Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,26.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Gheorghe Drăghici, înlocuit de domnul deputat Georgian Pop, şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună dimineaţa!

Haideţi să începem sesiunea de dimineaţă. Pe listă sunt înscrişi foarte mulţi. Probabil, nefiind prezenţi în sală, vom merge mai repede. Rugămintea este să nu depăşim cele trei minute.

Domnul Adrian Todor, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Todor:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Opriţi tăierea pădurilor virgine din România!".

România a pierdut în ultimii ani, conform statisticilor, aproape 30.000 de hectare de pădure, majoritatea prin tăieri ilegale.

Este bine de ştiut faptul că ţara noastră deţine unele dintre ultimele păduri virgine ale Europei, iar PSD şi-a asumat în campania electorală introducerea unor reguli clare pentru stoparea ilegală a tăierii pădurilor, de asemenea, un proiect de împăduriri masive.

Cel mai mare procesator de lemn din România, Compania Schweighofer Holzindustrie, a fost acuzată în mai multe rânduri, de-a lungul anilor, că încurajează tăierile ilegale de păduri virgine ale României, cumpărând cherestea provenită din defrişările ilegale. Agenţia de investigaţii de mediu din SUA estimează că jumătate din lemnul tăiat ilegal ajunge la această companie.

În ultimii ani, în urma măsurilor luate de guvernările Partidului Social Democrat, lucrurile s-au îmbunătăţit, iar de curând compania austriacă respectivă, care fusese acuzată că întreţine furtul de lemn din pădurile româneşti, anunţă că-şi vinde toate pădurile din România.

Din păcate, conform informaţiilor oferite de Agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu, am avut de-a face doar cu câteva acţiuni de imagine, pentru a adormi vigilenţa autorităţilor române. Vechile practici au continuat şi după vânzarea pădurilor de către Schweighofer Holzindustrie, existând date şi informaţii publicate de către Agenţia pentru Investigaţii de Mediu, care arată că, de fapt, firma austriacă doar a pasat responsabilitatea privind tăierile ilegale asupra furnizorilor săi.

Astfel, susţine Agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu, "Schweighofer se aprovizionează de la furnizorii independenţi, iar în acest fel a trecut responsabilitatea asupra acestora cu privire la legalitatea şi sustenabilitatea exploatărilor forestiere".

În urma acestor dezvăluiri ale Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu, solicit organelor abilitate ale statului, în special Romsilva şi Garda de Mediu, să demareze o anchetă cu privire la cele semnalate de Agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu şi să ia măsuri ferme pentru ca aceste tăieri ilegale să fie oprite.

Este momentul ca România să pună capăt exploatărilor ilegale ale resurselor naturale, indiferent că este vorba de firme româneşti sau de una dintre cele mai mari societăţi din domeniu, la nivel european, cum este Schweighofer.

Pădurile virgine reprezintă un patrimoniu naţional care trebuie protejat, prin reguli clare şi măsuri dure faţă de cei care încalcă legea şi protecţia mediului.

Adrian Todor, deputat de Arad.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Grupul parlamentar al PNL, doamna Florica Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Eu merg la vot, vino şi tu!".

Pe 6-7 octombrie, românii sunt chemaţi să participe la un referendum iniţiat în urmă cu 3 ani şi susţinut de 3 milioane de români.

Scopul acestuia este consultarea populară cu privire la modificarea definiţiei căsătoriei din articolul 48 din Constituţie, astfel încât el să definească firescul, şi anume: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Această modificare este necesară pentru protejarea instituţiei căsătoriei, pentru că familia astfel constituită este un puternic factor de coeziune şi stabilitate care protejează şi oferă condiţiile optime pentru creşterea şi educarea copiilor.

Am observat, în ultimele zile, reacţii tot mai vehemente şi voci care îndeamnă cetăţenii să boicoteze referendumul, să nu participe, pentru că face jocul PSD, pentru că de banii folosiţi s-ar putea face şcoli, spitale şi drumuri, pentru că în familiile aşa-zis tradiţionale există multă violenţă, pentru că discriminează minorităţile sexuale sau familiile monoparentale, sau mai ştiu eu ce alte motive inventate.

Da, acest referendum costă, pentru că democraţia costă. Cei care l-au propus şi îl aşteaptă de 3 ani sunt cetăţeni români, plătitori de taxe şi impozite, care au dreptul să ceară să se folosească o parte din banii lor pentru organizarea referendumului. Acesta nu-şi propune să rezolve problemele sociale sau economice, sau de infrastructură ale României, şi nici să facă o analiză sociologică a tipurilor de familie existente în România, care se bucură de recunoaşterea şi sprijinul statului, cu sau fără referendum.

Atunci când un număr semnificativ de cetăţeni doreşte o consultare publică pe o anumită temă de interes pentru viitorul ţării, devine o responsabilitate pentru restul societăţii de a-şi exprima opinia.

Sistemul democratic pe care l-am râvnit într-atât, după dictatura comunistă, încarcă societatea cu responsabilitatea deciziei politice exercitată prin intermediul votului. Acesta este o responsabilitate civică, iar boicotul nu este o opţiune, în nicio situaţie.

Referendumul este expresia pură a democraţiei şi o formă de exercitare a suveranităţii naţionale, garantată de articolul 2 din Constituţie. Dacă acest referendum va fi validat, se va trece la modificarea imediată a articolului 48 din Constituţie.

Pe lângă acuzele de politizare a referendumului, există şi persoane care boicotează acest referendum, din cauza implicării formaţiunilor religioase creştine care susţin aceste persoane, şi nu ar trebui să se implice în acţiunile statului.

Suntem cu toţii de acord că statul este laic, însă el este compus din cetăţeni cu principii şi valori creştine, principii care au stat la baza formării acestei naţii, iar biserica nu poate să rămână neutră într-o problemă esenţială a societăţii, ca familia. Ea nu reprezintă doar celula de bază a societăţii, ci este temelia prezentului şi viitorului, mediul în care se formează viitorii cetăţeni.

Închei, spunând că neparticiparea la vot este un abandon de la esenţiala îndatorire cetăţenească, cu efecte negative asupra procesului de construcţie democratică, iar îndemnul la boicot este un abuz asupra dreptului individului la propria opinie.

Cine nu participă la vot să nu emită pretenţii şi să nu se plângă ulterior de rezultatul votului.

Haideţi la vot!

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos.

Domnul Biro Istvan, UDMR.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De o lună s-a dat o ordonanţă care a dat peste cap învăţământul în şcolile cu predare în limbile minorităţilor.

Azi sunt aici şi ca părinte, deci în această dublă calitate o să dau citire protestului părinţilor maghiari.

"În calitate de părinţi ai elevilor care aparţin minorităţilor naţionale, în data de 28 august 2018 am aflat uimiţi că s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 9/2018, prin care, la punctul 17, se stipulează că, la clasele primare cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de limba şi literatura română vor fi predate de profesori de specialitate cu studii superioare.

Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial fără consultarea obligatorie a părţilor interesate, fără a avea o motivaţie anume.

Suntem de acord că limba oficială a statului trebuie însuşită. Tocmai din acest motiv ne-am bucurat acum şase ani, când s-a demarat reforma predării acesteia, permiţând învăţarea limbii române ca limbă nematernă.

Perioada de implementare propusă a reformei era de 12 ani, cu începere din clasele primare. Încă de la momentul respectiv am considerat prea lungă perioada de 12 ani, căci în viziunea noastră ea putea fi implementată mult mai rapid. În prezent, această reformă se află în al şaselea an, generaţiile care o aplică se dezvoltă minunat.

Învăţătorii participă regulat la pregătiri profesionale pentru a însuşi noile metode pedagogice, pentru a asigura o predare de calitate superioară a limbii române.

Ca părinţi, suntem mulţumiţi de noile metode, de noua curriculă, pentru că observăm o comunicare mai uşoară, mai relaxată în limba română la copiii noştri.

Obiectivul nostru este să fim capabili să utilizăm limba română la toate nivelurile. Vrem să fie mai uşor pentru copiii noştri. Vrem ca ei să se poată afirma profesional în România.

Eşecurile de la examenele de bacalaureat din anii anteriori au arătat exact faptul că reformele de acum 6 ani ar trebui accelerate şi implementate, inclusiv în clasele VII-XII.

Prin această ordonanţă se distruge singura oportunitate care funcţionează şi produce rezultate fantastice!

Doamnelor şi domnilor,

Problema nu este cu învăţătorii, ci cu sistemul!

Dacă aţi fi respectat reglementările legale şi aţi fi consultat părţile afectate de decizia dumneavoastră, am fi avut posibilitatea să vă spunem unde avem nevoie de ajutor.

Dar, nu! Dumneavoastră aţi luat o decizie prin care privaţi elevii care învaţă în clase cu predare în limbile minorităţilor să înveţe cu adevărat limba oficială a ţării.

Stimate domnule ministru, Valentin Popa, ..."

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să vă apropiaţi de sfârşit. Aţi terminat timpul.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Da. Termin imediat.

"În conformitate cu Constituţia României, în numele copiilor noştri, vă cerem să suspendaţi de îndată aplicarea acestui punct, 17, din ordonanţă, să vă aşezaţi la masa negocierilor cu reprezentanţii părţilor implicate şi să analizaţi paşii de urmat.

Vrem să învăţăm româneşte! Dacă şi dumneavoastră vreţi acest lucru, ajutaţi-ne să o facem!

Cu stimă!".

În numele Asociaţiei părinţilor maghiari, Biro Zsolt.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos.

Grupul parlamentar al PMP, Ionuţ Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi declaraţia mea politică să intitulează "Toamna se numără greşelile la PSD. Remanierea trebuie să înceapă cu Viorica Dăncilă!".

PSD trebuie să ia în calcul, atunci când aduce în discuţie remanierea de toamnă, două erori fundamentale ale actualului Guvern care au stârnit revolta a milioane de români. Este vorba de modul în care a fost gestionată criza pestei porcine africane şi de reprimarea sângeroasă a protestului din 10 august. Iar primul membru al Guvernului ce trebuie remaniat este chiar prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Despre criza pestei porcine am avut prilejul să vorbesc şi ieri, la moţiunea simplă pe agricultură. În timp ce gospodăriile de subzistenţă sunt pe cale de dispariţie, iar românul va trebui să plătească 1.000 de euro pentru porcul de Crăciun, lupii din jurul lui Dragnea fac profit din drama ce ne afectează pe noi, pe toţi.

De partea cealaltă, colegii noştri parlamentari din coaliţia PSD-ALDE, nu ştiu cum să mai procedeze pentru a ascunde sub preş toate neregulile comise pe 10 august.

Când cei implicaţi în dezastrul din acea zi, în frunte cu ministrul de interne, vor să vină în Parlament, nu sunt lăsaţi. Când sunt lăsaţi să vină, nu sunt lăsaţi să vorbească. Când sunt lăsaţi să vorbească, comisiile au uşile închise. Şi tot aşa, ne jucăm de-a democraţia.

Să nu fiu înţeles greşit, nu sunt de acord cu violenţele şi nici cu încălcarea legii de nicio parte, dar există o diferenţă uriaşă între un cetăţean oarecare care încalcă legea şi un om în uniformă care încalcă legea. Omul în uniformă este cel chemat să o respecte, nu să o încalce. Dacă un cetăţean a lovit un jandarm, acest cetăţean trebuie adus legal în justiţie, nu trebuie bătut şi gazat.

Dacă "Oaia neagră" a Guvernului, domnul ministru Daea, va trebui să plece acasă, devenind "mielul de sacrificiu" al aceluiaşi Guvern, noi suntem de acord, şi chiar insistăm să nu plece cu mâna goală. Să o ia cu dumnealui şi pe doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, care este "mielul de sacrificiu" al Partidului Social Democrat.

În acest mod se rezolvă mai multe probleme. Nu toate, dar ar fi un început bun!

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, Ionuţ Simionca, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule Simionca.

Minorităţi. Doamna Victoria Longher?

Domnul Ghera Slobodan?

Neafiliaţi. Doamna Mihaela Huncă?

Doamna Oana-Mioara Bîzgan.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Dragi colege,

Dragi colegi,

Dreptul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Acesta se află în strânsă legătură cu ceea ce sărbătorim anual pe data de 26 septembrie - Ziua Europeană a Limbilor Străine -, prilej de celebrare a diversităţii lingvistice şi culturale la nivel european.

Conform datelor Eurostat, primele trei limbi străine studiate în Uniunea Europeană sunt engleza, franceza şi germana.

La nivelul ţării noastre, aproximativ 85% din copiii înscrişi în învăţământul primar învaţă, teoretic, engleza. Cunoaşterea unei limbi străine reprezintă, cu siguranţă, un avantaj din punct de vedere academic, datorită deschiderii mai mari către programe de studiu în străinătate, dar şi din punct de vedere profesional, angajatorii fiind mult mai interesaţi de candidaţii poligloţi de pe piaţa muncii.

Cu toate acestea, învăţământul românesc lasă loc de îmbunătăţiri substanţiale, dovadă stând faptul că ţara noastră are cea mai mare rată de analfabeţi funcţionali din Uniunea Europeană, mai exact 40%. De altfel, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 18,5%, iar peste 300.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, fac parte din categoria NEET. Incidenţa acestei rate este deosebit de ridicată în rândul fetelor - 17,4% - şi al romilor.

Abandonul şcolar, analfabetismul funcţional, promovabilitatea scăzută la bacalaureat, integrarea categoriei NEET nu sunt altceva decât efecte în cascadă ale unui sistem subfinanţat.

Este de apreciat alocarea a 1% din PIB pentru sistemul universitar, însă este nevoie să se investească, cel puţin, în aceeaşi măsură, şi în educaţia de bază, pentru că aceasta este prima etapă în formarea tinerilor noştri.

Este de datoria noastră, dragi colege şi dragi colegi, să le asigurăm copiilor noştri un învăţământ de calitate, căci o populaţie tânără, educată într-un context intercultural poate contribui la evoluţia socială şi economică a ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Florinel Stancu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florinel Stancu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Dragi români,

Vreau să vă dau o veste bună - PSD rămâne la guvernare!

Rămâne să continue implementarea Programului de guvernare votat de către cetăţeni, să adopte decizii bune pentru România, să-şi respecte promisiunile prin realizări palpabile.

Rămânem aici, în slujba cetăţenilor, pentru a creşte bunăstarea acestei ţări, pentru a găsi mai departe soluţii la problemele oamenilor şi a păstra deciziile importante, aşa cum este democratic şi firesc în Parlamentul ţării.

Rămânem la guvernare pentru că merităm! Am demonstrat că oricât de greu ne-ar fi şi oricâte probleme am avea, găsim întotdeauna resursele necesare să facem lucruri bune pentru români.

Noi suntem cei care, alături de partenerii noştri de la ALDE, am mărit salariile, am pus pe creştere economia şi ne-am îndreptat atenţia, în premieră, către zona rurală.

Salariul minim brut a fost majorat de la 1.450 lei la 1.900 de lei, iar din 2019 va mai creşte. Vorbim de o majorare substanţială. Am majorat salariile la medici, ca să nu plece din ţară, urmează să mai mărim la profesori, pentru a fi atraşi să rămână. La fel procedăm şi cu pensiile.

Am adoptat un Cod administrativ, dorit şi aşteptat de toţi primarii acestei ţări. Am pus la dispoziţia primăriilor de comune, indiferent de primar sau culoarea sa politică, cea mai importantă sursă de finanţare pentru infrastructura locală, Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pentru ca fiecare localitate să asigure acel set minim de servicii publice locuitorilor ei.

Nu sunt promisiuni. În teritoriu proiectele sunt în plină desfăşurare. La sfârşitul săptămânii trecute am vizitat comuna Giurgiţa din Dolj, unde se asfaltează toată localitatea.

Cu două săptămâni în urmă acelaşi lucru s-a întâmplat şi în comuna Cerăt. Un nou drum care leagă Bârca de Bistreţ se apropie să se pună aplicare. Peste o lună va începe asfaltarea comunei Goicea. Două grădiniţe se construiesc la Bistreţ şi un liceu nou va fi construit la Bârca.

Sunt derulate proiecte de dezvoltare în toate localităţile judeţului şi, din câte cunosc, numai cine nu a dorit nu a obţinut măcar un proiect în zona rurală, de când suntem noi la guvernare.

Toate aceste motive ne fac să continuăm.

În final, vreau să le transmit un mesaj tuturor primarilor din România.

Să ştiţi că noi ne străduim să vă asigurăm toate condiţiile pentru a dezvolta comunităţile pe care le conduceţi.

Recent a fost instituit de către Guvern un mecanism de sprijin care permite unităţilor administraţiei publice locale să acceseze, în cursul acestui an, împrumuturi de la Trezorerie...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Florinel Stancu:

...în limita sumei de 800 de milioane de lei, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor din fonduri externe nerambursabile. Este un alt mijloc de pornire pentru cei care încă nu au făcut-o.

Nu ezitaţi să accesaţi proiecte. În curând vor fi alocate alte 450 de milioane de euro destinate să finanţeze punerea în aplicare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Este bine să ştiţi că această guvernare este despre fiecare român, despre fiecare localitate, despre dezvoltarea României. De aceea, nu cred că va pleca în curând.

Vă mulţumesc.

Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos.

Dragi colegi,

Vă rog să vă încadraţi în timpul alocat.

Domnul Florin-Claudiu Roman, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică se intitulează "Pentru PSDragnea companiile profitabile ale statului român reprezintă doar un portofoliu de sinecuri".

După cum bine ştim, Guvernul PSDragnea a încercat să politizeze în ograda majorităţii PSD-ALDE, în mod oficial, prin ordonanţă de urgenţă, toate companiile publice aflate în subordinea diferitelor ministere. Mai precis, să renunţe la numirea unor manageri privaţi ai acestora, pentru a putea controla, astfel, în special acele companii de stat profitabile, dar şi pentru ca domnul Dragnea să mai poată avea la îndemână un portofoliu consistent de sinecuri de oferit, la nevoie, apropiaţilor săi! Iar recentul scandal din PSD ne-a demonstrat acest lucru.

Însă PNL a sesizat la CCR modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, iar acestea s-au dovedit în mod indubitabil a fi ilegale, deoarece au fost declarate neconstituţionale, în urma demersului nostru.

Astfel, sesizarea PNL a fost admisă, constatându-se încălcarea principiului bicameralismului, dar şi numeroase alte încălcări ale tehnicii legislative în procesul de elaborare şi adoptare a proiectului de lege respectiv. Mai precis, legea domnului Dragnea desfiinţa, practic, guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, iar PNL a reuşit să-i desfiinţeze această intenţie la CCR.

Cu alte cuvinte, domnul Dragnea a încărcat până la refuz, în Camera condusă de dumnealui, lista exceptării companiilor de stat care trebuie să fie conduse de manageri privaţi, încercând astfel să se asigure că respectivele numiri rămân exclusiv în pixul său şi că are la îndemână cât mai multe cadouri tentante cu care să-şi ademenească şi să-şi cumpere susţinătorii, aşa cum s-a întâmplat, repet, şi la ultimul CEx al PSD.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să precizez aici şi faptul că, în ultimii ani, au fost trase nenumărate semnale de alarmă cu privire la nerespectarea de către multe dintre aceste companii a criteriilor de transparenţă, înregistrându-se grave carenţe în acest sens, unele neavând nici măcar un site public sau o structură aşa cum prevede legea.

De aceea, constatând că nici după declararea modificărilor aduse O.U.G. nr. 109/2011 ca fiind neconstituţionale, numirea managerilor companiilor aflate în subordinea unor ministere nu se face conform normelor legale, l-am întrebat pe ministrul abrupt al economiei, domnul Dănuţ Andruşca, care a fost numărul funcţiilor de conducere la nivelul ministerului pe care îl conduce, al societăţilor comerciale cu capital majoritar şi integral de stat, la care Ministerul Economiei este unic acţionar, şi al regiilor autonome, la preluarea mandatului dumnealui de ministru, şi care este în prezent numărul funcţiilor de conducere din aceleaşi entităţi.

Un singur exemplu vă dau. A preluat Electrica acest Guvern antiromânesc, cu patru directori la Transilvania, iar acum avem 38 de directori.

Ruşine să vă fie, sinecuriştilor!

Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule Roman.

Grupul parlamentar al USR, doamna Cristina-Ionela Iurişniţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În calendarul Uniunii Europene avem o zi deosebită. Astăzi, 26 septembrie, este Ziua Europeană a Limbilor, a diversităţii lingvistice a unui continent care numără peste 200 de limbi europene, 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, aproximativ 60 de limbi regionale şi minoritare.

Organizat anual, începând din anul 2001, cu ocazia "Anului european al limbilor", la iniţiativa Consiliului Europei şi a Uniunii Europene, evenimentul îşi propune să sensibilizeze publicul cu privire la importanţa învăţării limbilor străine, ca instrument esenţial de consolidare a legăturilor între ţările Uniunii Europene.

Astfel, în fiecare an, ziua de 26 septembrie reaminteşte celor 800 de milioane de europeni, din 47 de ţări, că au posibilitatea de a participa la diferite evenimente, prin intermediul a numeroase instituţii culturale şi lingvistice, asociaţii, universităţi, şi mai ales multe şcoli şi licee care pot să-şi promoveze acţiunile pe platformele colaborative europene.

Europa de azi promovează, în lumina respectării drepturilor fundamentale ale omului, diversitatea lingvistică, plurilingvismul, învăţarea limbilor străine pe tot parcursul vieţii, atrăgând atenţia publicului asupra importanţei învăţării acestor limbi la orice vârstă. Cunoaşterea mai multor limbi facilitează interculturalitatea, mobilitatea, accesul la programe de burse de studiu, locuri de muncă şi contribuie la dezvoltarea întreprinderilor.

Potrivit primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, orice cetăţean european are dreptul la educaţie de calitate şi incluzivă, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Acest consens puternic, cu privire la nevoia intensificării mobilităţii şi schimburilor de experienţă, se regăseşte în Programul european "Erasmus +", de care toată lumea a auzit, care permite tinerilor să obţină, să dezvolte şi să consolideze competenţe necesare pentru piaţa muncii, îmbunătăţind astfel cunoaşterea altor culturi şi consolidarea structurii sociale a Uniunii.

Manifestările organizate în această săptămână în Europa, precum cursuri de limbi străine, conferinţe, emisiuni de radio, concursuri în şcoli, târguri lingvistice, cum este cel găzduit de Uniunea europeană a institutelor culturale naţionale şi Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, pun în valoare, o dată în plus, diversitatea culturală şi lingvistică a continentului nostru.

Noul program aprobat în mai 2018, în cadrul exerciţiului financiar 2021-2027, va avea un buget dublu - de 30 de miliarde de euro pentru "Erasmus +" -, punând astfel accent mai mare pe tineri, incluziune şi oportunităţi.

700 de milioane de euro se vor îndrepta spre Programul "DiscoverEU", care finanţează călătoriile în Europa pentru tinerii care au împlinit 18 ani, în 2018.

Diversitatea lingvistică şi culturală îşi va regăsi firesc expresia în crearea, până în anul 2025, a unui spaţiu european comun al educaţiei fără frontiere.

Reamintim, în acest context, Ministerului Educaţiei Naţionale că noile planuri-cadru pentru liceu trebuie să conţină studierea a două limbi moderne de circulaţie şi că procedurile de echivalare a diplomelor trebuie accelerate.

În acest context, reamintim importanţa adoptării Cadrului european de referinţă pentru limbile europene, care este un instrument de evaluare foarte util atât în redactarea unui CV Europass, în eliberarea certificatelor internaţionale care atestă nivelul competenţelor lingvistice, cât şi în evaluarea în cadrul examenului de bacalaureat a competenţelor lingvistice, începând cu anul 2008, în România.

În concluzie, ţin să subliniez importanţa şi scopul acestor evenimente europene, care este tocmai acela de a promova diversitatea lingvistică şi culturală, ca punte esenţială de comunicare între popoare, dar şi un instrument de interes turistic sau profesional.

Cunoaşterea limbilor străine facilitează...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rugăm să vă apropiaţi de final. Aţi depăşit timpul.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

...o mai bună înţelegere interculturală, construcţia şi consolidarea identităţii europene, fundamentul patrimoniului cultural european.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos şi noi.

Grupul parlamentar al PMP. Domnul Petru Movilă?

Domnul Emil-Marius Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează: "Ciocoii de azi, fără niciun Dumnezeu!".

Am privit către Liviu Dragnea şi baronetul socialist, cocoţat consecvent în funcţiile publice ale guvernării României din ultimele aproape trei decenii. Există o similitudine şocantă cu lumea pestriţă, gureşă, tragi-comică, descrisă literar de nenea Iancu Caragiale, la vremea sa, dar este la fel de izbitoare oglinda unei societăţi renăscute şi degenerate modernist, surprinsă în cartea lui Nicolae Filimon - "Ciocoii vechi şi noi sau ce naşte din pisică şoareci mănâncă".

Este recompus astăzi, în tuşele sordide ale crudei realităţi, un model de ascensiune socială al cărei erou este "ciocoiul".

Revedem aproape dramaturgic prototipul desăvârşit al parvenitului, individul lipsit de caracter şi de scrupule, de o consecvenţă înfricoşătoare.

Aburcă peste cadavre, se caţără spre vârful piramidei sociale prin jaf, furt şi exploatare, pentru că singura sa morală este aceea de a nu avea niciuna.

Vedem în deplina sa statură grotescă parvenitul lider, politrucul PSD-ist de sorginte comunistoidă, pornit în afaceri ca un mărunt speculant şi cârciumar, iniţial obedient şi linguşitor cu cei mari, "şoptitor" pe la serviciile secrete de la care avea nevoie de protecţie pentru afacerile veroase.

Vedem evoluţia ticăloşitului afectat de boala înavuţirii ascunse, prin orice mijloace.

Cu puţină isteţime, ciocoiul vremurilor noi avansează similar în stufoasa ierarhie a potentaţilor, după aceeaşi "reţetă" consacrată de tipologia antecesorului său istoric, devenit personajul literar prototip, Dinu Păturică.

Lansat într-o competiţie politică, ajuns mare demnitar şi om de stat, nu are nicio treabă cu vreo doctrină politică, condiţia sa intelectuală nu răzbate până la astfel de "fleacuri" ideologice mărunte, inutile.

Deşi tipologic porneşte "de la ciocoiul cu anteriu şi cu călămări la brâu" al vremurilor fanariote, îşi schimbă "părul", nu şi năravul, devenind "ciocoiul cu frac şi cu mănuşi albe din zilele noastre".

Astfel, ciocoii de pe vremea lui Nicolae Filimon au devenit ciocoii PSD-işti cu ştaif de astăzi.

Se luptă de ochii prostimii cu "statul paralel", pe care înşişi îl compun, inventează duşmani imaginari care, chipurile, sug avuţia poporului, declamă "mândria" de a fi român şi familia tradiţională, în care modelul consoartei trebuie să fie cu 30 de ani mai tânără decât ciocoiul, în timp ce îşi ascund veniturile astronomice oneroase prin offshore-uri, ori îndeasă banii "noaptea, ca hoţii" prin cripte şi cimitire.

Sunt înfipţi ca vampirii cu firmele lor în bugetul statului, iar tot ce spun este doar spoială, demagogie şi minciună, pentru cei pe care îi numesc dispreţuitor "populimea".

Din când în când, mai aruncă câte o ciozvârtă...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... de asistenţă socială, îi amăgesc foamea săracului cu câte un mic şi-o bere, iar artificiile bubuie asurzitor, pentru plebe, din marea mărinimie a ciocoimii.

Aici nu mai este literatură, chiar viaţa bate filmul...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să finalizaţi, aţi depăşit timpul...

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Îndrăzneşte doar să-i crezi pe aceşti ciocoi!

Sunt fără niciun Dumnezeu!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Grupul parlamentar ALDE. Domnul Daniel Olteanu?

Neafiliaţi. Doamna Gabriela-Maria Podaşcă?

PSD. Doamna Anişoara Radu.

Doamna Anişoara Radu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Programe de finanţare pentru construcţia de creşe/grădiniţe şi locuinţe de serviciu".

Stimaţi colegi,

În declaraţia politică de astăzi voi prezenta două programe importante atât pentru societate, cât şi pentru investitorii care dezvoltă astfel de proiecte. Ambele programe vor fi operaţionalizate până la finalul lunii octombrie.

Este vorba de programul "«gROwth» - investim în copii, investim în viitor" şi programul "«gROwth» - investim în locuinţe de serviciu".

Prin programul "«gROwth» - investim în copii, investim în viitor", statul va acorda un ajutor nerambursabil de maxim 200.000 de euro, reprezentând 50% din cheltuielile eligibile, pentru construcţia, înfiinţarea sau amenajarea şi dotarea de creşe sau grădiniţe.

De asemenea, se oferă posibilitatea investitorilor să acceseze credite garantate de stat pentru realizarea investiţiilor. În plus, ajutorul poate fi acordat şi prin deducerea investiţiei din impozitul pe profit.

Cei care vor accesa acest program vor avea şi o obligaţie socială, care se înscrie în priorităţile Partidului Social Democrat, respectiv ca minim 8% din numărul de locuri din grădiniţe şi creşe să fie alocat copiilor din familiile cu veniturile cele mai mici. În acest fel, vom da o şansă în plus la educaţie şi dezvoltare şi copiilor care provin din medii sociale defavorizate.

Prin programul "«gROwth» - investim în locuinţe de serviciu", statul va acorda un ajutor nerambursabil de maxim 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 15.000 de euro pentru un apartament şi 7.500 de euro pentru o cameră, pentru construcţia de locuinţe de serviciu.

De asemenea, statul va oferi garanţii de stat pentru creditele contractate de investitori pentru edificarea construcţiilor.

Acest program are la bază câteva obiective foarte importante pentru dezvoltarea economică sustenabilă a României şi pentru asigurarea de servicii de calitate tuturor cetăţenilor români.

Astfel, prin promovarea acestui program se doreşte îmbunătăţirea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă, îmbunătăţirea competitivităţii producţiei, prin reducerea costurilor cu forţa de muncă şi stimularea construcţiilor.

Consider însă că cel mai important obiectiv al acestui program îl reprezintă reducerea decalajelor de ocupare...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Anişoara Radu:

... dintre marile oraşe şi localităţile rurale şi urbane mai puţin dezvoltate.

Prin promovarea acestor două programe, Partidul Social Democrat rămâne fidel principiilor social-democrate şi pune un accent deosebit pe rezolvarea unor probleme sociale, pentru persoanele sau comunităţile defavorizate, promovând în acelaşi timp o dezvoltare sustenabilă a societăţii româneşti în ansamblu.

Vă mulţumesc.

Deputat Radu Anişoara, Tulcea.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Doamna Antoneta Ioniţă, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "«Ziua Dăruirii» vs «Ziua Încasării»".

