dublul remuneraţiei lunare.
(2) Garanţia se va depune înainte de preluarea funcţiei de către administrator; ea poate fi depusă şi de un terţ.
(3) Dacă garanţia nu va fi depusă înainte de data preluării funcţiei, administratorul este considerat demisionat.
(4) Garanţia rămâne la dispoziţia grupului şi nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situaţia financiară a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit această funcţie şi i-a dat descărcare.
Art. 160. - Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o dată cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atribuţia de cenzor din care rezultă depunerea garanţiei.
Art. 161. - (1) Dacă un administrator ia iniţiativa unei operaţiuni ce depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite activităţii pe care o exercită grupul, acesta trebuie să îi înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia, sub sancţiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
(2) În caz de opoziţie a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintă majoritatea.
(3) Operaţiunea încheiată împotriva opoziţiei făcute este valabilă faţă de terţii cărora nu li se va fi comunicat această opoziţie.
Art. 162. - (1) Membrul care, într-o operaţiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operaţiune.
(2) Membrul care contravine dispoziţiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate grupului, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.
Art. 163. - Membrul care, fără consimţământul scris al celorlalţi membri, întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul său ori în cel al unei alte persoane este obligat să restituie grupului beneficiile ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.
Art. 164. - (1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul grupului.
(2) Membrul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de sumele luate şi de daune.
(3) Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, condiţiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.
Art. 165. - (1) Grupul nu poate avea drept scop obţinerea de profituri pentru sine.
(2) Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situaţiei financiare anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.
(3) Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o formă, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezervă.
(4) În cazul în care cheltuielile depăşesc veniturile grupului, diferenţa va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.
(5) Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse impozitării, în condiţiile legii.
Art. 166. - Când aportul la capitalul grupului aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar faţă de grup şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
Art. 167. - (1) Membrii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.
(2) Hotărârea judecătorească obţinută împotriva grupului este opozabilă fiecărui membru.
Art. 168. - Pentru aprobarea situaţiei financiare şi pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorităţii membrilor.
Art. 169. - (1) Cesiunea sau constituirea unei garanţii asupra părţii de interes către membri sau terţi este posibilă cu acordul unanim al membrilor.
(2) Constituirea unei garanţii asupra părţii de interes către membri sau terţi este posibilă şi în cazul în care aceasta a fost permisă prin actul constitutiv al grupului. În acest caz însă, un terţ nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea părţii de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalţi membri.
(3) Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul său de capital.
(4) Faţă de terţi cedentul rămâne răspunzător potrivit dispoziţiilor privind excluderea membrilor.
(5) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiile art. 182 şi 186.
Art. 170. - Dreptul de a reprezenta grupul aparţine fiecărui administrator, în afară de cazul în care există stipulaţie contrară în actul constitutiv.
Art. 171. - (1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenţă între administratori, se va decide prin votul majorităţii membrilor.
(2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administraţie.
Art. 172. - Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată.
Art. 173. - (1) Situaţia financiară anuală a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situaţia financiară va fi depusă de administratori, în termen de 15 zile, la administraţia finanţelor publice. Un exemplar al situaţiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerţului.
(2) Aprobarea situaţiei financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor.
SECŢIUNEA a 6-a
Modificarea actului constitutiv
Art. 174. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute pentru încheierea lui.
(2) Modificările privind mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei grupului, dizolvarea şi lichidarea acestuia se vor menţiona în registrul comerţului în baza încheierii judecătorului-delegat. Celelalte modificări se vor menţiona, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului. Această rezoluţie are, în mod corespunzător, regimul legal al încheierii judecătorului-delegat.
(3) Actul adiţional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţionează în acest registru. Actul modificator se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(4) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi şi, în această formă, va fi depus la oficiul registrului comerţului.
(5) În forma actualizată potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri ai organelor grupului.
(6) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puţin 5 ani de la data înmatriculării grupului şi numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.
Art. 175. - (1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat iniţial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.
(2) Când opoziţia a fost admisă, membrii trebuie să decidă, în termen de o lună de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înţeleg să renunţe la prelungire sau să excludă din grup membrul debitor al oponentului.
(3) În acest din urmă caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situaţii financiare aprobate.
(4) În caz de contestaţie asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării, aceasta urmează să fie determinată de către un expert desemnat de părţi sau în lipsa acordului acestora, de către tribunal, prin încheiere irevocabilă.
Art. 176. - În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau majorării capitalului societăţilor în nume colectiv.
SECŢIUNEA a 7-a
Încetarea calităţii de membru.