Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Bodgan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 228, sunt absenţi 103, dintre care 31 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 30, şi marţi 31 octombrie şi joi, 2 noiembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 30 octombrie - 4 noiembrie 2006; lista rapoartelor depuse în perioada 24 - 30 octombrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conţinutul fiecărui monitor oficial al României, partea I.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe aceasta.

Mai înainte, însă, există câteva solicitări de luare de cuvânt. Mai întâi, domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Amet Aledin:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

La data de 29 octombrie 1923 a fost proclamată republica Turcia.

După tratatul de la Sčvres, semnat în anul 1920, teritoriul statului turc se restrânge dramatic. Începe războiul de eliberare, cel mai important rol avându-l, în acest sens, Mustafa Kemal, supranumit Atatürk, părintele turcilor.

Acest militar de carieră va deveni, datorită victoriilor reputate pe front, o personalitate remarcabilă a perioadei sale, a vremii sale.

Tratatul de la Lausanne, încheiat la 24 iulie 1923, însemnă pentru Turcia un reper fundamental, pentru această Turcie modernă. Turcia devine, în anul 1923, republică, primul ei preşedinte ales fiind Mustafa Kemal Atatürk. Vor fi demarate mai multe reforme de natură economică, socială, politică. La moartea lui Mustafa Kemal Atatürk, 10 noiembrie 1938, Turcia a însemnat, deja, o ţară cu un standard ridicat de viaţă, un standard civilizat de viaţă. Cel care îi va urma la conducere, Ismet Inönü va continua toate aceste reforme.

În luna noiembrie anul 2005, Republica Turcia a demarat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, primind, în acest sens, un sprijin important din partea ţării noastre.

Relaţiile României cu Turcia se bazează pe respectul reciproc, în decursul timpului aceste relaţii consolidându-se şi scoţând în evidenţă un aspect important, şi anume că se petrece în această zonă o politică zonală excelentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Teodor Niţulescu are de anunţat o chestiune personală.

Domnul Teodor Niţulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac un anunţ personal. Începând cu data de astăzi, m-am reîntors la Partidul Social Democrat. Voi activa în Grupul social-democraţilor din Parlamentul României şi sper să facem o treabă bună.

Mulţumesc frumos. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi vă doresc succes în noua dumneavoastră opţiune politică.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Să revenim la ordinea de zi.

La punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Legea are caracter organic, raport de adoptare şi raport suplimentar de reanalizare a textelor trimise de plen în acest scop, distribuite de Comisia juridică. Proiectul are caracter de prioritate legislativă de integrare. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă reamintesc, termen constituţional pentru dezbatere şi vot final 2 noiembrie. Vă reamintesc, de asemenea, decizia pe care am luat-o, la nivelul Comitetului liderilor, ca acest proiect, în cazul în care nu finalizăm marţi dezbaterile, să-l dezbatem până le finalizăm şi să-i dăm votul final în cursul zilei de marţi.

Vestea bună, pe de altă parte, este că, potrivit deciziei de săptămâna trecută, timpul pentru dezbateri pe articole s-a finalizat. Ca atare, suntem, în acest moment, în procedură de vot fără dezbateri, pe amendamentele din raport care au rămas.

Avem două rapoarte pe care lucrăm. Mai întâi, raportul suplimentar al Comisiei juridice pe acele puncte pe care le-am trimis înapoi la comisie, săptămâna trecută, după care vom relua dezbaterile de la punctul 54 din raportul iniţial.

O să vă rog să vă utilizaţi cartelele pentru că, de data aceasta, probabil, se va vota pe articole.

Vă propun să începem dezbaterea cu raportul suplimentar al Comisiei juridice. O să rog, totuşi, un reprezentant al Comisiei juridice să ia loc în banca comisiei pentru cazul în care vor fi chestiuni importante de procedură ridicate, n-aş dori să fim extrem de restrictivi în această chestiune.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, pentru sprijin. (Domnul Sergiu Andon a luat loc în loja Comisiei juridice.)

Suntem pe raportul suplimentar. Lucrăm numerele de ordine pe care le voi menţiona, sunt numerele de ordine din raportul suplimentar, astfel încât să fim bineînţeleşi şi să vorbim aceeaşi limbă.

Raportul suplimentar, punctul 1, respectiv conţinutul art. 1. Obiecţii, observaţii la formularea comisiei? Nu sunt obiecţii, observaţii la formularea comisiei. Atunci înţeleg că este adoptat în această formulă.

Stimaţi colegi, vă rog să ridicaţi dacă aveţi obiecţii, observaţii, că dacă nu spuneţi de la microfon, atunci este adoptat.

Vă rog, domnul deputat Márton.

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Tocmai dumneavoastră aţi spus adineauri că, de acum în colo, doar votăm, deci nu mai luăm cuvântul de la acest microfon. Ca atare, este evident că nimeni nu mai are cum să intervină.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dau dreptate.

Vom supune atunci la vot fiecare punct din raportul suplimentar.

Punctul 1 din raportul suplimentar, noua formulare a comisiei pentru art. 1. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Punctul 1 a fost adoptat în formularea comisiei cu 95 de voturi pentru, 76 împotrivă, 3 abţineri.

Punctul 2 din raport, formularea comisiei, noua formulare a comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat noua formulare a comisiei: 101 voturi pentru, 81 împotrivă, 5 abţineri.

Punctul 3 din raportul suplimentar, noua formulare a comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a votat cu 101 voturi pentru, 79 împotrivă, 5 abţineri.

Punctul 4 din raportul suplimentar, noua formulare a comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 102 voturi pentru, 6 abţineri, 79 împotrivă.

Punctul 5 din raportul suplimentar, noua formulare a comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 98 de voturi pentru, 5 abţineri, 83 împotrivă.

Punctul 6 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 98 de voturi pentru, 1 abţinere, 88 de voturi împotrivă.

Doresc să salut îmbunătăţirea drastică a stării de sănătate a domnului deputat Stanciu. (Aplauze.)

Şi, de asemenea, să recomand colegilor să fim foarte paşnici cu domnia sa, că are instrumente la îndemână.

Punctul 7 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Cu 103 voturi pentru, 84 împotrivă, 4 abţineri s-a adoptat şi punctul 7.

Punctul 8, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 102 voturi pentru, 84 împotrivă, 6 abţineri.

Punctul 9 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. 106 voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, 7 abţineri. Se simte suflul nou adus de colegi.

Punctul 10 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. 106 voturi pentru, 85 împotrivă, 6 abţineri. S-a adoptat.

Punctul 11 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. 101 pentru, 7 abţineri, 87 împotrivă. S-a adoptat.

Punctul 12 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat. 100 pentru, 91 împotrivă, 6 abţineri.

Punctul 13 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. 104 voturi pentru, 90 împotrivă, 5 abţineri. S-a adoptat.

Punctul 15 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. 103 pentru, 85 împotrivă, 5 abţineri. S-a adoptat.

Înţeleg că punctul 14 nu l-am menţionat şi vă rog să votăm şi asupra punctului 14 din raportul comisiei. Formularea comisiei, raportul suplimentar. Vă rog să votaţi. Punctul 14.

Vă mulţumesc. 102 voturi pentru, 90 împotrivă, 4 abţineri. S-a adoptat şi punctul 14.

Trecem la punctul 16. Vă rog să votaţi formularea comisiei din raportul suplimentar.

Vă mulţumesc. Cu 105 voturi pentru, 88 împotrivă, 5 abţineri, pct.16 a fost adoptat.

Punctul 17 din raportul suplimentar în formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Cu 102 voturi pentru, 84 împotrivă, 4 abţineri s-a adoptat.

Punctul 18 din raportul suplimentar. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Cu 102 voturi pentru, 89 împotrivă, 4 abţineri s-a adoptat şi punctul 18.

Punctul 19 din raportul suplimentar, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Cu 110 voturi pentru, 92 împotrivă, 3 abţineri s-a adoptat şi pct.19.

Punctul 20, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Adoptat cu 108 voturi pentru, 94 împotrivă, 3 abţineri.

Pct.21, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Cu 103 voturi pentru, 91 împotrivă, 4 abţineri, pct.21 s-a adoptat.

Pct.22, formularea comisiei din raportul suplimentar. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 113 pentru, 92 împotrivă, 5 abţineri.

Punctul 23 din raportul suplimentar al comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 134 pentru, 72 împotrivă şi 2 abţineri.

Am finalizat raportul suplimentar.

Ne întoarcem la raportul comisiei, la punctul 54 suntem.

Pct.54, dacă nu greşesc, se votase. Nu se votase pct.54? Eu ţin minte că l-am discutat. Nu, mă scuzaţi.

Deci suntem la punctul 54, art. 44 alin. 1.

Dacă se susţine vreunul din amendamentele respinse, ca să le supun pe acelea la vot mai întâi, nu? Vot direct pe amendamentele admise, atunci, şi amendamentele respinse se supun la vot dacă se susţin. Doar nu se discută. Înţeleg că nu se susţin amendamentele respinse de la art.44. Eu întreb.

Bun. Supun votului, atunci, punctul 54, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Procedură!

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură? Suntem în procedura de vot. După acesta, dacă nu vă supăraţi!

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Procedură!

Domnul Bogdan Olteanu:

Legat de procedura de vot? Vă rog, atunci.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Vă rugăm, cu amabilitatea dumneavoastră şi abilitatea dumneavoastră, să mai eliminăm nişte inadvertenţe în ceea ce priveşte modul cum a fost întocmit acest raport. Este o mare ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu cea mai mare plăcere.