Senatul României a votat o iniţiativă prin intermediul căreia ar putea apărea o nouă sărbătoare în calendar: "Ziua Dăruirii". Inspirată de "marţea dăruirii", introdusă de americani în 2012, propunerea domnului Niculae Bădălău urmăreşte să-i determine pe români să facă acte caritabile.

Am citit expunerea de motive a acestei propuneri şi am aflat că scopul promovării este acela de a încuraja generozitatea şi implicarea socială. Acea implicare socială atât de iubită de social-democraţi, care au avut grijă ca pe data de 10 august să răsplătească cu vârf şi îndesat manifestanţii din Piaţa Victoriei. Peste 800 de români, implicaţi social, au făcut plângere la Parchet pentru modul în care au fost "răsplătiţi" de jandarmi - cu bastoane pe spinare, cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă. Iar azi, la mai bine de o lună şi jumătate, aflăm de la liderul PSD, Liviu Dragnea, că partidul a decis că s-a acţionat legal.

Mi se pare o ipocrizie ca după o astfel de întâmplare tristă pentru români, să apară un parlamentar social-democrat cu o iniţiativă care doreşte, printre altele, să-i "contamineze pe alţii cu bucuria vieţii". Cine spune asta? Domnul Niculae Bădălău, naşul de la mediatizata petrecere de tăiere a moţului, unde un manelist i-a dedicat celebra melodie "Să vină diaspora, că noi micţionăm pe ea". Mă rog, nu aşa erau versurile, dar asta era ideea desprinsă din melodie.

Să vorbeşti despre "bucuria vieţii" când ştii că un protestatar şi-a pierdut viaţa după evenimentele din 10 august, să vorbeşti despre implicare socială când ştii că eşti părtaş la pedepsirea oamenilor nevinovaţi veniţi în piaţă pentru a-şi striga nemulţumirea faţă de un guvern incompetent, condus din umbră de condamnaţi penal, asta înseamnă să fii... PSD-ist.

Pe 10 august, sute de români nevinovaţi au "încasat" bastoane, prin "amabilitatea" Jandarmeriei. Astăzi, se încearcă rescrierea unei întâmplări triste, vorbindu-se despre lovituri de stat, sorosişti, drogaţi şi grupări paramilitare. Se încearcă a se distrage atenţia de la maltratarea românilor, oferindu-ne la schimb o nouă sărbătoare în calendar: "Ziua Dăruirii" - iniţiativă menită să încurajeze generozitatea.

Dacă această idee ar fi venit de la un alt parlamentar, dacă ar fi apărut într-o altă perioadă, mai fericită pentru ţara noastră, aş fi îmbrăţişat-o, cu siguranţă. În acest context însă doar mă minunez că nimic nu-i mai face pe aceşti "oameni de stat" să roşească în faţa românilor, să se gândească că, la un moment dat, toţi vom răspunde în faţa legii, pentru faptele noastre. Până atunci însă nu avem altceva de făcut decât să privim cu indignare către astfel de iniţiative care au rolul de a-i discredita pe cetăţeni.

Şi de ce să nu facă asta, dacă tot se află la guvernare! Că -vorba aceluiaşi manelist - "nu avem frică de rău, la putere-i Bădălău!".

Mulţumesc frumos.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim.

Grupul parlamentar al USR. Domnul Matei-Adrian Dobrovie? Domnul Vlad-Emanuel Duruş?

Grupul parlamentar al PMP. Domnul Constantin Codreanu?

Grupul parlamentar al PSD. Doamna Luminiţa-Maria Jivan?

Doamna Elena Hărătău, PSD.

Doamna Elena Hărătău:

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Încurajăm elevii care fac performanţă".

Declaraţia mea de astăzi este despre educaţie. Despre performanţa în educaţie şi despre măsurile pe care le luăm pentru ca elevilor noştri să le fie mai bine, să fie mai motivaţi şi să poată continua drumul către o carieră de succes.

Proiectul despre care vă voi vorbi vizează oraşul Bacău. Şi vreau să-l aduc în discuţie tocmai pentru că reprezint acea zonă şi pentru că mă bucură faptul că a fost pus în aplicare.

Despre ce anume este vorba? Consiliul Local al municipiului Bacău a hotărât să-i răsplătească pe elevii care muncesc şi care reuşesc să obţină rezultate foarte bune la învăţătură. Vorbim despre elevii care au încheiat cursurile învăţământului profesional şi tehnic, şi care, în urma susţinerii examenelor de certificare a calificării profesionale, au obţinut calificativul "Excelent". Fiecare elev va primi suma de 500 de lei, pentru rezultatele sale.

În total, peste 133 de absolvenţi vor beneficia de aceste recompense. Tineri care, după ce au ieşit de pe băncile şcolii, au rămas cu o meserie. S-au specializat fie ca mecanic auto, tâmplar, confecţioner de produse textile sau instalator. Fie au ales să urmeze o carieră în bucătărie şi să devină cofetar-patiser, chelner sau bucătar.

Sunt meserii de care piaţa muncii are nevoie în acest moment. În aceste sectoare există un deficit de personal tânăr şi calificat, aşa că tinerii care s-au specializat în domeniile respective vor găsi cu siguranţă locuri de muncă plătite decent. Asta în condiţiile în care mulţi tineri termină liceul fără să aibă vreo specializare, iar în lipsa unui serviciu apelează la ajutorul de şomaj.

Pe lângă aceşti tineri care au deja o calificare, primăria îi va recompensa şi pe absolvenţii învăţământului liceal, filiera vocaţională, de la Colegiul Catolic, Colegiul de Artă, Colegiul Pedagogic şi Liceul cu Program Sportiv. Mai exact, elevii care au obţinut medii peste 9 la bacalaureat vor primi 500 de lei, fiecare.

Şi pentru că vrem să-i sprijinim pe aceşti tineri şi după ce termină şcoala, vom demara şi o campanie pentru a realiza transferul elevilor de pe băncile şcolii pe piaţa muncii. Vom organiza astfel "Bursa locurilor de muncă", în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar, Camera de Comerţ, Direcţia de Tineret şi firmele private. În acest fel, absolvenţilor le va fi mult mai uşor să-şi găsească un prim loc de muncă.

Ştiu că sumele de care v-am spus nu sunt extraordinar de mari. Ştiu că e nevoie să facem şi mai mult de atât pentru elevii noştri. Însă am încredere că acesta este doar începutul şi toate aceste măsuri vor contribui la calitatea învăţământului românesc.

Cu respect, deputat al PSD, Bacău, Elena Hărătău.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Grupul parlamentar ALDE, domnul Daniel Olteanu.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Schema de ajutor de stat, derulată prin intermediul Ministerului Finanţelor, este una generoasă. Şi, de-a lungul timpului, bugetul de stat a susţinut cu sume considerabile companiile private care au aplicat pentru acest sprijin.

Conform informaţiilor publice, lista cererilor de acord pentru finanţare, depuse până la data de 19 septembrie, cuprinde 32 de solicitări; valoarea totală a sprijinului pe care companiile îl doresc fiind de peste 1,3 miliarde de lei. Cu aceşti bani, s-ar crea la nivel naţional 5.242 de locuri de muncă. Iar ceea ce am spus până acum este partea plină a paharului.

Mergând la analiza în detaliu a acestor solicitări, observ faptul că, din cele 32 de proiecte care ar trebui sprijinite cu fonduri de la bugetul de stat, doar două sunt din Moldova. Iar solicitările companiilor din această zonă reprezintă abia 2% din suma totală.

Nici măcar o singură companie cu capital străin nu doreşte să investească în Moldova prin această schemă de sprijin. Iar asta face cu atât mai remarcabil efortul antreprenorilor români care îşi desfăşoară activitatea în cea mai săracă regiune a ţării.

Stimaţi colegi, am avut intervenţii pe această temă şi acuzam modul în care companiile cu capital privat românesc din Moldova fuseseră văduvite de ajutoarele de stat. Se pare că această situaţie nefericită se repetă şi acum.

Prin urmare, sunt de părere că Guvernul ar trebui să le ofere - este obligatoriu să le ofere - beneficii suplimentare celor care îşi propun să creeze locuri de muncă în estul ţării.

Nu pot să nu observ că, aşa cum arată acum, această schemă de ajutor de stat nu va face decât să crească şi mai mult decalajele dintre Moldova şi celelalte regiuni. Pentru că asta se întâmplă când din 100 de lei alocaţi de la nivel central doar 2 lei sunt pentru Moldova.

De ce se întâmplă asta? O singură explicaţie acoperă o bună parte din răspuns - lipsa marilor investiţii în infrastructură.

Companiile refuză să investească într-o zonă din care mărfurile trebuie transportate cu costuri de timp şi financiare mult mai ridicate.

Este evident că lipsa infrastructurii din Moldova a transformat această regiune într-un furnizor constant de forţă de muncă pentru străinătate şi companiile din vestul ţării.

În faţa acestei situaţii, cred că se impune o analiză foarte serioasă a efectelor pe care le-au avut, la nivel de dezvoltare regională, aceste scheme de ajutor de stat. Iar în acest sens i-am transmis o interpelare doamnei prim-ministru, Viorica Dăncilă.

Consider că trebuie să ni se prezinte public, într-un raport detaliat, modul în care acest tip de sprijin a dus la dezvoltare economică; care sunt rezultatele la mai mulţi ani de la acordarea sprijinului; dacă ajutoarele de stat au dus la creşterea discrepanţelor între Moldova şi restul ţării - opinia mea este că da.

De asemenea, cred că e important - este foarte important de aflat - de unde provine personalul angajat în această formă de sprijin. Dacă este din rândul persoanelor neocupate sau al şomerilor este foarte bine. Dar dacă provine din cadrul unor companii afiliate sau cu anumite legături cu companiile care solicită fondurile, cred că avem o problemă gravă.

Mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat, ALDE, Vaslui.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim.

Doamna Victoria Longher, Grupul minorităţilor naţionale.

Doamna Victoria Longher:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În perioada 14-16 septembrie, la Suceava, s-au desfăşurat Zilele Culturii Polone, una dintre cele mai mari manifestări organizate de Uniunea Polonezilor din România.

Ajunse la cea de-a 20-a ediţie, "Zilelor Culturii Polone" din acest an au debutat pe 14 septembrie, la ora 9,30, la Muzeul de Istorie din Suceava. Aici, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a înmânat distincţia "Meritul Bucovinei", domnului Kazimierz Jurczak şi domnului Marian Borys Sekala - ambii foşti consuli ai Republicii Polone la Bucureşti - şi Uniunii Polonezilor din România, în semn de apreciere pentru întreaga activitate în anul aniversării Centenarului Marii Uniri.

A urmat vernisajul expoziţiei: "Poloneze şi românce care au schimbat lumea" - o expoziţie excepţională pregătită de Institutul Polonez din Bucureşti, cu ocazia Centenarului redobândirii Independenţei Poloniei şi Marii Uniri a României.

Simpozionul internaţional intitulat "Despre relaţiile polono-române de-a lungul timpului, în anul Centenarului Independenţei Poloniei şi Marii Uniri a României" a început în sălile de conferinţă ale Muzeului de Istorie, cu secţiunea dedicată anului 1918 în România şi Polonia, urmată de două zile de dezbateri ale istoricilor, lingviştilor, etnografilor şi istoricilor culturii. Pe 15 septembrie, după-amiază, au avut loc concluziile simpozionului şi lansarea celor mai noi cărţi dedicate tematicii polono-române, editată în Polonia şi România.

Ziua de 16 septembrie a fost dedicată în întregime Sărbătorii Roadelor în Soloneţu Nou şi a început cu Sfânta Liturghie prezidată de preoţii din decanatul de Bucovina, preoţi din Polonia şi Mons. Dr. Ionuţ Paul Strejac, consilier la Nunţiatura Apostolică din Timorul de Est a Vaticanului. Au urmat: expoziţia de roade, specialităţi culinare şi spectacolul folcloric cu participarea ansamblului "Sołonczanka" din Soloneţu Nou, a Fanfarei de Tineret de pe lângă Unitatea de Pompieri din regiunea Małopolska, şi a trupei "Pieczarki" din Polonia, care prezintă un dinamic folk-rock muntenesc.

Printre oaspeţi s-au numărat: senatorul Republicii Polone - Andrzej Pająk, delegaţia Vojevodatului Podkarpacie, condusă de Ewa Draus, delegaţia Voievodatului Podkarpacie, condusă de Witold Kochan, consulul Republicii Polone la Bucureşti - Andrzej Kalinowski, directorul Institutului Polonez din Bucureşti - Agnieszka Skieterska, secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice - Amet Aledin, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava - Gheorghe Flutur, prefectul Judeţului Suceava - Mirela Elena Adomnicăi, dar şi profesorii şi invitaţii la sesiunile de lucrări din cadrul conferinţei.

Vă mulţumesc.

Longher Victoria, deputat, Uniunea Polonezilor din România.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi - "Democraţia oare contează doar pentru unii?".

De multă vreme în România se discută despre ceea ce înseamnă democraţie, ceea ce înseamnă drepturi şi libertăţi fundamentale. Dar ar trebui să ne amintim un lucru. Principiul fundamental al oricărui regim social, dincolo de politic, de factură democratică, îl reprezintă suveranitatea poporului.

Astăzi, unul din lucrurile cele mai hulite în România, de când ne aflăm, iată, în pragul unui referendum constituţional, este tocmai suveranitatea poporului - un principiu fundamental al democraţiei, de la Tocqueville, Montesquieu, Locke şi toţi ceilalţi, marii gânditori ai sistemului democraţiei liberale.

Că unora le place să zică tot timpul de un aşa-zis iliberalism. Cum vorbeşti de identitate, de tradiţie, de credinţă, ţi-o bagă pe-asta, cu iliberalismul, dar nici ei nu ştiu ce înseamnă. Inventează cuvinte care nici nu există prin DEX.

În legătură cu ceea ce vedem astăzi cred că ar trebui să amintim că democraţia întotdeauna se joacă, se decide şi se conturează la urne. Dreptul la vot, dreptul fundamental câştigat prin sacrificiul atâtor milioane de oameni, la scara umanităţii, este un drept fundamental, un drept sacru, un drept imuabil.

Şi vreau să mai spun un aspect. Că tot am văzut că acum vine acest referendum şi toţi sunt disperaţi, că ar fi nedemocratic, că ar fi o încălcare a unor drepturi şi libertăţi. Nimic mai fals! Asta ar însemna că însăşi Constituţia României reprezintă o înşiruire de încălcări de drepturi şi libertăţi. Ar însemna că Parlamentul este la fel, o instituţie care ar trebui desfiinţată.

Nu degeaba unii vorbesc despre costurile unui referendum popular. Toată lumea vorbeşte de nimic esenţial.

Aşadar, cred că ar fi foarte important să sesizăm un lucru. Democraţia se defineşte prin vot, se defineşte prin alegeri libere, se defineşte prin exerciţiul liber, legal şi democratic, şi nu prin boicot, nu prin impunere, nu prin pumn în gură şi nu prin stradă. Democraţia se face la vot, nu se face în stradă, nu se face pe Facebook, nu se face în altă parte.

Ca atare, cred că este esenţial pentru noi toţi să înţelegem importanţa votului. Să înţelegem nevoia noastră să ne exprimăm în acest cadru democratic.

Şi fac o invitaţie tuturor românilor, indiferent de punctul lor de vedere, indiferent de opinia exprimată. Să vină la referendumul de modificare a Constituţiei, în 6-7 octombrie 2018, şi să voteze în favoarea acestei clarificări a definiţiei familiei, drept uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, la capitolul căsătorie de la art. 48 din Constituţia României. Fiecare să spună la urne ceea ce gândeşte şi să avem un rezultat în consonanţă cu dorinţa poporului român şi cu valorile identitare de la care cu toţii ne revendicăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim şi noi.

Domnul Marius-Constantin Budăi, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi - "PSD a înlăturat bariera standardelor de cost din calea dezvoltării investiţiilor strategice".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Standardele de cost, în loc să reprezinte un reper prin care să se evite derapajele de subevaluare sau de supraevaluare, au ajuns veritabile frâne în implementarea investiţiilor finanţate din fonduri publice, naţionale sau europene. De aceea, PSD a luat decizia de a elimina bariera standardelor de cost din calea dezvoltării investiţiilor strategice.

Odată cu dispariţia acestor criterii se vor reduce termenele de implementare a proiectelor de infrastructură şi va creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene.

Care au fost principalele argumente pentru care s-a impus această decizie?

Standardele de cost impuneau limite de cheltuieli, stabilite procentual din valoarea investiţiei de bază, pentru servicii de proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică şi astfel se încălca Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul pieţei interne.

De asemenea, standardele de cost au fost elaborate pentru un număr limitat de tipuri de obiective de investiţii, proiecte care, în prezent, sunt depăşite ca urmare a apariţiei unui număr semnificativ de reglementări tehnice noi, de tehnologii moderne şi, nu în ultimul rând, a unor cerinţe suplimentare, în special în domeniul construcţiilor.

În acelaşi timp, modificarea sau actualizarea acestora nu se putea realiza cu frecvenţa impusă de dinamica economică şi socială. În cazul în care se păstrau aceste criterii, prin modul de aplicare se stabileau standarde de calitate reduse pentru proiectele din fonduri publice, urmare a impunerii determinate de limitele de preţ.

Concret, s-a decis, prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern, abrogarea actelor normative privind impunerea standardelor de cost, şi anume: HG nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice; HG nr. 1394/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice din domeniul infrastructurii de transport; art. V din O.U.G. nr. 6/2017.

Stimaţi colegi, vă rog să susţineţi adoptarea acestui proiect, în momentul în care ajunge în Parlament în comisiile de specialitate şi în plenul Camerei Deputaţilor, astfel încât să nu mai avem nicio piedică în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor strategice la nivel local.

Am început prin simplificarea Legii achiziţiilor publice, prin reducerea birocraţiei pentru parteneriatele publice-private, iar acum am eliminat şi ultimele obstacole în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Vă mulţumesc frumos.

Deputat al PSD, Botoşani, Marius-Constantin Budăi.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim.

Grupul parlamentar al USR, domnul Matei-Adrian Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi vorbi astăzi despre relaţia dintre România şi Republica Moldova.

Din păcate, veştile nu sunt bune. Ce am aflat astăzi din presă? Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, din Guvernul PSD-ALDE, finanţează nu doar portaluri care fac propagandă pro-oligarhică în Republica Moldova, ci finanţează direct din bani publici româneşti portaluri dubioase care preiau "sputnik.md.".

Mai mult decât atât, potrivit "Recorder", acest site care a primit o finanţare considerabilă de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, practic are un parteneriat semnat cu "sputnik.md." - agenţia de dezinformare şi propagandă a Kremlinului. Şi este absolut inimaginabil cum statul român poate să facă aşa ceva din bani publici.

Am discutat de multe ori, de la această tribună, despre spaţiul informaţional comun, România - Republica Moldova.

Am insistat, pe lângă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, ca această structură de implementare a spaţiului informaţional comun, care era Consiliul Consultativ Mass-Media România - Republica Moldova, o iniţiativă foarte bună a fostului Departament pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, să fie reluate. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Am insistat de foarte multe ori să aflu de ce ministerul finanţează portaluri gen "deschide.md" şi "timpul.md" care fac practic propagandă pro-oligarhică şi atacă în modul cel mai mizerabil forţele cu adevărat pro-europene şi antioligarhice de la Chişinău. Mă refer aici la Platforma DA şi la Partidul PAS, al Maiei Sandu. Nu am primit răspunsuri convingătoare.

Şi iată că acum aflăm de fapt că Guvernul PSD-ALDE finanţează nu doar această propagandă pro-oligarhică, ci direct propagandă rusească. Este inacceptabil să ajungem să vedem cum sunt finanţate site-uri dubioase, care sunt practic clone ce preiau conţinutul de la "sputnik.md".

"sputnik.md" este practic agenţia Rusiei, specializată în dezinformare, în manipulare, în propagare de fake news-uri şi manipulări în tot spaţiul ex-sovietic.

Este de o gravitate enormă faptul că aceste proiecte, care sunt finanţate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, sunt tratate la modul acesta, contabil, fără a se urmări calitatea proiectului jurnalistic, fără a se urmări efectele. Şi mai ales este foarte grav că se afectează credibilitatea României.

Cum poţi să mai spui că vrei spaţiu informaţional comun, prezenţă mediatică a României în Republica Moldova, în momentul în care televiziuni de calitate se închid, în momentul în care ziarele nu mai au bani pentru hârtie de ziar? Şi ce face România ca să sprijine aceste publicaţii? În loc să le sprijine, face ceva extrem de grav - preia propaganda Kremlinului şi o finanţează din bani publici.

Trag un semnal de alarmă, pentru că aşa ceva nu se mai poate. Nu mai putem să mergem în sensul acesta.

Eu am propus, foarte concret, un proiect care se numeşte "Fondul «Libertatea»" şi care are ca scop tocmai încurajarea presei independente din Republica Moldova, de România, printr-un fond care să fie un administrator de granturi şi să finanţeze ţintit acte de jurnalism corect, calitativ şi care să informeze corect populaţia din Republica Moldova.

Populaţia din Republica Moldova se confruntă cu acest fenomen...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să finalizaţi. Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da, imediat închei...

...cu acest fenomen de manipulare prin propaganda rusească, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin propaganda oligarhică locală.

Nu este acceptabil ca, în Anul Centenarului, România să finanţeze, din fonduri publice, o mizerabilă oficină de propagandă, cum este "sputnik", nu doar în Republica Moldova, ci şi în multe alte ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Petru-Sorin Marica, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte doamna Camelia Gavrilă.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Complexul Energetic Hunedoara - garanţia stabilităţii Sistemului electroenergetic naţional".

Stimaţi colegi,

Strategia energetică a României a fost pusă în dezbatere publică şi este o reflectare riguroasă a viziunii Programului de guvernare, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică generală a ţării.

Principiul esenţial în jurul căruia se structurează întreaga politică energetică a Guvernului României este acela de a furniza energie sigură, durabilă, competitivă şi la preţuri accesibile, către toţi cetăţenii, într-un cadru de securitate, solidaritate şi încredere. Aceasta echivalează cu o abordare politică raţională, orientată spre interesul naţional, o protecţie socială adecvată şi motivată, servicii publice de educaţie şi sănătate de calitate.

În prezent, tendinţa, la nivel global, în ceea ce priveşte producerea de energie, este să opteze pentru promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie cu emisii reduse de carbon, pentru energie electrică, încălzire şi răcire. Dar, deocamdată, în România, energia electrică produsă din cărbune, lignit şi huilă reprezintă încă cea mai importantă pondere la nivel naţional - de peste 27%.

Chiar şi în condiţiile în care producţia se reorientează treptat spre surse de energie alternative, în locul utilizării combustibililor fosili, estimările relevă că în anul 2030 ponderea energiei produse din cărbune, deşi va înregistra o diminuare sensibilă, se va plasa totuşi în jurul valorii de 20% din total.

Date fiind circumstanţele, devine evident că procesul de tranziţie şi reorientare se arată a fi unul de durată.

Producţia de lignit şi huilă în România depinde direct de cererea naţională de resurse energetice primare în sectorul de producere a energiei electrice şi de resursele, rezervele de care dispune România. Iar Guvernul României a decis că necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice şi termice, în perioada următoare, va fi asigurat din producţia minelor din bazinul minier Valea Jiului, completat cu necesarul din import, până la reconfigurarea capacităţilor termo-energetice nerentabile, de pe huilă, pe altă resursă energetică primară mai eficientă.

Cu scopul de a asigura stabilitatea Sistemului electroenergetic naţional şi siguranţa alimentării cu energie a populaţiei şi consumatorilor industriali, am adoptat, în Parlamentul României, actul normativ prin care Complexul Energetic Hunedoara va asigura servicii de sistem la o putere de 400 MW, până în anul 2020.

Suntem conştienţi că pentru România este îngrijorătoare perspectiva de excludere din piaţă a capacităţilor de producere bazate pe cărbune autohton. O astfel de abordare pe termen mediu şi lung ar putea crea mari probleme de adecvanţă a Sistemului energetic naţional şi, implicit, ar putea pune sub semnul întrebării securitatea energetică a ţării.

De aceea...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog... să finalizaţi, vă rog.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Imediat, domnule preşedinte.

De aceea, poate că o soluţie importantă ar putea fi o prelungire, cel puţin până în anul 2030, a perioadei de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente. S-ar crea astfel un interval de timp suplimentar absolut necesar pentru ca procesul de tranziţie economică şi socială către o energie curată, mai ales când este vorba despre regiuni monoindustriale, cum este cea din Valea Jiului, să fie suportabil.

Mulţumesc.

Deputat, Sorin Marica.

26 septembrie 2018.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da. Doamna profesor Camelia Gavrilă, PSD.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la priorităţi şi urgenţe în politicile destinate tinerilor, mai ales cu referire la incluziunea socială şi integrarea profesională.

Sigur că tinerii reprezintă o problemă complexă, o provocare, o resursă umană importantă, iar responsabilitatea socială vizavi de aceştia este extremă. Pentru că finalizarea studiilor, pregătirea pentru o profesie nu înseamnă automat şi integrarea în profesie, şi adaptarea, şi sensibilitatea multiculturală, dacă ne gândim că ne aflăm într-un spaţiu european în care circulaţia tinerilor este considerabilă, iar oportunităţile de angajare sunt în diferite zone ale Uniunii Europene.

Planul de investiţii pentru Europa, numit şi Planul Juncker, urmăreşte la nivel de politici europene foarte multe aspecte legate de tineret. Segmentul tinerilor este o zonă de preocupare şi, de aceea, câteva documente importante din zona politicilor europene se află în atenţia noastră - o strategie pentru tineret, construirea unei Europe mai puternice, rolul politicilor în domeniul tineretului, educaţiei şi culturii, acoperirea perioadei 2019-2027 cu măsuri şi strategii importante, pentru a le oferi un rol mai semnificativ tinerilor în politicile europene, măsuri care sunt legate de îmbunătăţirea predării limbilor străine, tocmai în sensul unei pregătiri adecvate şi accesului la informaţie, dar şi adaptabilitatea în medii culturale şi sociale diverse - deci foarte multe aspecte care presupun o reacţie şi o implicare şi din perspectiva României.

În Programul de guvernare pentru 2017-2020, al PSD-ALDE, se află un număr de 21 de măsuri. O parte au fost parcurse.

Apreciez lucruri importante legate de Legea internshipului, cu oportunităţile pentru pregătire şi angajare, pentru consilierea acestora în sensul muncii; de asemenea, finanţarea stagiilor de ucenicie, a stagiilor de pregătire pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Vreau să atrag atenţia însă asupra Programului "Start-Up Nation", care vizează nu doar tineretul, dar şi populaţia de vârstă matură, asupra faptului că a început bine, că în 2017 sumele alocate au acoperit un număr semnificativ de contracte de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Însă, pe de altă parte, pentru 2018 se aşteaptă o suplimentare care să facă posibilă etapa a doua a proiectului, care ar fi trebuit să se regăsească şi în schiţa de rectificare bugetară. Nu se regăseşte încă. O aşteptăm cu interes, pentru că, din perspectiva celor implicaţi în educaţie, în formarea tinerilor, considerăm că este o posibilitate de exersare a virtuţilor antreprenoriale şi a acestor oportunităţi.

Sunt importante şi măsurile legate de Programul guvernamental "Investeşte în tine". Există şi un model european în acest sens, legat de finanţarea studiilor, a achiziţiilor de cărţi, a participării la cursuri sau completare de studii, lucruri care se leagă şi de tineri, dar şi de populaţia adultă, mergând pe acest principiu de lifelong learning, dar şi cu efecte clare pentru tineri.

Şi, în sfârşit, vreau să atrag atenţia asupra faptului că aşteptăm de la Ministerul Tineretului şi Sportului promisa Lege a tineretului, un document legislativ important, pe care trebuie să îl dezbatem, care presupune o abordare multisectorială, transversală, pentru că politicile destinate tinerilor sunt complexe, trebuie corelate şi cu demersurile europene. Ele rezolvă probleme legate de ocuparea forţei de muncă, de probleme sociale în diversitatea lor - incluziune, echitate, acces la muncă, realizare profesională -, în acord cu potenţialul existent în fiecare fiinţă umană.

De aceea, semnalul meu este spre o armonizare a demersurilor realizate până acum şi a întârzierilor, în aşa fel încât politicile destinate tineretului să îşi găsească aplicabilitatea imediată.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim.

Domnul Pavel Popescu, PNL?

Domnul Corneliu Olar, Partidul Naţional Liberal?

Doamna Mirela Furtună, PSD?

Domnul Ştefan Muşoiu, PSD?

Domnul Nicu Niţă, PSD.

Domnul Nicu Niţă:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declaraţia mea politică de astăzi - "Sănătatea, o preocupare a Guvernului PSD-ALDE".

Guvernul a adoptat, în data de 13 septembrie 2018, achiziţionarea a peste 1.200 de ambulanţe pentru serviciile judeţene şi pentru SMURD - o ştire, aparent, ca oricare altele.

Şi, totuşi, dacă o privim cu atenţie, ea nu este doar o ştire. Este încă un semnal al politicii PSD în domeniul sănătăţii, un domeniu atât de sensibil, extrem de important şi, în acelaşi timp, de criticat de cei care nu ştiu să facă altceva, ci doar să critice. Este vorba despre o achiziţie a cărei valoare se apropie de 500 milioane de lei.

Ca o paranteză, - am încercat să fac o comparaţie - este o sumă apropiată de cea alocată Podului peste Dunăre la Brăila.

Chiar dacă unii cârcotaşi nu vor să recunoască, aceste 1.200 de ambulanţe din toate categoriile specifice acestui serviciu, vor influenţa în bine, cu siguranţă, capacitatea de intervenţie la urgenţele medicale în regiunea sud-est, inclusiv Brăila.

Şi încă un lucru de subliniat. Această finanţare se realizează în bună parte din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Regional, ceea ce dovedeşte încă o dată că Guvernul PSD-ALDE acţionează constant pentru atragerea acestor fonduri şi folosirea lor eficientă.

Sunt sumele pe care trebuie să le remarcăm, inclusiv de aici, de la tribuna Parlamentului, şi să le spunem, pentru că românii trebuie să ştie că Programul de guvernare merge înainte şi Alianţa PSD-ALDE este hotărâtă să îl ducă la îndeplinire, aşa cum a fost el votat în 2018.

Deputat Niţă Nicu, Circumscripţia nr. 9 Brăila.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Alexandru Rotaru, Grupul parlamentar al PSD?

Domnul Ionel Floroiu?

Domnul Ionel Floroiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "O nouă molimă a cuprins România!".

