Dezbateri parlamentare

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 16 februarie 2026, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

În continuare, voi da cuvântul domnului Iosif-Florin Jianu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna deputat Georgeta-Carmen Holban? Nu este prezentă.

Domnul deputat Ionel-Ovidiu Bogdan, Grupul parlamentar al PNL? Nu doreşte.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Florin Manole, ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale.

Stimate domnule ministru,

Deşi vorbim constant despre respectul pe care îl merită părinţii şi bunicii noştri, care au muncit o viaţă întreagă, în România anului 2026 obţinerea unei adeverinţe de vechime în muncă, document vital pentru dosarul de pensie, este adesea o misiune imposibilă, mai ales dacă angajatorul nu mai există. Astfel, în loc să se bucure de pensia pe care o merită, foarte mulţi cetăţeni sunt plimbaţi pe drumuri, între instituţii şi de multe ori ajung în instanţă, unde consumă timp şi bani. De ce? Pentru că instituţiile statului, care ar putea şi ar trebui să îi ajute, nu o fac.

În ultima perioadă, am primit numeroase sesizări din partea cetăţenilor privind refuzul Inspectoratelor Teritoriale de Muncă de a elibera adeverinţe de vechime - situaţie care este general valabilă la nivel naţional şi la nivelul judeţului din care provin. Astfel, adeverinţa sau acel certificat ar trebui să fie valorificat de Casa de Pensii.

Legea nr. 83/1995 prevedea obligaţia de a depune la Direcţia Muncii actele privind încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor de muncă ale angajaţilor, precum şi actele din care rezultă plata lunară a contribuţiei pentru asigurările sociale către stat. În 1999, se înfiinţează ITM-urile, prin desprindere din Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale. Iar prin Legea nr. 130/1999 se prevedea obligaţia de a depune contractele individuale de muncă şi dovezile de calculare a salariilor.

În prezent, ITM-urile eliberează adeverinţe de vechime doar în trei situaţii specifice - pierderea, incompletitudinea sau inexistenţa carnetului de muncă -, în baza unor proceduri interne fără fundament într-un act normativ superior. Aceste documente sunt limitate strict la datele din carnetul de muncă, ignorând informaţii vitale din arhivele proprii ale instituţiei.

De aceea, accesul cetăţenilor la date esenţiale este restricţionat, iar aceste informaţii sunt necesare Caselor de Pensii, pentru recalcularea drepturilor financiare. Consecinţele sunt grave, în special pentru foştii angajaţi ai firmelor radiate, unde ITM rămâne singurul deţinător al arhivelor salariale. Iar refuzul de a valorifica integral aceste depozite de documente aduce prejudicii legale şi sociale majore pensionarilor.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care sunt principalele impedimente pentru care Inspectoratele Teritoriale de Muncă refuză să elibereze adeverinţe de vechime?

- Având în vedere problema expusă, care este o problemă sistemică, vă rugăm să ne comunicaţi dacă au existat discuţii pentru modificarea normelor interne privind eliberarea adeverinţelor de vechime?

- Ce ar presupune, la nivel de resursă umană, o modificare a normelor interne, în sensul de a se elibera adeverinţe de vechime cu informaţiile din arhivele deţinute de ITM?

- Dacă au existat discuţii cu reprezentanţii altor instituţii publice, precum Arhivele Naţionale, pentru identificarea unei soluţii?

- Care este numărul de solicitări înregistrate având ca obiect solicitarea de adeverinţe de vechime?

- Dacă cunoaşteţi faptul că, în anumite cazuri, ITM este singura instituţie care deţine arhiva respectivă, iar cetăţenii nu au posibilitatea de a obţine informaţiile privind vechimea în muncă?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris.

Vă... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mirela-Florenţa Matichescu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Bună seara!

Vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Stimate domnule ministru,

Vă solicit respectuos să îmi comunicaţi, defalcat, pentru fiecare lună a anului 2025, în mod distinct şi comparabil, următoarele informaţii:

- Datele exacte la care au fost efectuate plăţile salariale către personalul bugetar, pentru fiecare lunǎ în parte;

- Datele exacte la care au fost efectuate plăţile pensiilor din sistemul public, pentru fiecare lunǎ în parte;

- Valoarea totală a încasărilor bugetare provenite de la contribuabilii privaţi - defalcate pe impozite, taxe, contribuţii etc. -, pentru fiecare lună în parte;

- Calendarul zilnic sau intervalele de timp în care s-au realizat încasările bugetare, cu evidenţierea sumelor încasate: până la data de 10 a fiecărei luni în parte, între 10 şi 14 ale fiecărei luni, între 15 şi 25 ale fiecărei luni, după data de 25 a fiecărei luni;

- Pe baza datelor execuţiei bugetare din anul 2025 - lunar, dar şi anual -, plata lunară a salariilor bugetarilor împreună cu plata pensiilor au fost posibile cu sau fără împrumuturi ale Ministerului Finanţelor şi, dacă plata salariilor şi a pensiilor s-au făcut şi din împrumuturi, care au fost cotele aferente pentru efectuarea acestora -buget sau împrumuturi.

Totodată, vă solicit să precizaţi dacă există studii de impact, analize de cash-flow sau simulǎri bugetare pentru îmbunătăţirea managementului trezoreriei şi, în caz afirmativ, să îmi fie transmise, în termenul legal, în formă scrisă, la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor şi electronic, la adresa de e-mail: matichescumirela@yahoo.com.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin Caragaţă, Grupul parlamentar SOS România. Nu este prezent.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru, Grupul parlamentar al USR? Nu este.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi? Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi? Nu.

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliaţi?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc.

Interpelare adresată premierului Bolojan.

Obiectul: "România în recesiune, românii sub presiune - de ce refuză Guvernul să înceapă reducerea cheltuielilor de la vârful puterii?".

Stimate domnule premier,

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată ceea ce românii şi mediul de afaceri simt deja - economia încetineşte puternic, iar România a intrat în recesiune tehnică.

Această realitate vine după un val de măsuri fiscale - taxe mai mari, scumpiri în lanţ şi presiune suplimentară asupra companiilor şi cetăţenilor. Chiar Guvernul a recunoscut public că aceste măsuri provoacă contracţie economică.

Şi totuşi românilor li se cere "prudenţă", "austeritate" şi "responsabilitate", în timp ce statul refuză să înceapă ajustarea de la propriile cheltuieli politice.

În Parlament am depus Propunerea legislativă privind suspendarea subvenţiilor partidelor politice pentru anii 2026 şi 2027, o măsură firească în contextul sacrificiilor cerute cetăţenilor. Coaliţia de guvernare nu a susţinut o propunere cu toate avizele favorabile.

Mai există un alt proiect care prevede ca parlamentarii care sunt şi membri ai Guvernului să primească o singură indemnizaţie, nu două. Această măsură elementară de corectitudine nici măcar nu a fost transmisă pe circuitul legislativ.

Românii plătesc nota de plată a dezechilibrelor bugetare, în timp ce privilegiile de la vârful puterii rămân intacte.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb:

1. Care sunt cauzele exacte pentru care România a intrat în recesiune şi ce responsabilitate îşi asumă Guvernul?

2. Ce măsuri urgente aveţi pentru a opri contracţia economică şi pentru a proteja locurile de muncă şi puterea de cumpărare a cetăţenilor?

3. De ce ajustarea bugetară a început cu populaţia şi mediul privat, şi nu cu reducerea cheltuielilor politice şi a privilegiilor guvernamentale?

4. Care este valoarea totală a subvenţiilor pentru partide, în perioada 2025-2027, şi de ce Guvernul nu susţine suspendarea temporară a acestora?

5. Care este poziţia oficială a Guvernului faţă de indemnizaţia unică pentru parlamentarii care cumulează funcţii în Executiv?

6. Ce alte măsuri concrete de reducere a cheltuielilor aparatului guvernamental aţi adoptat înainte de a cere sacrificii românilor?

7. Când va prezenta Guvernul un plan economic clar pentru ieşirea din recesiune, cu termene şi indicatori măsurabili?

Românii acceptă sacrificii atunci când văd corectitudine şi solidaritate în cei aflaţi astăzi la putere. În lipsa acestora, austeritatea devine nedreaptă, iar responsabilitatea, selectivă.