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Este o mare invenţie, acum, ce se realizează în acest raport. La punctul 54, la amendamentul propus, lit. c) se elimină, lit. c) rămâne nemodificată şi, în consecinţă, vă rugăm să ne faceţi precizările de rigoare. Ce votăm?

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertaţi-mă. Litera c) se elimină în amendamentul propus de comisie. unde rămâne nemodificată? Înţeleg că s-a şi realizat renumerotarea. Scrie după aceea că, prin eliminare, lit. d) devine lit. c) ş.a.m.d. Deci înţeleg că s-a şi operat modificarea. Înţeleg că doar dacă se acceptă amendamentul aşa cum a fost formulat de comisie toate literele de mai jos vor fi renumerotate. În caz contrar, evident că ele îşi vor păstra numerotarea iniţială.

Rog să se consemneze aceste detalii şi mulţumesc domnului preşedinte Bivolaru.

Supun votului dumneavoastră, atunci, punctul 54 în formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Acest articol se pare că s-a bucurat de o largă susţinere, are 158 de voturi pentru, 48 împotrivă şi 3 abţineri. Punctul 54 adoptat.

Punctul 55, formularea comisiei. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. 164 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 2 abţineri.

Înţeleg că nu s-a solicitat o pauză de consultări între grupuri, aşa că merg mai departe.

Punctul 56. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Cu 182 de voturi pentru, adoptat.

Punctul 57. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Adoptat.

Punctul 58. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Punctul 59. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Adoptat.

Punctul 60. Vă rog să votaţi.

O voce din sală:

Nu funcţionează aparatele!

Domnul Bogdan Olteanu:

N-a funcţionat aparatul, vă rog să votaţi din nou punctul 60. În mod evident n-a funcţionat. Acum apare, a început să funcţioneze uşor.

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Aparatul de vot? Vă rog să deblocaţi maşina de vot a Parlamentului.

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Vă rog să daţi drumul la maşina de vot că este un articol dificil şi trebuie să-l votăm repede. Parlamentul votează mai repede decât are mecanismul nostru capacitatea să funcţioneze.

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Punctul 79. Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi 79.

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 126 pentru, 83 împotrivă, 2 abţineri.

Art.80. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.81. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.82. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.83. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.84. Vă rog să votaţi. S-a adoptat.

Art.85, vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.86, vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.87, vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.88. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat şi acesta.

Art.89. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat şi art.89.

Vă atrag atenţia că este un punct nenumerotat între 89 şi 90 şi care îl voi boteza 89,5 şi care se referă art.57 din lege, dar trebuie să-l votăm şi pe acesta pentru că putem rămâne fără el. Hai să punem 89¹ al raportului, că nu avem altă formulă.

Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.90. Vă rog să votaţi. Îi rog totuşi pe colegii care ascultă muzică în plen, să dea un pic mai încet. Da. S-a adoptat şi acesta.

Art.91, vă rog să votaţi. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Da, vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.92. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat şi 92.

Art.93, vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.94. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a adoptat. Este o foarte importantă renumerotare dată de renumerotarea articolelor şi cu siguranţă că votul împotrivă a fost propus justificat.

Art.95. Vă rog. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.96. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a adoptat şi 96.

Art.97, vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.98. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.99, vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat şi 99.

Domni deputaţi din sală:

Nu merge aparatul!

Domnul Bogdan Olteanu:

A început să pornească, aşa că votaţi cu încredere.

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat şi art.100.

Art.101, vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Art.101 s-a adoptat.

Art.102. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Art.103. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc.

Art.104. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc.

Art.105. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat şi pct.105.

Am finalizat... Păi, anexa nu intră în 105? Nu, intră în 105, s-a adoptat inclusiv anexa. Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.

Domnul deputat Nicolicea, pe procedură. votul final este mâine la orele 12,30, stimaţi colegi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mai era la Anexa nr.2 o propunere de modificare a art.18 pe care am făcut-o. În urma criticilor nemeritate pe care le-am primit de la presă, intru şi eu în grevă legală ca şi doamna Monica Macovei şi nu-l mai susţin.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, înţeleg că aţi devenit monarhist. O să rog secretariatul dacă are bunăvoinţa să mă ajute cu alte proiecte de legi, astfel încât munca noastră să se desfăşoare eficient în continuare.

Până atunci, vă informez că potrivit programului de lucru mâine la ora 12,30 vom avea vot final, inclusiv pe acest proiect.

Vă mai informez, de asemenea, că potrivit deciziei comitetului liderilor şi dat fiind că am finalizat dezbaterea la proiectul de lege privind Agenţia Naţională de Integritate, programul de lucru astăzi în plen va dura până la orele 18,30.

La pct.3, avem Propunerea legislativă pentru completarea art.8 alin. l şi 2 şi art.119 alin.1 ale Legii învăţământului nr.84/1995 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic, raport de adoptare din partea comisiei pentru învăţământ, suntem primă Cameră sesizată.

Vă informez că data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final este 2 noiembrie. Rog iniţiatorul să-şi susţină proiectul.

Comisii găsim oricând, avem iniţiatori întâi, vă rog frumos. Domnul deputat Radan. Şi rog comisia, bineînţeles, să-şi ia locul în bancă. Toată comisia e plecată? Nu, staţi un moment, domnule deputat, că dacă toată comisia e plecată, suntem într-o încurcătură. Dar, dumneavoastră sunteţi din comisie. Prezentaţi dumneavoastră.

Domnul Mihai Radan:

Păi, sunt secretarul comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, atunci susţineţi iniţiativa şi după aceea să prezentaţi raportul.

Domnul Mihai Radan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă are la bază solicitarea minorităţilor naţionale care s-au întrunit în luna mai la Caraşova în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Totodată ea se bizuie pe prevederile constituţionale care asigură minorităţilor naţionale dreptul la instrucţie în limba maternă. Şi, bineînţeles, pe prevederile articolelor din Legea nr.84 pe care doreşte s-o completeze.

Amendamentul în sine nu schimbă nimic din Legea nr.84, doar adaugă încă o formă de instrucţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Ea, dacă vreţi, reflectă o nouă etapă în dezvoltarea minorităţilor sau în evoluţia, instrucţia minorităţilor naţionale, respectiv ca această instrucţie să nu fie numai în limba statului sau numai în limba maternă. Ci se solicită atât în limba maternă, cât şi în limba română sau în limba statului.

Considerăm că această formă reflectă şi o modalitate mai eficientă de instruire şi de integrare a minorităţilor, mai ales mici, din punct de vedere numeric, deoarece ea va oferi posibilitatea ca aceşti absolvenţi ai şcolilor care se vor instrui atât în limba maternă, cât şi în limba română, să posede în mod egal cele două culturi, să posede în mod egal cele două coduri de comunicare în viaţa de toate zilele. Aşa că vă rugăm să votaţi această iniţiativă, şi anume predarea atât în limba maternă, cât şi în limba română.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond Propunerea legislativă pentru completarea art.8 alin.l şi 2 şi art.119 ale Legii învăţământului nr.84 din 1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii învăţământului nr.84 din 1995, republicată, în sensul extinderii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale şi la forma de predare simultană în limbile minorităţilor naţionale şi în limba română, măsură considerată benefică pentru comunităţile minorităţilor naţionale.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 28 membri ai comisiei. La dezbaterea propunerii legislative au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat din Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi domnul Mihai Matecovici, director general din Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 17 şi 24 octombrie 2006, comisia, cu 15 voturi pentru şi 3 abţineri, propune plenului adoptarea propunerii legislative cu amendamentele din anexa alăturată.

Permiteţi-mi două observaţii, în calitate de vicepreşedinte al comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Într-adevăr, comisia a luat în vedere avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, chiar şi avizul Consiliului Legislativ, însă de aici lipseşte faptul că, de fapt, comisia nu a luat în consideraţie punctul de vedere al Guvernului. Fiindcă punctul de vedere al Guvernului era negativ şi propunea respingerea iniţiativei legislative. Iar o ultimă constatare, într-adevăr, în şedinţa din 24 octombrie au fost 15 voturi pentru, însă nu erau 3 abţineri, ci erau 3 voturi împotrivă.

La dezbaterile generale o să prezint şi punctul de vedere al UDMR-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului, dacă e necesar? Vă rog. Doar spuneţi de la microfon atunci şi cu asta basta.

Domnul secretar de stat Miron.

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Guvernul apreciază că Legea învăţământului în forma care există creează premisele pentru ca ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar de stat, mai tare un pic că nu vă aud.

Domnul Dumitru Miron:

Deci Guvernul apreciază că în forma în care există Legea învăţământului sunt create premisele pentru ca învăţământul în limbile minorităţilor să se desfăşoare şi pe formaţii de studii şi pe filiere şi punctul de vedere al guvernului este că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată, întrucât se introduc nişte sintagme care pot să creeze o serie de confuzii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dezbateri generale? S-a înscris deja domnul deputat Azstalos din partea UDMR. Dacă mai sunt şi alte înscrieri la cuvânt?

Doamna ministru Andronescu. Da, vă rog, domnul Magheru.