O nouă molimă a cuprins România! Se numeşte ura pentru Jandarmerie, şi de ea suferă cei ce vor ca în ţara noastră să nu mai existe nicio instituţie capabilă să mai apere statul şi cetăţenii.

Avem o justiţie plină de portocale şi protocoale, trăim într-o societate divizată de zurbagii mercenari, suntem un Parlament transformat de unii aleşi în scenă pentru scandal de tabloid.

Acum, iubitorii haosului şi fărădelegii vor să ne pierdem încrederea şi în Jandarmeria Română! Mai mult chiar, demonizează o armă care, timp de 170 de ani, a slujit cu credinţă poporul. Cei care, pe 10 august, au atacat sălbatic femeile şi bărbaţii în uniformă, scriu plângeri cu aceeaşi mână în care au avut arme mortale - sticle incendiare, bolovani şi bâte.

Din păcate, Parchetul General nu-i anchetează pe aceşti agresori periculoşi, ci pe cei ce şi-au respectat jurământul faţă de ţară şi au luptat împotriva anarhiei ce se dorea a fi instaurată în România.

Din păcate, şi de aici, din Parlament, răsună voci iresponsabile care cer pentru jandarmi condamnări de tip sovietic, fără judecată şi fără probe.

Doamnelor, aţi fost la concerte publice, eventual împreună cu copiii, şi aţi simţit că sunteţi în siguranţă? Să ştiţi că jandarmii erau acolo!

Domnilor, aţi fost pe stadioane sau în alte arene sportive şi nu v-a fost frică? Să ştiţi că tot jandarmii au avut grijă de asta!

Doamnelor şi domnilor,

V-aţi plimbat într-o seară frumoasă prin parc sau pe stradă fără să întoarceţi temători capul? O patrulă de jandarmi era acolo pentru liniştea plimbării dumneavoastră.

Doar în ciudata lună august 2018, Jandarmeria Română a executat aproape peste 40.000 de misiuni, de la patrulare noaptea şi ziua, la paza unor instituţii esenţiale ale statului.

Jandarmii stau de pază chiar şi la parchetele unde le sunt acum înregistrate dosare în care apar acuzaţii de fără cap şi fără coadă, în timp ce haştagii sunt liberi şi îl atacă pe stradă pe preşedintele Curţii Constituţionale.

De ce vor unii să dărâme şi acest stâlp al încrederii românilor? Simplu, pentru că a rămas una dintre instituţiile simbol care nu a fost virusată de protocoale secrete şi care nu răspunde altor ordine, decât cele venite din lege.

Suntem în Parlamentul României. Aici este izvorul noilor legi, însă trebuie să le respectăm şi pe cele existente deja, aşa cum fac femeile şi bărbaţii din Jandarmerie. Trebuie să-i admirăm şi să-i respectăm pentru asta, aşa cum îi respectă şi îi admiră milioane de români. La fel şi cei care i-au văzut la datorie în Afganistan, Congo, Haiti, Georgia, Ucraina sau Sudan, acolo unde au purtat cu onoare tricolorul pe uniformă.

Doamnelor şi domnilor care îi aplaudaţi pe cei care strigă să se desfiinţeze Jandarmeria, vă aduc aminte că tot ei strigă să se desfiinţeze şi Parlamentul. Asta vă doriţi? O ţară fără instituţii, fără ordine, fără legi? Nu cred, pentru că, pe de altă parte...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Ionel Floroiu:

...declaraţi că iubiţi democraţia. Dovediţi asta apărând Jandarmeria Română!

Vă mulţumesc.

Ionel Floroiu, deputat de Bacău.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Doamna Alina Teiş?

Domnul Vasile Cocoş?

Doamna Elvira Şarapatin?

Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu?

Domnul Viorel Stan?

Domnul Vasile Cîtea?

Domnul Vasile Axinte?

Doamna Alexandra Presură?

Doamna Cristina Burciu?

Doamna Claudia Gilia?

Domnul Costel Lupaşcu?

Domnul Mihăiţă Găină?

Domnul Laurenţiu Nistor?

Domnul Neculai Iftimie?

Domnul Angel Tîlvăr?

Doamna Aida-Cristina Căruceru?

Domnul Cornel Itu?

Domnul Mihai Weber?

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru?

Doamna Tamara-Dorina Ciofu?

Domnul Ioan Sorin Roman?

Domnul Silviu Nicu Macovei?

Doamna Oana-Silvia Vlăducă?

Doamna Georgeta-Carmen Holban?

Domnul Ciprian Şerban?

Domnul Buicu Florin?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa tuturor!

În calitate de deputat social-democrat de Mureş, aş vrea să salut înfiinţarea Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, în urma finalizării procedurilor juridice de comasare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Universitatea "Petru Maior" şi să salut Hotărârea de Guvern care consfinţeşte acest lucru.

Începând cu data de 20 septembrie 2018, denumirea oficială a U.M.F. din Târgu Mureş devine Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş.

Toate structurile academice şi administrative ale Universităţii "Petru Maior" devin parte integrantă ale U.M.F.S.T., administraţiile celor două universităţi care au fuzionat începând deja activităţile specifice de organizare a activităţii în noua formă de organizare.

În actuala structură, U.M.F.S.T. are peste 10.000 de studenţi în programele de studii de licenţă, master, doctorat, rezidenţiat şi alte forme de pregătire, 35 de programe de studii de licenţă, 33 de programe de masterat şi 7 domenii de doctorat.

Personalul U.M.F.S.T numără, astfel, de azi, 1.233 de angajaţi, din care 739 de cadre didactice şi 494 de persoane încadrate ca personal didactic auxiliar şi nedidactic.

Ca urmare a unor reacţii exprimate de reprezentanţii UDMR, rectorul U.M.F.S.T. a precizat că noua universitate îşi menţine integral atât statutul de universitate de medicină şi farmacie tradiţională, cât şi cel de universitate multiculturală.

U.M.F.S.T. îşi menţine integral atât statutul tradiţional, alături de celelalte cinci universităţi de medicină şi farmacie din România, cât şi cel de universitate multiculturală, aşa cum este definit el în Legea educaţiei naţionale.

Prin urmare, nu există niciun motiv de îngrijorare, nici pentru diminuarea rolului U.M.F.S.T. în învăţământul medical din România, şi nici pentru funcţionarea în bune condiţii a învăţământului în limba maghiară.

De altfel, cele două elemente au stat la baza întregului proces de negociere şi sunt prevăzute explicit în hotărârile celor două senate.

Principalele preocupări ale universităţii nou înfiinţate în perioada imediat următoare sunt legate de demararea în bune condiţii a anului universitar, rezolvarea problemelor administrative stringente, pentru a menţine funcţionalitatea noii structuri academice, armonizarea principalelor reglementări care guvernează funcţionarea universităţii.

Partidul Social Democrat sprijină necondiţionat autonomia universitară.

Punerea în practică a acestei hotărâri de fuziune are la bază hotărârile celor două senate, documente publice care conţin prevederi concrete, agreate de ambele universităţi.

În urma fuziunii, activitatea didactică se va desfăşura în cadrul aceloraşi programe de studii, în care studenţii au fost admişi şi în cadrul aceloraşi facultăţi.

Vreau să salut, de asemenea, organizarea...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

...cu ocazia zilei de 1 octombrie, a Zilei Naţiunilor, cu prilejul festivităţii de deschidere a anului universitar.

Cu această ocazie, vor fi arborate 47 de steaguri ale naţiunilor reprezentate la Târgu Mureş. Peste 700 de studenţi şi cadre didactice din 47 de ţări învaţă la Târgu Mureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Alina Teiş.

Daţi-mi voie, până vine doamna deputat să citească, să citesc lista celor care au depus în scris declaraţii.

Grupul PNL: Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Bogdan Huţucă, Viorica Cherecheş, Florin Stamatian, Dumitru Oprea, Mugur Cozmanciuc, Sorin-Ioan Bumb, Nicolae Neagu, Marius Bodea, George Şişcu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alina Teiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Ziua internaţională a persoanelor vârstnice"

Declaraţia mea de astăzi este despre oamenii fără de care nici măcar n-am exista, acei oameni înţelepţi, blânzi, buni, răbdători, echilibraţi, acei oameni cărora le datorăm ceea ce am ajuns, dar şi pe care trebuie să-i facem mândri de ceea ce vom ajunge.

Cuvintele mele de astăzi sunt îndreptate către persoanele trecute de prima tinereţe, către persoanele vârstnice, şi acest lucru pentru că, pe 1 octombrie, este ziua lor, este Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice.

Ziua a fost consacrată în anul 1991, de Organizaţia Naţiunilor Unite. Atunci, Adunarea Generală a ONU adopta Rezoluţia nr. 46/9, ale cărei principii consacră dreptul celei de-a treia generaţii la hrană, condiţii de locuit şi îngrijire medicală. În plus, s-a decis ca vârstnicii să aibă libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, să aibă dreptul de a se exprima şi de a participa în activităţi sociale după pensionare, precum şi accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei.

Din anul 1991, ziua vârstnicilor este sărbătorită în fiecare an. Şi aşa se cuvine să fie, pentru ca cetăţenii mai tineri să conştientizeze cât de importanţi sunt bătrânii şi cât de important este ca aceştia să trăiască în condiţii decente, să se implice în mod activ în viaţa economică, politică, socială şi culturală, să poată îmbătrâni frumos, să fie lipsiţi de griji sau de discriminare. Merită acest lucru, mai ales că şi-au dedicat o viaţă întreagă muncii, dar şi copiilor. Şi fără implicarea lor nu am mai fi evoluat, nu am mai fi avut de la cine învăţa şi nici exemple sau modele de urmat.

Vârstnicii reprezintă una din cele mai vulnerabile părţi ale societăţii. De aceea trebuie să avem grijă de ei, să-i ocrotim. Să punem la punct planuri prin care să-i ajutăm să aibă o viaţă mai uşoară.

În timpul guvernării, am adoptat măsuri prin care am venit în ajutorul vârstnicilor. Printre ele se numără: creşterea punctului de pensie cu 26%; creşterea pensiei minime cu 60%; eliminarea plăţii CASS pentru pensionari; scutirea de impozit a pensiilor sub 2.000 de lei. De asemenea, implementarea proiectelor noastre a dus la cea mai mare creştere a pensiei medii lunare, iar puterea de cumpărare pentru pensionari a crescut şi ea, cu peste 14%.

Sunt lucruri pe care fie le-am reuşit, fie vom reuşi să le ducem la capăt în perioada următoare. Lucruri pe care mă bucur că vi le pot împărtăşi acum şi dumneavoastră. Şi îmi doresc ca, în continuare, atenţia către acest segment de vârstă să fie una sporită. Şi, de asemenea, respectul pe care îl avem pentru ei să fie mai mare pe zi ce trece.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Stimaţi colegi,

Mai este cineva în sală care a depus declaraţie pentru a fi citită şi nu a citit?

Mulţumesc.

Daţi-mi voie să citesc şi pentru celelalte grupuri parlamentare, numele celor care au depus declaraţie scrisă.

Grupul parlamentar al PMP: Robert-Nicolae Turcescu, Cătălin Cristache, Eugen Tomac, Adrian Todoran;

Grupul parlamentar ALDE: Mihai Niţă, Florică Ică Calotă.

Vă mulţumesc frumos.

Închidem şedinţa de astăzi pentru declaraţii politice şi intervenţii.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"A ajuns sau nu România la «fundul sacului», domnule ministru Orlando Teodorovici?!"

Economistul şef al BNR, domnul Valentin Lazea, a transmis recent un avertisment grav Guvernului Dăncilă şi anume, faptul că România a ajuns la fundul sacului! Potrivit domnului Lazea, România are nevoie urgentă de creşterea competitivităţii bazată pe reforme structurale, precum dezvoltarea sistemului educaţional şi a sectorului de cercetare - dezvoltare.

Dar populismul fără acoperire al politicilor economice şi fiscale, aplicate de Guvernele PSD-ALDE au adus bugetul în pragul colapsului. Astfel, la această oră, Guvernul mai are nevoie de 13 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor până la sfârşitul acestui an, bani care nu pot fi acoperiţi sub nicio formă din colectări.

PNL a tras în mod constant semnale de alarmă că sunt probleme reale în visteria României, care sunt confirmate de câteva aspecte importante: datele furnizate de Eurostat plasează România din nou pe locul 1 în Uniunea Europeană ca nivel al ratei inflaţiei, ajunsă acum la 4,7%, iar împrumuturile externe pe care le face acest guvern au ajuns să ne coste cel mai scump. În plus, România a ajuns să aibă al doilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, după Cipru.

Acest lucru se explică prin faptul că politicile economice din ultima perioadă ale PSD-ALDE şi scandalurile politice şi de corupţie întreţinute permanent de PSDragnea au transformat ţara noastră într-un stat nesigur, astfel că Ministerul Finanţelor Publice a ajuns să se împrumute printr-o emisiune de obligaţiuni, cu maturitatea la 157 de luni, la un randament mediu de 5,23% pe an.

România a ajuns să supravieţuiască pe datorie, datoria externă acumulând debite de miliarde de euro, deoarece cheltuielile extravagante şi nesăbuite ale camarilei domnului Dragnea nu au în realitate sustenabilitate, iar drumul pe care a cotit-o România devine clar o fundătură periculoasă.

Din acest motiv, ca liberal, consider că România are nevoie urgentă de politici de dreapta, care să susţină, într-adevăr, economia şi mediul privat şi care să atragă investiţii consistente. România are nevoie stringentă de un guvern serios, extrem de bine pregătit şi capabil de a veni cu soluţii reale, pentru a putea preîntâmpina rapid un dezastru economic şi pentru a readuce ţara pe calea competitivităţii şi a dezvoltării durabile.

Bâlciul deşertăciunilor trebuie să ia sfârşit cât mai repede, stimaţi colegi ai arcului guvernamental! Altfel, aceste derapaje vor antama viitorul multor generaţii!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Măsuri guvernamentale şi parlamentare concrete, pentru creşterea siguranţei vieţii românilor şi crearea de noi locuri de muncă"

Guvernul PSD şi majoritatea parlamentară a adoptat în acest an o serie de proiecte legislative şi măsuri executive, în vederea creşterii procentului românilor integraţi în piaţa muncii, precum şi a reducerii şomajului.

Una dintre aceste decizii a fost votarea, de către Parlament, a Legii privind integrarea în muncă, în cadrul instituţiilor publice de la nivel local, a tinerilor dezavantajaţi, fapt care va permite, pentru prima dată în România, angajarea tinerilor dezavantajaţi în instituţiile statului. Principalul obiectiv al acestei legi este asigurarea integrării tinerilor dezavantajaţi pe piaţa muncii, prin crearea de oportunităţi de angajare, pe perioadă determinată, în instituţiile publice de la nivel local.

De asemenea, actul normativ permite consolidarea competenţelor şi abilităţilor profesionale ale acestor tineri, pentru adaptarea la cerinţele practice şi exigenţele locului de muncă, în vederea integrării în muncă.

Beneficiarii acestei legi vor acumula experienţă şi vechime în muncă, precum şi vechime în specialitate, iar efectele pe termen scurt şi mediu vor fi stimularea incluziunii sociale şi responsabilizarea comunităţilor locale, în vederea susţinerii integrării tinerilor cu probleme.

Legea prevede că angajarea tinerilor dezavantajaţi se face pe o perioadă de 24 de luni, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Un alt demers benefic al Guvernului este Programul "Start-Up Nation", acesta fiind o realizare importantă, conform datelor oficiale. Astfel, în acest an au fost semnate până acum un număr de 8.444 de contracte, iar 5.834 de beneficiari au încasat deja fondurile nerambursabile disponibile în urma prezentării planurilor investiţionale. Programul "Start-Up Nation" îşi confirmă scopul pentru care a fost iniţiat de Executivul PSD, respectiv acela de a sprijini întreprinzătorii români în demararea unor afaceri de succes, pe termen mediu şi lung.

O altă iniţiativă benefică dedicată românilor este Programul de creditare cu dobândă 0 "Investeşte în tine", adresat unui număr de aproximativ opt milioane de persoane, care vor primi bani pentru a investi în dezvoltare personală şi pentru a-şi susţine diverse cheltuieli de strictă necesitate. Beneficiarii vor fi încadraţi în două categorii de vârstă, respectiv tineri între 16 şi 26 de ani, şi persoane între 26 şi 55 de ani, care vor putea accesa acest program pentru a studia, a suporta diferite cheltuieli curente, a plăti şcoala sau grădiniţa copiilor, a cumpăra medicamente, a-şi achiziţiona o locuinţă sau în vederea recalificării şi reconversiei profesionale.

Tinerii cu vârsta între 16 şi 26 de ani vor putea primi un credit de 40.000 de lei, sumă suplimentată cu 20.000 de lei, dacă sunt salariaţi sau se vor angaja pe perioada de implementare a proiectului, iar cei din a doua categorie de vârstă, 26-55 de ani, vor beneficia de 35.000 lei, tot cu 20.000 în plus, dacă sunt angajaţi sau se vor angaja. Extrem de important este faptul că dobânda acestui credit este 0 pentru toţi beneficiarii, dobânzile şi comisioanele bancare urmând a fi suportate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, pe întreaga perioadă de zece ani, cu condiţia ca ratele creditului să fie plătite la scadenţă.

Nu în ultimul rând, Guvernul a aprobat Proiectul de Hotărâre care stabileşte Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025 SNLMV, şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025, măsuri prevăzute în Programul de guvernare 2017-2020, la Capitolul "Politici publice în domeniul Muncii şi Justiţiei Sociale". Prin stimularea şi valorificarea potenţialului generator de locuri de muncă verzi al sectoarelor economice competitive, Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025, un document strategic iniţiat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, urmăreşte o ocupare durabilă şi atingerea unei rate de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani de 70%, ţinta naţională stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Fiind un proces deosebit de complex, tranziţia spre o economie verde presupune o serie de activităţi din sectoare economice diverse, care au ca numitor comun raportarea directă sau indirectă la mediu. În consecinţă, Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei cuprinde trei obiective specifice:

• stimularea antreprenoriatului şi creării de locuri de muncă verzi, cu accent pe sectoarele de competitivitate crescută identificate în Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020 şi în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020;
• dezvoltarea competenţelor forţei de muncă, în vederea asigurării unei ocupări de calitate în sectoarele competitive, generatoare de locuri de muncă verzi;
• consolidarea cooperării cu actorii relevanţi şi dialogului cu partenerii sociali din sectoarele cu potenţial, pentru crearea de locuri de muncă verzi.

Finanţarea măsurilor prevăzute în planul de acţiuni revine fiecărei instituţii sau autorităţi publice responsabile cu implementarea strategiei, prin absorbţie de fonduri europene nerambursabile şi prin cofinanţarea publică a proiectelor, investiţiile private având, de asemenea, un rol vital.

Partidul Social Democrat îşi respectă aşa cum se cuvine prevederile Programului de guvernare cu care am câştigat încrederea românilor, adoptând în acest sens numeroase programe, proiecte şi politici publice destinate creşterii nivelului de trai al populaţiei. După creşterile salariale adoptate prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în urma cărora salariile profesorilor şi medicilor au crescut exponenţial, Guvernul va pregăti în perioada următoare noi măsuri destinate în special stopării exodului forţei de muncă specializate şi menţinerii tinerilor noştri, bine pregătiţi, în ţară.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"USR strânge semnături într-un mod «penal», pentru demersul «fără penali»"

Poate o să uimească titlul declaraţiei mele politice de astăzi, dar el este identic cu retorica şi demagogia practicată de reprezentanţii USR atunci când vorbesc despre PSD.

Să recapitulăm faptele! Atenţie, fapte, nu declaraţii, nu vorbe, nu procese de intenţie, aşa cum face USR când vorbeşte de PSD, ci fapte, reale, cu dovezi în spate.

În urmă cu aproximativ 10 zile, în presă apare o informaţie ce i-a uimit doar pe unii naivi care credeau că tot ce zboară se mănâncă şi că USR ar fi mai bun decât celelalte partide: mai precis, a apărut informaţia că USR a falsificat semnături în campania sa cu care se laudă nevoie mare. Nu una sau două semnături, ci mii, potenţial zeci de mii de semnături. Dovezile: stenograme şi discuţii din partid în care unii membri USR reclamă că cel puţin în judeţul Ilfov s-au falsificat foarte multe semnături. Mai mult, apar şi capturi foto cu listele de semnături care sunt reclamate, despre care s-a spus că promoteri plătiţi de USR le-ar fi copiat, în fals, din baze de date obţinute în moduri doar de ei ştiute. Nimeni nu neagă această ştire, nici cei de la conducerea USR, nici persoanele din stenograme.

Ce face USR în tot acest timp? Se laudă că a strâns un milion de semnături pentru campania lor şi fac presiuni politice, acuzaţii şi plângeri penale împotriva primarilor de localităţi care respectă legea şi invalidează semnăturile care nu pot fi validate. Chipurile, zice USR, ar fi o conspiraţie împotriva lor, împotriva partidului şi a campaniei lor. În realitate, primarii nu fac altceva decât ce scrie în lege, anulând semnăturile ilegale. Dar primarii mai reuşesc ceva: reuşesc să demonteze, la scară naţională, legitimitatea USR, pentru că devine clar că nu este vorba de rea voinţă în validarea de semnături, ci a fost vorba de rea voinţă în colectarea lor. Mai pe româneşte, USR a furat semnături. Sau, ca să parafrazez un mesaj politic al USR: USR a strâns semnături de la morţi.

Este culmea ipocriziei în politica românească din toată istoria noastră contemporană: partidul care stă mereu cu penalii "în gură" comite falsuri şi ilegalităţi flagrante, recunoscute tacit de către conducerea USR. Mai grav, pe Internet şi reţelele sociale apar mesaje de susţinere a falsurilor şi ilegalităţilor USR, pe ideea că dacă orice alt partid comite un fals e ceva deosebit de grav, dar dacă USR face acelaşi lucru, atunci importantă este cauza pentru care s-a comis falsul, nu actul ilegal în sine.

Sunt de părere că organele competente trebuie să se sesizeze în acest caz şi trebuie să investigheze aceste acuzaţii. Există suficiente materiale de presă pentru această sesizare din oficiu, dacă se doreşte în mod real aflarea adevărului.

Un lucru este cert: USR ar trebui să tacă din gură pe marginea campaniei sale, pentru că este şi penal şi penibil. Apoi, USR este dator să se comporte aşa cum zice că vrea să se comporte celelalte partide: trebuie să retragă toate semnăturile depuse la Parlament, trebuie să demareze o anchetă internă pentru a vedea în câte alte locuri din România s-au mai petrecut asemenea ilegalităţi şi să anuleze ei toate semnăturile care sunt sub semnul întrebării, iar persoanele care se fac vinovate de fapte ce încalcă legea trebuie deferite justiţiei. USR se laudă că este un partid responsabil, aceasta este ocazia de a dovedi dacă sunt ceea ce proclamă sau dacă sunt doar nişte demagogi şi ipocriţi excepţionali. În orice caz, muşamalizarea scandalului şi strategia batistei pe ţambal este ultima opţiune la care ar trebui să apeleze.

O concluzie finală: modificarea Constituţiei nu se poate face niciodată având la bază falsuri grosolane şi ilegalităţi flagrante, indiferent de temă şi indiferent de partidul care doreşte asta!

Domnul Cătălin Cristache:

"Autostrada Estului, Galaţi-Brăila-Buzău-Ploieşti, un proiect de infrastructură vital pentru România"

Partea de sud-est a României a fost, timp de aproape 30 de ani, văduvită de proiecte de infrastructură importante. Efectele sunt aproape catastrofale pentru zona Galaţi - Brăila: investiţii puţine, dezindustrializare, nivelul sărăciei este în creştere, şomaj galopant, depopulare masivă prin emigraţie. Deşi, cândva, aici erau concentrate elemente cheie ale industriei româneşti, zona de sud-est a României se transformă, tot mai mult, într-un pol al sărăciei şi al deznădejdii pentru oamenii care locuiesc aici.

Soluţia de ieşire din această situaţie este aceeaşi care se aplică şi în restul României, dezvoltarea infrastructurii. De aceea, ca deputat ales în judeţul Galaţi, în urma discuţiilor cu cetăţenii pe care îi reprezint în Parlament şi a consultărilor cu specialiştii în infrastructură, am iniţiat un proiect legislativ referitor la construcţia autostrăzii Ploieşti - Buzău - Brăila - Galaţi. Vorbim despre un proiect de infrastructură care ar urma să desearvească potenţial peste două milioane de români care trăiesc în cele patru judeţe şi care ar avea potenţialul de a revitaliza întreaga zonă din punct de vedere economic, legând-o de Capitală, dar şi de sistemul naţional de autostrăzi.

Efectele realizării acestui proiect de infrastructură ar fi colosale atât în plan economico-social, cât şi din perspectivă strategică, în garantarea securităţii naţionale. Estimarea este că ar putea genera peste 50.000 de locuri de muncă, o creştere a PIB-ului zonei cu aproape 20% în primii 5 ani de funcţionare a autostrăzii, un avans considerabil al nivelului de trai al populaţiei şi posibile investiţii industriale de câteva sute de milioane de euro. Mai mult, având în vedere potenţialul navigabil al Dunării, am avea în sfârşit o infrastructură capabilă să lege fluviul care străbate România de sistemul de autostrăzi, oferind perspective uriaşe privind comerţul.

În plus, ar fi o posibilă cale de legătură extrem de importantă şi cu Republica Moldova, o autostradă până la graniţă fiind un semnal important în planul politicii externe, mai ales în anul Centenarului.

Autostrada Galaţi - Brăila - Buzău - Ploieşti este un proiect absolut necesar şi recunoscut ca atare şi la nivel guvernamental. De altfel, Guvernul României a aprobat MasterPlanul General de Transport al României care prevede construirea de drumuri expres, care să conecteze oraşele Galaţi, Brăila, Buzău şi Ploieşti, urmând a fi implementat în orizontul de timp 2030. Acesta nu face altceva decât să modifice în totalitate un alt obiectiv stabilit într-un document strategic anterior, Strategia de dezvoltare a reţelei de drumuri şi autostrăzi din România, care prevedea construirea unei autostrăzi între aceste oraşe, urmând a fi implementată în orizontul de timp 2018.

Autostrada ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, având ca termen de finalizare patru ani de la aprobarea proiectului în Parlament.

Pe această cale, fac un apel la toţi colegii parlamentari, indiferent de culoarea politică, să susţină acest proiect legislativ, absolut vital pentru zona de sud-est a României, dând astfel o şansă uriaşă judeţelor Galaţi, Brăila şi Buzău.

Dacă reuşim să trecem proiectul prin comisii anul acesta şi apoi prin plen, el poate fi prins la finanţare începând cu 2019 şi realizat în următorii patru ani.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

" Ziua mondială a farmacistului"

Începând cu anul 2000, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Farmaceuticelor, la data de 25 septembrie, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua internaţională a farmacistului.

Obiectivul principal al celebrării acestei zile este conştientizarea utilizării adecvate a medicamentelor, conştientizarea măsurilor preventive împotriva bolilor şi dezvoltarea generală a sistemului de sănătate.

Farmacistul este unul dintre cei trei piloni principali ai sistemului sanitar, alături de medic şi de asistentul medical.

Rolul farmacistului este deosebit de important în ceea ce priveşte consilierea pacientului în afecţiuni uşoare care nu necesită consult medical, cu privire la modul de administrare a medicaţiei recomandată de medic, de avertizare asupra reacţiilor adverse care pot apărea, dar şi de îndrumare către o unitate sanitară, atunci când gravitatea situaţiei o impune.

Totodată, consider că farmacistul, în special în ţara noastră, trebuie să se implice din ce în ce mai mult în educarea populaţiei cu privire la riscurile pe care le presupune automedicaţia, dar şi asupra modului în care trebuie adaptat tratamentul prescris de medic. În acest sens, farmacistul trebuie să explice foarte clar şi într-un limbaj cât mai accesibil pacientului că un anumit tratament propus de un medic specialist este destinat numai acestuia şi doar în situaţia respectivă şi nu trebuie administrat în alte condiţii, chiar dacă simptomele pot fi asemănătoare, întrucât pot avea efect nociv asupra altei persoane.

Studiile făcute la nivel european arată că unul din 7 părinţi îşi tratează singur copilul, iar o femeie din 4 îşi alege singură tratamentul, după ce a căutat pe Internet interpretarea analizelor sau a simptomelor. În România, mai mult de jumătate din populaţie a luat măcar o dată antibiotic fără a avea recomandare medicală.

Pericolele automedicaţiei sunt foarte mari, mai ales în cazul bolnavilor care suferă de afecţiuni cronice. În acest sens, pot să apară o serie de efecte adverse dacă se realizează o diagnosticarea greşită, dacă se face abuz de antibiotice sau dacă se utilizează doze inexacte şi se amestecă medicamentele. De aceea, în opinia mea se impune desfăşurarea unei campanii la nivel naţional în mediul rural şi urban pentru atenţionarea populaţiei cu privire la pericolul automedicaţiei.

În calitate de medic pediatru, consider că obiectivul principal al unei astfel de acţiuni trebuie să fie creşterea nivelului de conştientizare a riscului automedicaţiei pentru părinţii care iau această decizie în numele copiilor lor şi educarea acestora cu privire la necesitatea consultării unui medic înainte de a administra minorului medicamente.

Domnul Constantin Codreanu:

"Reducerea numărului de parlamentari, de la 465 la 300, respectă voinţa suverană a poporului român"

Acum două zile, Senatul a adoptat tacit Proiectul de Lege nr. 462/2018 pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Proiectul adoptat de Senat prevede reducerea numărului de parlamentari de la 465, câţi sunt în prezent, la 300, ceea ce ar însemna 200 de deputaţi şi 100 de senatori. Acum este rândul Camerei Deputaţilor să se pronunţe.

Aşa cum bine cunoaşteţi, Proiectul de Lege nr. 462/2018 se bazează pe rezultatele referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, confirmate de Curtea Constituţională a României prin Hotărârea nr. 37/2009.

La referendumul naţional din 2009 au participat 9.320.240 de persoane, dintr-un total de 18.293.277, ceea ce a reprezentat 50,94% din numărul alegătorilor înscrişi pe liste; 7.765.537 de români sau 83,31% din totalul participanţilor la referendumul naţional au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?".

În calitatea mea de parlamentar originar din Republica Moldova şi ales de românii din afara graniţelor, ţin să subliniez faptul că Proiectul de Lege nr. 462/2018 prevede alegerea a 2 senatori şi 5 deputaţi în circumscripţia electorală specială nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara graniţelor ţării.

De asemenea, Proiectul prevede că norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 101.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 203.000 de locuitori.