Solicit răspuns în scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan-Petru Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea are legătură cu dezbaterile de astăzi din Parlament - şi merg către domnul Dragoş-Nicolae Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

Vă aduc în atenţie o problemă deosebit de importantă privind situaţia alimentării cu apă potabilă în judeţul Vrancea, corelată cu necesitatea investiţiilor în infrastructura de apă şi canalizare, precum şi cu diminuarea semnificativă a unui proiect major derulat de S.C. CUP S.A. Focşani, operatorul regional aflat în subordinea Consiliului Judeţean Vrancea.

În anul 2021, autorităţile judeţene şi operatorul regional au anunţat demararea unui amplu proiect de infrastructură de apă şi canalizare, cu o valoare estimată de peste 400 milioane de euro, destinat unui număr de 52 de UAT-uri din judeţ. Totodată, a fost obţinută o finanţare europeană de aproximativ 10 milioane de euro pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, studiu realizat pentru toate localităţile incluse iniţial în proiect. Ulterior, în absenţa unei comunicări publice transparente şi fără o informare clară a autorităţilor locale beneficiare, un număr semnificativ de localităţi au fost excluse din proiect, iar valoarea finanţării efectiv contractate a fost redusă drastic, la mai puţin de 100 de milioane de euro, fragmentată în etape distincte şi mult sub nivelul estimării iniţiale.

Această situaţie ridică serioase semne de întrebare privind modul de gestionare a oportunităţilor de finanţare europeană destinate judeţului Vrancea. Lipsa de transparenţă instituţională, absenţa unor explicaţii publice privind modificarea substanţială a proiectului, dar şi a sumei, precum şi faptul că unele primării au renunţat la alte oportunităţi de finanţare, bazându-se pe includerea în acest proiect - din care ulterior au fost excluse fără justificare - impun clarificări complete şi documentate.

Având în vedere impactul major al acestor investiţii asupra calităţii vieţii cetăţenilor şi importanţa strategică a infrastructurii de apă şi canalizare, vă rog respectuos să îmi comunicaţi dumneavoastră următoarele informaţii:

1. Care a fost suma alocată judeţului Vrancea în cadrul programului aferent perioadei 2021-2027?, care a fost valoarea eligibilă aprobată pentru proiectul judeţului Vrancea şi ce sumă a fost efectiv contractată?

2. Care este situaţia finală a SF-ului:

- Ce localităţi sunt cuprinse în acest SF?

- În ce măsură au fost respectate cererea de finanţare pentru acest SF şi contractul de servicii aferent elaborării SF?

- Dacă au existat observaţii, avize sau condiţionalităţi din partea autorităţii de management care au condus la respingerea sau diminuarea proiectului iniţial, având în vedere că finanţarea pentru elaborarea SF a vizat 52 de localităţi, iar contractul a fost semnat în această formă?

3. Care au fost motivele concrete - tehnice, financiare, administrative sau legate de neeligibilitate - care au determinat reducerea substanţială a valorii proiectului - repet, iniţial de 400 de milioane de euro şi, la final, sub 100 de milioane de euro?

4. Cine a iniţiat şi cine a decis diminuarea proiectului: autoritatea de management, Consiliul Judeţean Vrancea, operatorul regional sau alte instituţii implicate?

Vă solicit un răspuns detaliat şi documentat, având în vedere interesul public.

Şi fac acest lucru, deoarece atât Consiliul Judeţean, cât şi Compania de utilităţi publice nu au oferit nicio explicaţie şi nu au ieşit transparent pentru a ne spune de ce valoarea a fost diminuată şi de ce aproximativ 30 de localităţi au fost scoase din acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Adrian Echert, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Echert:

Bună ziua!

Mulţumesc.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Afacerilor Interne, domnului ministru Marian-Cătălin Predoiu.

Potrivit datelor comunicate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor unui post de televiziune de ştiri, în perioada de la iniţierea noilor proceduri 2023 până la 31 decembrie 2025 au fost anulate 162.036 de acte de identitate româneşti. Dintre acestea, aproximativ 66% aparţin persoanelor care au locul de naştere în Republica Moldova, ceea ce înseamnă peste 100.000 de cetăţeni români născuţi în acest stat vecin şi prieten, afectaţi direct de "Operaţiunea buletinul".