Vă rog, domnule deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi considerăm că textul actual al Legii învăţământului care reglementează limba de predare în unităţile şcolare, concret vorbind, art.8, reglementează cât se poate de bine şi clar această problematică. Şi ca să fie bine înţeles pentru toată lumea, permiteţi-mi să citesc acest text al art.8: "Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională". Deci textul reglementează trei posibilităţi: învăţământ în limba română, a doua posibilitate, învăţământ în limba unei minorităţi, dacă se solicită, dacă se cere exercitarea acestui drept şi a treia posibilitate, predare într-o limbă de circulaţie internaţională. Faţă de aceste trei posibilităţi apare aici, zic eu, o noutate, un hibrid, zic eu, inexplicabil din punct de vedere psihopedagogic şi metodic, fiindcă prin iniţiativa legislativă se cere ca să apară o altă variantă inexistentă până acum, deci o a patra posibilitate care permite, ţin să citez, sună în felul următor: "sau, după caz, la cerere, în cadrul aceleiaşi clase, atât în limbile minorităţilor naţionale, cât şi în limba română".

Va să zică, există o unitate şcolară unde predarea se face în limba ucraineană. Vă spun un exemplu. Şi, la un moment dat, se decide că în această unitate în clasa a V-a să se aleagă câteva obiecte, hai să fie fizica sau chimia unde, de fapt, materia să nu fie predată în limba minorităţii respective, ci să fie predată şi în limba română şi în limba minorităţii respective.

Vă întreb următoarele: spuneţi-mi, vă rog, când se va folosi şi limba română şi limba minorităţilor naţionale. Pe partea introductivă? La recapitulare? Care va fi ponderea limbii minorităţii şi care va fi ponderea limbii române?

Şi o altă problemă. Spuneţi-mi, vă rog, din punct de vedere metodic, cum se poate realiza o astfel de predare? Eu zic că prin aplicarea unui asemenea tratament vom ajunge la un rezultat cât se poate de sigur. Nici limba maternă, nici limba statului nu va fi posedată în măsura pe care o doreşte iniţiatorul şi esenţa problemei este că, de fapt, la acele obiecte unde această predare bilingvă va fi efectuată, nu vor cunoaşte nimic din materia respectivă elevii.

Şi încă o întrebare. Spuneţi-mi, vă rog, dacă această predare se face la cerere şi această cerere trebuie să se facă la toate clasele, cum vom proceda? Dacă, eventual, într-o clasă cu 25 de elevi, trei părinţi ajung la concluzia că da, e o idee bună, hai să facem aşa: 20 de minute în limba română, 20 de minute în limba ucraineană. Păi, dacă cer trei părinţi, atunci restul ceilalţi 22 ce vor face? Sau invers?

Deci, în concluzie, noi nu susţinem această iniţiativă legislativă, plecând de la ideea că textul pe care vi l-am citat, textul art.8 al Legii învăţământului reglementează cât se poate de clar această problematică.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Evident că Legea învăţământului, aşa cum este ea în vigoare astăzi, prin articolul menţionat anterior aici, practic, ar rezolva această problemă, pentru că ea nu interzice organizarea unor clase în care învăţământul să fie bilingv. Iniţiativa domnului deputat Radan a rezultat însă dintr-o necesitate practică. Rămâne la interpretarea unui inspectorat dacă aplică într-un fel sau altul.

Ca urmare, prin propunerea şi mai ales prin amendamentul pe care l-a formulat comisia, cu care venim în faţa dumneavoastră, acest articol devine mai flexibil şi eu cred că trebuie acceptat pentru că el vine mai ales în favoarea minorităţilor mici.

Evident că îi înţeleg punctul de vedere pe care îl exprimă aici domnul deputat Asztalos, dar ea este o măsură pentru minorităţile mici. De aceea, eu vă rog să o acceptaţi aşa cum este, nu este doar în România un experiment, se practică şi în alte ţări în care se face vorbire şi există învăţământ în limbile minorităţilor, ca atare, nu pot decât, în încheierea cuvântului meu, să vă adresez rugămintea să votaţi amendamentul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Mircea Costache. Mă iertaţi, domnul Magheru. Mă scuzaţi.

Domnul Costache Mircea:

Şi eu voiam să spun ceva. Aveţi o datorie, domnule preşedinte, la mine...

Domnul Bogdan Olteanu:

Când să-mi plătesc datoria, acum nu aţi mai vrut.

Îmi cer scuze, domnule deputat Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi în comisie şi acum în plen, Grupul parlamentar al PRM a susţinut această iniţiativă legislativă, ea aparţine colegului nostru care reprezintă minoritatea croată. Este vorba şi de secretarul comisiei Radan. Domnul Radan face parte din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, altele decât maghiară, aşa suntem noi obişnuiţi să le numim în Parlament, încât, iată, dumnealui vine de data aceasta cum spunea şi doamna ministru Andronescu, vine cu o propunere legislativă pe care a constatat că este nevoie, este necesar să o facă, pentru că, deşi Legea învăţământului, după cum s-a spus, art.8, preconizează trei posibilităţi de învăţământ pentru limbile minorităţilor naţionale, aceasta, aş vrea să vă spun că nici măcar nu este o nuanţă, este a patra posibilitate. Când, alternativ, dă posibilitate elevilor aparţinând minorităţilor mai mici, mai puţin numeroase ca să apeleze şi la învăţământul în limba română.

Să vă dau un exemplu. Dacă istoria şi geografia, de exemplu, nu vor putea fi predate sau nu sunt specialişti în limba croată ca s-o predea, ei pot să ceară, de exemplu, istoria şi geografia României să fie predată în limba română şi atunci trebuie luate şi măsuri corespunzătoare, inclusiv manualele care se comandă sunt manuale în limba română şi nu mai sunt în limba croată sau alte măsuri de felul acesta. Deci ea a ieşit, cum spunea şi doamna ministru, dintr-o necesitate practică.

În afară de aceasta şi cu aceasta închei, propunerea pe care o face colegul nostru aparţinând minorităţilor naţionale mai mici subliniază încă o dată importanţa limbii oficiale, limbii române pe care o are în instrucţia din ţara noastră, precum şi prestigiul instructiv al limbii române în învăţământul din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că vom susţine şi noi, membrii Grupului parlamentar al Partidului Conservator, proiectul de lege, mai ales că vine de la un coleg de-al nostru, al minorităţilor naţionale şi dacă se practică şi în Europa aşa ceva, aşa cum spunea doamna deputat Andronescu, de ce să nu ne aliniem şi noi, să ne pliem şi noi pe preceptele şi valorile europene.

Şi suntem de acord pentru că întotdeauna noi am manifestat toleranţă, am respectat minorităţile, le-am respectat limba şi cultura şi aşa o vom face întotdeauna, dar nu vom accepta niciodată ca vreo minoritate să încalce prevederile constituţionale. Şi, având în vedere că acest proiect de lege nu încalcă prevederile constituţionale, vom susţine şi vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii, la dezbateri generale, vă rog.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, îmi cer scuze colegului Radan pentru că în dezbaterile din comisie am fost printre puţinii care au votat împotrivă. Nu am înţeles la momentul respectiv, efectiv, şi acesta este punctul nevralgic al meu, ce anume s-a vrut prin această propunere legislativă. Doresc să vă spun ceva, şi anume că această propunere legislativă este de fapt spre binele bunei convieţuiri a noastre din această ţară. Totdeauna am militat pentru buna convieţuire. Şi trebuie să milităm în continuare.

În condiţiile în care un copil acasă vorbeşte o anumită limbă, iar la şcoală are ocazia să ia contact şi cu cealaltă limbă, cu limba majoritară, în aceste condiţii, de fapt el va pleca de la şcoală însuşindu-şi două limbi.

Vedeţi, nu s-a pus problema aici de către domnul vicepreşedinte în ceea ce priveşte cantitatea de materie care se predă, pentru că se poate parcurge programa astfel încât aceasta să fie realizată în mod complet. Şi atunci, de fapt, suntem într-un câştig. E, pentru acest lucru, şi încă o dată îmi cer scuze colegului Radan şi-l felicit pentru propunerea legislativă făcută şi în acelaşi timp bineînţeles susţin această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Mai există şi alte intervenţii, ca să le notez înainte. Nu mai sunt. Atunci, domnul deputat Ştiucă şi închidem dezbaterile generale.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm într-o situaţie extrem de rară, când reprezentanţii unei minorităţi vin şi afirmă nevoia învăţării limbii române. Este expresia unei realităţi, cum s-a subliniat în intervenţia anterioară, pentru că în momentul în care am separat învăţământul, am remarcat un lucru interesant: părinţi, copii ai celor care aparţin unor minorităţi au solicitat înscrierea la şcoli în limba română, au avut revelaţia importanţei practice a învăţării limbii române şi au dorit să vină în şcolile româneşti pentru că au nevoie de limba română.

E un fenomen foarte interesant. Din anumite zone în care se învaţă limbile minorităţilor, vin în licee sau în şcoli din judeţe unde se învaţă limba română pentru a-şi perfecta exprimarea în limba română, pentru a se integra.

Eu cred că este una dintre primele iniţiative de acest gen, şi semnificaţia ei deosebită, remarcabilă, vine din faptul că aparţine unui reprezentant al minorităţilor.

Eu, personal, recomand să susţinem această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am epuizat în cele din urmă dezbaterile generale. Trecem la dezbateri pe articole, pe raportul comisiei. Vă atrag atenţia că există şi un amendament respins. O să întreb dacă se susţine, la momentul oportun.

La pct.1, obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

La pct.3, există un amendament respins. Dacă doriţi să-l susţineţi, domnule Astzalos. Înţeleg că există şi o intervenţie din partea domnului deputat Ujeniuc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E un amendament respins în comisie şi de fapt vine în sprijinul de a face textul mai curat, zic eu, şi mai de înţeles. Textul care este pus spre aprobare sună în felul următor, citesc doar ultima parte: "...sau, după caz, la cerere, în cadrul aceleiaşi clase" şi aşa mai departe.