Evident, atunci când Proiectul de Lege se referă la 300 de parlamentari, se are în vedere numărul maxim aprobat de români la referendumul naţional din 22 noiembrie 2009. Camera Deputaţilor însă are libertatea să reducă acest număr la o cotă rezonabilă, modificând sau ajustând cifrele prevăzute în proiect pentru cele 43 de circumscripţii electorale, în conformitate cu numărul de locuitori din raza fiecăreia dintre aceste circumscripţii. Deci de noi depinde dacă numărul de parlamentari va rămâne la 300 sau va fi încă micşorat, în sensul voit de români.

În această situaţie, propun să ne mobilizăm exemplar pentru examinarea în procedură accelerată şi pentru adoptarea Proiectului de Lege nr. 462/2018, astfel încât să transmitem societăţii româneşti un semnal clar că următorul Legislativ al României nu doar că va avea maximum 300 de parlamentari, ci va fi unul perfect funcţional, eficient şi, ceea ce este deosebit de important, incomparabil mai puţin costisitor decât actualul Legislativ.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, vom alinia România la realităţile din statele Uniunii Europene, acolo unde Parlamentele sunt mai mici numeric şi unde cotele de reprezentare parlamentară sunt cu mult mai mari decât în ţara noastră.

În încheiere, întrucât subiectul ţine de interesul nostru naţional formulat de peste 83% din români la referendumul din 22 noiembrie 2009, aş dori să exprim convingerea că vom fi capabili să depăşim orice divergenţe ideologice, sau doctrinare, sau orice diferenţă de partid, pentru a transpune în lege voinţa clară a românilor privind reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300.

Domnul Corneliu Olar:

"Nu vom trăi la nesfârşit doar din importuri şi împrumuturi!"

Nu cred că s-ar fi supărat nimeni dacă Guvernele domnului Dragnea ar fi adus vreo umbră de prosperitate în viaţa românilor. Am fi fost cu toţii fericiţi dacă în România, în plină creştere economică, s-ar fi construit autostrăzi, şcoli şi spitale, dacă am fi exportat mai mult decât importăm, dacă tinerii nu ar mai fi plecat cu miile din ţară, dacă pensionarii ar fi avut o pensie reală decentă, iar angajaţii nu ar fi fost păcăliţi cu salarii mai mari doar pe hârtie. Din păcate, foarte mulţi dintre noi am ştiut, încă din toamna anului 2016, că promisiunile făcute de preşedintele PSD, singurul care cunoştea Programul de guvernare, nu reprezintă decât o mare înşelătorie, menită să fraudeze încrederea oamenilor şi să le obţină votul, pentru a utiliza puterea politică numai în interesul său personal.

Niciunul dintre cele 3 Guverne impuse până acum nu au ştiut să gestioneze una dintre cele mai bune situaţii economice, ci parcă s-au luptat să tragă frâna de mână economiei, prin măsuri care mai de care mai absurde. În vreme ce majoritatea statelor din Uniunea Europeană construiesc drumuri şi modernizează infrastructura de bază - şcoli, spitale, reţele de utilităţi - în România nu se construieşte nimic. În vreme ce partenerii noştri din UE îşi susţin, prin politici concrete, fermierii şi producătorii interni, ca să exporte produsele şi să obţină preţuri mai mari, România a ajuns să importe tot mai mult şi tot mai scump. Dacă am importa tehnologie sau utilaje moderne, chiar ar fi bine, însă noi am ajuns să importăm conserve de legume şi cocă congelată, din care se face pâine. După criza teribilă a pestei porcine, vom ajunge să facem sarmalele şi cârnaţii de Crăciun numai din carne de porc importată. În fiecare lună, balanţa comerţului ţării noastre se degradează, astfel încât, cu banii cheltuiţi de români se susţin fermieri străini şi locuri de muncă în străinătate, în vreme ce fermierii noştri abandonează unul câte unul activităţile agricole.

De asemenea, în plină creştere economică, ne împrumutăm tot mai mult şi am ajuns să acoperim în tot mai mare măsură plata pensiilor şi salariilor din banii pe care-i împrumută Guvernul. Numai anul acesta vom plăti peste 12 miliarde de lei pentru dobânzi. Nici nu are rost să mai spun câte tractoare, câte utilaje sau câţi kilometri de irigaţii s-ar fi făcut din aceşti bani. Marea mea grijă este aceea că nu o să putem trăi la nesfârşit din importuri şi pe datorie şi că nu ne putem aştepta la nimic bun de la niciun guvern impus de domnul Dragnea.

Doamna Cristina Burciu:

"Pensiile clujenilor care au muncit în grupele speciale de muncă, majorate de la 1 octombrie"

În calitate de for decizional şi cu aportul Grupului parlamentar al PSD, Camera Deputaţilor a votat o modificare extrem de importantă a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea alin. (3), al art. 169¹ din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, promulgată recent, elimină discriminările existente până acum între românii care au muncit în grupele speciale de muncă, care s-au pensionat înainte şi după anul 2011.

Legea nr. 221/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României - Partea I în data de 30 iulie a.c., iar drepturile de pensie recalculate vor fi primite peste câteva zile, începând cu data de 1 octombrie 2018. De recalculare vor beneficia şi un număr mare de clujeni, inclusiv din zona Turda-Câmpia Turzii, care au fost cuprinşi în grupele speciale de muncă, dar, din cauza unor necorelări legislative, au fost privaţi de primirea drepturilor care li se cuveneau.

Potrivit Legii nr. 221/2018, "pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale - aviaţia civilă, siderurgie, subteran, risc radiologic, unităţi de transport maritim şi fluvial, foraj sonde de ţiţei şi gaze etc. - prevăzute în Anexele nr. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 263/2010, reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani şi raportarea pentru calculul pensiei la un stagiu de cotizare de 25 de ani". De asemenea, modificarea legislativă stipulează reducerea stagiului complet de cotizare de la 30 la 25 de ani pentru personalul artistic care a realizat cel puţin 20 de ani în locurile de muncă respective - Anexa nr. 4.

De asemenea, legea prevede că "pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169¹ beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflată în plată sau, după caz, cuvenită la data de 31 decembrie 2015".

Astfel, toate pensiile recalculate vor beneficia de stagiile de cotizare stabilite la data înscrierii/recalculării pensiei sau hotărârilor judecătoreşti. Prin noul act normativ, Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD îşi reafirmă susţinerea faţă de pensionarii ţării, care merită să fie respectaţi şi să se bucure de demnitate şi o recompensă decentă, după o viaţă de muncă deloc uşoară!

Domnul Dumitru Oprea:

"Noul Program de guvernare PSD-ALDE: «Vă urâm, dragi români!»"

Discursul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, la finalul Comitetului Executiv, când i s-a cerut, în premieră, "capul", a dat direcţia de acţiune pentru coaliţia PSD-ALDE pentru acest final de an: "Eu urăsc şi altul care să urască atât de tare nu veţi mai găsi!".

Nu despre metafore este vorba, ci despre ura sinceră, nemascată, a lui Liviu Dragnea, faţă de justiţie şi faţă de statul de drept. De la înălţimea funcţiilor sale, formale şi informale, preşedintele PSD a atacat în mod direct atât Ministerul Public, cât şi pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În ziua CEx-ului, procurorii militari i-au pus oficial sub acuzare pe şefii Jandarmeriei şi un secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne pentru represiunea populaţiei nevinovate în seara zilei de 10 august. Şirul de nelegiuiri din comunicatul Parchetului General este unul foarte mare. Ancheta, în ciuda tuturor opreliştilor puse de Guvern, prin secretizarea documentelor ş.a., ar putea ajunge până la căpeteniile politice care şi-au permis să ia Jandarmeria pe persoană fizică şi să ordone acţiuni în forţă împotriva unor opozanţi politici paşnici.

Preşedintele PSD se mai arată incomodat şi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Tarcea, care s-ar face vinovată de încălcarea legii, pentru că nu i-a dat completul de judecători potrivit, care să-l achite în Dosarul "Bombonica". Din 8 octombrie, imediat după Referendum, domnul Liviu Dragnea are din nou de urcat scările Înaltei Curţi, în vreme ce alte dosare grele, care privesc deturnarea unor sume uriaşe de fonduri din bani europeni, îi strică somnul.

Peste toate, cu puţine excepţii, liderii PSD au ales în majoritate să îşi cauţioneze liderul care aşteaptă înfrigurat o a doua condamnare definitivă. Explicaţia a dat-o tot domnul Dragnea - nimeni în afară de el nu ar fi atât de "curajos" încât să promită la televizor, la oră de maximă audienţă, distrugerea statului de drept, masacrarea legilor de funcţionare a serviciilor care asigură siguranţa naţională, pedepsirea tuturor procurorilor şi judecătorilor care au dat sentinţe împotriva politicienilor corupţi, demiterea procurorului-şef şi, regina reginelor, Ordonanţa de urgenţă privind amnistia şi graţierea.

Urmează alte săptămâni şi luni de luptă, "pe viaţă şi pe moarte", pe care o vor duce PSD şi ALDE pentru destructurarea totală a oricărei instituţii care ar mai putea pune stavilă autocraţiei originale de Teleorman, pe care Liviu Dragnea urmăreşte să o instaureze. Cu preţul distrugerii României şi scoaterii ei din Uniunea Europeană, s-a văzut că sunt destui politicieni din PSD şi ALDE dispuşi să meargă pe mâna unui piroman, în speranţa că vor prinde şi ei nişte firimituri.

Domnul Eugen Tomac:

"PSD-ul lui Dragnea şi Dăncilă pregăteşte o nouă lovitură pentru românii din diaspora"

După alegerile prezidenţiale din 2014, atunci când milioane de români din diaspora au fost împiedicate să îşi exercite dreptul constituţional la vot, PSD a promis solemn că la viitoarele alegeri toţi românii de peste hotare vor vota inclusiv prin corespondenţă. Comisia parlamentară, înfiinţată special în 2015, pentru elaborarea legislaţiei electorale nu a operat însă vreo modificare care să înlesnească în mod real accesul la vot al cetăţenilor români de peste hotare.

Avem în afara graniţelor ţării peste 4,5 milioane de români. Toţi au dreptul la vot. Prin urmare, am depus, în martie 2018, o iniţiativă legislativă prin care propunem introducerea votului prin corespondenţă şi în cadrul alegerilor prezidenţiale. Am folosit pentru elaboararea propunerii legislative modelul îmbunătăţit utilizat deja în cadrul alegerilor parlamentare din 2016. Iar această formă de vot trebuie extinsă inclusiv pentru alegerea preşedintelui României.

Solicitat să îşi expună punctul de vedere pe acest proiect de lege, Guvernul Dăncilă a transmis, aşa cum ne aşteptam, că nu îl susţine. A invocat motive financiare, o abordare neserioasă. Chestiunea legată de costuri nu stă în picioare. Democraţia costă oriunde în lume. Iar Parlamentul are datoria de a opera toate modificările legislative, astfel încât toţi cetăţenii români, oriunde s-ar afla, să poată vota.

Dar se pare că PSD nu înţelege acest lucru. Drept dovadă, ieri, Comisia pentru administraţie publică din Senat a dat raport de respingere iniţiativei legislative a PMP care prevedea introducerea votului prin corespondenţă la alegerile pentru funcţia de preşedinte al României.

PSD a făcut din nou scut împotriva democraţiei. Este clar că PSD nu a învăţat nimic în 2014. Atunci, cu bună ştiinţă, a îngrădit dreptul la vot al românilor din diaspora, prin neînfiinţarea de secţii de vot suplimentare în ţări precum Italia, Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie, acolo unde cozile se întindeau pe sute de metri în faţa misiunilor diplomatice.

Legea mai poate fi modificată doar până la sfârşitul acestui an. Direcţia este clară, PSD le pregăteşte românilor din diaspora o nouă lovitură. Dreptul la vot la următoarele alegeri prezidenţiale va fi îngrădit. Mesajul este limpede încă de astăzi.

Anunţ pe această cale că Partidul Mişcarea Populară va iniţia procedura pentru declanşarea a unui referendum, spre a introduce votul electronic. Consider că statul este suficient de matur şi pregătit pentru a-l implementa la toate tipurile de alegeri.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Infrastructură de Centenar!"

Cam aceasta este infrastructura de Centenar în România - 777 km de autostrăzi, 30.000 de km. de drumuri pietruite sau de pământ, adică o treime din total - iar Guvernul PSD-ALDE, prin reprezentanţii săi, nu face nimic, sau, mai bine zis, face: pierde bani europeni.

În urmă cu câteva zile, comisarul european pe fonduri europene, doamna Corina Creţu, a făcut apel la autorităţile române. Oare a câta oară în ultimii doi ani? Trebuie să faceţi un efort pentru a trimite Comisiei Europene mari proiecte de infrastructură pentru transport, pentru a se putea aloca fonduri comunitare acestui domeniu. Nu este normal ca, într-o ţară în care infrastructura este la pământ, să ne permitem să pierdem bani, mulţi bani! În perioada 2007-2013, România a reuşit o rată de absorbţie de 20%, două miliarde s-au pierdut pe transport, o ţară fără autostrăzi, o ţară fără şcoli şi spitale, un Centenar trist, fără prea multe realizări. Şi parcă nu era destul. Guvernul României vrea să pună taxe pe autostrăzile încă neconstruite. Să râdem sau să plângem? Aceasta este întrebarea.

Da, nu este o farsă, ci aceasta este propunerea Guvernului. Doreşte să renunţe la rovinietă şi să introducă taxe pentru autostrăzile din România, după modelul ţărilor europene "pentru a întreţine infrastructura rutieră." Care autostrăzi, stimaţi guvernanţi? Cele pline de gropi, mizerie şi fără parapeţi?

Nu cred că este momentul pentru această taxă, pentru că nu veţi rezolva nimic. Oamenii vor prefera să meargă pe drumurile naţionale, evitând astfel "multele autostrăzi."

Pentru viitoarea autostradă Ploieşti - Comarnic - Braşov deja s-a stabilit taxele pentru şoferi, care sunt cele mai mari din Europa de Sud şi de Est. Este un proiect care bate pasul pe loc. Nu avem autostrăzi, dar calculăm taxe. Aceasta chiar nu este o glumă. Taxele de care vă aminteam sunt publicate deja în Monitorul Oficial. Probabil sacul cu bani s-a golit din cauza promisiunilor electorale - salarii majoarate, pensii mărite. Halal viziune, domnilor guvernanţi!

Domnul Mirela Furtună:

"Noua Lege a adopţiei, o şansă la viaţă pentru mii de copii!"

Guvernul României a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei. Prin acest act normativ, legislaţia în domeniu este adaptată la realităţile zilelor noastre şi anume, simplifică procedura adopţiei şi acordă ajutoare financiare familiilor care adoptă copii.

Această lege reprezintă un mare pas înainte pentru vieţile a mii de copii care vor avea o familie, pentru că vor putea fi integraţi în societate. Cu alte cuvinte, vor avea o şansă la o viaţă decentă. Am depăşit de mult nivelul intenţiilor. Acum, noi, PSD, vă prezentăm fapte!

Noua Lege a adopţiilor aduce schimbări majore:

• Asigură celeritatea în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil;
• Face mai flexibilă procedura de evaluare a celor care adoptă, dar şi etapa monitorizare post-adopţie;
• Reduce birocraţia şi simplifică proceduri.

O serie de alte modificări facilitează adopţiile:

• A fost simplificată procedura de adopţie; a fost eliminată obligativitatea de identificare a rudelor de până gradul al IV-lea, atunci când planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia;
• A fost extinsă perioada de valabilitate a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte de la 2 ani la 5 ani, pentru a veni în sprijinul persoanelor şi familiilor care doresc să adopte un copil;
• A fost flexibilizată derularea procedurii de adopţie internaţională a copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani, pentru a creşte şansele acestor copii de a avea o familie. Foarte important - această flexibilitate mai mare se aplică inclusiv în cazul grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani.

Concomitent, au fost introduse noi stimulente financiare, în vederea susţinerii familiilor care adoptă:

• Pentru fiecare copil adoptat care are între 3 şi 6 ani, ori este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu, ori face parte dintr-un grup de 2 fraţi adoptabili împreună, se acordă o indemnizaţie lunară de 600 lei; aceasta este raportată la Indicatorul Social de Referinţă şi este stabilită în cuantum de 1,2 din acest indicator; deci, în timp, pe măsură ce va creşte valoarea Indicatorul Social de Referinţă, se va majora şi indemnizaţia de care beneficiază aceşti copii;
• pentru fiecare copil adoptat care a împlinit 7 ani ori este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat cu HIV sau bolnav SIDA, ori face parte dintr-un grup de cel puţin 3 fraţi adoptabili împreună, se acordă o indemnizaţie lunară majorată cu 50%, adică de 900 lei.

Aceste indemnizaţii se plătesc până când copiii dobândesc capacitatea deplină de exerciţiu, adică până la vârsta de 18 ani. Dacă copiii îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, indemnizaţiile se achită până când aceştia împlinesc 26 ani.

În paralel, cei care adoptă unul sau mai mulţi copii vor primi, pentru fiecare copil adoptat, o sumă fixă, 1.500 de lei pe an. Această sumă se va acorda pe durata etapei de monitorizare post-adopţie şi va fi actualizată periodic, în funcţie de rata inflaţiei.

O altă măsură financiară importantă este acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare ale celor care adoptă un copil din alt judeţ. Se acordă o sumă de 200 de lei pe zi/persoană, pentru cel mult 10 zile. Astfel, cei care doresc să adopte sunt sprijiniţi în mod real să participe la procedura de potrivire practică cu acel copil.

Şi această lege, alături de multe acte normative care se adresează pensionarilor, medicilor, cadrelor didactice, arată că PSD se gândeşte şi găseşte soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii fiecărui român!

Domnul Mihăiţă Găină:

"Sistemul educaţional îşi împlineşte destinul prin studenţi"

O societate care se respectă conştientizează că viitorul aparţine generaţiilor de tineri care vor coordona toate domeniile de activitate. Performanţele viitorilor lideri şi nu numai depind de un element esenţial, de educaţie, de care beneficiază încă din primii ani de şcoală. Preocuparea familiei faţă de instruire şi eforturile pedagogilor fac de multe ori diferenţa între o generaţie de succes şi o simplă schimbare de ştafetă între generaţii.

Educaţia rămâne piatra de temelie a pregătirii tuturor generaţiilor viitoare. Susţinerea permanentă a sistemului de învăţământ românesc, implementarea de programe europene destinate modernizării sale, schimburile de experienţă cu alte state cu un nivel educaţional motivat de promovarea performanţelor şi a succesului constituie metode care asigură continuitatea în educaţie. PSD a implementat, deja, o mare parte din aceste măsuri şi nu se va opri aici, ci va continua reforma.

Noi, cei de la PSD, ştim foarte bine că nu putem obţine rezultate deosebite fără o implicare atât la nivelul politic, cât şi social, în vederea pregătirii unor generaţii capabile să facă faţă tuturor provocărilor unei societăţi în plină transformare. Datoria noastră faţă de societatea în care trăim şi muncim se reflectă în primul rând prin grija faţă de tineri, elevii şi studenţii de astăzi, care vor constitui temelia pe care se va dezvolta societatea de mâine. Tinerii de azi vor fi liderii viitorului.

Deschiderea anului universitar îmi oferă ocazia să le transmit tuturor studenţilor că succesul liderilor de mâine este asigurat doar printr-o solidă pregătire ştiinţifică, prin implicarea individuală, dar şi prin susţinerea la nivelul decizional, susţinere pe care guvernarea PSD le-a oferit-o încă din primele luni de mandat şi va continua să o facă şi pe viitor.

Da, stimaţi colegi, trebuie să salutăm măsurile pe care guvernarea PSD-ALDE le întreprinde pentru dezvoltarea şi modernizarea tuturor unităţilor destinate învăţământului, dar şi eforturile cadrelor didactice care fac din educaţie un domeniu al excelenţei şi al performanţei.

Indiferent dacă avem sau nu membri ai familiei în băncile universităţilor sau dacă aceştia se pregătesc pentru acest pas major al evoluţiei lor, cu toţii trebuie să avem ca principal reper faptul că educaţia este răspunsul tuturor provocărilor societăţii în care trăim. Le doresc mult succes tuturor studenţilor şi îi asigur de consideraţia mea pentru decizia de a-şi continua educaţia în universităţi!

Doamna Claudia Gilia:

"Şapte ani de la Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic România-SUA"

Zilele trecute, am aniversat şapte ani de a semnarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii, fără îndoială unul dintre documentele vitale pentru societatea românească. Reamintirea acestei Declaraţii Comune, semnată la 13 septembrie 2011, la Washington, este un foarte bun prilej de rememorare a facilităţilor de care România s-a bucurat în cei şapte ani, precum şi a progreselor înregistrate sub aspectul dinamizării relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.

Documentul amintit a avut un efect extrem de pozitiv pentru România, atât în contextul economic, cât şi în planul politico-militar, şi mai ales, în ceea ce priveşte intensificarea dialogului politic la cel mai înalt nivel dintre ţara noastră şi SUA. În acest context, dezvoltarea şi extinderea Parteneriatului Strategic constituie unul dintre obiectivele primordiale ale politicii externe româneşti şi pentru anii următori, iar Guvernul României a reiterat constant acest angajament. De altfel, în ultima perioadă, evoluţia acestui Parteneriat Strategic, cuprins şi în Programul de guvernare al PSD, a atins un nivel de dezvoltare maximal, iar temele fundamentale de implementare sunt respectate cu stricteţe.

De asemenea, recent, a fost înfiinţat Comitetul Interministerial pentru implementarea obiectivelor rezultate din Parteneriatul Strategic cu SUA şi a altor proiecte bilaterale România - SUA. Acesta se va întruni trimestrial sau ori de câte ori va fi nevoie, obiectivul fiind monitorizarea stadiului implementării proiectelor bilaterale România - SUA.

Evident că problemele din arealul Mării Negre, precum şi permanentele permutări de forţe ale Rusiei sunt în atenţia NATO. În acest context, statul român a solicitat o consecvenţă directă şi o mai mare implicare a forului nord-atlantic, cu referire la ameninţările permanente venite din estul continentului, aceasta cu atât mai mult cu cât România şi-a atins obiectivele fixate de NATO, respectiv alocarea a 2% din PIB Apărării, fapt care ar trebui să ne poziţioneze la masa la care se iau marile decizii în zona noastră.

Parteneriatul Strategic cu SUA constituie o garanţie pentru securitatea României şi un factor determinant în progresul economic şi social, reprezentând pilonul principal al politicii externe şi de securitate a României, precum şi un element fundamental în modelarea profilului strategic al ţării noastre. Totodată, cooperarea strategică România - SUA aduce o contribuţie esenţială pentru consolidarea rolului ţării noastre de furnizor de securitate şi stabilitate la nivel regional şi global. Guvernul României şi-a prezentat obligaţia de a se angaja să dezvolte şi să aprofundeze toate dimensiunile acestui parteneriat, în special domeniile apărării, securităţii, comerţului şi investiţiilor.

România va rămâne pe viitor acelaşi partener strategic loial şi consecvent al SUA, iar Executivul de la Bucureşti va continua să prezinte garanţiile de securitate de care aliaţii noştri americani au nevoie pe flancul estic al NATO.

Domnul Neculai Iftimie:

"Pomicultura, o şansă pentru agricultura României"

Cercetătorii din domeniul pomicol, prin ameliorarea genetică, au realizat numeroase soiuri de pomi care s-au răspândit în cultură. Soiurile obţinute de cercetătorii români sunt caracterizate prin pomi cu producţie constantă, adaptate la condiţiile de mediu zonale şi rezistente la stresul biotic şi abiotic, uşor de întreţinut cu tehnici moderne de cultură şi cu capacitate de a produce fructe atrăgătoare, cu dimensiunea fructului cerută pe piaţa de consum, corespunzător din punct de vedere calitativ şi cu păstrare o perioadă cât mai lungă.

În vederea susţinerii sectorului pomicol, Comisia Europeană finanţează reconversia plantaţiilor existente, înfiinţarea de plantaţii sau pepiniere. Totodată, mai finanţează extinderea sau modernizarea sistemelor de depozitare sau achiziţionarea de maşini, utilaje şi echipamente noi, 2015 - 2020, 280 milioane euro.

Începând cu 1875 agricultura românească a stat mereu sub influenţa cercetării ştiinţifice. Cercetarea agricolă modernă din ţara noastră are o tradiţie de cca. 90 de ani, începuturile ei fiind legate de activitatea Institutului de Cercetări Agronomice şi continuă şi astăzi prin Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

Cercetarea şi ştiinţa acţionează precis şi fără limite numai în favoarea dezvoltării agriculturii.

Cercetarea şi ştiinţa, sau invers, au ridicat întotdeauna economiile distruse ale multor state.

Acestea ne-ar putea slava şi pomicultura românească.

Domnul Ioan Balan:

"Peticeala, noul brand de ţară creat de PSD-ALDE"

Peticeala a devenit modul în care ţara este guvernată, în lung şi în lat, de când PSD şi ALDE exercită discreţionar şi nedemocratic puterea. Se peticesc legi proaste, nu cele vechi, ci chiar cele care au fost făcute chiar de ei, de marii experţi ai PSD şi ALDE. S-a peticit Legea salarizării, s-a peticit Codul fiscal, s-a peticit Legea învăţământului sau Legea sănătăţii. S-a peticit, culmea, până şi Legea pensiilor, chiar în stadiul de proiect, înainte să fie dezbătută şi adoptată de Parlament. În ciuda peticelilor, oamenii sunt în continuare nemulţumiţi de injusteţile sociale tot mai mari, de dezechilibrele de venituri şi de preţurile care par să nu se mai oprească din creştere.

Pe lângă legi, se peticeşte chiar Guvernul, pornind de la peticeala prim-miniştrilor, Grindeanu, Tudose sau Dăncilă, unul mai incompetent ca altul şi până la cohorta de sute de miniştri şi secretari de stat, care nici nu ştiu care le este fişa postului. În schimb, ştiu să treacă pe la casierie, să încaseze salarii extrem de mari. Se peticesc decizii, se peticesc organigrame şi se angajează rudele, se peticesc promisiunile asumate în campania electorală.

Bugetul este cel care are cele mai multe petice şi nu este departe momentul când acesta va crăpa. Deja veniturile mici şi prăduiala din cheltuieli ne arată că finalul anului va fi unul dezastruos. Bugetul s-a peticit în primul rând pentru a se asigura banii pentru pensii şi salarii, căci, în inconştienţa sa, Guvernul nu a prevăzut bani pentru pensii şi salarii tot anul. Bugetul de investiţii a crăpat încă din ianuarie, iar bugetul cu banii din fonduri europene nu există, pentru că din cauza improvizaţiilor, în România nu se construieşte nimic, nu se modernizează nimic. În tot acest timp, în Europa întreagă, guvernele aduc o undă de prosperitate şi de dezvoltare pentru cetăţeni.

Drumuri şi autostrăzi nu se construiesc de mai bine de 6 ani. Nici măcar nu se peticesc acelea deja construite, iar cele care mai primesc câte o lopată de asfalt, mai bine n-ar primi, pentru că lucrările sunt făcute într-un total dispreţ faţă de banii românilor. Pe căile ferate cad sau deraiază trenurile, aceasta întâmplându-se pe rutele unde încă mai circulă trenuri şi nu au fost închise.

Culmea culmilor este aceea că cei mai săraci cetăţeni ai Uniunii Europene, fie că vorbim despre olteni, dar mai ales despre bucovineni, plătesc cele mai mari preţuri la utilităţi din Uniunea Europeană. Şi, de parcă nu ar fi îndeajuns că preţurile sunt cele mai mari, serviciile sunt şi cele mai proaste. Am privatizat resurse, am privatizat reţele de energie, am privatizat cu speranţa că vom beneficia de servicii mai bune. Aşa ar fi trebuit să fie dacă Guvernele lui Dragnea nu ar fi fost atât de incompetente!

Vă dau exemplul cel mai reprezentativ pentru peticeala la români, care vine chiar din Suceava! În permanenţă reţele de energie se peticesc, câte un metru, câte doi metri, iar a doua zi reţeaua crapă la 2 metri distanţă. Nimănui nu-i trece prin cap să înlocuiască toată conducta sau poate că unii chiar sunt interesaţi să spargă asfaltul şi mâine, şi poimâine, şi în fiecare zi. Acesta este dispreţ faţă de români şi aceasta este România lucrului prost făcut. Atâta vreme cât nu vom ieşi din logica peticelii, ţara nu are cum să progreseze. Guvernul PSD-ALDE, cu Dragnea sau fără el, trebuie să plece! A afundat România în subdezvoltare şi a făcut o populaţie întreagă să se teamă de ziua de mâine.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Creşterea natalităţii, un proiect esenţial pentru viitorul României"

Supun atenţiei dumneavoastră o problemă de interes naţional care, deşi foarte gravă, este prea puţin cunoscută sau luată în serios, scăderea demografică din România şi previziunile sumbre legate de aceasta, până la finalul acestui secol. Pentru a înţelege dimensiunea dezastrului, pentru evitarea căruia trebuie să începem acum să acţionăm, vă ofer o selecţie de date referitoare la ultimul recensământ, cel din 2011.

În 2011, potrivit recensământului, populaţia stabilă a României număra 19,04 milioane de cetăţeni, număr pe care populaţia noastră l-a atins prima dată în 1965, pe fondul unui spor natural de 115.000 de persoane. În 2011, am avut spor natural negativ de 55.000 de persoane; 12 judeţe din România şi-au pierdut un sfert din populaţie, în ultimii 20 de ani. Pe acest fond, mai adăugaţi şi faptul că între 1994 şi 2016 rata fertilităţii la românce a fost de 1,3-1,4 copii, în timp ce pentru simpla înlocuire a generaţiilor e nevoie de o rată de 2,1 copii.

În ultimii ani, natalitatea a scăzut îngrijorător în România. Conform Institutului Naţional de Statistică, în 2017 numărul de nou-născuţi a fost sub 180.000, cel mai scăzut din ultimii 70 de ani. Dacă în trecut principala cauză a scăderii populaţiei era imigraţia, în prezent, motivul determinant îl reprezintă sporul natural negativ. În anul 2017, diferenţa dintre nou-născuţi şi persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni. În rata scăzută a natalităţii se reflectă şi problema infertilităţii, în România un cuplu din şase confruntându-se cu probleme de infertilitate, aproximativ 15% din cuplurile din România reuşind să conceapă un copil pe cale naturală. Trăgând linie, scăderea populaţiei şi implicit a natalităţii este rezultatul atât al emigraţiei, al modificărilor de comportament, cât şi al problemelor de sănătate cu care se confruntă românii.