Această amplă operaţiune administrativă este justificată oficial de MAI, prin necesitatea combaterii practicilor de stabilire fictivă a domiciliului, destructurarea reţelelor care furnizează documente de identitate neconforme cu realitatea şi protejarea securităţii naţionale. În schimb, nu avem informaţii complete despre cum au fost notificaţi aceşti oameni şi unii dintre ei ne-au semnalat că au fost întorşi chiar la vamă sau în aeroport, fiindu-le comunicat atunci că actul lor de identitate nu mai este valabil.

Pe fondul acestor aspecte, vă adresez următoarele întrebări şi solicitări de clarificare.

Vă rog să comunicaţi, defalcat, date statistice la zi - pe ani şi pe categorii relevante - privind:

- Numărul total de acte de identitate anulate în perioada 2023-2025 şi primele luni ale anului 2026;

- Distribuţia pe state de naştere, cu accent pe Republica Moldova;

- Numărul de persoane care şi-au refăcut până la acest moment actul de identitate, respectiv procentul raportat la totalul celor afectaţi.

Vă rog să precizaţi, în mod concret, care este procedura aplicată în prezent pentru informarea cetăţenilor înainte de anularea menţiunii de domiciliu şi a încetării valabilităţii actului de identitate:

- Ce tip de acte administrative se emit - somaţii, notificări, dispoziţii -, în ce termene şi la ce adresă se comunică?;

- Prin ce mijloace de comunicare - poştă, e-mail, afişare electronică, portal digital etc.?;

- În ce constă garanţia efectivă că persoana ia la cunoştinţă de procedură, având în vedere situaţia celor care locuiesc de facto în altă parte sau în străinătate?;

- Care sunt căile de atac prevăzute şi cum este asigurat accesul efectiv la acestea?

Având în vedere că un procent covârşitor dintre cei afectaţi sunt cetăţeni români născuţi în Republica Moldova, vă rog să-mi indicaţi dacă MAI a realizat o analiză de impact şi o evaluare de proporţionalitate a măsurilor, din perspectiva art. 16, art. 25 şi art. 53 din Constituţie, inclusiv sub aspectul riscului de discriminare indirectă pe criteriul originii sau al situaţiei juridice particulare.

Ce măsuri concrete a dispus MAI pentru a evita situaţiile în care cetăţenii află despre încetarea valabilităţii actului de identitate doar la frontieră sau la momentul interacţiunii cu alte instituţii publice?

Vă rugăm să ne comunicaţi răspunsurile la acestea şi toate celelalte menţionate în interpelare, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii şi a... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, SOS România?

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România?

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, SOS România?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Radu-Dinel Miruţă - Ministerul Apărării Naţionale.

Obiectul interpelării este "Ucraina, banii şi românii".

Voi pleca de la cele două declaraţii făcute de către domnul Zelenski, în două ocazii diferite - prima, făcută la Conferinţa de Pace de la München, când a declarat că Uniunea Europeană are nevoie de o armată europeană şi apoi declaraţia făcută în februarie 2026, în cadrul unui interviu, în care, cu o nonşalanţă care frizează obrăznicia, a declarat că, în acest moment, cu capacitatea militară şi armamentul pe care îl deţine, este singurul care poate asigura securitatea graniţelor europene. Cu alte cuvinte, atâta timp cât naivii de europeni pompează bani şi armament în buzunarele sale, care sunt tot mai largi decât visteria ţării, el este un apărător de nădejde al nostru, al tuturor.

Se pune întrebarea firească - toată această înarmare este făcută cu un scop bine definit sau, din cauza lipsei de discernământ, sărăcim cetăţenii români pentru a îndestula orgoliul domnului Zelenski?

Aşadar, vă rog, domnule ministru, în baza dreptului liberului acces la informaţii, să-mi răspundeţi la următoarea întrebare, ataşând, acolo unde este posibil, tabele şi date concrete.

Având în vedere că România, alături de statele europene, a avut o contribuţie majoră la îndestularea financiară şi militară a conducerii statului ucrainean, vă rugăm să-mi comunicaţi care a fost cuantumul exact al ajutorului financiar, defalcat pe tranşe, acordat Ucrainei şi ce armament a fost livrat de la începutul războiului şi până astăzi.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat SOS România, Andreea Cîmpianu.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Elena Doboş, Grupul parlamentar AUR.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Elena Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României.