Amendamentul meu de fapt clarifică acest cuvânt "la cerere". Şi ar suna în felul următor: "...după caz, la cererea organizaţiei reprezentative a minorităţii interesate". Deci, se spune cine este acea persoană juridică care depune această cerere şi clarifică că de fapt cererea trebuie să vină doar din partea acelei minorităţi care e interesată de a introduce această nouă modalitate de predare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenţii pe acest amendament.

Vă rog, domnule deputat Manta.

(Domnul deputat Dragoş Ujeniuc doreşte să intervină)

Să discutăm întâi amendamentul şi după aceea. Înţeleg că dumneavoastră, domnule deputat Ujeniuc, aveţi observaţii pe textul articolului.

Domnul Pantelimon Manta:

În comisia de specialitate, amendamentul a fost respins cu o majoritate covârşitoare de voturi pentru un motiv foarte pragmatic, dincolo de considerentele legale, şi anume, că nu există o astfel de organizaţie care să dea girul, să zicem, opţiunii minorităţii. Textul de lege este foarte practic, lăsând prin exprimarea formulată, "la cerere", lăsând posibilitatea, sigur, în primul rând părinţilor, pentru că mare parte din copii nu pot solicita ei direct să înveţe în limba română.

Introducerea strict a unei alte formulări, în sensul ca o organizaţie să hotărască acest lucru este, repet, şi cu depăşirea reglementărilor legale incidente în materie, nu văd cum o organizaţie s-ar pronunţa, dar mai ales care ar fi aceea. Deci, este şi lipsită de pragmatism.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Marton, tot la amenament? Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi place această discuţie, zic eu, duplicitară. Când vă convine, atunci aflaţi că în Parlamentul României sunt prezente organizaţiile legitime ale minorităţilor naţionale prin reprezentanţii lor, prin votul pe care l-au primit; când nu vă convine, uitaţi că ei au primit acest vot şi sunt prezenţi în Parlament, şi vă puneţi întrebarea, oare care ar fi acea organizaţie care este reprezentativă? Este aceeaşi dispută pe care o duceţi şi în cazul discutării legii minorităţilor naţionale.

Adică organizaţiile reprezentate în Parlament nu sunt reprezentative pentru o comunitate sau alta, pentru că nu aveţi acest interes.

Eu cred că acest amendament tocmai ar rezolva acea problemă pe care a pus-o aici domnul Asztalos. Ce ne facem dacă din cei 25 de elevi, părinţii a 12 elevi spun că vor această formă şi 13 zic că nu vor această formă. Cum va fi predată? Şi mi se pare corect, în primul rând, e mai uşor, nu trebuie să ceară fiecare părinte în parte. Pe de altă parte, rezolvă şi această problemă dacă spunem că această solicitare, această cere de adoptare a acestei forme de învăţământ în clasa respectivă, se realizează la solicitarea, la cererea organizaţiei reprezentative.

În cazul acesta, pentru croaţi, o va depune organizaţia pe care cu cinste o reprezintă domnul Radan. El este reprezentativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Asztalos, doriţi să mai interveniţi? Nu e necesar.

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu ne-am pronunţat la discuţiile generale asupra acestei legi, dar Partidul Democrat este de acord cu legea. Nu sunt de acord că o astfel de problemă trebuie dusă până în plan naţional, să vedem care este cea mai importantă organizaţie reprezentativă, pentru că până la urmă este dreptul fiecăruia din acea şcoală să-şi clarifice modul cum îşi predă şi cum îşi instruieşte copilul.

Şi din acest punct de vedere iniţiativa legislativă este binevenită. Şi repet, este vorba de minorităţile mici, care doresc un anumit tip de instrucţie şi prin această iniţiativă eu cred că noi o putem face.

De altfel, din discuţiile care le-am avut şi cu iniţiatorul şi cu alţii, am tras această concluzie.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Stimaţi colegi,

Acum un minut domnul Marton a formulat o întrebare: ce se întâmplă în situaţia când o parte a părinţilor din aceeaşi clasă optează pentru această posibilitate, iar o altă parte nu doreşte. Cum rezolvăm practic? Nu vi se pare cât se poate de clar faptul că în rândul băncilor parlamentare stau aici colegii noştri, reprezentanţii organizaţiilor respective. Mi se pare cât se poate de clar că această cerere să fie formulată din partea acelei organizaţii care este interesată.

Mergând până la absurd, s-ar putea ivi ocazia, situaţia ca pentru minoritatea ucraineană, am spus acest exemplu, să depună cererea părinţii unei clase unde predarea se face în limba maghiară. Deci, cuvântul "la cerere" nu este suficient. Dă posibilitatea unor interpretări eronate. Şi pentru a clarifica această situaţie am venit cu acest amendament. Nu ştiu de ce nu puteţi accepta această propunere. Sincer vorbind, nu ştiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rus, doamna deputat Andronescu, doamna deputat Anca Petrescu. Şi domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu insistam să vin la acest microfon dacă nu auzeam expresia unui coleg "atunci când vă convine votaţi, atunci când nu vă convine, vă întoarceţi şi votaţi invers".

Vreau să spun că această propunere legislativă vine din partea unui reprezentant al unei minorităţi care a intrat aici în Parlament conform legii. Vreau să spun că Guvernul şi-a asumat Legea statutului minorităţilor naţionale din partea unei grupări sau a unui O.N.G. care se numeşte UDMR şi nicidecum din partea unui partid politic.

Şi dacă ne-am duce exact strict pe lege, alături de colegul Radan, ar mai trebui să fie încă un singur reprezentant al UDMR-ului în Parlamentul României, şi nu 18 sau 20 sau nu ştiu câţi sunt astăzi. Dar nu numărul contează. Contează principiul sau problema cum este pusă de fapt. Colegul Radan vine şi spune: "Dacă la cerere..." Deci, nu venim noi şi nu imperativ se cere acest lucru.

Dacă respectiva minoritate doreşte acest lucru, sigur că da, legiuitorul îi acordă acest privilegiu; dacă ea nu cere, nu venim să o obligăm.

Şi atunci, nu înţeleg de ce tocmai cei care până încă nu era aprobată legea statutului minorităţilor naţionale, ci doar trecuse un singur amendament, acela prin care, vezi Doamne, istoria şi geografia vor putea fi predate şi în limba maghiară, s-a şi trezit preşedintele acelei formaţiuni politice să spună că va cere modificarea Legii învăţământului, tocmai pe acest amendament aprobat în cele trei comisii şi, vezi Doamne, istoria şi geografia să fie predate în limba minorităţii naţionale, contravenind tocmai Legii învăţământului.

De aceea, de multe ori, ne-am opus la acest art.18 din Legea statutului minorităţilor naţionale, de aceea încă batem pasul pe loc, de aceea nu se mai poate face nimic, pentru sunt prea mari cerinţele, acolo unde se stipula să fie formate aceste reglementări cu acordul Consiliului Naţional al minorităţii respective sau cu acordul Consiliului Naţional al autoguvernării sau autodeterminării sau nu ştiu eu câte cuvinte putem să folosim.

Da, suntem de acord cu colegul Radan, a pus corect problema şi cred că în sensul ăsta trebuie toţi să înţelegem şi să votăm.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea, stimaţi colegi, să vin în faţa dumneavoastră cu rugămintea să nu acceptăm amendamentul domnului Asztalos. Şi vin cu această rugăminte nu ca să-l supărăm, ci pentru că art.29 alin.6 din Constituţia României stabileşte cât se poate de clar, şi anume faptul că răspunderea educaţiei copiilor revine părinţilor sau tutorilor legali.

De aceea, nu avem cum să acceptăm un asemenea amendament.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu sunt de acord cu ceea ce a spus doamna deputat Andronescu. Este foarte adevărat. Şi eu consider că nu trebuie acceptat acest amendament.

Vreau să vă spun că eu am făcut şcoala germană la Sighişoara, deci am făcut un liceu mixt, şi acolo s-a făcut istoria şi geografia în limba română.

este foarte grav felul în care se pune în momentul de faţă problema în privinţa învăţământului. Nu mi se pare că este cazul să facem o politică de stat din învăţământ.

Deci, cred că este foarte bine ca opţiunea să fie individuală, a fiecărui părinte în parte, şi nu să se aştepte o opţiune generală a unui partid.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea care mi se face, deci amendamentul propus de colegii de la UDMR sau susţinut de către dânşii, undeva este nelogic sau chiar de tot este nelogic. Pentru că în clipa de faţă comunitatea maghiară are două organizaţii reprezentative: una care este pe pantă în jos şi una care este pe pantă în sus. Ce se întâmplă dacă ajungem exact la momentul când cele două organizaţii se intersectează pe pantă?

Adică, Consiliul Naţional Secuiesc, pe de o parte, are un punct de vedere, şi UDMR-ul va avea alt punct de vedere, iar proporţional suntem la aceeaşi situaţie. Eu ştiu că în clipa de faţă UDMR-ul fuge după referendum. Oare şi în cazul unei comunităţi locale va trebui să mergem să căutăm cu referendum acolo dacă e de acord, dacă nu e de acord.

Vă rog frumos să mă iertaţi pentru această digresiune, dar am vrut ca prin aceasta să scot cât e de hilar tot acest amendament care ni se propune în clipa de faţă şi care de fapt doreşte să împiedice buna convieţuire între cetăţenii acestei ţări.