La actuala rată a fertilităţii, fără vreo intervenţie sau vreo politică publică privind demografia, avem în faţă un dezastru pe care îl vom lăsa pe spatele copiilor şi nepoţilor noştri. La finalul secolului, ar urma ca România să aibă 34% din populaţie în vârstă de 65 de ani sau peste. Din păcate, această situaţie ridică probleme grave privind viitorul ţării noastre. Ar trebui să luăm măsuri ferme cât mai urgent, pentru a reveni pe un trend ascendent, astfel încât poporul român să nu îmbătrânească şi să se stingă treptat.

Trebuie să privim dincolo de problemele de moment şi să ne preocupăm de viitorul poporului român pe termen lung, iar în acest sens, avem obligaţia să creăm cadrul legislativ adecvat, în vederea combaterii depopulării şi îmbătrânirii populaţiei !

Domnul Marius Bodea:

"Domnule Popa, lăsaţi scrisorile deschise şi victimizarea infantilă şi deblocaţi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi!"

Cei doi ani de mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, ai PSD-istului Maricel Popa, reprezintă fără echivoc primii doi ani de blocaje, regres şi scandal la Aeroportul Internaţional Iaşi, după o perioadă de 4 ani când acesta urcase pe podiumul aeroporturilor performante din România.

De numele acestui personaj din familia PSD, la fel ca de numele celuilalt PSD-ist din fruntea Primăriei Municipiului Iaşi, Mihai Chirica, nu se leagă vreun proiect major dedicat ieşenilor, început în mandatul lor. O trăncăneală continuă, exclusiv acţiuni de imagine care parazitează agenda publică, dar nimic concret.

Scrisoarea deschisă adresată PNL Iaşi, de către preşedintele PSD Iaşi şi, accidental, preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, ne arată că acest domn este complet rupt de realitate, trăieşte un coşmar al neputinţei şi, cu toate că partidul său se află la guvernare de doi ani, atât local, cât şi central, având toate pârghiile posibile la dispoziţie, acesta vede inamici imaginari care nu îl lasă să îşi facă treaba.

Acuzele puerile, cum că liberalii blochează dezvoltarea Aeroportului Iaşi, aflat exclusiv sub conducerea PSD, susţinută de majoritatea PSD - ALDE din Consiliul Judeţean, frizează ridicolul.

În fapt, Maricel Popa blochează investiţiile de la Aeroportul Iaşi cu bună ştiinţă. Când am plecat din funcţia de manager al Aeroportului Iaşi, am lăsat la cheie proiectul de modernizare a capacităţilor de procesare pasageri, care presupunea, printre altele, şi unirea celor 3 terminale existente. Cu toate acestea, în repetate rânduri, Maricel Popa a afirmat public că nu a primit niciun proiect de dezvoltare al Aeroportului Iaşi şi că nu are habar.

Culmea ipocriziei este că, în vara anului 2017, acesta a prezentat acest proiect într-o conferinţă de presă.

Această premeditare sinistră este confirmată însă şi de adresa cu numărul 30635 din 22 noiembrie 2017, semnată de Maricel Popa, prin care confirmă faptul că a citit documentaţia tehnico-economică, faza de expertiză tehnică şi Studiu de fezabilitate pentru obiectivul "Extinderea infrastructurii de procesare a pasagerilor - terminal T2". Informaţiile prezentate în această adresă arată fără putinţă de tăgadă când a fost depus acest proiect la CJ Iaşi, cum a stat un an blocat în sertare, precum şi faptul că nu a existat vreun interes din partea lor pentru a comunica eficient cu conducerea Aeroportului Iaşi pentru diverse completări, actualizări, ajustări.

Adresa menţionată demonstrează mentalitatea funcţionarului public incompetent şi rău-voitor, care aşteaptă să expire întâi toate avizele, apoi trimite răspuns solicitantului că trebuie să le refacă.

Dacă această atitudine ar afecta doar pe apropiaţii din PSD ai domnului Maricel Popa, atunci ar fi doar problema lor. Când însă acest blocaj premeditat afectează destinul sutelor de mii de ieşeni, precum şi a altor milioane de locuitori ai regiunii Moldova, pentru că aeroportul este fundamental important pentru noi toţi, atunci trebuie să le strigăm în faţă acestor incompetenţi să plece din funcţie şi să lase pe alţii.

Domnule Popa, nu sunteţi cu nimic mai presus decât celălalt incompetent, aflat în fruntea Primăriei Municipiului Iaşi, cu care vă hârjoniţi pe unde vă întâlniţi, dar împreună puneţi Iaşiul pe butuci! Măcar celalalt afişează un fals aer intelectual, deşi nu ne încălzeşte cu nimic!

Doamna Mihaela Huncă:

"Depersonalizarea profesiei didactice, prin atribuirea unor sarcini incompatibile cu standardele şi competenţele ei - serviciul pe şcoală"

"Managementul de criză", care caracterizează învăţământul românesc, produce veritabile anomalii prin atribuirea legiferată a unor responsabilităţi incompatibile cu profesia didactică. Atât presa, cât şi oamenii şcolii au semnalat, în repetate rânduri, aceste abateri de la normalitate, în speranţa că îşi vor găsi rezolvarea. Inutil demers, deşi rezolvarea multora dintre ele este extrem de simplă. De pildă, un ordin de ministru ar fi fost suficient pentru a abroga aberantul articol 50 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, articol care impune cadrelor didactice efectuarea serviciului pe şcoală. Oricât de seducător ar suna această dispoziţie pentru unii, realitatea este că ea nu poate fi aplicată eficient, fără riscuri majore.

Dincolo de imposibilitatea pentru un individ de a se afla în mai multe locuri în acelaşi timp - ubicuitatea este o trăsătură a divinităţii, nu a profesorului român -, ce pregătire de specialitate sau formare specifică are un cadru didactic pentru a supraveghea simultan, în timpul unei pauze, peste o sută de elevi aflaţi în 6-7 săli de clasă diferite şi, la nevoie, pentru a plonja cu promptitudine în mijlocul unui eventual incident?

Domnul ministru Popa îşi imaginează cumva un corp profesoral alcătuit din profesionişti în intervenţii rapide? Sau, poate, ministerul pe care îl conduce urmează să propună, eventual, prin casele corpului didactic, cursuri de formare privind managementul pazei şi protecţiei, în locul managementului instituţional sau al clasei de elevi.

Cert este că nimeni nu are dreptul să jignească prin această responsabilizare absurdă o categorie profesională a cărei menire esenţială este pregătirea pentru viaţă a copiilor noştri. Sper ca domnul ministru al educaţiei să dea dovadă de înţelepciune şi să înţeleagă rolul şi rostul unui profesor în societate!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Problemele principalului partid de guvernământ domină agenda politică a României"

Începutul sesiunii parlamentare s-a prefigurat a fi unul zgomotos, dovadă stând evenimentul politic care s-a petrecut la finalul săptămânii trecute. Atunci am fost martorii unor episoade politice care au relevat anumite tensiuni în principalul partid de guvernământ. Problemele economico - sociale, de politică externă, pesta porcină sau cea de-a treia reuniune a Summitului "Iniţiativa celor Trei Mări", deşi importante prin amploare şi semnificaţii, au trecut în plan secund. Nu asistăm pentru prima dată la astfel de evenimente, principalul partid de guvernământ arătându-ne în mai multe rânduri, de la alegerile parlamentare încoace, cum luptele interne sunt mai importante decât ceea ce contează pentru România, ca actor politic internaţional şi membru al UE.

Desigur că sănătatea politică a României este importantă şi trebuie să ne intereseze, dar cred că mai importante sunt problemele ţării şi situaţia în care se găseşte. Altminteri, printr-o analiză retrospectivă, putem observa cum România se sufocă din cauza managementului defectuos pe care unele persoane, aflate la conducerea unor ministere sau a altor instituţii importante ale statului român, îl desfăşoară. Reamintesc de crizele din domeniul sănătăţii, în mod special de epidemia de rujeolă, unde numărul total de cazuri confirmate raportate până la data de 21 septembrie 2018 este 15.352, din care 59 de decese, criza pestei porcine despre care am aflat că s-au primit informări de la instituţiile specializate ale statului, la instituţiile competente, încă de la 1 ianuarie 2016, probleme din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare, unde nu s-a progresat nimic.

Toate acestea, dar şi altele sunt date uitării. Inflexiunea politică în care se găseşte guvernarea domină agenda politică a statului român. Distragerea atenţiei opiniei publice de la problemele care cu adevărat contează este o dovadă a minciunii care le este servită zilnic românilor. Politica internă - şi când spun politică internă mă refer la politica de partid - primează şi vine să amintească, parcă, de perioada dinainte de 1989, atunci când partidul era în tot şi în toate. Făcând un arc peste timp, astăzi importantă nu este România, ci unitatea partidului.

În calitate de deputat ales de cetăţenii României, ca de altfel şi ceilalţi politicieni, cred că tensiunile şi problemele din partidele politice trebuie să fie subsecvente intereselor ţării. Modul cum actuala majoritate parlamentară a înţeles să-şi desfăşoare activitatea excede situaţia în care se află ţara.

În an de mare sărbătoare, nu s-a făcut nimic pentru a celebra 100 de ani de la Marea Unire. Din contră, profesionalismul este înlocuit de mediocritate care, de cele mai multe ori, este transferată în situaţii negative, având în centrul lor cetăţeanul român.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Să le păstrăm vârstnicilor zâmbetul!"

Debutul anului universitar, 1 octombrie, deci al startului în viaţă pentru unii tineri, coincide, anual, cu celebrarea persoanelor vârstnice. Pe lângă sărbătorirea tinereţii, ni se oferă tuturor prilejul să ne demonstrăm recunoştinţa pentru contribuţia şi grija cu care persoanele trecute de prima tinereţe s-au ocupat de educarea, de creşterea noastră, precum şi de dezvoltarea comunităţilor, aşadar a întregii naţiuni.

Solidaritatea cu persoanele vârstnice şi, în general, cu toate persoanele mai vulnerabile, constituie unul dintre principiile fundamentale ale social-democraţiei, element de bază pe care şi eu personal îl susţin şi-l promovez prin seria întâlnirilor pe care le-am avut cu acestea.

Partidul Social Democrat, partidul pe care-l reprezint în Camera Deputaţilor, a dovedit, de la Revoluţie încoace, o grijă deosebită faţă de persoanele vârstnice, adoptând, ori de câte ori a avut posibilitatea, măsuri sociale, economice, culturale, medicale, menite să-i ajute pe oamenii ajunşi la vârsta înţelepciunii să aibă un trai mai bun şi să facă faţă provocărilor de la această etate.

Din păcate, pensionarii sunt etichetaţi în mod incorect drept categoria oamenilor neproductivi ai societăţii, care doar consumă şi care nu aduc plusvaloare pentru economie. Însă trebuie să avem în vedere că fiecare dintre noi a ajuns ceea ce este astăzi graţie eforturilor acestor oameni, sacrificii făcute în timpul tinereţii lor.

Mai mult decât atât, provocările de la această vârstă nu sunt deloc puţine şi nici uşoare. Resping vehement orice abordare răutăcioasă care denotă lipsa de respect faţă de pensionarii acestei ţări şi sper ca aceste manipulări lansate de unii politicieni împotriva stopării creşterii pensiilor să ia sfârşit! Ele nu produc decât îngrijorare şi indignare în rândurile părinţilor şi ale bunicilor noştri. De asemenea, îmi exprim speranţa ca, pe viitor, atunci când PSD decide o nouă măsură în favoarea persoanelor vârstnice, să nu mai fie nevoie să ne luptăm cu adversarii politici de dreapta şi să pierdem timp preţios cu demonstraţii că orice creştere a valorii punctului de pensie nu este nicio "pomană", ci o răsplată pentru contribuţia anterioară a pensionarilor la dezvoltarea societăţii româneşti.

Cu certitudine, astfel de tactici ale opoziţiei nu vor avea efect asupra hotărârilor noastre, motiv pentru care vom continua aceste politici sociale de creştere a pensiilor, de eliminare a tuturor inechităţilor din acest domeniu, de îmbunătăţire a accesului la medicaţia potrivită şi la serviciile medicale specifice şi necesare persoanelor vârstnice.

Închei prin a le ura la mulţi ani şi o viaţă bună şi luminoasă tuturor persoanelor trecute de prima tinereţe!

Domnul Nicolae Neagu:

"«Iniţiativa celor Trei Mări», un succes premergător Summitului UE de la Sibiu"

"Iniţiativa celor Trei Mări", care reuneşte 12 state membre ale Uniunii Europene, aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră - Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia - s-a dovedit un succes diplomatic la cel mai înalt nivel pentru România şi pentru preşedintele Klaus Iohannis, în ciuda dificultăţilor de organizare generate de atitudinea iresponsabilă a Guvernului condus de Viorica Dăncilă.

Prin eforturile preşedintelui Klaus Iohannis, România a transmis un semnal politic valoros de stabilitate, evidenţiind potenţialul de dezvoltare şi interconectare regională.

Declaraţia comună susţinută de preşedintele Klaus Iohannis, alături de preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, de premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, şi de secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Rick Perry, a trasat iniţiativele pro-Uniunea Europeană şi pro-transatlantice ale platformei.

A fost un succes diplomatic, patronat de preşedintele Klaus Iohannis de o importanţă majoră pentru ţara noastră, deoarece se vor lua decizii importante pentru regiune pe plan economic, diplomatic, digital, dar şi în domeniile apărării şi energiei. Mai concret, este vorba despre 40 de proiecte pentru care se creează un fond de investiţii şi se va începe implementarea lor în regiune.

În cadrul acestui Summit, România va promova proiecte prioritare, precum: modernizarea unei căi ferate din Constanţa până în Polonia, reabilitarea canalului navigabil al Dunării, BRUA, conducta care va transporta gaz spre Occident, bursa de transporturi în regiune. Au avut loc discuţii despre proiecte concrete care să reducă decalajele faţă de Europa de Vest şi să crească bunăstarea cetăţenilor regiunii noastre.

Exprimarea sprijinului politic pentru lista proiectelor de interconectare în domeniile energiei, transportului şi digital oferă o şansă uriaşă pentru România, de realizare a unui hub regional în planul securităţii energetice.

Tot de la Bucureşti s-a transmis un semnal puternic de intensificare a eforturilor de încurajare a mediului privat european, prin decizia realizării reţelei Camerelor de Comerţ din statele participante.

Summitul "Iniţiativa celor Trei Mări", prin misiunile asumate, relevă un succes marcant al României, în perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în 2019 şi a găzduirii Summitului UE de la Sibiu.

Toate aceste lucruri bune sunt în antiteză cu gafele pe care, aşa cum aţi văzut cu toţi, premierul Vasilica-Viorica Dăncilă se încăpăţânează să le facă, ori de câte ori are ocazia.

Atenţia şi încrederea atribuită României de către statele partenere necesită, în regim de urgenţă, reflecţie şi responsabilitate din partea Guvernului României, în susţinerea demersului de organizare a reuniunii şefilor de state, care va avea loc la Sibiu, în mai 2019.

Domnul Nicolae Giugea:

"Bugetul de stat se va numi bugetul lui Dragnea!"

Pentru a scoate ţara din confuzie, propun ca de anul acesta bugetul de stat să nu se mai numească aşa, ci să-i dăm denumirea reală, adică "bugetul lui Dragnea". Când înaintaşii noştri l-au denumit buget de stat sau buget public, s-au gândit că banii sunt luaţi de la cetăţeni, prin impozite şi taxe, şi aceeaşi bani trebuie să se întoarcă tot la cetăţeni prin servicii publice: prin educaţie de calitate, prin servicii moderne de sănătate, prin drumuri rapide şi trotuare fără gropi, prin siguranţa publică a cetăţeanului.

De când cel căruia îi place să i se spună "daddy", nu de consoartă, cum aţi fi tentaţi să credeţi, ci de supuşii din PSD, bugetul public nu mai este al românilor, ci al lui Dragnea! Banii vin tot din sudoarea românilor, tot din taxele şi impozitele plătite din munca noastră, însă banii nu se mai întorc la români, ci la baronii şi baronaşii crescuţi de Liviu Dragnea.

Vă rog să-mi explicaţi cu ce drept legal, preşedintele Camerei Deputaţilor, în biroul său de la Parlament, a împărţit şi împarte, cu generozitate, banii din bugetul public, cumpărând voturi ca să rămână în funcţie? Banii aceia nu sunt banii Domniei Sale! Românii nu au votat ca Dragnea să împartă banii românilor ca la jocurile de noroc! Oare, trăieşte Domnia Sa nostalgia împărţelilor de la TelDrum sau de la ferma de la Salcia? Cine îi dă dreptul să exercite prerogative de prim-ministru, să utilizeze discreţionar fondul de rezervă aflat la dispoziţia prim-ministrului?

Abia acum înţelegeţi cu toţii de ce era o panică atât de mare în luna august a acestui an, atunci când Eugen Teodorovici spunea că nu mai are bani în fondul de rezervă şi că rectificarea bugetară este urgentă pentru plata pensiilor, pentru plata salariilor şi pentru despăgubirile celor afectaţi de pesta porcină. Adevărul a fost cu totul altul! Se constată zilele acestea că bani pentru pensii erau suficienţi pentru pensii. Chiar s-au tăiat 2,63 miliarde de la fondul de pensii şi s-a virat subvenţia la fondul de rezervă. La aceeaşi rectificare, pentru salarii s-au mai dat ceva sume, căci Guvernul a croit prost bugetul la începutul anului. Însă, alimentarea fondului de rezervă cu miliarde de lei, sub justificarea calamităţii pestei porcine, nu a fost decât un tertip ca Teodorovici să-i dea lui Dragnea o puşculiţă plină, direct pe masa Cex-ului în care i s-a cerut demisia, iar el şi-a cumpărat voturi, pe banii noştri.

Stimaţi colegi din PSD şi, mai ales din ALDE, cei aripa roşie, aţi dus România la un nivel atât de jos, încât nimeni nu a putut să-şi imagineze! Aţi promis românilor o "ţară ca afară" şi sunteţi pe cale să extindeţi modelul sărăciei brevetat în judeţul Teleorman, la nivelul întregii ţări. Niciun partener extern nu ne mai priveşte cu încredere, iar investitorii ocolesc România speriaţi! Aţi transformat România într-un mare focar de boală, care pare să atace, fără niciun tratament, democraţia, economia, educaţia, sănătatea şi ceea ce a mai rămas din infrastructură.

Pentru cei dintre dumneavoastră care mai aveţi puţină responsabilitate faţă de soarta acestei ţări, faceţi bine şi daţi-l jos pe Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, din cea de prim-ministru, din cea de şef a celor mai multe instituţii ale statului, pe care şi le-a subordonat direct. Scăpaţi România de un ins care doarme cu poza lui Erdogan sub pernă şi care a preluat de la acesta inclusiv mustaţa şi principiile autoritare din Evul Mediu. Curând, cetăţenii vă vor judeca pentru voturile dumneavoastră şi ar fi bine să aveţi ce le spune atunci când veţi da socoteală!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Avem acum responsabilitatea salvării subvenţiilor agricole de la Uniunea Europeană, pentru agricultorii români!"

Importanţa pe care o are agricultura în economia românească este de netăgăduit, media contribuţiei la PIB fiind de peste 5%. Dar poate nu aceasta este cifra cea mai importantă, ci faptul că în ţara noastră peste 30% din populaţie lucrează în agricultură şi activităţi conexe, acest sector fiind practic cel mai mare angajator, lucru care nu se întâmplă în niciun alt stat din UE.

Totodată, din date oficiale, ştim că în mediul rural din ţara noastră este cel mai mare grad de risc de excluziune socială şi sărăcie sub limita de subzistenţă din Uniunea Europeană. De aceea, politica agricolă comună, PAC, a statelor membre ale UE, este de maximă importanţă pentru ţara noastră.

Să ne amintim faptul că PAC a schimbat din temelii Europa. S-a creat Uniunea Vamală şi un sistem unitar de preţuri. Politicile agricole comune au făcut din Europa cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare. Totodată, s-a redus decalajul între preţurile mondiale şi cele europene la alimente. Europa asigură în prezent alimente pentru 500 de milioane de consumatori şi 44 milioane de joburi în domeniu. În UE sunt funcţionale peste 3,4 milioane de ferme, care gestionează 7,7 milioane hectare de teren.

Încă de la intrarea ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, România a acuzat nivelul redus al subvenţiilor pentru fermierii şi agricultorii români. Deşi sumele sunt importante, chiar vitale pentru acest domeniu, nivelul net al acestor ajutoare europene este încă destul de mic pentru a asigura o competitivitate reală între ţările din Vestul Europei şi ţările intrate în ultimul deceniu. Nivelul mediu al subvenţiilor comunitare este în România undeva în jur de 170 euro/hectar, în timp ce în ţările vestice este între 350-400 euro/hectar. De aceea, există o nemulţumire întemeiată a agricultorilor români faţă de nivelul acestor subvenţii, aceştia considerând că, deşi ţara noastră are un potenţial agricol enorm, el nu poate fi valorificat competitiv în condiţiile subvenţionării dezechilibrate între ţările membre.

Noul proiect al PAC are în vedere, cel puţin în primele variante, o echilibrare a discrepanţelor între ţările membre în ceea ce priveşte susţinerea financiară a agriculturii. De asemenea, se doreşte o simplificare a PAC, tocmai pentru eficientizarea sistemelor de finanţare şi creşterea productivităţii şi calităţii produselor agricole.

Din păcate, ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar a produs o diminuare consistentă a bugetului UE, aspect care va afecta cu siguranţă din 2019 şi sumele alocate pentru Politica Agricolă Comună. Se vorbeşte acum la Bruxelles chiar de luarea în calcul a diminuării subvenţiilor pentru agricultură. Consider că o astfel de perspectivă este dăunătoare pentru tot sectorul agricol şi alimentar din UE, fiindcă preţurile alimentelor ar putea exploda în următorii ani. Însă efectele pentru agricultura românească ar fi extrem de dure fiindcă vor fi lovite atât marile exploataţii agricole, cât şi cele de subzistenţă.

În faţa unei perspective atât de întunecate pentru agricultură, există, totuşi, aspecte pozitive. În primul rând, discuţiile s-au redeschis pe noul plan al PAC şi sunt departe de a se încheia. De aceea, România poate să participe activ la negocierea PAC pe 2020-2027, cu atât mai mult cu cât, începând din ianuarie 2019, ţara noastră va deţine preşedinţia UE. Pe lângă sarcina foarte grea de a încheia Brexit-ul, România va avea posibilitatea de a influenţa pozitiv noua politică agricolă comunitară, în spiritul echităţii finanţării domeniului agricol în toate ţările membre.

Responsabilitatea Guvernului României în această privinţă este colosală, iar abilitatea de negociere şi influenţă în UE va pecetlui pe foarte mulţi ani destinul agriculturii româneşti!

Domnul Laurenţiu Nistor:

"PSD are un Program de guvernare care vine în sprijinul fiecărui român"

Partidul Social Democrat este un partid mare, cu tot atâtea orgolii. Este normal să se acumuleze tensiuni, nemulţumiri. S-a vorbit mult de tabere în PSD, s-au vehiculat variante, opinii, poziţii. Aşa cum era de aşteptat, toate acestea şi-au găsit rezolvare în CEX.

Fiecare şi-a spus punctul de vedere, dar cel mai important este faptul că mergem înainte şi că împreună am luat cele mai bune decizii. Organizaţia judeţeană a PSD Hunedoara a oferit un mandat de încredere coaliţiei de guvernare şi implicit conducerii partidului, iar noi toţi suntem datori să respectăm mandatul cu care am venit la Bucureşti.

Am convingerea că România este pe drumul cel bun, că PSD are un Program de guvernare care vine în sprijinul fiecărui român şi că trebuie să respectăm votul a milioane de români, care, în 2016, au crezut în noi şi ne-au validat cu toată responsabilitatea.

PSD a făcut dovada că este un partid responsabil, care nu se joacă cu soarta ţării şi a guvernării. Măsurile pe care trebuie să le ducem la îndeplinire sunt extrem de importante şi nu suportă amânare. Între acestea, Legea pensiilor, Legea minelor - sunt doar câteva dintre priorităţi. Pensionarii reprezintă una dintre categoriile cel mai greu încercate în România şi pentru ei o nouă lege echitabilă este necesară.

Desigur, în sprijinul a ceea ce s-a întâmplat în CEx-ul din 21 septembrie, vin şi cifrele concrete, cele care demonstrează că ţara noastră este pe drumul cel bun. Un Program de guvernare care produce efecte pozitive trebuie susţinut cu toate forţele de coaliţia de guvernare, implicit de PSD.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Cu PSD-ALDE la guvernare, numărăm miliardele de euro pierdute!"

Multă vreme, cetăţenii au crezut că noi, cei din PNL, criticăm fără fundament incompetenţa celor trei Guverne puse cu mâna stângă a lui Liviu Dragnea. Din păcate, însă, încet şi sigur, contestatarii lui Dragnea din PSD încep să confirme şi ei că tot ceea ce spunem noi de aproape doi ani de zile sunt lucruri adevărate. Da, ţara este guvernată prost, în total dezinteres faţă de români. Investiţii nu se fac, veniturile populaţiei cresc mai încet decât preţurile, iar România a pierdut şi penultimul loc în Uniunea Europeană, fiind depăşită, cu un avans puternic, chiar şi de Bulgaria. Pe bună dreptate se întreabă cetăţenii, unde Dumnezeu a dispărut creşterea economică, căci ea nu se vede nicăieri?!

Incompetenţa costă. Incompetenţa este plătită din buzunarele tuturor cetăţenilor. Incompetenţa înseamnă oportunităţi ratate şi bani pierduţi. Mulţi, poate, s-ar îndoi de spusele răzvrătiţilor din PSD, care aduc exemple clare că şi al treilea Guvern al lui Dragnea este unul dezastruos. Dacă aceştia ar fi susceptibili de partizanate în răfuielile dintre găştile interne, atunci nu acelaşi lucru putem spune şi despre comisarul european pentru dezvoltare regională, doamna Corina Creţu.

Personaj marcant al PSD şi lider respectat în Uniunea Europeană, doamna Creţu ne-a prezentat, pentru a nu ştiu câta oară, dimensiunea catastrofală a incompetenţei Guvernului României. Noi am spus-o de aproape doi ani, însă acum avem confirmarea, cu cifre şi documente, chiar din partea Comisiei Europene! În aproape doi ani, Guvernele Dragnea 1, Dragnea 2 şi Dragnea 3 nu au fost în stare nici măcar să elaboreze proiecte pentru aducerea în ţară a zecilor de miliarde de euro nerambursabili. Da, stimaţi colegi, în doi ani nu au fost în stare nici măcar să scrie proiectele pe care să ceară banii gratuiţi de la Uniunea Europeană pentru autostrăzi, pentru spitale regionale, pentru şcoli şi grădiniţe. Din cele peste 37,6 miliarde de euro pe care România le poate cheltui, fără să le dea înapoi, Guvernul nu a reuşit să aducă în ţară decât 4,34 miliarde euro în anii 2017-2018, iar cea mai mare parte a acestora sunt bani pentru subvenţii în agricultură şi pentru proiectele începute în exerciţiu financiar european 2007-2013. La distanţă de 4 ani de la începutul exerciţiului financiar 2014-2020, România nu a utilizat aproape nimic din fondurile pentru dezvoltare regională şi coeziune. Mai mult decât atât, prin loviturile pe care le aplică Dragnea justiţiei, statului de drept şi principiilor bugetare, este foarte probabil ca oficialii europeni să ne trântească şi o suspendare a utilizării fondurilor europene. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, atunci ne putem lua adio de la cel puţin 10 miliarde de euro.

Cu trei guverne şi patru programe de guvernare, Dragnea nu a reuşit să aducă decât minusuri în viaţa românilor - minus în standardul de viaţă al angajaţilor şi pensionarilor, minus în infrastructura de transporturi rutiere şi feroviare, minus în adoptarea monedei unice europene, minus în numărul de firme profitabile, minus în absorbţia fondurilor europene!

Oricum ar socoti Dragnea, minus cu minus nu o să-i dea pe plus!

Doamna Raluca Turcan:

"PNL susţine votul electronic pentru românii din afara graniţelor"

PNL pune pe masa majorităţii PSD-ALDE o soluţie pentru ca 5 milioane de români din afara graniţelor să nu mai fie discriminaţi la viitoarele alegeri.

Constituţia României garantează tuturor cetăţenilor dreptul la vot.

La ultimele alegeri, votul nu a fost nici gratuit, nici garantat.

Cu ce s-au confruntat românii din diaspora:

• Supraaglomerările din jurul secţiilor de votare;
• Au parcurs sute de kilometri până la cea mai apropiată secţie de votare;
• Scoteau sume enorme din buzunar pentru a ajunge la secţia de votare, erau nevoiţi să piardă ore în şir pentru a intra în cabina de vot;
• Suspiciuni de fraudă electorală, din cauza că s-a votat prea repede sau prea încet etc.

Astfel, PNL propune ca la alegerile pentru Parlamentul European, la alegerile prezidenţiale sau pentru deputaţi şi senatori, pe lângă votul prin corespondenţă, să se aplice şi votul electronic.

Votul electronic este unul mai ieftin şi la fel de sigur ca cel prin corespondenţă. Tot mai mulţi dintre noi ne plătim taxele online, facem cumpărături şi transferuri de bani prin internet banking, ne încredinţăm economiile unor aplicaţii online. De ce nu am accepta să acordăm mai multă încredere unei aplicaţii E-VOT, cel puţin pentru românii stabiliţi în afara graniţelor?!

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

"Ţara lui Leneş-Împărat"

România are peste 220.000 de beneficiari de ajutor social, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ANPIS, care presupun o cheltuială lunară a statului de 61,2 de milioane de lei. Datele arată că tot bugetul de ajutor social din 2017 înseamnă 8 milioane de salarii minime pe economie.

Mulţi dintre beneficiari sunt apţi de muncă, dar merg doar de faţadă la târgurile de job-uri, pentru a lua semnătura care îi salvează de la tăierea banilor pe care îi primesc de la primării. Pentru că da, mulţi primari au decis să îi forţeze pe cei în putere să meargă să îşi caute de muncă, altfel le va fi tăiat ajutorul social. Degeaba însă! Majoritatea beneficiarilor de ajutor social nu vor să muncească, prevalându-se de tot felul de boli inventate ori de existenţa unor copii pe care nu ar avea cine să îi ia de la grădiniţă. Iar în acest caz, legea este de partea lor. Cine are copii de până în 7 ani poate să stea liniştit acasă, nefiind obligat nici măcar la prestarea orelor în folosul comunităţii.

Între timp, se caută cu disperare muncitori cu ziua în diverse domenii, în special în agricultură. Vorbim despre 70-100 de lei pe zi, la care, de cele mai multe ori, se adaugă o masă caldă, cafea şi chiar şi un pachet de ţigări. Însă asistaţii social refuză munca în solarii sau pe câmp, preferând să stea acasă, la mila statului.