"Lipsa unei strategii naţionale pentru sportul de performanţă"

Vă adresez această interpelare pentru a vă solicita clarificări şi pentru a atrage atenţia asupra situaţiei critice în care se află sportul românesc, într-un context economic în care România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce economia a scăzut în ultimele două trimestre ale anului 2025, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Situaţia sportului românesc este la fel de critică, marcată de lipsă de viziune strategică, subfinanţare şi întârzieri în susţinerea performanţei.

În mod paradoxal, deşi sportivii români continuă să obţină rezultate notabile la competiţii internaţionale, susţinerea guvernamentală rămâne insuficientă şi, în multe cazuri, formală.

În judeţul Tulcea, tineri sportiv precum Cezara Daria Tîrlogeanu, Matei Neculai şi Vladimir Romaniuc au contribuit la poziţionarea României în fruntea clasamentelor internaţionale. Participarea lor la competiţii a fost susţinută, în mare parte, prin efort financiar individual.

Într-un comunicat oficial publicat pe pagina dumneavoastră de Facebook, la momentul anunţării intrării României în recesiune tehnică, aţi declarat că această perioadă reprezintă doar o tranziţie de la un model bazat pe consum, pe care l-aţi considerat distrugător pentru România, "la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară".

Investiţii? În domeniul sportului de performanţă nu regăsim investiţii reale în infrastructură şi susţinere financiară. În realitate, sportivii îşi plătesc singuri cantonamentele, transportul, echipamentele şi taxele de participare.

Productivitate? Ce productivitate poate fi cerută unor sportivi care nu beneficiază de sprijin financiar adecvat pentru a performa?

Export? Nu reprezintă performanţa sportivă o formă autentică de export de imagine, reputaţie şi credibilitate pentru România, în condiţiile în care aceasta este finanţată insuficient şi cu întârzieri?

Disciplină bugetară? Înseamnă disciplină bugetară tăierea finanţărilor pentru domenii esenţiale precum sportul şi amânarea premierilor pentru sportivii medaliaţi?

Această situaţie reflectă o realitate îngrijorătoare; sportul de performanţă este lăsat, în mod sistematic, în seama părinţilor şi a cluburilor private, în absenţa unei strategii naţionale coerente.

Având în vedere că Agenţia Naţională pentru Sport funcţionează în coordonarea dumneavoastră şi este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, vă solicit să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

Care sunt sumele alocate sportului în bugetul de stat pentru anul în curs, comparativ cu anul precedent, şi ce reduceri concrete au fost operate la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Sport şi al federaţiilor sportive?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mai aveaţi 10 secunde fix! V-aţi oprit.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării: "Precizări cu privire la finanţarea sportivilor români prezenţi la Jocurile Olimpice de la Milano".

Stimate domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Din cauza faptului că ne aflăm deja în luna februarie, iar România nu are un buget de stat aprobat prin lege pentru anul 2026, pentru a face economii, multe dintre instituţiile statului român funcţionează cu sincope sau nu îşi îndeplinesc atribuţiile legale.

Ca urmare, în spaţiul public au apărut mai multe informaţii potrivit cărora sportivii români care reprezintă ţara noastră la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano Cortina s-au confruntat cu grave probleme financiare, prilejuite de participarea lor la această competiţie.

În condiţiile în care, potrivit H.G. nr. 576/2023 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Sport, agenţia are, printre atribuţiile legale, finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la jocurile olimpice, vă rog să aduceţi următoarele precizări:

- Dacă sportivii români care participă la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano au fost sprijiniţi financiar de către Agenţia Naţională de Sport şi cu ce sume sau dacă reprezintă România cu banii personali?

- Care este data estimată la care ANS îşi va onora obligaţiile legale şi va plăti premiile cuvenite către sportivii români?

- Care sunt sumele necesare care trebuie să fie alocate prin bugetul de stat, credite bugetare?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR?

Doamna deputat Veronica Grosu, Grupul parlamentar AUR?

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR?

Domnul deputat Eugen Neaţă, Grupul parlamentar al PSD?

Domnul deputat Andrei Baciu, Grupul parlamentar al PNL?

Domnul deputat Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS România?

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL?

Doamna deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, Grupul parlamentar POT?

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, încheiem şedinţa noastră de astăzi dedicată prezentării interpelărilor.

Vă doresc o după-masă plăcută şi fructuoasă!

Toate cele bune!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.31.