Asta este tot. Deci, cererea este cererea individuală, este a părinţilor, se discută bineînţeles în cadrul organizaţiei specifice a minorităţii respective şi normal că în consecinţă se poate discuta, se poate învăţa. Şi aşa se poate învăţa, şi aşa, după cum doreşte minoritatea respectivă.

Aşa cum doamna ministru Andronescu spunea adineauri un cuvânt, în felul acesta legea învăţământului devine mai flexibilă.

Pentru aceasta, de fapt, trebuie să votăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bivolaru şi domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se pare că toţi vorbitorii au fost de acord că acest învăţământ, în unele situaţii, să poată realiza în anumite clase în ambele limbi, şi în limba română şi în limba minorităţii. Conflictul a apărut în momentul când s-a discutat despre cerere şi probabil aici ar trebui să găsim o soluţie pentru ca să nu ajungem nici în situaţia colegului Asztalos, care a manifestat o oarecare îngrijorare, că dacă vin 2-3 părinţi într-o clasă, ştiu eu, care au anumite ambiţii, ca să le spunem aşa, nemăsurate, să ceară şi toată clasa după aceea să fie supusă unui travaliu din acesta deosebit, să mai audă şi limba română prin clasă, ca această cerere să fie acceptată, amendamentul respectivă, să fie "la cererea majorităţii părinţilor sau tutorilor copiilor respectivi".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Eu voi fi foarte scurt. Este perfect logic tot ce s-a susţinut până acum şi nu înţeleg decât printr-o anumită prismă doleanţa celor de la UDMR, exclusiv de la UDMR. De ce zic exclusiv de la UDMR? Pentru că o minoritate atât de importantă şi de mare cum este minoritatea maghiară, este obligată să asculte neapărat de UDMR, că este o organizaţie mai veche decât cea care a apărut acum, mai nouă. De unde ştiu eu că ceilalţi nu vor altfel decât UDMR-ul?

Cu alte cuvinte, politica pe care a dus-o până acum UDMR-ul s-a dovedit falimentară. Ştim cu toţii, când mergem prin judeţele astea dominant populate cu maghiari, cea mai mare parte nu ştiu limba română. Eu am fost de-atât de multe ori prin judeţele astea, aproape în permanenţă când trec către vest, îmi place să merg, sunt frumoase, mai şi stau şi mai dorm pe acolo. Foarte greu găsesc în unele comunităţi un om care ştie limba română. (Rumoare din partea deputaţilor UDMR.)

Nu glumesc, şi dumneavoastră ştiţi la fel de bine ca mine. Dacă nu ştiţi, vă sfătuiesc să mergeţi prin aceste comunităţi, în sate, în comune şi vă trimit unul la celălalt, că înţelege mai bine celălalt limba română.

Ce vreau să spun cu asta? Şi ştiţi bine că e aşa, ce o fentăm aici, ce, suntem la fotbal?

Această politică falimentară doreşte să menţină o exclusivitate a comunităţii spre necazul, spre dificultăţile viitoare ale oricui dintre cei pe care-i reprezintă UDMR-ul în viaţă. Deci, nimeni nu mai contează. Ce doreşte în viaţă dintre cei pe care-i reprezintă, zic ei, UDMR-ul în Parlament, ci numai ce vrea UDMR-ul. Dacă unul vrea să înveţe limba română, fac tot posibilul să nu înveţe, să înveţe numai limba maghiară, să fie ceva exclusivist. Ca în felul ăsta să poată mai mută justificare cererea domniilor lor de a fi autonomi. Dar asta o fac pe pielea tuturor copiilor maghiari, tuturor tinerilor care nu vor o asemenea enclavizare care-i face să nu găsească locuri de lucru nicăieri, care-i face să fie necompetitivi peste tot, şi în Ungaria sunt necompetitivi, pentru că nu stă nimeni să vină cineva din România să dea afară din slujbă în Ungaria pe un maghiar născut acolo ca să îi ia el locul aici. Asta e o naivitate.

Deci, aceşti copii de care ne lovim noi mereu, că nu ştiu nimic. Eu am fost în armată, i-am condus. Nu ştiu nimic. Nici româneşte, nici maghiară, nici geografie, nici istorie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi.

Domnul Marcu Tudor:

Imediat termin, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Ajungeam la o concluzie foarte importantă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Deci, vă spun din experienţă, aceşti oameni, cu toată buna lor cuviinţă, cu toată buna creştere, cu toată dorinţa lor de a se implica în societate, sunt handicapaţi de faptul că în şcoală au venit nişte astfel de şefi peste ei şi le-au impus, tu nu faci decât ce zic eu. Nu înveţi, că vreau eu.

Este falimentară o asemenea poziţie. De aceea, are UDMR-ul din ce în ce mai scăzută pondere în rândul populaţiei maghiare. Care nu vrea să fie slăbită în viitorul ei. Nici un copil nu vrea să fie handicapat social.

În condiţiile astea, vă propun să judecăm mai bine cele solicitate, şi dacă cine vrea, asta e democraţia, ăsta e liberalismul, asta e social-democraţia, ce vreţi dumneavoastră, naţionalism, dacă vreţi, mai mult de atât nu se poate, dacă omul vrea, poate să facă, dacă nu vrea, nu poate să facă. Nu-i impun eu, UDMR-ul, ce să facă, pentru că eu m-am autodeclarat şeful acestei comunităţi. Cine v-a autodeclarat? Că v-aleg ei cu forţa, cum ziceţi dumneavoastră când vă duceţi...că ştim bine cum se fac alegerile acolo. Avem şi noi rude în familie chiar.

Atâta am vrut să vă spun, judecaţi bine să scoatem din marasmul ăsta al handicapului social educaţia tinerilor maghiari, exclusiv maghiari, deoarece toţi ceilalţi doresc astfel de dezvoltare intelectuală prin învăţământ, accesul la învăţământ, în orice limbă doresc domniile lor. Şi în germană şi în spaniolă, în orice limbă doresc, dacă este acceptată situaţia ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Stimaţi colegi, încep să înclin din ce în ce mai serios să trimit acest articol la comisie după o asemenea dezbatere, ca să mai avem o ocazie şi săptămâna viitoare.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În judeţul Cluj există numeroase naţionalităţi care se înţeleg foarte bine la nivelul omului simplu, aşa încât cred că ar fi normal să-i lăsăm să-şi aleagă atât părinţii, cât şi copiii în ce limbă doresc să înveţe.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că nu mai există intervenţii la amendament.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Ujeniuc pe fondul articolului, haideţi să votăm totuşi amendamentul, mă gândesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.8 alin.1. îl găsiţi în anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votaţi.

Conform afişajului, sunt prezenţi 142 de deputaţi; voturi pentru 21, voturi împotrivă 119, o abţinere.

Vă mulţumesc. Amendamentul a fost respins.

Rog să se consemneze în stenogramă că şi domnul deputat Bivolaru ar fi dorit să voteze!

Trecem la textul articolului atunci. Domnul deputat Ujeniuc, cărui îi mulţumesc şi în numele dumneavoastră pentru deosebita răbdare pe care a avut-o până în acest moment.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Nu, discuţiile au fost interesante, domnule preşedinte, aşa că eu vă mulţumesc că mi-aţi îngăduit să stau cât mai aproape de vorbitori.

Aş fi vrut să remarc din capul locului, dar discuţia este deja depăşită, că trimiterea făcută de doamna ministru Andronescu la textul constituţional a fost lămuritoare cu privire la amendamentul acesta, aşa încât bine a făcut că a căzut acest amendament.

Domnule preşedinte, vroiam să spun că o lege, ceea ştie toată lumea de altfel, că o lege scurtă, concisă şi clară este cea mai bună lege. Din păcate, această lege nu are nici scurtime, nici conciziune, textele, vorbesc, textele supuse dezbaterii, nici claritate, pe de altă parte, în principal, claritate.

Astea sunt elemente de discuţii generale, de dezbateri generale. Am ţinut neapărat să-mi spun acest gând, pentru că prin legea aceasta, părerea mea personală este că se instituie un talmeş-balmeş pe care îl întâlnim mai rar într-o lege.

Ce vroiam să vă spun? Indiferent cum s-ar vota aceste două amendamente, pct.3 şi pct.4, pentru ambele puncte am aceeaşi observaţie, să se elimine sintagma "după caz", care n-are nici noimă. Spuneam că lipseşte claritatea acestei legi, parcă se fac eforturi când se redactează un text, să-l complicăm cu expresii, cu sintagme inutile şi nepotrivite.

Nu are ce căuta sintagma "după caz" nici la pct.3, nici la pct.4. Dacă cineva poate să-mi spună de ce este necesară acea sintagmă, accept. Dar eu cred că trebuie eliminată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii. Domnul deputat Marton. Domnul deputat Călian. Vorbim despre sintagma "după caz". Şi la pct.3, şi la pct.4.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Nu aş dori să intervin pe fond. Am o propunere privind procedura. Având în vedere că domnul Bivolaru a venit cu o soluţie de rezolvarea a acelei probleme pe care am ridicat-o aici, ce se întâmplă dacă unii părinţi vor într-un fel iar alţi părinţi din aceeaşi clasă vor altfel predarea, s-a ridicat o altă problemă, ce e cu acest "după caz". Eu cred că cea mai bună soluţie este: pentru o săptămână să retrimiteţi la comisie acest articol, s-o rezolve la comisie, să găsească o formulă corectă în care într-adevăr să se realizeze şi intenţia iniţiatorului, să se elimine acele probleme care au fost aici ridicate şi să putem vota cu toţii acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul nostru Dragoş Ujeniuc are perfectă dreptate. Este un as într-adevăr şi în Comisia juridică. Soluţia este retrimiterea la comisie a tuturor articolelor care sunt cu probleme, şi eu cred că tot ce ne-a mai rămas din acest proiect de lege trebuie să retrimitem la comisie pentru un text foarte clar deoarece acest proiectul de lege este unul extrem de important şi va produce efecte semnificative în sistemul de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Două probleme sunt aci: una, în această săptămână, Comisia pentru învăţământ nu va lucra. Şi, de îndată ce nu va lucra pe specificul acesta, înseamnă că nu poate să rezolve nimic. Degeaba amânăm pentru săptămâna viitoare, pentru că ne găsim în aceeaşi situaţie.