Aşa că ţara noastră s-a umplut de vietnamezi, filipinezi şi chinezi care vin să muncească atât în agricultură şi industrie, cât şi în casele oamenilor care îşi permit o bonă sau o menajeră. Ce ruşine naţională! Ţara colcăie de asistaţi, dar trebuie să aducem străini la muncă, pentru că asistaţii sociali din România sunt prea leneşi şi prea pretenţioşi!

Şi, în tot acest timp, cei care suferă sunt românii din clasa de mijloc, care au în total 6.300.000 de contracte de muncă înregistrate. Din taxele colectate de la ei, pe lângă cele 5 milioane de pensii, sunt plătiţi şi leneşii României, apţi de muncă, dar întreţinuţi degeaba de stat.

Domnul Ioan Sorin Roman:

"Avem nevoie de specialişti în agricultură!"

Deşi România are un extraordinar potenţial agricol şi există o cerere uriaşă de specialişti, tinerii români încă evită să se specializeze în acest domeniu. Teama de a deveni ţăran, cuvânt care în timp a căpătat un sens peiorativ, îi determină pe cei mai mulţi să nu urmeze cursurile şcolilor agricole. Efectele acestei mentalităţi sunt catastrofale pentru agricultura românească. Am ajuns în situaţia în care doar 3% dintre fermierii români au la bază o şcoală agricolă. Liceele agricole reuşesc cu greu să-şi formeze clasele, deoarece tinerii vor să devină orăşeni, să nu li se mai spună că sunt ţărani.

Pentru a schimba această mentalitate, este nevoie să le vorbim tinerilor pe limba lor, să le arătăm că meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, că agricultura nu trebuie confundată cu sapa ori cu sărăcia! Pentru a face acest lucru este nevoie să le explicăm copiilor, încă din şcoala generală, că agricultura este o meserie nobilă, plină de satisfacţii.

La această oră, salariile din sectorul agricol sunt mai mult decât atrăgătoare. Totuşi, specialiştii sunt din ce în ce mai puţini. Lipsa mecanizatorilor, de exemplu, este o problemă cu care se confruntă fermierii din întreaga ţară. Aceştia investesc anual milioane de euro în utilaje agricole performante, dar nu au pe cine urca în ele.

Aşadar, trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că, dacă dorim ca în România să se facă agricultură modernă, este nevoie să promovăm liceele agricole, să le modernizăm, să nu mai permitem să fie Cenuşăresele sistemului de educaţie!

Domnul Alexandru Rotaru:

"Necesitatea stimulării angajării tinerilor, absolvenţilor şi şomerilor din România"

Problema tinerilor şi a proaspăt absolvenţilor în a-şi găsi un loc de muncă imediat după terminarea unor studii de orice formă de educaţie, şcoală profesională, liceu, facultate, indiferent de vârstă, este una veche şi derivă dintr-o serie de factori printre care şi lipsa consilierii pentru carieră, incompatibilitatea între cerere şi ofertă în privinţa competenţelor, lipsa ori insuficienţa activităţilor derulate în afara şcolii etc., care pot conduce la obstacole în calea realizării profesionale a tinerilor români şi nu numai.

Programul actual de guvernare PSD-ALDE vine însă în sprijinul acestora, prin implementarea unei legislaţii prin care să fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă, reducerea şomajului structural şi promovarea calităţii locurilor de muncă, dar şi dezvoltarea unei forţe de muncă bine calificate care să răspundă cerinţelor pieţei muncii.

În altă ordine de idei, Guvernul îşi respectă angajamentele asumate prin Programul de guvernare şi urmăreşte prin proiectul de Ordonanţă de urgenţă al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale susţinerea angajatorilor prin majorarea subvenţiilor, încadrarea în muncă a şomerilor, a beneficiarilor de ajutor social, dar şi a tinerilor şi absolvenţilor care sunt dezavantajaţi şi refuzaţi din cauza lipsei de experienţă.

În acest sens, statul va plăti câte 2.250 de lei, echivalentul a 500 de euro, lunar, angajatorilor care încadrează şomeri şi beneficiari de ajutor social, pentru fiecare dintre aceste persoane, pentru perioade de până la cinci ani, în funcţie de categoria din care fac parte viitorii angajaţi, dar şi tineri absolvenţi, greu angajabili, marginalizaţi, ucenici şi stagiari, persoane cu handicap şi persoane aflate în apropierea vârstei de pensionare, care îşi găsesc mai greu un loc de muncă, din această cauză.

Stimularea angajării unor astfel de categorii de persoane vine şi din dorinţa de a ţine pasul cu necesităţile sporite ale societăţii, de a sprijini mediul de afaceri, dar şi pentru a motiva şi încuraja tinerii să opteze pentru o carieră în ţară, astfel încât aceştia să poată avea o viaţă profesională şi personală împlinită.

Practic, prin demararea acestui proiect, se urmăreşte în principal, reducerea urgentă a deficitului forţei de muncă, maximizarea absorbţiei fondurilor europene pentru capitalul uman, POCU, iar prin majorarea salariului minim brut pe economie de la 1.450 lei la 1.900 lei se doreşte crearea unor stimulente care să determine printre altele şi stoparea exodului.

Aşadar, PSD-ALDE continuă să asigure un obiectiv de bază care constă în fundamentarea unei creşteri economice sustenabile şi inclusive, care pleacă de la premisa construirii unei societăţi echilibrate cu o clasă de mijloc extinsă şi să dezvolte şi alte avantaje sociale pentru tinerii din România, în speranţa integrării acestora pe piaţa muncii prin programe de internship, de tip "pasarelă" ori stagii de practică.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Ziua Limbilor Europene"

Începând cu 2001, cu ocazia Anului European al Limbilor, la iniţiativa Consiliului Europei, Ziua Limbilor Europene este celebrată în fiecare an, la data de 26 septembrie.

În 2018, sărbătorim diversitatea lingvistică a Europei nu doar o singură zi, ci timp de o săptămână întreagă, în perioada 21-29 septembrie 2018.

Cei 800 de milioane de locuitori din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi, la orice vârstă, atât la şcoală, cât şi prin activităţi de educaţie nonformală.

Convins că diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei mai bune comunicări interculturale şi că este unul dintre elementele principale ale patrimoniului cultural al continentului, Consiliul Europei încurajează plurilingvismul în Europa.

Învăţarea limbilor altor state ne permite să ne înţelegem mai bine unii pe alţii şi să ne depăşim diferenţele culturale.

Competenţele lingvistice sunt o necesitate şi un drept pentru toţi cetăţenii. Acesta este principalul mesaj pe care trebuie să îl transmitem şi să ni-l însuşim cu privire la Ziua Limbilor Europene.

Obiectivele acestui deziderat constau în a dezvolta o conştientizare a bogăţiei diversităţii lingvistice a Europei, care trebuie să fie menţinută şi încurajată, a necesităţii diversificării gamei de limbi învăţate, precum şi a importanţei dezvoltării cel puţin a unui anumit grad de competenţe în două limbi sau mai mult, pentru o deplină participare la cetăţenia democratică în Europa.

Competenţele lingvistice sunt în centrul viziunii ambiţioase de a crea un spaţiu european al educaţiei. Capacitatea de a vorbi limbi străine nu reprezintă doar o competenţă necesară pentru a studia în străinătate şi pentru a lucra pe pieţele forţei de muncă caracterizate de o internaţionalizare din ce în ce mai accentuată. Aceasta deschide noi perspective şi le dă cetăţenilor posibilitatea de a descoperi alte culturi.

În acest sens, consider că este important ca în România să încurajăm învăţarea limbilor străine, urmărind atingerea unor niveluri de competenţă specifice, pe baza Cadrului european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei, până la sfârşitul învăţământului obligatoriu.

De asemenea, este indicat să ne asigurăm că profesorii de limbi străine beneficiază de posibilitatea de a învăţa şi de a studia în străinătate, dar şi să identificăm şi să promovăm pedagogii inovatoare, incluzive şi multilingve, utilizând instrumente şi platforme europene precum School Education Gateway şi eTwinning.

Ameliorarea învăţării limbilor europene contribuie la înţelegerea reciprocă şi la mobilitate în cadrul Uniunii Europene şi ajută la sporirea productivităţii, a competitivităţii şi a rezilienţei economice. Limba reprezintă baza dezvoltării cognitive şi sociale a unui copil, iar avantajele competenţelor multilingve influenţează toate aspectele vieții.

Lipsa competenţelor lingvistice este o barieră în calea mobilităţii în interiorul Uniunii Europene şi la nivel mondial, în ceea ce priveşte educaţia şi formarea, dar şi accesul la piaţa europeană a forţei de muncă. Din Raportul anual din 2017 privind mobilitatea forţei de muncă în interiorul UE, reiese că obstacolele lingvistice pot împiedica valorificarea oportunităţilor economice oferite de diferite pieţe ale forţei de muncă în zone transfrontaliere.

Doamna Elvira Şarapatin:

"Decizia de organizare a referendumului pentru modificarea Constituţiei în privinţa definirii familiei este legală"

Doresc să prezint câteva aspecte privind organizarea referendumului pentru modificarea Constituţiei, în privinţa definirii familiei, întrucât în ultimele zile au fost transmise în spaţiul public o serie de neadevăruri despre această decizie.

Acuzaţiile împotriva Guvernului, cu privire la cheltuielile generate de referendum, se bazează pe o minciună. Decizia de organizare a referendumului este legală, nu un moft al Executivului.

Această decizie nu aparţine nici Guvernului, nici majorităţii parlamentare, nici PSD. Această decizie aparţine celor 3 milioane de români care au avut iniţiativa revizuirii Constituţiei. Este o cerere exprimată de peste 3 milioane de români care nu poate fi ignorată şi care vizează un scop final de o importanţă specială pentru societatea românească şi anume, introducerea în Constituţie a unor prevederi care să blocheze orice posibilitate a legiferării căsătoriei între persoane de acelaşi sex. La referendum vom afla decizia poporului.

Nu este un referendum împotriva unei minorităţi sexuale şi nu are ca efect restrângerea unor drepturi şi libertăţi. Prin această modificare a Constituţiei, se consacră definiţia familiei deja existentă în codul civil.

Este vorba doar despre consacrarea conceptului de familie, care este o valoare socială, iar societatea românească are dreptul de a decide, în mod democratic, cum îşi defineşte propriile valori.

Curtea Constituţională a României a analizat speţa şi a decis că prin această revizuire a Constituţiei nu se încalcă niciun drept fundamental.

De ce este nevoie să fie modificată Constituţia, din moment ce căsătoria între persoanele de acelaşi sex nu este posibilă conform Codului civil?

Constituţia este obligatoriu să fie revizuită, dacă aşa va decide majoritatea cetăţenilor români.

Cei 3 milioane de români care au depus această iniţiativă pentru revizuirea Constituţiei vor să existe o garanţie că nicio putere politică nu va lua decizii care să contravină voinţei poporului român. Altfel, orice Guvern ar putea modifica, chiar prin Ordonanţă de urgenţă, Codul civil, într-un sens opus faţă de voinţa cetăţenilor.

Referendumul din luna octombrie reprezintă cea mai democratică formă posibilă de exprimare a voinţei poporului român, într-o chestiune de o profunzime spirituală deosebită. Nu va fi un vot pentru sau împotriva cuiva, pentru sau împotriva unor categorii de persoane. Va fi un vot despre cum ne dorim să arate societatea în care trăim. Referendumul pentru familie nu este o incitare la ură, la violenţă, la homofobie. Este vorba doar despre apărarea unor valori morale şi a unor principii.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"De Ziua Limbilor Europene, 26 septembrie, să nu uităm de potenţialul cultural al României şi de promovarea sa în contextul Centenarului!"

Ziua Limbilor Europene este celebrată în fiecare an, începând din 2001, când, la iniţiativa Consiliului Europei, s-a hotărât crearea unui nou prilej de promovare a diversităţii lingvistice, ca element esenţial de comunicare între naţiuni, de mobilitate cultural-didactică în cadrul universităţilor, în domeniul muncii, prin accesul la locuri de muncă din spaţiul european, sau prin colaborarea diferitelor întreprinderi la nivel european dar şi în domeniul turistic.

Europa a avut întotdeauna o tradiţie lingvistică impresionantă. La nivelul continentului au fost atestate şi practicate peste 200 de limbi, dintre care 60 sunt regionale, 24 limbi oficiale ale Uniunii Europene, iar altele sunt vorbite în cadrul minorităţilor sau au dispărut complet. Sărbătorirea acestui eveniment de multilingvistică europeană aduce cu sine posibilitatea unei mai bune înţelegeri a culturii europene exprimată în diversele limbi de comunicare ale statelor membre.

Celebrarea Zilei Limbilor Europene se face în cadru extins la nivelul Uniunii Europene, prin cursuri de limbi străine, conferinţe şi dezbateri, dar şi la nivel naţional. Ca în fiecare an, şi la Piatra Neamţ se celebrează acest eveniment, în şcoli şi licee din oraş, dezbătând importanţa multilingvisticii în contextul european, pentru dezvoltarea personalităţii tinerilor, pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare, pentru creşterea creativităţii, pentru depăşirea diferenţelor culturale şi pentru promovarea valorilor naţionale dincolo de graniţele ţării.

În anul Centenarului, considerăm că România trebuie să se impună în familia europeană mai mult ca oricând şi să propună istoria sa culturală spre cunoaştere altor naţiuni. Limba română se află într-un moment de sărbătoare naţională nu doar la 31 august, ci pe întreg parcursul anului, pentru că ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri de la 1918, moment în care nu trebuie să uităm că ţara noastră a însemnat şi trebuie să însemne în continuare unitate între români, grai binecuvântat moştenit de la străbuni, bunătate unii către alţii, credinţă şi spiritualitate, mândrie, dar şi respect faţă de alte popoare.

Toate acestea trebuie să se impună în contextul european ca elemente de identitate românească pentru promovarea imaginii României în lume, iar de Ziua Limbilor Europene să le facem cunoscute, dragi colegi, prin limba noastră românească, pentru ca patrimoniul nostru românesc să fie comunicat din ce în ce mai mult, în toate limbile europene, spre diversitate şi multiculturalitate europeană şi în interesul turismului naţional!

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Ziua Limbilor Europene"

Ziua de 26 septembrie este importantă pentru toţi cetăţenii Europei. De ce anume? Pentru că atunci este marcată Ziua Limbilor Europei.

Acest lucru de întâmplă din anul 2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul European al limbilor vorbite. De atunci, în fiecare an, la 26 septembrie, în fiecare stat membru se sărbătoreşte Ziua limbilor vorbite. 24 de limbi oficiale se vorbesc în Europa, dar există şi peste 60 de comunităţi autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară.

De ce se sărbătoreşte această zi? Pentru a sensibiliza oamenii asupra importanţei cunoaşterii limbilor străine, pentru a favoriza plurilingvismul şi cooperarea interculturală, dar şi pentru a promova diversitatea lingvistică şi culturală a Europei. Sunt sărbătorite nu numai limbile oficiale europene, ci şi bogata moştenire de culturi şi tradiţii.

Pentru a marca Ziua europeană a limbilor, în mai multe oraşe din România se desfăşoară, pe parcursul unei săptămâni, diverse evenimente, care au ca scop evidenţierea avantajelor învăţării limbilor străine, iar printre aceste avantaje regăsim: descoperirea unor culturi noi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii, dar şi de a-i înţelege mai bine pe cei din jur.

Fiecare limbă vorbită este frumoasă în felul ei, este unică, iar ziua de 26 septembrie vine să ne reamintească acest lucru, să ne îndemne să încercăm să cunoaştem şi să vorbim cât mai multe limbi, să ne provoace să ne autodepăşim şi să învăţăm cât mai multe lucruri din cultura unei populaţii. Prin acesta, cu siguranță vom avea numai de câștigat!

Subiectiv fiind, vă îndemn să învăţaţi limba croată, să descoperiți primul alfabet croat vechi, denumit "Glagoljica" și o mulțime de dialecte vorbite și în prezent, printre care și cel mai vechi dialect arhaic croat al croaților din România.

"...Sinje more svijetu reci,

Da svoj narod Hrvat ljubi..."

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor"

Întreaga tevatură creată de schimbarea lui Liviu Dragnea de la cârma PSD nu este nimic altceva decât praf în ochii celor orbiţi oricum de mirajul guvernării PSD. Deşi, în aparenţă revoluţionară, această mişcare iniţiată prin celebra, deja, scrisoare de protest, nu este nimic altceva decât o reglare de conturi ordinară.

Dacă într-adevăr PSD dorea ceva bun pentru români, ar fi venit cu o schimbare totală, nu doar cu o schimbare a păpuşarului. În primul rând, ar fi venit cu o schimbare a celui mai slab guvern din istoria ţării şi apoi cu o îndreptare a tuturor acelor nemernicii comise de acest Guvern, sub bagheta lui Dragnea, nemernicii ca Ordonanţa nr. 13, care au scos lumea în stradă şi au generat ecouri negative până peste ocean.

În schimb, PSD ce face? Cere schimbarea lui Dragnea cu Viorica Dăncilă şi laudă ca extraordinare toate măsurile adoptate până acum! Un aşa-zis comitet de iniţiativă, în care parcă şi vedem umbra lui Iliescu şi a Comitetului Salvării Naţionale, şi-a asumat rolul de a-l sataniza pe Dragnea şi de a-i pune în cârcă toate relele. Un adevărat raport Hruşciov a fost întocmit şi făcut public, numai că, spre deosebire de sovietici, care în ’56 l-au condamnat la Congres pe mustăciosul Stalin, dar şi crimele sale, gaşca PSD-istă de acum l-a condamnat doar pe mustăciosul Dragnea, dar i-a lăudat fărădelegile. În plus, situaţia este şi mai hilară pentru că toţi membrii acestui comitet de iniţiativă sunt cei care l-au sprijinit tot timpul pe Dragnea şi l-au ajutat să facă toate nemerniciile care au adus România pe marginea prăpastiei.

Iată, deci, că nici vorbă de reformă în PSD. Atât timp cât acest partid este condus de oameni ca Viorica Dăncilă, Gabriela Firea, Robert Negoiţă, Nicolae Bădălău, Marian Neacşu şi alţii ca ei, care au susţinut constant atacurile repetate asupra statului de drept, asupra justiţiei şi economiei româneşti, nu se poate vorbi despre nimic altceva, decât despre o schimbare a găştilor care împart corupţia şi incompetenţa.

Nu vă bucuraţi, aşadar, că pleacă Dragnea, că s-ar putea să dăm de mai rău...!

Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu:

"Îmbunătăţirea calităţii vieţii, prin măsurile adoptate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale"

România a luat un avans considerabil în ultimii ani în ceea ce priveşte locurile de muncă şi situaţiile conexe acestui domeniu. În calitate de deputat şi de membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, pot spune că Partidul Social Democrat, prin măsurile asumate în Programul de guvernare, a depus eforturi considerabile pentru a rezolva inechităţile dintre categoriile sociale şi cele de vârstă, astfel că, acum, putem spune că lucrurile stau altfel pe piaţa muncii din România.

Aş dori să mă refer îndeosebi la anumite măsuri care vizează tineri şi persoane defavorizate, măsuri care se referă la sprijinirea lor în procesul educaţional, la încurajarea lor în găsirea unui loc de muncă şi, în general, la îmbunătăţirea calităţii vieţii pe care o duc.

În sensul prevenirii abandonului şcolar, Guvernul României, prin Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, a emis H.G nr. 559/2017. Astfel, cuantumul alocaţiei se diminuează cu 20% când se înregistrează un număr de 10 absenţe nemotivate şi se menţine această diminuare până la înregistrarea unui număr de 19 absenţe nemotivate, urmând ca în cazul înregistrării unui număr de 20 de absenţe nemotivate cuantumul alocaţiei să se diminueze cu 50%.

Cu scopul de a veni în ajutorul persoanelor afectate de sărăcie, acelaşi minister a anunţat, recent, accesarea de fonduri europene pentru un program în cadrul căruia aproape 140 de comunităţi să beneficieze de servicii sociale integrate pentru creşterea accesului la servicii sociale, medicale şi educaţionale. Bugetul total este de 113.076.750 de lei, iar finanţarea se va asigura prin Programul Operaţional Capital Uman. În cadrul proiectului, fiecare caz social va fi evaluat de o echipă mixtă, formată din specialişti în domeniul social, medical şi educaţional, care vor trebui să se coordoneze astfel încât fiecare persoană să fie îndrumată şi ajutată să acceseze toate serviciile de care are nevoie.

Un alt proiect important, început din 2014, care se va derula până în 2020, tot pe fonduri europene, este cel care vizează tinerii aflaţi în afara sistemelor de educaţie, formare şi ocupare profesională, NEET. Beneficiarii acestui proiect derulat pe fonduri europene sunt tinerii cu vârste între 16 şi 24 de ani, care nu îşi continuă educaţia sau formarea şi nici nu sunt angajaţi. Persoanele vizate vor fi identificate în comunităţile lor şi vor fi sprijinite, prin cursuri de formare, să îşi găsească un loc de muncă. Costurile totale ajung la 236.338.443 euro din Programul Operaţional Capital Uman.

Consider că aceste măsuri contribuie, într-o mare măsură, şi la integrarea romilor pe piaţa muncii, care, totodată, beneficiază de locuri speciale la universităţi, ceea ce le permite să studieze şi, pe mai departe, să îşi găsească un loc de muncă. Mai mult, putem discuta despre persoanele de etnie romă şi în cadrul pachetelor de măsuri pentru persoanele vulnerabile.

Nu aş vrea să închei fără a menţiona că viaţa a sute de mii de oameni din România s-a schimbat, prin creşterea salariului minim brut pe economie. Prin noua valoare crescută la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 la 1.900 de lei, a fost creat un trai mai bun pentru cei vizaţi, iar din 2017, 900.000 de persoane au fost scoase din situaţia de deprivare materială în care se aflau. Şi estimăm că, de acum încolo, anual, acelaşi număr de oameni va putea trăi mai bine datorită măsurilor luate.

Aceste măsuri trebuie menţinute dacă ne dorim ca societatea noastră să evolueze, spre a oferi un trai mai bun tuturor cetăţenilor.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Ziua internaţională a curăţeniei"

Ziua de 23 septembrie a fost stabilită în 1993 de Organizaţia Naţiunilor Unite ca fiind Ziua internaţională a curăţeniei. Anul acesta, mobilizarea la scară mondială a avut loc pe 15 septembrie.

Acţiunile organizate în această zi intenţionează să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii. Fiecare om trebuie să fie responsabil pentru impactul pe care viaţa lui îl are asupra vieţii planetei, iar protejarea mediului înconjurător trebuie să reprezinte un stil viaţă.

Voi prezenta câteva date relevante despre situaţia deşeurilor în România:

• Conform National Geographic, în ţara noastră cel puţin jumătate din cantitatea de plastic care există astăzi a fost produsă în ultimii 15 ani;
• Un român produce anual 254 kg de deşeuri menajere pe an şi mai puţin de 10% sunt reciclate, în vreme ce media UE este de 28%, potrivit celor mai recente date ale organismului Uniunii Europene pentru statistică, Eurostat;
• România întârzie să adopte instrumente relevante privind gestionarea deşeurilor, iar din 2020, dacă nu va putea atinge o rată a reciclării de 50%, ţara noastră va fi pasibilă de sancţiuni de până la 200.000 de euro pe zi şi chiar tăierea fondurilor UE pentru protecţia mediului.

Paradoxal, cu cât o societate este mai educată şi mai înstărită, cu atât impactul ei negativ asupra mediului este mai crescut, necesităţile de consum fiind mai mari şi poluarea pe măsură, ceea ce duce la concluzia că problema este mult mai complexă şi că doar campanile de informare a cetăţenilor sau sancţionarea lor nu sunt măsuri suficiente pentru o dezvoltare durabilă.

Pe 15 septembrie a avut loc "Let's Do It, Romania!", o campanie care şi-a propus să mobilizeze un milion de voluntari care să cureţe ţara de gunoaie, producând o schimbare de mentalitate, viziune şi comportament faţă de resurse şi faţă de mediul în care trăim.

Au participat 338.000 de români voluntari, ceea ce face ca obiectivul campaniei să pară prea optimist, deşi iniţiatorii s-au declarat mulţumiţi.

Pe lista cu numărul participanţilor din fiecare judeţ, 10 judeţe au reuşit să mobilizeze fiecare mai mult de 10.000 de participanţi, în fruntea clasamentului situându-se judeţele: Maramureş, Botoşani, Bihor, Gorj, Suceava, Dolj, Vaslui.

Numărul celor care s-au încumetat să petreacă o zi în aer liber, dând o mână de ajutor la curăţarea mediului în Vrancea, a fost redus, comparativ cu anii precedenţi şi cu alte judeţe. Vrâncenii mei s-au situat, din păcate, doar pe locul 27, cu 4.000 de voluntari.

În schimb, faptul ca au participat foarte mulţi copii mă bucură şi mă determină să mă gândesc că ei sunt speranţa noastră. Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să acţioneze pentru a creşte gradul de participare şi implicare a tinerilor şi de conştientizare a importanţei care trebuie acordate mediului înconjurător.

Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor, ei îşi pot influenţa părinţii şi alţi membri ai comunităţii.

Cred că problemele de mediu sunt urgente şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educaţia trebuie să fie o prioritate.

Aceasta contribuie la formarea unei conştiinţe şi a gândirii ecologice, dar şi a formării unei comportări atente şi corecte faţă de natură. Este important ca elevii să-şi poată exprima idei personale şi să manifeste o atitudine legată de responsabilitatea pe care şi-o asumă în privinţa mediului în care trăiesc.

Abia în 2007, educaţia ecologică a fost introdusă în Curriculumul Naţional, dar doar ca materie opţională, cum este şi în acest moment, pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Cunoştinţele despre importanţa protejării mediului sunt înghesuite în programa diferitelor materii obligatorii.

Consider că nu este suficient, educaţia ecologică sau de protejare a mediului trebuie să înceapă devreme şi să fie obligatorie, nu opţională. Numai aşa putem forma conştiinţe, gândirii ecologice despre natură şi comportări responsabile.

Educaţia pentru mediu este o educaţie prin şi pentru valori, un mod de viaţă şi problemele serioase pe care le avem în această privinţă nu vor fi rezolvate doar prin materii de studiu opţionale. Rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului înconjurător este evident, el se concretizează în modelarea viitorului cetăţean capabil de a-şi forma un punct de vedere obiectiv asupra realităţii înconjurătoare, de a-l incita la participare, devenind astfel conştient de viitor şi de faptul că viaţa generaţiilor de mâine depinde într-o mare măsură de opţiunile sale.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Educaţia pentru sănătate - o problemă mereu amânată"

Urmează veritabile şocuri termice pentru mulţi dintre noi.

Ce trebuie să ştiţi:

1. Schimbarea bruscă şi brutală a temperaturilor înseamnă un stres adaptativ major, cu numeroase potenţiale efecte negative, în special asupra pacienţilor care aparţin unei grupe de risc precum vârstele extreme sau cei cu afecţiuni respiratorii, cardiovasculare, neurologice, metabolice sau osteoarticulare.
2. În plus, efectele suprasturării aerului cu vapori de apă sunt accentuate şi agravate de temperaturile scăzute, precum şi de poluare.
3. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează modul cum se realizează această adaptare.
4. Unii pot prezenta o simptomatologie polimorfă, mergând până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
5. Pe primul loc sunt cele cardiovasculare, manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac, dar şi decompensarea patologiei cardiovasculare cu risc de infarct miocardic, angina pectorală sau insuficienţă cardiacă, agravarea arteriopatiilor periferice, urmate de cele neuropsihice, precum creşterea numărului de accidente vasculare cerebrale sau a migrenelor, modificări ale calităţii somnului, insomnie, somnolenţă, astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea comportamentului alimentar, inapetenţă sau bulimie, până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidara.
6. Nu sunt de neglijat nici cele respiratorii sau osteoarticulare. Expunerea la temperaturile scăzute a favorizat sau a agravat afecţiunile respiratorii acute, precum laringotraheobronsitele, otite, sinuzite, pneumoniile, crizele de astm bronşic, dar şi apariţia nevralgiilor, artralgiilor şi a puseelor de lumbago.
7. Reamintim că sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic, pentru a nu omite un alt diagnostic.

Reţineţi! Întrucât variaţiile termice importante sunt un fenomen uzual al acestei perioade, vă recomandăm ca pentru prevenţia afecţiunilor determinate sau agravate de variaţii termice, frig şi umezeală să respectaţi trei reguli simple:

1. Evitaţi stresul termic - îmbrăcăminte adecvată, evitarea deplasărilor matinale şi nocturne când sunt variaţii importante de temperatură, alternarea repausului în spaţii cu temperatură de confort termic, precum instituţiile publice şi magazine.
2. Evitaţi aglomeraţiile şi respectaţi regulile de igienă: utilizarea batistei şi spălatul pe mâini, pusul mâinii la gură atunci când tuşim sau strănutăm.
3. Evitaţi automedicaţia. Orice tratament trebuie făcut doar la recomandarea medicilor de familie sau a specialiştilor, menţionând doar că antibioterapia fără discernământ este nu doar ineficientă, ci şi potenţial periculoasă, pentru că duce la selecţionarea germenilor rezistenţi, agravarea afecţiunilor de bază sau dă efecte secundare multiple nedorite.

Recomandăm celor cu patologie preexistentă respectarea regimului igienodietetic şi terapeutic, iar celor la care simptomatologia persistă sau se agravează un consult la medicul de familie pentru stabilirea unui tratament corespunzător.

Domnul Viorel Stan:

"Mai mulţi copii fericiţi, odată cu simplificarea Legii adopţiei"

Declaraţia mea de astăzi este despre cele mai noi măsuri adoptate în vederea simplificării Legii adopţiei. Măsuri care ar urma să le uşureze munca celor care vor să devină părinţi şi să le dea mai repede o familie copiilor care au ghinionul de a fi abandonaţi.

Dacă până acum procedura adopţiei era destul de greoaie, iar părinţii adoptivi trebuiau să aştepte şi ani de zile până reuşeau să ia un copil, acum lucrurile se vor schimba. Odată cu noile modificări ale Legii adopţiei, care deja au fost adoptate şi care vor intra în vigoare, odată cu publicarea lor în Monitorul Oficial.

Noua lege prevede un timp mai scurt în care să se realizeze adopţia, dar şi stimulente financiare pentru părinţii adoptivi. Conform noilor modificări, o familie, care adoptă un copil, va primi lunar 600 de lei. Asta dacă cel mic are între 3 şi 6 ani sau un handicap uşor sau provine dintr-un grup de doi fraţi adoptaţi.