Şi, doi la mână: pentru că tot discutăm această problemă a alternativei, cine îşi impune punctul de vedere. S-au discutat diverse lucruri, şi eu am luat cuvântul, dar mi-au scăpat două puncte, două aspecte ulterior şi mi le şi completez.

Ce se întâmplă cu familiile mixte, v-aţi gândit? Pentru că sunt tot mai multe familii mixte în ţară, şi normal ca atunci să găsim o soluţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, suntem la sintagma "după caz". Dacă doriţi să discutăm despre asta, de acord.

Domnul Adrian Moisoiu:

"După caz", mai este o problemă, domnule preşedinte, şi anume "după caz" mai este situaţia ce se întâmplă în situaţia în care organizaţia vrea ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu despre asta discutăm acum. Amendamentul s-a respins.

Domnul Adrian Moisoiu:

În consecinţă, dacă comisia nu lucrează, părerea mea este, deci mă întorc la ceea ce spuneam iniţial, să nu mai trimitem la comisie şi să votăm direct astăzi aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte retrimiterea la comisie, să ştiţi că eram serios înclinat... Din păcate, pe 2 noiembrie, adică joi, se adoptă tacit, şi nu ştiu dacă este cea mai corectă formulă.

În aceste condiţii, vă propun, totuşi, să trecem la vot. Avem mai întâi o propunere de eliminare a sintagmei "după caz".

Voi supune votului dumneavoastră această propunere, simultan, dacă sunteţi de acord, pentru articolele 3 şi 4.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Sintagma "după caz" a fost eliminată cu succes.

Supun acum votului dumneavoastră pct.3 din raportul comisiei "amendamente admise", aşa cum a fost propus de comisie.

Vă rog să votaţi. Trimiterea la comisie? Iertaţi-mă, dar este de fond. Domnule deputat, dacă este majoritatea ... Lăsaţi la suverana mea apreciere, că este de fond, şi o discutăm cu cea mai mare plăcere la 18,30.

S-a votat, s-a adoptat pct.3.

Supun votului dumneavoastră pct.4, aşa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a votat.

Proiectul rămâne la vot final.

La pct.4, Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului statistic de comerţ internaţional cu bunuri.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii şi servicii.

Procedură de urgenţă.

Prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul.

Rog, după aceea, comisia să-şi prezinte raportul.

Domnul Virgil Voineag (preşedintele Institutului Naţional de Statistică):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrarea României în Uniunea Europeană va determina, pe lângă deschiderea frontierelor intracomunitare, liberalizarea comerţului între statele membre şi, implicit, operarea de modificări substanţiale în sistemul statistic de comerţ exterior cu bunuri.

Din momentul aderării României la Uniunea Europeană, sistemul actual de realizare a statisticilor de comerţ exterior bazat, în principal, pe informaţiile din declaraţiile de comerţ exterior colectate de Autoritatea Naţională a Vămilor, se va modifica în urma eliminării obligaţiei de întocmire a declaraţiilor vamale pentru bunurile care circulă între România şi statele membre ale Uniunii Europene.

Cu alte cuvinte, actuala sursă de date pentru statisticile privind mişcarea bunurilor între statele Uniunii Europene nu va mai exista.

Pentru comerţul intracomunitar de bunuri, acestea vor fi înlocuite cu declaraţii statistice, colectate de Institutul Naţional de Statistică, similar ca în celelalte state membre.

Eliminarea obligaţiei de completare a declaraţiei vamale privind bunurile care circulă între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene impune organizarea şi pregătirea sistemului statistic de comerţ exterior al ţării noastre, astfel încât, la data aderării la Uniunea Europeană, România să asigure informaţiile statistice solicitate prin regulamentele europene în domeniu atât pentru comerţul intracomunitar, cât şi pentru cel extracomunitar.

După aderarea României la Uniunea Europeană, statisticile de comerţ exterior vor fi stabilite prin cumularea datelor obţinute prin sistemul statistic intrastat, cu cele obţinute prin sistemul extrastat.

Legislaţia Uniunii Europene prevede realizarea distinctă a statisticilor pentru comerţul intracomunitar, prin sistemul statistic intrastat şi, respectiv, pentru comerţul extracomunitar, pe baza sistemului extrastat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai scurt, dacă binevoiţi!

Domnul Virgil Voineag:

Prezentul proiect de lege defineşte în mod clar modul de organizare a sistemului statistic de comerţ internaţional, obligaţiile operatorilor economici cu activitate de comerţ intracomunitar, cerinţele noului concept de confidenţialitate statistică.

Legea vizează patru principale obiective:

a) să asigure premisele pentru garantarea îndeplinirii atribuţiilor tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în acest domeniu, ca şi a obligaţiilor operatorilor economici de raportare a datelor, exclusiv în format electronic, în termen de 15 zile calendaristice de la expirarea lunii de referinţă în care au avut loc tranzacţiile;

b) să stabilească un sistem de praguri valorice, care să permită reducerea sarcinilor de raportare a întreprinderilor mici şi mijlocii, cu activitate de comerţ intracomunitar de bunuri;

c) să asigure crearea sistemului IT pentru colectarea datelor intrastat, prin care se va pune la dispoziţia operatorilor economici aplicaţiile informatice pentru introducerea şi transmiterea datelor;

d) să asigure calitatea şi exhaustivitatea datelor intrastat, prin colectarea datelor culese cu cele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice din sistemele care privesc deconturile de T.V.A. şi declaraţiile recapitulative privind sistemul de schimb de informaţii cu privire la taxa pe valoarea adăugată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, suntem edificaţi.

Preşedintele comisiei, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc. domnule preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii, în conformitate cu art.95, respectiv 115 din regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost sesizată spre dezbatere în fond, în regim de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat, proiectul având aprobarea Senatului şi, de asemenea, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În fond, acest proiect reglementează modalitatea de organizare şi funcţionare a sistemului statistic pentru comerţul internaţional.

În consecinţă, în urma dezbaterilor din cadrul comisiei, în unanimitate, membrii comisiei propun Camerei spre aprobare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitatea mea şi de fost statistician, la această vârstă îmi permit să folosesc diferite profesii.

Susţin întrutotul acest proiect de lege, pentru că mutaţiile în comerţul românesc vor fi esenţiale atunci când intrăm pe piaţa unică europeană şi, ca atare, trebuie să cunoaştem totuşi date despre ce se întâmplă cu producătorii şi importatorii români. Ca atare, este foarte bine venit acest proiect de lege.

Mai este un aspect, şi aş dori să-l relev. Cei care au elaborat legea s-au gândit şi la îmbunătăţirea situaţiei întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu-i lăsăm să intre, să plutească oricum, în aceste noi condiţii, ci îi învăţăm şi le dăm şi mijloacele necesare.

Ca atare, eu vă propun şi susţin votarea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Rămâne la vot final.

La pct.5, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr.26/1990 privind Registrul comerţului, republicată.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare şi notă de completare a Anexei nr.1 a raportului, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Procedură de urgenţă. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională. Doamna secretar de stat Kibedy, vă ascultăm.

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Distinsă Cameră,

Era firesc ca şi în domeniul mediului de afaceri condiţiile de reciprocitate legislativă să fie îndeplinite de către România. Această menire o avem prin Legea societăţilor comerciale şi a Registrului comerţului, care este acoperitoare pentru o mare parte din reglementările în acest domeniu.

Aş dori doar, pentru că legea este foarte vastă, să punctez câteva aspecte care au fost avute în vedere pentru a răspunde directivelor care de altfel au fost precizate atunci când ea s-a discutat în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, şi anume: în ceea ce priveşte o mult mai bună definiţie a tuturor termenilor care sunt utilizaţi, începând cu actul constitutiv al societăţilor comerciale, continuând cu terminologia în materia fuziunii şi a divizării, de a stabili în mod foarte exact condiţiile de nulitate, şi, în afată de aceste precizări terminologice, de a stabili o posibilă selecţie, deci un drept opţional pentru societăţile comerciale, în a-şi alege modul de conducere, pentru că - pe lângă cea clasică cunoscută prin legea care este în vigoare - s-a mai adoptat o formă de conducere în care o funcţie importantă şi o instituţie nouă este a Consiliului de Supraveghere, care va putea exercita controlul pentru desfăşurarea legală şi justă a activităţii societăţilor comerciale.

Având în vedere că am răspuns acestor directive, şi raportul comisiei, cu amendamente care au fost până la urmă discutate şi însuşite şi de Ministerul Justiţiei, ne aşteptăm să vă daţi votul dumneavoastră pe acest proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Domnul vicepreşedinte Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond pentru dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr.26/1990 privind Registrul comerţului, republicată.

În momentul în care am dezbătut în comisie acest proiect de lege, am ţinut cont de forma venită de la Senat, pentru că Senatul - în calitate de primă Cameră - a adoptat proiectul de lege; am ţinut cont de avizele primite de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; de asemenea, am ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ, care a avizat favorabil, cât şi Consiliul Economic şi Social.

Conţinutul proiectului de lege a fost prezentat de doamna secretar de stat Katalin Kibedi, cea care a fost prezentă şi la lucrările comisiei şi care a susţinut punctele de vedere din comisie.

În urma dezbaterilor în comisie, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cât şi a Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerţului.

În raport de conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Aş vrea să vă aduc aminte, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că aţi primit şi o notă din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Datorită unei erori pe calculator, au fost omise punctele nr.154 şi 155 din Anexa la proiectul de lege şi, prin renumerotare, 154 şi 155 devin 155 şi 156 şi se includ după poziţia nr.156.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Rapoartele le aveţi, raportul iniţial, cât şi nota venită de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Da, domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege extrem de important, peste care nu trebuie să trecem foarte uşor. Sigur că, prin acest proiect de lege, se aliniază legislaţia românească în domeniu la standardele impuse de acquis-ul comunitar în materia societăţilor comerciale, aspect deosebit de important.

Pe de o parte, acest proiect de lege va avantaja oarecum societăţile comerciale, în sensul că le va alinia la standardele europene, însă, în urma adoptării acestei legi, cred eu că multe societăţi comerciale din România îşi vor înceta activitatea din diverse motive.

Cel mai important dintre aceste motive este cel legat de faptul că multe din societăţile comerciale româneşti nu vor mai putea face faţă standardelor legislative europene.

Oricum, este necesar acest proiect de lege şi sperăm noi ca el să nu afecteze foarte tare o mare parte, aşadar, din societăţile comerciale româneşti, în special societăţile comerciale mai mici.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Vă atrag, de asemenea, atenţia că există un număr de cinci amendamente respinse. Se susţine vreunul dintre amendamentele respinse? Vă întreb acum, să ştiu dacă le ridicăm, dacă nu, putem să dezbatem direct, pe anexa întâi.

Nu se susţin amendamentele respinse, înţeleg. Bine.

Pe anexa cu amendamentele admise, de la pct.1 la pct.20. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Pct.21 - 40. Adoptate. Pct.41 - 60. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptate. Pct.61 - 80. Adoptate. Pct.81 - 100. Adoptate. Pct.100 - 120. Adoptate. Pct.121 - 140. Adoptate. Pct.141 - 160. Adoptate. Pct.161 - 180. Adoptate. Pct.181 - 200. Adoptate. De la pct.201 la pct.204. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Rămâne la vot final mâine.

Pct.6 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Procedură de urgenţă.

Prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr.41/2006 a fost completată Ordonanţa nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România.

Noul act normativ introduce o secţiune referitoare la măsurile concrete menite să faciliteze integrarea şi a străinilor cu şedere legală pe teritoriul României.

Dintre măsurile concrete avute în vedere menţionăm: recunoaşterea pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România a posibilităţii de a se caza, la cerere, în locuinţele puse la dispoziţie prin intermediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în limita numărului celor existente şi disponibile; instituirea în sarcina autorităţilor Administraţiei Publice Locale a posibilităţii de a repartiza, în limita resurselor disponibile, locuinţe sociale persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România, chiar dacă nu au stabilit domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă.

De asemenea, se prevede dreptul de a beneficia, la cerere şi gratuit, de cursuri de învăţare a limbii române şi de sesiuni de acomodare culturală şi de consiliere.

Propunem aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41 în forma aprobată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia, domnul deputat Mocanu.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile pe care le-a primit atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la Consiliul Economic şi Social, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare consolidarea cadrului legal privitor la integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, inclusiv a celor din Uniunea Europeană şi spaţiului economic european, din perspectiva îndeplinirii angajamentelor asumate de România în perioada de preaderare la Uniunea Europeană.

Comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, propune Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma în care am primit-o şi noi de la Senat.

Şi, pentru că suntem în procedură de urgenţă, domnule preşedinte, în eventualitatea în care se doreşte, propun ca termen 3 minute. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem dezbateri pe articole.

Întrucât nu există amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

Am rezolvat şi problema integrării europene pe ziua de astăzi.

Trecem la pct.7, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind finanţarea comună a Secretariatului permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA (SP CIG TRACECA) între guvernele părţilor la Acordul multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz, semnat la Baku la 21 aprilie 2005.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Domnişoara secretar de stat Pocora, dacă vă întreb ce este aceea SP CIG TRACECA ...?

Doamna Cristina Pocora (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc. domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare Ratificarea Acordului privind finanţarea comună a Secretariatului Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA.

România a ratificat acordul de bază prin Ordonanţa Guvernului nr.20/2000 şi a intrat în vigoare în data de 2 iulie 2000. Începând cu anul 2000 până în februarie 2004, Secretariatul Permanent TRACECA a fost finanţat complet din fondurile Uniunii Europene.

În anii 2004 - 2005 s-a aplicat schema finanţării mixte, iar începând cu anul 2006, Secretariatul Permanent CIG TRACECA a trecut la autofinanţare.

Statele participante la acordul de bază au acoperit bugetul, fiecare stat din cele 12, inclusiv România, contribuind cu 50.000 euro.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, de aceea voi supune spre aprobare Camerei Deputaţilor prezentul proiect de lege în forma adoptată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnişoară secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obiectul acestui proiect de lege a fost prezentat de antevorbitoarea mea. El a fost supus spre dezbatere pe fond la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi, din totalul de 26 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.86 din regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Senatului.

Propunem ca timpi de dezbatere 2 minute.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sunt convins că va fi arhisuficient.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Rămâne la vot final.

Ne-am încadrat în timpul propus.

La pct.8, Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.504/2002, Legea Audiovizualului.

Rog pe iniţiatori să prezinte proiectul.

Domnul deputat Rădulescu? Nu este.

Domnul deputat Marton.

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Stimaţi colegi,

În faţa dumneavoastră se află o iniţiativă legislativă semnată de toţi liderii grupurilor parlamentare.

Una din ideile de bază ale acestei iniţiative, după cum ştiţi, este modificarea legii în aşa fel încât să avem, în timpul cât mai scurt, un Consiliu al Audiovizualului, un consiliu care să devină şi funcţional şi să-şi intre în atribuţiuni cât mai repede.

Vă mulţumesc.

V-aş ruga să votaţi conform propunerii depuse de liderii dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule iniţiator.

Comisia, domnule preşedinte Micula.

Domnul Cătălin Micula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.505/11 iulie 2002, Legea Audiovizualului, a fost transmisă comisiei la data de 9 octombrie 2006.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, care a fost dezbătută în şedinţele comisiei din zilele de 17, 18 şi 24 octombrie 2006.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Până la întocmirea raportului nu s-a primit avizul din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi nici punctul de vedere al Guvernului.

În redactarea raportului, comisia a ţinut cont de avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ.

Propunerea legislativă are ca scop suplimentarea numărului legal de membri în Consiliul Naţional al Audiovizualului, de la 11 la 13, precum şi a suplimentării numărului de membri pentru luarea deciziilor, de la 6 la 7 membri.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării: 9 voturi pentru, 7 voturi împotrivă.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă propune adoptarea propunerii legislative cu amendamente.

Mai precis, domnule preşedinte, pct.1, respectiv mărirea numărului de membri de la 11 la 13, a fost respinsă, iar pct.2, respectiv suplimentarea numărului de membri pentru luarea deciziilor de la 6 la 7 membri, a fost admisă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Suntem în procedură de urgenţă.

Nu există intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

la pct.1, la titlu? Adoptat.

Pct.2. Obiecţii, observaţii, comentarii?

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La acest punct a existat o propunere de eliminare a pct.1, a articolului unic.

Însuşi modul de formulare este foarte interesant, dar s-a luat decizia în felul următor: pentru eliminare au votat tot atâţia deputaţi câţi au votat împotrivă. În mod evident, votul preşedintelui a fost decisiv. De aceea, eu v-aş ruga ca să aveţi în vedere acest element când veţi da voturile dumneavoastră.

Sper să daţi voturile, deci să votaţi împotriva eliminării acestui articol şi să votaţi propunerea propusă de iniţiatori.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Călian, domnul deputat Micula şi domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului Conservator, de această dată şi de foarte multe alte dăţi, este de acord şi sprijină propunerea Grupului parlamentar al U.D.M.R., pentru că într-adevăr nu trebuie să ne uităm nici în stânga, nici în dreapta, să vedem ce spune "x" sau "y", dacă suplimentăm numărul de membri în C.N.A. de la 11 la 13.

Decizia aparţine Parlamentului, care este instituţie suverană, şi cred eu că, prin această măsură, în primul rând, s-ar face ordine în C.N.A, iar în al doilea rând, cred eu, am face un CAN funcţionabil.

La ora actuală, C.N.A. nu funcţionează, fapt pentru care noi vom vota pentru păstrarea acestui articol, respectiv pentru suplimentarea numărului de membri C.N.A. de la 11 la 13 membri.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Micula.

Domnul Petru Călian:

Suntem pentru un număr de 13 membri în CNA.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu mai faceţi dialog! Cred că aţi fost foarte explicit.

Domnul deputat Micula.