Indemnizaţia ajunge la 900 de lei, dacă e vorba de un copil de peste 7 ani, care suferă de un handicap grav ori, dacă provine dintr-un grup de trei fraţi adoptaţi. Iar suma creşte cu 25% dacă două dintre condiţiile de mai sus sunt îndeplinite, şi cu 50% dacă sunt trei condiţii îndeplinite.

De asemenea, părinţii care vor înfia copii ar putea primi de la stat 1.500 de lei anual, în situaţia în care copilul va avea nevoie de recuperare medicală sau psihologică.

Pe lângă aceste indemnizaţii, procesul de adopţie va dura mai puţin. Autorităţile nu vor mai fi nevoite să caute rudele de până la gradul al patrulea, aşa cum se întâmpla până acum. Părinţii naturali trebuie să întrebe rudele în cel mult un an de când copilul intră în sistemul de protecţie. Dacă nu apar doritori, este considerat automat adoptabil. În plus, durata de valabilitate a atestatului de persoană aptă să adopte se măreşte de la 2 la 5 ani.

Cred că toate aceste măsuri sunt binevenite pentru cei care îşi doresc să aibă o familie, dar, din punct de vedere medical, nu pot. Şi cred că, odată cu implementarea lor, numărul copiilor adoptaţi va creşte. Asta în condiţiile în care, anul trecut, au fost adoptaţi în jur de 1.200 de copii.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Exodul tinerilor, o dramă ignorată a societăţii româneşti"

În ultimii ani, în ţara noastră se întâmplă un fenomen extrem de îngrijorător. Foarte mulţi tineri cu minţi sclipitoare aleg să părăsească România, fie la studii în străinătate, pentru a alege un traseu european, fie cei care au deja studii superioare îşi doresc o altfel de viaţă.

Potrivit celui mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, România este, după Siria, ţara cu cea mai ridicată rată a emigranţilor, anual pierzând prin acest fenomen echivalentul unui oraş.

Exodul acestor tineri este legat de nivelul de pesimism faţă de societatea românească, pesimismul legat de direcţia în care merge ţara, iar nemulţumirea îi determină să-şi găsească viitorul în afara graniţelor ţării.

În ultimii 30 de ani, România a pierdut mai mult de 16% din populaţie, pierderea pentru economia ţării fiind de aproape două miliarde de lei pe an. Tinerii pleacă de cele mai multe ori definitiv în căutarea unei vieţi mai bune pe care nu o pot realiza aici.

Oare acest Guvern nu înţelege că plecarea tinerilor va avea drept consecinţă un mare dezechilibru în populaţia ţării? Oare nu înţelege că plecarea tinerei generaţii va determina scăderea de resurse active, iar societatea românească are nevoie de echilibru pe piaţa muncii? Oare nu pricepe, o dată pentru totdeauna, că aceste fenomen este îngrijorător pentru economia României, dar şi pentru veniturile la buget? Migraţia a dus la o creştere alarmantă a deficitului forţei de muncă, o situaţie care cred că este mult mai gravă decât o criză financiară.

Politicile din domeniul educaţiei cresc numărul tinerilor cu minţi sclipitoare care părăsesc ţara an de an. Cu toate că în 2017 a fost un an de creşteri a salariilor şi pensiilor, este clar că ceea ce aţi oferit dumneavoastră, domnilor guvernanţi, nu a fost de ajuns, şi de acceea exodul în anul 2017 a fost mai mare din 2010, inclusiv.

Este de neînţeles, domnilor, şi nu pot să îmi explic. Dacă tot ne amintiţi de economia care creşte şi duduie an de an, de ce ţara se goleşte, iar tinerii ne pleacă?

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Priorităţi în dezvoltarea traficului feroviar din România"

Întâi decembrie 2018 reprezintă pentru România aniversarea Centenarului Unirii şi al constituirii statului românesc modern, dar, paradoxal, ţara noastră este privată, chiar şi la acest moment aniversar, de o comunicare rapidă, sigură şi eficientă între provinciile istorice romaneşti!

Se discută mult şi, foarte probabil, se va discuta mult şi de aici înainte despre construirea de autostrăzi şi căi rapide de rulare rutieră în ţara noastră.

Se uită însă, prea adesea, de un mijloc de comunicare şi transport extrem de fiabil şi, oricum, mult mai ieftin de care ţara noastră a beneficiat în urmă cu mai bine de un secol, respectiv despre una dintre cele mai extinse şi moderne reţele de căi ferate din Europa şi, pe cale de consecinţă, din întreaga lume!

Da, doamnelor şi domnilor colegi, aceasta este realitatea crudă! Aceeaşi cale ferată, care în urmă cu mai bine de un secol asigura o interconectare rapidă a tuturor regiunilor romaneşti şi constituia un motiv de reală mândrie a oricărui cetăţean de bună credinţă al acestei ţări, este astăzi de nerecunoscut, din păcate, în condiţiile iresponsabile în care a fost "întreţinută"!

Trenurile noastre se mişcă cu încetinitorul vara pentru că este, nu-i aşa, prea cald, iar iarna pentru că este, evident, prea frig. Traficul feroviar având limite de viteză deosebit de scăzute, altfel "normale", dat fiind starea deplorabilă atât a căilor de rulare, cât şi a vagoanelor şi locomotivelor!

Ne întrebăm şi este o întrebare retorică, în mod evident, de ce nu luăm în considerare, atunci când vine vorba de a dezvolta un mijloc rapid şi extrem de eficient de transport, de ce nu ne gândim, la reabilitarea drastică a întregului sector feroviar românesc. Cheltuielile ar fi, oricum, mult mai mici, inclusiv prin absorbţia de fonduri europene, iar rezultatele ar putea fi mult mai rapide, în condiţiile în care România beneficiază, deja, de o reţea extinsă de cale ferată, chiar dacă prezervată în condiţii lamentabile!

În plus, s-ar da de lucru şi s-ar revigora, în mod relevant, multe sectoare de bază ale economiei ţării, începând cu uzinele noastre metalurgice, sau ce a mai rămas din ele, atunci când vine vorba despre calea de rulare sau de industria forestieră, dacă vorbim de traversele de cale ferată - căci puţine alte materiale, în comparaţie cu esenţele superioare de lemn, pot suplini, prin elasticitate, duritate, precum şi prin uşurinţa prelucrării, acest material nobil!

În plus, România beneficiază, încă, de zone forestiere întinse, în pofida exploatării sălbatice, aberante şi, evident, ilegale din nu puţine zone ale ţării!

Reabilitarea căilor ferate româneşti ar putea contribui la revitalizarea industriei autohtone constructoare de maşini, prin materialul rulant propriu-zis, vagoane şi locomotive, a industriei textile şi de confecţii, respectiv de pielărie, atunci când vine vorba despre amenajarea interioară, la standardele moderne, a vagoanelor şi locomotivelor de cale ferată. Avem, apoi, în vedere, industria de automatizări - calculatoare şi electronică de mare putere, date fiind cerinţele concrete în domeniu privind dotarea şi funcţionarea efectivă a întreg sectorului feroviar românesc!

La toate aceste aspecte relevante, aş putea adăuga factorii timp, respectiv combaterea poluării, elemente deloc neglijabile atunci când vorbim despre siguranţa vieţii şi sănătatea cetăţeanului, precum şi de orizontul de aşteptare la care ar putea avea loc prefacerile clamate şi atât de mult dorite de opinia publică românească privind dezvoltarea infrastructurii de transport autohtone! Este evident că atât modernizările preconizate, cât şi costurile implicate vor fi mult mai mici în cazul infrastructurii de cale ferată, în comparaţie cu cele privind sectorul rutier, fără ca aceasta să semnifice, în vreun fel, faptul că nu susţinem şi dezvoltarea acestuia din urmă, evident, cu luarea în considerare a unor costuri decente şi raţionale în domeniu, aliniate la cele existente pe plan european şi internaţional, unde se lucrează, de multe ori, în condiţii mult mai grele - de teren şi de climă!

Nu în ultimul rând, modernizarea căilor ferate româneşti şi aducerea lor la standardele europene şi internaţionale în materie ar reprezenta un câştig imens şi pentru industria turistică din ţara noastră, aflată în reală suferinţă, în momentul de faţă, din cauza stării precare a infrastructurii de transport autohtone!

Concluzionând, aş dori să precizez că toate aspectele menţionate sunt conţinute, într-o formă sau alta, în Programul PSD de Guvernare 2017-2020, capitolul Politici pentru infrastructura de transport. Sunt înscrise, la loc de cinste, în acest sens, măsuri privind asigurarea "coeziunii şi conectivităţii regionale", alături de sporirea eficienţei de transport prin "creşterea competitivităţii între modurile de transport", "îmbunătăţirea serviciilor de transport prin investiţii în materiale rulante" şi "modernizarea staţiilor de cale ferată". Doresc să menţionez, în acest context, şi proiectul liniei ferate de mare viteză, de circa 1.275 de km, Bucureşti - Craiova/Sofia - Timişoara/Belgrad- Cluj/Budapesta, care urmează să fie lansat în execuţie în cursul acestei luni, cu termen de finalizare decembrie 2018, şi care va aduce beneficii clare şi deosebit de relevante cetăţenilor, din punct de vedere al timpului de legătură dintre Capitala României şi unele dintre cele mai importante oraşe ale ţării şi principalele oraşe ale ţării, respectiv capitale de referinţă din arealul nostru regional, pe arterele Timişoara - Cluj-Napoca, Timişoara - Belgrad, Craiova - Sofia, respectiv Cluj-Napoca - Budapesta!

Domnul Mihai Weber:

"Proiectul Legii offshore - independenţă energetică pentru România şi sprijin pentru investitorii români"

Astăzi vom da un vot final Proiectului de Lege offshore, proiect ce stabileşte măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol, precum şi a lucrărilor la sonde, aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

România este o ţară bogată în zăcăminte petroliere, drept pentru care trebuie să acţionăm şi să venim cu măsuri de susţinere şi dezvoltare a acestui domeniu. Consider că această iniţiativă legislativă aduce beneficii statului român, dar şi celor care sunt dispuşi să investească în acest sector, asigurând în acest fel un echilibru în domeniul operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor de petrol.

Domnul Vasile Cocoş:

"Românii solicită clasei politice din România să manifeste responsabilitate şi luciditate"

Discuţiile tensionate, care au marcat scena politică a ultimelor săptămâni, mă determină să fac astăzi un apel la calm, la raţiune şi luciditate către toată clasa politică.

Alegătorii aşteaptă de la noi legi sănătoase, dezbateri interne bazate pe argumente, discuţii constructive pe marginea unor proiecte de lege care să le îmbunătăţească viaţa.

Oamenii sunt sătui de intrigi şi certuri păguboase, vor să vadă că avem aceleaşi priorităţi, aceeaşi agendă, nu să privească uimiţi la televizor cum ne tragem unul altuia preşul de sub picioare.

Lupta din culise a intrat pe scenă. Prin astfel de gesturi politice necugetate nu ne dezamăgim doar propriul electorat, ci aducem prejudicii incalculabile economiei, căci tensiunile majore cu mize personale îi debusolează pe acei puţini investitori şi aşa sceptici care ar avea un dram de curaj să pună România pe harta afacerilor lor. De aceea, vă spun cu o sinceritate amară că a sosit timpul să punem România pe primul plan. Cine ar merge într-o ţară în care toată lumea se ceartă cu toată lumea? Cine ar investi într-o ţară în care deciziile nu se iau cu mintea, ci cu inima? Cred că s-a ajuns prea departe.

De aceea, fac un apel ferm la unitate şi echilibru. Ţara are nevoie de oameni politici responsabili care să promoveze bunăstarea şi buna înţelegere, nu dezbinarea care oricum e finanţată de adversarii binelui.

Principala noastră preocupare ar trebui să fie actul legislativ, grija de a oferi soluţii viabile la problemele reale cu care se confruntă românii.

Dacă nu ne vom găsi puterea de a fi uniţi în acest an în care vorbim cu multă demagogie despre marea unire, vom părea mai dezbinaţi ca oricând. Nu este târziu să ne trezim. Mai sunt două luni până la Centenar.

În scurt timp, ţara noastră va prelua preşedinţia UE. Dacă vom promova în continuare atacurile şi dezbinarea, vom fi pierduţi.

Haideţi să facem un armistiţiu! Haideţi să renunţăm la agresivitate şi să realizăm că toţi, indiferent de partidul politic din care facem parte, avem un ţel comun, o Românie prosperă!

Domnul Găvrilă Ghilea: "Sănătate prioritară, cu medici plecaţi din ţară?"

Ultimele studii sociologice date publicităţii relevă faptul că, în cei aproape 11 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, peste 15.000 de medici au optat pentru un loc de muncă în spaţiul comunitar.

Chiar dacă, în ultimii ani, acest veritabil exod al halatelor albe s-a redus într-o oarecare măsură, în sistemul naţional de sănătate există încă un deficit cronic de peste 5.000 de medici specialişti, la care se adaugă un necesar suplimentar de circa 700 medici de familie, precum şi alte mii de posturi rămase vacante pentru asistente, infirmiere şi personal sanitar auxiliar.

Cu toate acestea, nici majorarea substanţială a salariilor din sistemul sanitar, începând cu luna martie a acestui an, nu a contribuit la reducerea deficitului de cadre medicale, numărul specialiştilor care au decis să revină în ţară, după adoptarea acestei măsuri reparatorii, fiind, practic, nesemnificativ.

În aceste circumstanţe, este evident că nu doar componenta salarială i-a determinat pe medici, în special pe cei tineri, să plece din România, ci şi gradul de dotare deficitar al majorităţii unităţilor spitaliceşti din ţară, birocraţia din sistemul sanitar, corupţia din administraţie, lipsa de respect pentru profesia medicală, dar şi imposibilitatea dezvoltării unei cariere profesionale de succes.

Toate aceste carenţe au condus la deprecierea majoră a mediei numărului de cadre medicale din ţară, raportată la celelalte state membre ale Uniunii Europene, existând chiar unele unităţi spitaliceşti care reclamă că nu au medici cu anumite specialităţi şi competenţe, ori sute de localităţi fără medici de familie.

Pe fondul deteriorării continue a stării de sănătate a populaţiei, promisiunile guvernamentale de resuscitare a sistemului medical sunt necontenite, dar punerea lor în practică este tergiversată la nesfârşit.

La instalarea fiecărui cabinet din actuala legislatură s-a afirmat că sănătatea este prioritară pentru coaliţia PSD-ALDE, care şi-a asumat prin propriul program de guvernare construcţia a opt spitale regionale şi a unui mega-spital republican în Capitală, dar şi lucrări de modernizare a spitalelor judeţene, ambulatoriilor de specialitate şi unităţilor de primiri-urgenţă.

Cu mici excepţii, datorate în cea mai mare măsură perseverenţei şi competenţei autorităţilor locale, care au aplicat şi implementat, prin programe de finanţare europeană, proiecte pertinente şi punctuale de dezvoltare şi reabilitare a infrastructurii spitaliceşti pe care o administrează - Oradea fiind, din acest punct de vedere, cel mai potrivit exemplu de bună practică -, marea majoritate a promisiunilor guvernamentale au rămas la stadiul de bune intenţii.

Din nefericire pentru români, aceleaşi bune intenţii cu care este pavat şi drumul spre Iad...

Doamna Tudoriţa Lungu:

"Majorarea preţului la gaze şi energie electrică, începând cu 1 octombrie, un nou motiv de îngrijorare pentru români"

În ultima perioadă asistăm la tot felul de scandaluri şi reglări interne în PSD, partid care, evident, este mai degrabă preocupat de lupta politică internă decât de felul în care trăiesc românii. Agenda internă a acaparat cu totul adevărata problematică a României, iar Guvernul este incapabil să gestioneze problemele reale care se amplifică de la o zi la alta. Însă, doamnelor şi domnilor din PSD, în vreme ce energiile dumneavoastră se consumă pe lupta internă, în încercarea de a ieşi basma curată dintr-o situaţie pentru care mai devreme sau mai târziu veţi deconta, economia României este în aer. Sau la pământ, după cum doriţi. Nu vă ascundeţi în spatele acestor preocupări şi nu vă faceţi că nu vedeţi cum ROBOR a trecut de 3%, iar, în luna august, România a atins cea mai mare cotă de inflaţie din Uniunea Europeană, de aproape 5%.

Acestea sunt efectele guvernării haotice PSD-ALDE. Degeaba ne fluturaţi statistici cu creşteri economice, salarii şi pensii mărite, câtă vreme realitatea vă contrazice. Românii trăiesc din ce în ce mai prost, iar eu cred, doamnelor şi domnilor din PSD, că acestea ar trebui să fie principalele preocupări ale dumneavoastră. Ar trebui să vedeţi că facturile la utilităţi au crescut, preţurile la carburanţi s-au majorat, iar pentru alimentele de bază românii plătesc mai mult. Începând cu 1 octombrie, gazele se vor scumpi din nou cu 8%, iar energia cu 5%, măsuri care creează îngrijorare printre românii din ce în ce mai sărăciţi. Fireşte, vor urma alte scumpiri, în lanţ, în special la alimentele de bază.

În foamea de bani, Guvernul doreşte acum să introducă asigurări de sănătate diferenţiate. Cu alte cuvinte, cine are bani va trăi, cine nu, nu. Aţi dat câţiva lei la salariu şi pensie? Cel mult o glumă amară, menită să vă liniştească propria conştiinţă.

Deschideţi ochii larg şi priviţi în jurul dumneavoastră! Aveţi curajul să priviţi haosul pe care această coaliţie l-a creat prin aşa-zise programe de guvernare fluturate cu emfază la televiziuni? Aveţi curajul să daţi piept cu România reală, care înţelege foarte bine ceea ce se petrece, dar pe care aţi gazat-o şi aţi bătut-o în 10 august?

Aveţi curajul să recunoaşteţi că aţi eşuat cu promisiunile deşănţate şi lipsite de orice fundament? Am văzut că în ultima perioadă invocaţi tot felul de duşmani. Stat paralel, persoane cu funcţii în stat, ba chiar şi românii care protestează împotriva dumneavoastră vă sunt duşmani, deşi le nesocotiţi dreptul fundamental de a nu fi de acord cu dumneavoastră. Nu mergeţi prea departe, căutaţi în propriul dumneavoastră partid şi veţi găsi acolo cauzele eşecului! Iar ele sunt incompetenţa şi lipsa de viziune.

Domnul George Şişcu:

Este cert că lipsa infrastructurii de transporturi ne duce într-o situaţie critică din punct de vedere al dezvoltării economice, ne condamnă la izolare, reduce fluxurile de investiţii străine în ţară şi, implicit, crearea de locuri de muncă, şi împiedică dezvoltarea durabilă a regiunilor noastre.

Acesta este şi motivul pentru care l-am avut invitat la Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor, din care fac parte, pe domnul ministru Lucian Şova, pentru o dezbatere privind punctele critice existente ale infrastructurii rutiere şi feroviare din România, precum şi stadiul implementării proiectelor de modernizare a infrastructurii de transport rutier şi feroviar.

Motivele, care ne-au determinat să facem această invitaţie, au fost blocarea tuturor proiectelor de infrastructură, incapacitatea de a absorbi fonduri europene pe Programul Operaţional "Investiţii Mari", nedemararea niciunui proiect nou cu finanţare europeană din cadrul masterplanului, ieşirea din termene în ceea ce priveşte aplicarea masterplanului, prin faptul că nu s-au demarat tronsoane de autostradă fundamentale, cum ar fi tronsonul Sibiu - Piteşti sau tronsonul Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni. Acestea au fost problemele la care am dorit să avem un răspuns oficial, cu speranţa că în cel mai scurt termen se vor găsi soluţii pentru rezolvarea lor. Ce am auzit, în schimb, a fost o învinuire a antreprenorilor care se ocupă de executarea autostrăzilor, care nu respectă termenele asumate prin contract, am văzut guvernanţii dând din umeri, lipsiţi de soluţii şi pierduţi în hăţişul birocratic.

Am aflat, de asemenea, cu stupoare, cum din cauza unui buget constant subdimensionat se degradează aproximativ 320 de kilometri de cale ferată, dar se repară, în schimb, doar 16 kilometri.

Astfel, deşi suntem al doilea mare stat din Europa Centrală şi de Est, am rămas codaşi printre ţările din regiune, din punct de vedere al numărului de kilometri de autostradă, raportat la populaţie şi la suprafaţă, dar şi la număr de kilometri de cale ferată la standarde europene.

Dacă, de-a lungul timpului, toate declaraţiile guvernanţilor ar fi fost respectate, am fi ajuns ca în anul 2018 să avem mii de kilometri de autostradă, însă, din păcate, ţara noastră are în acest moment doar 750 kilometri funcţionali. Motiv pentru care am fost declaraţi ruşinea Europei la infrastructură rutieră.

În aceste condiţii, Partidul Naţional Liberal a luat decizia de a depune şi o moţiune împotriva ministrului transporturilor, la Senat, în cursul acestei săptămâni.

PNL nu doreşte decât ca proiectele asumate de Guvern să fie duse la bun sfârşit, doreşte ca regiunile ţării să nu se mai dezvolte diferit din cauza lipsei de infrastructură, dorim să nu mai avem sute de accidente rutiere soldate cu sute de morţi anual, din lipsa de implicare a autorităţilor publice, vrem să simţim că suntem cu adevărat o ţară membră a UE şi din punct de vedere al infrastructurii de transport.

Domnul Mihai Niţă:

"Munţii trebuie curăţaţi, dar nu de păduri!"

În fiecare an, la 26 septembrie, este sărbătorită "Ziua Mondială a munţilor Curaţi". Evenimentul figurează în calendarul protecţiei mediului elaborat de Uniunea Europeană. Această preocupare este dedicată sensibilizării populaţiei pentru a fi mai receptivă la tot ceea ce ne înconjoară, deoarece starea mediului înconjurător ne influenţează viaţa, în mod nemijlocit. La nivel mondial, o atenţie deosebită se acordă stopării asaltului asupra pădurilor, mai ales a celor din ariile protejate, împăduririi zonelor degradate, dar şi stării actuale a zonelor forestiere, afectate de ploile acide. Fertilitatea solului s-a diminuat, eroziunile manifestându-se tot mai ameninţător.

Munţii României constituie cea mai preţioasă resursă naturală a ţării, numai că românii, proprietari ai acestui sublim patrimoniu, îl tratează cu indiferenţă. Pe trasee turistice renumite, frumuseţea şi puritatea peisajului montan este alterată de trecerea turiştilor autohtoni, care se comportă necivilizat, lăsând în urmă tone de gunoaie, care, ulterior, maculează cursurile de apă şi lacurile de acumulare. Specii preţioase din fauna şi flora Carpaţilor sunt tulburate în habitatul natural şi ameninţate cu dispariţia. Este necesar să înţelegem că, în egală măsură, "Omul este stăpânul, dar şi sluga naturii", după cum spunea filozoful german Herder.

Există, firesc, preocupare pentru această situaţie, dar eforturile dedicate reabilitării zonelor de munte trebuie intensificate, iar acţiunile întreprinse în acest scop trebuie urgentate, înainte de a fi prea târziu. Conştientizarea populaţiei asupra dezastrului ce se derulează sub ochii noştri ar trebui să înceapă din primii ani de şcoală. Efortul va da rezultate, iar inamicii mediului vor deveni mai puţin înverşunaţi împotriva curăţeniei, a sănătăţii şi a splendorilor naturii.

Ziua celebrată azi constituie un bun prilej să atragem atenţia asupra lanţurilor montane ce acoperă un sfert din suprafaţa continentelor. Munţii noştri ocupă o treime din suprafaţa ţării. Această zi trebuie să constituie un prilej de sărbătoare şi promovare a mediului montan, ca oportunitate şi model de dezvoltare durabilă.

Din nefericire, natura carpatină se află sub asediul inconştient al oamenilor. Profanarea Carpaţilor se face cu complicitatea firmelor ce exploatează iraţional pădurile. Munţii constituie sursa de apă, rezerva de lemn şi minereuri, vatra de civilizaţie, leagănul inefabil de valori culturale fără de care România şi-ar pierde identitatea naţională. Ciobanii abandonează stânele, luând drumul străinătăţii, se pierd meserii tradiţionale, braconajul înfloreşte, râurile montane se află sub asediul hidroenergetic, peisajul tradiţional se degradează.

În această situaţie este nevoie de o curăţenie generală, începând cu aceea morală. Dacă avem puterea să ne asumăm şi noi, politicienii, vina pentru ce se întâmplă acum, vom reuşi, cu siguranţă, să impunem normele de civilizaţie pe care sunt datori să le respecte toţi cetăţenii, fără excepţie. Starea mediului înconjurător se află în relaţie directă cu starea mediului politic. Mecanismul este simplu de perceput, dacă avem puterea să fim cinstiţi cu noi înşine.

Ca om civilizat, consider că elevarea spirituală, remarcată la unii dintre exponenţii poporului român, ne poate servi ca exemplu de urmat. Edificarea măreţiei lor morale ne demonstrează că se poate, cu trudă şi învăţătură de carte. Avem datoria să valorificăm zestrea de înţelepciune şi credinţă pe care ne-au lăsat-o, pentru ca, la rândul nostru, să ne putem înălţa la gradul de om. Semeţia munţilor să ne fie reper de referinţă, pentru că fiecare om este rezultatul propriului mod de a gândi.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Seceta în Europa - măsuri pentru a ajuta fermierii"

Comisia Europeană continuă să acţioneze în sprijinul fermierilor care sunt afectaţi de seceta care a afectat toată Europa în vara acestui an.

Comisia va acorda o flexibilitate mai mare pentru a ajuta fermierii să aibă suficientă hrană pentru animale, în acest sens prezentând un pachet suplimentar de acţiuni menite să crească disponibilitatea resurselor furajere pentru animale, deoarece aceasta este una dintre principalele provocări cu care se confruntă fermierii afectaţi de secetă.

Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, a declarat: "Comisia a reacţionat rapid la primele semne ale acestor evenimente climatice extreme, iar eu continui să urmăresc îndeaproape situaţia. Sunt în contact cu miniştrii din statele membre afectate în vederea evaluării gradului de adecvare a acţiunilor deja existente. întreprindem acţiuni suplimentare care sunt menite să acorde asistenţă fermierilor europeni în ceea ce priveşte hrana pentru animale. Salut recentele anunţuri făcute de mai multe state membre care sunt pregătite să acţioneze pentru sectorul lor agricol, şi voi continua să colaborez cu acestea pentru a mă asigura că utilizează pe deplin posibilităţile disponibile, mai ales cele din cadrul politicii agricole comune".

Noile derogări se referă la anumite norme privind înverzirea, dând astfel posibilitatea de a însămânţa culturi intermediare drept culturi pure şi de a reduce perioada minimă de 8 săptămâni pentru culturile intermediare, pentru a permite fermierilor care cultivă terenuri arabile să însămânţeze culturile de toamnă în timp util, după culturile intermediare.

Propunerea privind creşterea plăţilor în avans, care a fost deja anunţată în cursul lunii august a.c, a fost prezentată în mod formal pe 3 septembrie. Astfel, fermierii vor putea beneficia de până la 70% din plăţile lor directe şi de până la 85% din plăţile pentru dezvoltarea rurală încă de la mijlocul lunii octombrie 2018, în loc de luna decembrie, pentru o îmbunătăţire a situaţiei fluxului de numerar.

Aceste noi propuneri vin în completarea dispoziţiilor ce sunt deja disponibile pentru astfel de situaţii.

Comisia Europeană se va asigura că toate măsurile sunt aplicate în mod proporţional. Astfel, se poate acorda ajutor financiar în proporţie de până la 80% din valoarea daunelor cauzate de secetă, sau până la 90% pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, în anumite condiţii specifice. Achiziţionarea de furaje poate fi eligibilă pentru ajutoare de stat, fie ca daune materiale, fie ca pierderi de venit. Se pot acorda compensaţii pentru daune, fără să fie nevoie să fie notificată Comisia - ajutoarele de minimis -, cu sume până la 15.000 de euro per crescător de animale, pe o perioadă de 3 ani. Există posibilităţi de ajutor şi în cadrul dezvoltării rurale, inclusiv reînsămânţării păşunilor.

Toate aceste propuneri ar trebui să fie adoptate, în mod oficial, până la sfârşitul acestei luni. Măsurile aplicându-se retroactiv.

Domnul Cornel Itu:

"Promovarea turismului în România"

În această săptămână, în data de 27 septembrie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Turismului, un bun prilej pentru a aduce în discuţie importanţa acestui sector pentru România.

Pe plan mondial, turismul este una dintre cele mai puternice ramuri economice, indiferent de tipul acestuia: de relaxare, cultural, religios, medical etc. În cazul României, turismul se concentrează asupra peisajelor naturale spectaculoase şi variate din punctul de vedere al formelor de relief. În ultimii ani, s-a remarcat o creştere semnificativă a numărului turiştilor străini care vizitează România, acest aspect având un impact vizibil asupra economiei naţionale.

De asemenea, o iniţiativă importantă de promovare a turismului românesc a fost inclusă în Programul de Guvernare 2017-2020, prin care Guvernul României s-a angajat ca toţi salariaţii din sistemul public să beneficieze de indemnizaţia de vacanţă sau prima de vacanţă, după caz, sub forma unui voucher de vacanţă egal cu valoarea salariului minim brut din acel an. Această măsură încurajează programarea vacanţelor de către români în ţară. Potrivit declaraţiilor ministrului turismului, efectele acestei măsuri sunt deja vizibile, numărul unităţilor de cazare pentru care a fost solicitată clasificarea de la Ministerul Turismului crescând cu 15% faţă de anul trecut. Aceasta este o dovadă că turismul devine un sector profitabil şi că reprezintă o resursă importantă pentru ţara noastră.

Alături de măsurile adoptate prin Programul de Guvernare al PSD, programele cu finanţare europeană reprezintă un alt instrument de promovare a turismului. În prezent, prin Programul Operaţional Regional şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt finanţate proiecte care au ca obiectiv îmbunătăţirea şi promovarea acestui sector.

Promovarea zonelor turistice din România, pe plan local, dar şi naţional, va rămâne în centrul preocupărilor noastre, atât pentru valorificarea şi conservarea zonelor turistice, cât şi pentru aportul adus economiei naţionale.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici, înlocuit de domnul deputat Georgian Pop, şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Invit colegii să ia loc în bănci, să putem începe şedinţa de plen.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa un număr de 145.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Până la ora 11,30 avem dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile au propus respingerea.

Avem între 11,30 şi 12,00 pauză; 12,00 - vot final şi apoi şedinţa de Birou permanent şi Comitetul liderilor.

Vreau să vă anunţ că pentru două iniţiative termenul de dezbatere şi de vot final a fost depăşit. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 cu modificările şi completările ulterioare - Pl-x 187; şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate - Pl-x 186/2018. Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, acestea se consideră adoptate şi vor merge la Senat.