Domnul Cătălin Micula:

Domnule preşedinte,

Am încercat să fiu explicit încă din prezentarea raportului. În trei şedinţe succesive s-a dezbătut această propunere legislativă.

Este adevărat că la prima şedinţă, cu votul preşedintelui, pentru că a fost egalitate, propunerea legislativă a fost amânată pentru dezbatere pentru o săptămână, întrucât nu aveam nici la acea dată punctul de vedere al Guvernului. Însă, votul pentru eliminare s-a dat cu 9 voturi pentru, 8 voturi împotrivă, fără să fie nevoie de votul preşedintelui pentru a se lua o decizie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiam că preşedintele comisiei noastre va pune ordine în afirmaţiile privind numărul în care s-a votat, felul în care s-a votat. Mie nu-mi rămâne decât să întăresc spusele domnului Micula, aşa s-au petrecut lucrurile şi primul articol al acestei iniţiative legislative a fost votat pentru respingere, cu 9 la 8.

Deci, noi am fost de acord cu amendamentul de respingere a articolului, iar Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota în consecinţă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu. Este procedură de urgenţă, va fi un singur intervenient de grup.

Vă rog, poftiţi, doamnă deputat atunci.

Doamna Angela Buciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi Grupul parlamentar România Mare este de acord cu numărul de membri de 13. În consecinţă, vom vota pentru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Poftiţi, domnule deputat Mănăstireanu.

Domnule deputat Popa, nu vă supăraţi, nu aveţi dreptul la cuvânt!

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva eliminării textului iniţial.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Popa pe procedură.

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor, se întâmplă ceva anormal în Parlament, domnule preşedinte şi stimaţi colegi. Noi trebuie să facem drepţi în faţa domnului Ralu Filip, că aşa vrea domnia sa. Mai zilele trecute citesc în presă că domnul Ralu Filip nici nu vrea să audă de suplimentarea numărului de persoane nominalizate în Consiliul de administraţie. Dar de când ne dă nouă ordine domnul Ralu Filip?!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, era bun discursul la dezbateri generale!

Domnul Nicolae Popa:

Şi bineînţeles că noi trebuie să luăm hotărâre aici, să le demonstrăm, acest organism, această instituţie supremă în stat, că voinţa noastră este a noastră şi nu trebuie să ne spună altcineva ce avem noi de făcut aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am încheiat şi dezbaterile generale pe această cale, nu numai dezbaterile pe punctul 2 din raport.

Stimaţi colegi, am ajuns la vot pe punctul 2 din raport.

Propunerea comisiei este de eliminare a majorării numărului de membri ai comisiei.

Vă rog, domnule deputat Bivolaru, pe procedură.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

V-aş ruga să luaţi o iniţiativă în ce priveşte punctul 2, că punctul 2 este un talmeş-balmeş în modul cum a fost redactat. Şi în sensul acesta, ar trebui să supuneţi votului în primul rând tot ce ţine de articolul 11, după aceea ce ţine de art. 15, separat, ca la urmă să votăm articolul unic, funcţie de ce rezultă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă dau perfectă dreptate.

Vom vota separat cele două articole...

Voci din sală:

Nu se poate!

Domnul Bogdan Olteanu:

Ba se poate şi pe alineate şi pe litere, dacă vrem, nu este niciun fel de problemă. De obicei este mai bine sistematizat raportul.

Dacă în ce priveşte preambulul articolului unic există obiecţii, observaţii? Presupun că nu există. Adoptat. Preambulul: "Legea se modifică după cum urmează:..."

Suntem la punctul 2. Începeam cu articolul unic: "Legea audiovizualului 504 se modifică..."

Articolul 11 alin. 1...

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Rezultă din 11 şi 15.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doriţi să punem la sfârşit partea aceasta. OK!

La art. 11 alin. 1 avem o propunere de eliminare a majorării numărului de membri ai Consiliului.

Voi supune la vot această propunere de eliminare, care este propunerea comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Propunerea de eliminare a fost respinsă.

Suntem acum cu textul iniţial al propunerii legislative, pe care îl voi supune votului dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră textul iniţial al propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Textul iniţial s-a adoptat.

Alineatul 1 al art. 15, modificarea. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Propunerea comisiei a fost adoptată.

Dacă există obiecţii sau observaţii la textul articolului unic?

Vă rog, domnule deputat Arpád Márton.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Prin urmare, articolul unic trebuie să cuprindă pe lângă alin. 1 al art. 11 şi alin. 1 al art. 15. Deci, această corectură de corelare a textului cu ceea ce am votat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Staţi un pic, că lucrăm pe textul propus de comisie, unde nu de mai vorbeşte despre alineate, ci despre lege, care se modifică corespunzător.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Este corect. Putem să rămânem la acesta.

Domnul Bogdan Olteanu:

Rămânem la aceasta, dacă sunteţi de acord. Vă mulţumesc.

În aceste condiţii, am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la votul final.

Domnul Bogdan Olteanu:

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat tacit de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Prioritate legislativă. Procedură de urgenţă. Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Iniţiatorul lipseşte. în condiţiile art. 140, scot proiectul de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Vreau să sper că nu este vorba de proiectul cu Agenţia antigrindină. Rog iniţiatorul pe scurt.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ion Sandu (director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de punerea în acord a Legii nr. 216 cu Legea nr. 139, pentru că la data apariţiei Legii nr. 216 de înfiinţare a Administraţiei Naţionale de Meteorologie au rămas în Legea nr. 139 trei cuvinte: concendent, concesionar şi redevenţă. Prin urmare, nu îşi propune modificarea, decât să se pună de acord cele două legi.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Comisia? Domnul deputat Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi comisia, în unanimitate de voturi, vă propune să aprobăm proiectul de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Rămâne la votul final.

Punctul 11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2006 pentru modificarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat şi raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog, domnule profesor Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem trei minute dezbateri în această procedură de urgenţă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că este raport de admitere. Lucrăm pe raportul de amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Punctul 1. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Adoptat. Punctul 3. Adoptat. Punctul 4. Adoptat. Punctul 5. Adoptat. Punctul 6. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.

La pct. 12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189 nu face altceva decât să instituie un sistem informatizat şi integrat de evidenţă a autovehiculelor, astfel încât acest sistem să fie utilizat, pe de o parte în activitate de înmatriculare, de către Direcţia de regim permise din Inspectoratul General al Poliţiei, pentru activitatea de asigurări de către Comisia de supraveghere a asigurărilor şi pentru a asigura inspecţiile tehnice de Registrul Auto Român. Este un sistem integrat am spus, benefic pentru societate, astfel încât să existe disciplină şi ordine în aceste sisteme.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Comisiile, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Vă propunem pentru dezbateri cinci minute.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Ca de obicei, nu există amendamente respinse la acest iniţiator. Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii la punctul 1? Adoptat.

Punctul 2. Adoptat. Punctul 3. Adoptat. Punctul 4. Adoptat. Punctul 5. Adoptat. Punctul 6. Adoptat. Punctul 7. Adoptat. Punctul 8. Adoptat.

Punctul 9. Vă rog, la punctul 9, domnul deputat Ioan Bivolaru sau comisia.

Domnul Ioan Bivolaru:

La un loc.

Domnule preşedinte,

La punctul 9 trebuie completat acolo, în partea de mijloc a art. 5 alin. 1. De la legislativ ne-a făcut observaţia... "sau a altei persoane juridice din Oficiul Naţional al Registrului Comerţului", pentru că aşa se numeşte acum.

Iar la alin. 2, la partea de mijloc a textului, unde se spune: "În condiţiile Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrative ..." şi textul curge.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Iniţiatorul de acord.

Obiecţii, observaţii, comentarii din sală? Nu sunt.

Atunci ne însuşim aceste modificări.

Alte obiecţii, intervenţii la pct. 9? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Adoptat. Punctul 11. Adoptat. Punctul 12. Adoptat.

Punctul 13. Domnul deputat Bivolaru şi comisia, concomitent.

Domnul Ioan Bivolaru:

Tot din aceeaşi direcţie, de la Direcţia legislativă, trebuie eliminată partea din mijloc, şi anume, "ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată"... Textul curge mai la vale... "republicată cu modificările şi completările ulterioare". Deci, textul pe care-l citesc acum: "cu modificările şi completările ulterioare, aprobate cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006..." Acest text trebuie să cadă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iniţiatorul? De acord.

Obiecţii, observaţii din sală? Nu sunt.

Atunci, dacă există alte obiecţii, observaţii la punctul 13? Domnul deputat Márton. Nu? Nu sunt. Adoptat 13 atunci.

Punctul 14. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la votul final.

Domnule deputat Márton, vă rog.

Domnul Mártón Arpád Francisc:

N-am intervenit, ca să nu se creadă că vreau să modific ceva din lege. Dar, totuşi, aş dori să comunic ceva domnului secretar de stat. Când a început aplicarea acestei ordonanţe, mii de persoane, cel puţin din judeţul meu, au primit înştiinţări că li se vor radia maşinile. Deci, dacă este atât de performantă această structură, faceţi-o şi mai performantă, să nu puneţi oamenii degeaba pe drumuri. Deci, cei care şi-au... Domnul secretar de stat nu prea este atent...m-ar onora dacă ar fi atent... Deci, acest sistem informatizat, dacă într-adevăr ar funcţiona aşa cum prevede această ordonanţă, ar fi în beneficiul cetăţenilor şi să nu-i puneţi pe drumuri când o aplicaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte chestiuni? Nu mai sunt.

Declar şedinţa închisă. Vă doresc o seară bună!

Ne revedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,40.