La... în dezbatere... la început, înţeleg că sunt nişte propuneri, pe procedură.

Vă rog, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi nişte observaţii la ordinea de zi. Înţeleg că nişte retrimiteri. Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Solicităm aducerea de pe poziţia 83 pe poziţia 3 - Pl-x 220/2016 (Propunerea legislativă pentru completarea alin.(2) al art.96 din Legea nr.448/2006 republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap) şi retrimiterea la comisie; vot, vă rugăm.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul.

Şi termen? Cât, domnule deputat, două săptămâni?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni, da.

107 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. A fost adoptată.

Următoarea propunere.

Deci e propunere de respingere, a fost adusă şi am retrimis-o pentru două săptămâni...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corect.

De asemenea, solicităm aducerea de pe poziţia 92 pe poziţia 4 - Pl-x 172/2014 (Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare a învăţământului profesional, universitar şi a cercetării ştiinţifice); şi retrimiterea la comisie, cu termen de două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Tot termen două săptămâni, da? Bun. Să înceapă votul.

119 voturi pentru. A fost retrimisă şi această propunere, tot pentru două săptămâni.

Vă rog, următoarea.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aducerea de pe poziţia 128 pe poziţia 5 - Pl-x 645/2013 (Propunerea legislativă privind programul "Masă la Şcoală" pentru elevii din învăţământul obligatoriu de stat şi privat, primar şi gimnazial); şi retrimiterea la comisie, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Să înceapă votul.

119 voturi pentru. Şi această iniţiativă a fost retrimisă, termen - două săptămâni.

Următoarea.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aducerea de pe poziţia 352 pe poziţia 6 - Pl-x 325/2018 (Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995). Şi intrată în dezbatere, fără retrimitere.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul, vă rog.

119 voturi pentru. Şi această propunere a fost acceptată.

Următoarea solicitare a dumneavoastră.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aducerea de pe poziţia 93 pe poziţia 7 - Pl-x 40/2015 (Proiectul de Lege privind tichetul de servicii destinat plăţii prestaţiilor casnice la domiciliu şi prestaţiilor cu caracter ocazional sau sezonier); şi retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul, vă rog.

48 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă, o abţinere. Această solicitare nu a întrunit numărul de voturi.

Altă propunere?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi ultima. Aducerea de pe poziţia 94 pe poziţia 7, pentru că cealaltă nu s-a aprobat - PL-x 297/2016 (Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali) şi retrimiterea la comisie, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul, vă rog.

49 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, o abţinere. Solicitarea nu a fost adoptată. Rămâne pe poziţia la care este.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte grupuri parlamentare? Mai aveţi? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă agendă europeană pentru cultură; este vorba de COM(2018) 267; PHCD 61/2018).

Domnul preşedinte Angel Tîlvăr.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

COM-ul nostru a avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza în cadrul comisiei.

Astfel, noi recomandăm sprijinirea şi finanţarea formelor de manifestare artistică inovatoare, extinsă, cuprinzătoare şi diversificată la nivel european.

Susţinem obiectivul creşterii capacităţii culturale a statelor membre, vizând punerea la dispoziţie a unei game largi de activităţi culturale de calitate, promovarea oportunităţilor de participare şi de creaţie pentru toţi şi consolidarea legăturilor dintre cultură şi educaţie, afacerile sociale, politica urbană, cercetare şi inovare.

Subliniem că sectorul cultural şi creativitatea ar beneficia de pe urma sporirii legăturilor şi contactelor Uniunii Europene cu organizaţii culturale din ţările terţe şi a sprijinirii cooperării agenţiilor de cultură europene cu alte spaţii culturale ale lumii.

Totodată, considerăm că spaţiile urbane naturale cu funcţie recreativă reprezintă un rol complementar şi de consolidare a patrimoniului cultural şi propunem elaborarea unor recomandări privind valorificarea acestui lucru.

Comisia noastră s-a întrunit în 18 septembrie 2018 şi a hotărât, cu unanimitate, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Da, vă rog, domnul Leoreanu, Grupul PNL, vă rog frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc.

Grupul deputaţilor PNL va susţine această hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European.

Sigur că susţine obiectivul creşterii capacităţii culturale a statelor membre, pentru că... capacitatea culturală creează în mod automat şi limbaje comune, apropie, până la urmă, şi aduce o consolidare a legăturilor între cultură şi educaţie, afaceri sociale, politică urbană, cercetare şi inovare.

De asemenea, credem că sectorul cultural trebuie să beneficieze de sporirea legăturilor şi contactelor Uniunii Europene cu organizaţii culturale şi din ţări terţe, sprijinind cooperarea agenţiilor de cultură europene cu alte spaţii culturale ale lumii.

În acelaşi timp, este necesar să fie dezvoltat şi un proiect pentru zonele rurale, astfel încât să fie promovată participarea culturală şi regenerarea socială.

De asemenea, mobilitatea este un obiectiv important care trebuie susţinut, astfel încât statele vor avea o comunicare mult mai bună, o cunoaştere mult mai bună şi va aduce, până la urmă, un punct comun în relaţia dintre ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Întreb dacă sunt...

A, vă rog, vă rog.

A, domnul Manole, vă rog. Mă scuzaţi.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Noua agendă europeană pentru cultură răspunde invitaţiei liderilor europeni de a face mai mult prin cultură şi educaţie, pentru a clădi societăţi bazate pe coeziune şi pentru a oferi o viziune a unei Uniuni Europene atractive.

Scopul său este de a valorifica întregul potenţial al culturii, pentru a contribui la constituirea unei Uniuni mai echitabile şi mai favorabile incluziunii, prin sprijinirea inovării şi creativităţii, a creşterii şi creării de locuri de muncă durabile.

Comunicarea încurajează sporirea capacităţii culturale a tuturor europenilor, prin punerea la dispoziţie a unei game largi de activităţi culturale şi prin oferirea de posibilităţi de participare activă.

Comisia Europeană încurajează mobilitatea profesioniştilor din sectoarele culturale şi creative, elimină barierele din calea mobilităţii lor şi protejează şi promovează patrimoniul cultural european.

Susţinem angajamentul Uniunii Europene de a îmbunătăţi condiţiile socio-economice ale artiştilor şi creatorilor şi de a promova educaţia şi formarea în domeniul artei, precum şi stimularea finanţării producţiei şi distribuirii de produse culturale care reflectă diversitatea Uniunii Europene şi stabilirea unui cadru organizatoric de cooperare voluntară între statele membre, pentru a promova şi elabora planuri de acţiune dedicate patrimoniului cultural naţional.

Având în vedere toate acestea, Partidul Social Democrat susţine adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 267, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La preambul?

La articolul unic. Observaţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Următorul COM.

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind educaţia în situaţii de urgenţă şi de criză prelungită - COM(2018) 304; PHCD 62/2018.

Domnule preşedinte Angel Tîlvăr, aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

COM 304 - privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind educaţia în situaţii de urgenţă şi de criză prelungită.

Am avut în vedere: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor; precum şi analiza făcută în cadrul comisiei noastre.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene susţine abordarea comunicării conform căreia răspunsul la nevoile educaţionale în situaţii de urgenţă şi de criză necesită o abordare strategică şi integrată de promovare a oportunităţilor de învăţare sigură, incluzivă şi de calitate pentru toţi, învăţarea pe tot parcursul vieţii, inclusiv educaţia formală şi non-formală, învăţământul preşcolar, primar, secundar, postliceal, preuniversitar şi universitar.

Considerăm util schimbul de experienţă între statele membre, în situaţii dificile privind educaţia în ceea ce priveşte promovarea accesului, a incluziunii şi a echităţii.

Totodată, subliniem relevanţa pregătirii orientate spre viitor a educaţiei, prin crearea competenţelor şi gândirii ştiinţifice, a educaţiei digitale, precum şi a acţiunilor complementare privind protecţia mediului şi pacea socială.

Susţinem orientarea strategică prin care lipsa documentaţiei personale nu ar trebui să constituie o barieră în calea accesului la educaţie în timp util, la sosire, pentru copiii şi tinerii strămutaţi.

Considerăm că sunt necesare măsuri pentru asigurarea accesului la învăţământ superior, acesta fiind un obiectiv ce necesită un plan de acţiune dedicat şi cooperarea cu statele membre.

Domnule preşedinte, comisia noastră s-a întrunit în şedinţa din 18 septembrie 2018 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, Grupul PNL, domnul Moldovan. Se pregăteşte domnul Cocoş, de la PSD.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Milioane de copii din întreaga lume nu au acces la o educaţie de calitate, din cauza conflictelor care durează de mai multă vreme, a strămutării forţate, a violenţei, a schimbării climatice sau a dezastrelor. Acestea lasă în urma lor generaţii pierdute, needucate şi reprezintă principalele cauze care îi determină pe mulţi să pornească în călătorii periculoase către Europa şi alte regiuni ale lumii.

Prezenta hotărâre ce vă este supusă aprobării susţine demersurile pe care statele membre ale Uniunii Europene le fac pentru a răspunde acestor provocări cu care se confruntă educaţia într-o situaţie de urgenţă şi de criză.

Hotărârea conţine recomandări care au rolul de a îmbunătăţi demersul Uniunii Europene, astfel că Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea acestui proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Cocoş, vă rog. Şi apoi, doamna Gavrilă.

Domnul Vasile Cocoş:

Asistenţa actuală a Uniunii Europene pentru educaţie în situaţii de urgenţă şi de criză prelungită acoperă toate nivelurile educaţiei, în colaborare cu guvernele, agenţiile ONU, organizaţii neguvernamentale, societatea civilă, actori din sectorul privat, Parteneriatul Global pentru Educaţie şi alte părţi interesate.

Sprijinul bilateral şi dialogul politic cu guvernele sunt însoţite de o serie de iniţiative menite să atenueze riscul de întrerupere a studiilor în întreaga lume, de la crearea unor spaţii temporare de învăţare, la dezvoltarea de programe de învăţământ la distanţă pentru copiii care nu pot ajunge la şcoli.

Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi în conformitate cu Agenda 2030 pentru educaţie, Uniunea se va concentra în acest domeniu pe consolidarea parteneriatelor pentru un răspuns educativ rapid, eficient, eficace şi inovator, pe promovarea accesului, a incluziunii şi a echităţii, pe susţinerea educaţiei pentru pace şi pe sprijinirea educaţiei de calitate.

Susţinem intensificarea eforturilor pentru înfiinţarea de şcoli temporare şi dezvoltarea de servicii educaţionale integrate, ce adaugă mijloace didactice relevante şi adaptate cadrelor didactice, consolidează capacitatea de educaţie non-formală şi promovează igiena şi sănătatea publică, în scopul sporirii rezilienţei comunităţilor locale.

PSD susţine adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea COM 304/2018, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Gavrilă, vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În completarea aspectelor semnalate de colegii noştri şi pe baza a ceea ce s-a discutat la nivelul Comisiei pentru învăţământ, pornind de la precizările acestei comunicări a Comisiei Europene, e de semnalat preocuparea Uniunii Europene pentru situaţiile de criză şi pentru educarea tinerilor, a copiilor, în momente dificile, în momente grave, mergând de la principiul coeziunii, al păcii sociale, al susţinerii şi al educaţiei pe tot parcursul vieţii.

Aţi observat că erau menţionate forme de educaţie de la nivel preşcolar până la nivel liceal şi universitar, în aceste condiţii de criză - fie temporară, fie prelungită.

Ce ar fi de spus este faptul că România e un mediu destul de sigur şi de omogen; că sunt puţine situaţii în care să avem refugiaţi sau să avem activităţi didactice cu aceştia, însă pregătirea trebuie să fie în acest sens, pentru a lucra în medii multiculturale şi ca mentalitate, şi ca adaptare a profesorilor, şi ca adaptare a opiniei publice vizavi de aceste ipotetice activităţi comune. Pentru că, fiind parte a Uniunii Europene, evident că pot fi şi responsabilităţi de acest gen.

De asemenea, foarte importante sunt investiţiile pe care Uniunea intenţionează să le facă. Aşa cum şi la nivel mondial sunt sume semnificative pentru zonele de conflict, pentru zonele de criză, destinate educaţiei, la fel, şi la nivelul Uniunii Europene, vor creşte sumele alocate, în sensul şi al pregătirii profesorilor, şi al achiziţiilor de material didactic.

E un demers foarte complex, un demers care pare cumva mai la distanţă faţă de România, dar care poate, în condiţiile unor crize grave, repetate, să presupună şi o adaptare a mediului educaţional românesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt. Bun.

Începem dezbaterea pe articole.

La titlu? Nu.

Preambul? Nu.

La articolul unic. Observaţii? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final.

Şi ultimul COM. Este vorba de...

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a "Erasmus", programul Uniunii pentru educaţie, formare, tineret şi sport, şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013; COM(2018) 367; PHCD 63/2018.

Domnul preşedinte Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Opinia privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a "Erasmus", programul Uniunii Europene pentru educaţie, formare, tineret şi sport, şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013; COM 367.

Am avut în vedere: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor; precum şi analiza Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, Comisia noastră susţine un program "Erasmus" mai puternic şi noua iniţiativă "DiscoverEU", care le va oferi tinerilor posibilitatea de a descoperi alte ţări în Uniunea Europeană.

Susţinem crearea, până în 2025, a Spaţiului european al educaţiei, ca modalitate prin care cetăţenii Europei să obţină competenţele necesare într-o societate care este tot mai mobilă, mai multiculturală şi mai digitală, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

Considerăm că este necesară promovarea complementarităţii programului "Erasmus" cu alte programe şi politici ale Uniunii, pentru a creşte nivelul de sensibilizare şi de cunoştinţe despre Uniunea Europeană în rândul unui număr mai mare de persoane, precum şi iniţierea unei facilităţi de finanţare cu răspuns rapid, care să vizeze necesităţile de informare localizate în zone izolate sau cu un nivel de alfabetizare redus.

Considerăm că intensificarea comunicării transnaţionale şi internaţionale între organizaţiile din domeniul educaţiei, formării tineretului şi sportului poate fi sprijinită de Comisia Europeană şi Parlamentul European, prin instrumentele specifice cooperării internaţionale care sunt la dispoziţia acestora.

În aceste condiţii, domnule preşedinte, Comisia noastră s-a întrunit în 18 septembrie; a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL, doamna deputat Cherecheş.

Vă rog, doamnă deputat.

Se pregăteşte domnul deputat Muşoiu.

Doamna Florica Cherecheş:

Apreciem că temele educaţiei, formării şi tineretului sunt în prim-planul preocupărilor liderilor Uniunii Europene şi faptul că se alocă o sumă semnificativă pentru a creşte participarea în programul "Erasmus", astfel încât numărul total de participanţi să se tripleze faţă de actualul program.

Este foarte important ca să se ofere dreptul şi oportunităţi de formare şi învăţare profesională pe tot parcursul vieţii, pentru ca persoanele astfel formate să participe activ în societate.

De asemenea, apreciem faptul că acest program alocă finanţare pentru activităţi prin care să se ofere participanţilor competenţe, aptitudini, inclusiv lingvistice şi digitale.

Noul program "Erasmus" dă, de asemenea, oportunitatea, celor care provin din medii mai puţin favorizate şi cu mai puţine oportunităţi, şi organizaţiilor mai mici, să participe în aceste programe.

Este un program foarte bun şi sper ca să existe suficientă mediatizare pentru a creşte participarea în el.

Partidul Naţional Liberal susţine acest program.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Îl invit pe domnul Ştefan Muşoiu. Se pregăteşte doamna Roxana Mînzatu.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Europenii trebuie să obţină competenţele necesare într-o societate care este tot mai mobilă, mai multiculturală şi mai digitală.

Este necesar să abordăm această provocare şi să investim în activităţi care să le ofere participanţilor setul adecvat de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe, inclusiv lingvistice, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

Acest lucru îi va ajuta să devină mai rezilienţi şi să se integreze mai uşor pe piaţa muncii, contribuind în acelaşi timp la consolidarea coeziunii sociale.

Obiectivul general al programului este de a sprijini dezvoltarea educaţională, profesională, a persoanelor din domeniul educaţiei, tineretului şi sportului, atât în Europa, cât şi în afara ei, contribuind astfel la o creştere economică durabilă, la consolidarea coeziunii sociale şi la crearea de noi locuri de muncă.

Susţinem crearea Spaţiului european al educaţiei, ca modalitate prin care cetăţenii Europei să obţină competenţele necesare într-o societate care este tot mai mobilă, mai multiculturală şi mai digitală, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, precum şi extinderea abordării privind dezvoltarea spiritului antreprenorial în toate politicile Uniunii privind tineretul.

Grupul PSD susţine adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea COM(2018) 367, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna deputat Roxana Mînzatu, de la Braşov.

Vă rog.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În susţinerea acestui proiect de hotărâre, aş fi vrut doar să adaug că - poate ştim asta - programul "Erasmus", după moneda europeană, după imnul european, este, cu siguranţă, parte semnificativă din identitatea europenilor, mai ales a tinerilor europeni.

"Erasmus" este un program cunoscut de tineri şi a adus foarte, foarte multe beneficii.

Şi este important să subliniem că în propunerea de cadru financiar multianual 2021-2027 s-a venit cu o propunere de dublare - până la 30 de miliarde de euro - pentru acest nou program "Erasmus", care, sigur, include şi partea de sport, şi partea de tineret, pe lângă educaţie şi formare.

Şi este extrem de important să subliniem şi componenta aceasta, "DiscoverEU", care va fi bugetată cu 700 de milioane de euro, pentru a ajuta ca 1,5 milioane de tineri să călătorească în Europa, în maxim 4 ţări europene, pentru a cunoaşte cultura şi specificul fiecărei ţări, şi pentru a construi astfel şi mai bine identitate europeană, toleranţă şi diversitate în această Uniune.

Susţin şi eu, bineînţeles, din partea Grupului PSD, un vot favorabil.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. O invit pe doamna deputat Cristina Iurişniţi, Grupul USR.

Şi mai aşteptăm de la PNL pe cineva.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Domnule preşedinte de şedinţă,

S-au spus deja suficient de multe lucruri în sprijinul acestui nou program "Erasmus" - un proiect de succes al Uniunii Europene.

Aş dori să vă întreb, stimaţi colegi, câte limbi străine vorbiţi astăzi? Pentru că putem învăţa limbi străine pe tot parcursul vieţii şi la orice vârstă.

Ştim că astăzi, 26 septembrie - unii dintre noi ştiu -, este Ziua limbilor europene. Şi toată această săptămână sărbătorim Săptămâna limbilor europene.

Potrivit primului principiu al pilonului european al drepturilor sociale, orice cetăţean european are dreptul la educaţie de calitate şi incluzivă, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

Este un consens puternic cu privire la nevoia intensificării mobilităţii şi schimburilor de experienţă, care se regăseşte în Programul european "Erasmus +". În acest nou program care permite tinerilor să obţină, să dezvolte şi să consolideze competenţe necesare pentru piaţa muncii, îmbunătăţind astfel cunoaşterea altor culturi şi consolidarea structurilor sociale ale Uniunii. Astfel, limbile străine de care vă întrebam la începutul intervenţiei mele sunt fundamentale.

În această săptămână sunt organizate manifestări, cursuri de limbi străine, conferinţe, emisiuni radio, concursuri în şcoli, tocmai pentru a pune încă o dată în valoare, în plus, diversitatea culturală şi lingvistică a continentului nostru.

Aşa cum s-a spus, noul Program "Erasmus" îşi dublează suma - la 30 de miliarde de euro -, punând accent mai mare pe tineri, pe incluziune şi pe oportunităţi. Iar cele 700 de milioane de euro se vor îndrepta spre Programul "Discover EU", care finanţează călătoriile în Europa pentru tinerii care au împlinit 18 ani.

Astfel, diversitatea lingvistică şi culturală îşi va regăsi firesc expresia în crearea, până în anul 2025, a unui spaţiu european al educaţiei fără frontiere.

Reamintim şi în acest context Ministerului Educaţiei Naţionale că noile planuri-cadru pentru liceu trebuie să conţină studierea a două limbi moderne de circulaţie şi că procedurile de echivalare a diplomelor trebuie accelerate.

Ce aş mai menţiona în plus?

În acest COM, la art. 7: "Se recomandă includerea în Programul «Erasmus» a activităţilor extracurriculare nonformale cu scop educativ a Educaţiei civice şi politice".

În momentul actual Educaţie civică nu se studiază decât în gimnaziu, la nivelul clasei a VII-a, stimaţi colegi. Deci adoptăm foarte multe COM-uri, foarte multe directive, foarte multe opinii, propuneri de regulament din partea Parlamentului European, dar, de fapt, în realitate nu se întâmplă nimic. Este un discurs foarte ipocrit.

Vă mai reamintesc încă un articol.

Articolul 11: "Se recomandă sprijinirea cu prioritate, încă din învăţământul preuniversitar, a formării spiritului de cercetare ştiinţifică".

Ce cercetare ştiinţifică?! În momentul de faţă avem 0,48% din PIB, care este acordat cercetării ştiinţifice. Ca să nu ne mai reamintim încă o dată de acel ruşinos 2,98% acordat educaţiei şi sistemului de educaţie, în general, preuniversitar plus universitar, menţinut într-o cronică subfinanţare.

Sunt foarte multe lucruri de discutat.

Dar pentru acest COM, Uniunea Salvaţi România va vota pentru, cu aceste amendamente.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Cu aceste observaţii!

Mulţumesc. Da.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Sunt amendamente, chiar dacă nu sunt scrise.

Domnul Florin Iordache:

Observaţii. Amendamente nu sunt.

Domnul deputat Oprea, Grupul PNL. Păi, v-aţi înscris. Sau nu?! (Vociferări.)

Păi unde? Vedeţi dumneavoastră? Scrie? (Vociferări.)

Păi nu, domnul Pirtea trebuia să se înscrie la vorbitori. Uitaţi! Păi, hotărâţi cine vrea să vorbească.

Domnul Pirtea! Să vină domnul Pirtea.

Domnule Oprea, avem timp şi pentru dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnule Oprea, vă dăm şi dumneavoastră cuvântul, domnule, nu vă supăraţi! Suntem toleranţi, să ştiţi!

Vă rog.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

S-au spus foarte multe lucruri pro acest demers şi evident că acest Program "Erasmus +", care vine să dubleze suma şi să investească în viitoarele competenţe, atât lingvistice, cât şi cele digitale, dar şi într-o experienţă în universităţile sau în sistemul educaţional european, îşi propune să creeze cetăţeni europeni. Cetăţeni europeni care noi am vrea să rămână, totuşi, în România, într-o Românie parte a Europei, şi să nu se accentueze sau să se dubleze, prin acest program, exodul de creiere sau de forţă de muncă spre celelalte ţări dezvoltate din Uniunea Europeană.

Vreau să reţin atenţia asupra unui fapt. Guvernul ar trebui să intervină cu măsuri colaterale şi compensatorii, astfel încât să suplimenteze anumite fonduri şi să gândească o strategie de găsire a unor oportunităţi şi şanse celor care beneficiază de astfel de fluxuri Erasmus, de a se întoarce în ţară şi de a putea profesa aici. Altfel, acest program nu face decât să crească apetitul tinerilor noştri spre o Europă adevărată.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Oprea.

Vă rog frumos.

Domnul Dumitru Oprea:

Îmi cer scuze pentru momentul un pic ciudat, dar la foarte multe lucruri nu mă pricep deloc şi nu o să mă auziţi luând cuvântul. La educaţie mă mai pricep şi eu, de zeci de ani.

Şi atunci, subiectul pe care aş fi vrut să-l abordăm în cadrul temei "30 de miliarde pentru o anumită formă de finanţare", 300 de miliarde erau alocaţi până la sfârşitul actualului program de finanţare pentru digitalizare, inclusiv pentru educaţie. Pe partea de sondaje România este în ultima categorie europeană, vizavi de antreprenoriat, şi în speţă antreprenoriatul digital.

Conceptul pe care vă rog să nu-l uitaţi, fiindcă nici n-a fost pomenit astăzi, aici, este cel de blockchain în educaţie. Este un material lansat de structurile europene în anul 2018. Ce formă va îmbrăţişa educaţia, cu finanţări diverse, inclusiv prin actualele forme de finanţări pentru mobilităţi? Mobilităţile nu mai sunt doar fizice, mobilităţile sunt şi virtuale, iar conceptul de blockchain, care promovează aşa ceva, este îmbrăţişat.

Eu îmi aduc aminte că preşedinta Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, în urmă cu vreo două-trei luni, a dat drumul unui COM. Un COM extraordinar care viza exact subiectul acesta. A fost prezentat frumos în Camera noastră, în Camera Deputaţilor, dar mai departe n-am auzit pe nimeni să spună: "Haideţi să facem şi în România o formă de integrare prin blockchain!", structura care este virtuală, planetară, în care individul este preocupat de formarea lui profesională şi cu finanţări diverse.

Acesta era motivul pentru care am zis că astăzi - măcar lumea să priceapă - volumul ce-l puteţi găsi pe Internet are titlul foarte clar: "Blockchain in Education". Şi veţi vedea care sunt formele de educaţie şi care sunt programele la care putem percuta.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Bun.

Trecem la dezbateri.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic. Observaţii? Nu.

Rămâne la votul final.

10. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Vă rog.

Doamna preşedinte Gavrilă, Comisia pentru învăţământ.

Doamna Camelia Gavrilă:

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu adresa PL-x 839, Comisia pentru învăţământ a primit pentru dezbatere, în fond, Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, modificări legate de procesele de evaluare în vederea certificării.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Preşedintele României a transmis Parlamentului solicitarea reexaminării, subliniind următoarele aspecte.

Legea transmisă spre promulgare prezintă neclarităţi sub aspectul reglementării şi al îndeplinirii criteriilor de evaluare a activităţilor de cercetare-dezvoltare, aspecte care sunt de natură să determine un impact negativ asupra acestor activităţi.

Se consideră că se creează o diferenţiere între activitatea de cercetare derulată în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate şi cea derulată în institutele de cercetare-dezvoltare şi inovare, prin crearea unor condiţii distincte de evaluare.

De asemenea, sunt prevederi legate de art. 4, care elimină unele organisme din procesul de elaborare a metodologiei de evaluare şi aceste aspecte ar putea duce, în viziunea preşedintelui, la afectarea independenţei şi obiectivităţii procesului de elaborare a metodologiei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare şi a adoptat legea, în şedinţa din septembrie 2018.

Comisia noastră a analizat şi a dezbătut atât forma primită de la Senat, cât şi aspectele semnalate de preşedinte şi consideră că textul aprobat de Parlament şi trimis la promulgare nu creează niciun fel de diferenţe între activitatea de cercetare derulată în cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi cea din institutele de cercetare-dezvoltare-inovare.

De asemenea, Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, cât şi consiliile consultative, sprijină autoritatea de stat, respectiv Ministerul Cercetării, în vederea elaborării normelor metodologice.

În componenţa Colegiului Consultativ sunt 37 de membri, reprezentanţi ai tuturor structurilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, reunind academicieni, profesori universitari. Deci reprezentarea este la un nivel semnificativ şi de aceea nu se justifică aspectul semnalat.

Iar în privinţa articolului unic de la pct. 6, inovarea şi transferul tehnologic sunt modalităţi concrete, măsurabile care pot genera rapid modificări importante la nivel de competitivitate.

În contextul acestor dezbateri, comisia a propus, cu 13 voturi pentru şi 5 abţineri, respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii dacă sunt? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Trecem la respingeri.

6. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995; Pl-x 325/2018. Este de la poziţia 347.

Comisia juridică. Nu prezentaţi raportul?

Rog preşedinţii de comisii să-şi consulte ordinea de zi şi să fie pregătiţi.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 - Pl-x 325/2018.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 16 mai 2018.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, precizează că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 36/1995, în sensul creării unei noi forme de organizare a profesiei de notar public, respectiv biroul public în care urmează să exercite activitatea de notar public de stat, angajaţii cu studii superioare şi personal auxiliar, intervenţiile legislative vizând instituirea unor măsuri de natură să intensifice competiţia dintre birourile notariale şi să elimine eventualele înţelegeri în stabilirea onorariilor.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

85. Propunerea legislativă pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 484/2016.

Comisia pentru muncă.

Cine prezintă raportul?

Doamna Violeta Răduţ.

Vă rog.

Raport de respingere.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 484/2016 din 24 octombrie 2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010, în scopul valorificării, la determinarea punctajelor lunare, a venitului total realizat brut din venituri permanente şi ocazionale dovedite cu acte, precum şi a sporurilor pentru condiţii speciale, respectiv sporul pentru lucrul în subteran, sporul pentru lucrul pe platformele marine de foraj şi extracţie, indemnizaţie de zbor, sporul pentru condiţii grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

86. Propunerea legislativă privind activitatea de recuperare debite; Pl-x 522/2016; caracter ordinar.

Raport comun, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică.

Vă rog.

Domnul Octavian Petric:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind activitatea de recuperare debite.

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, cu Propunerea legislativă privind activitatea de recuperare debite.

Senatul a respins această propunere.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea condiţiilor de acces la activitatea de prestare a serviciilor de recuperare debite de la persoane fizice, drepturile şi obligaţiile creditorilor, ale prestatorilor de servicii de recuperare debite şi ale debitorilor.

În acest sens, persoanele fizice sau persoanele juridice care intenţionează să presteze servicii de recuperare debite pe teritoriul României trebuie să fie înregistrate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor în Registrul prestatorilor de servicii de recuperare debite.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului respingerea Propunerii legislative privind activitatea de recuperare debite, întrucât ipotezele juridice nu acoperă întreaga problematică a relaţiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare.

În plus, sunt prezentate condiţiile minime de acces la activitatea de recuperare debite doar pentru persoanele juridice care desfăşoară această activitate, nu şi pentru persoanele fizice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Următorul.

87. Proiectul de Lege privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii; PL-x 74/2017.

Raport comun - Comisia pentru industrii şi Comisia juridică.

Vă rog.

Tot dumneavoastră prezentaţi?

Vă rog.

Domnul Octavian Petric:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în data de 22 decembrie 2016.

Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au avizat negativ proiectul de lege.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului respingerea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 a fost abrogată prin pachetul legislativ privind achiziţiile publice, adoptat de plenul Camerei Deputaţilor la data de 10 mai 2016, pachet legislativ care a transpus în legislaţia internă dispoziţiile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice.

Din acest considerent, actualul proiect de lege a rămas fără obiect.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Următorul.

88. Proiectul de Lege privind medicina şcolară; PL-x 347/2015.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru sănătate.

Domnul preşedinte Buicu.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Este vorba de raportul comun al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei pentru sănătate şi familie. Cele două comisii au examinat PL-x 347/2015.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Cele două comisii s-au întâlnit în şedinţe separate şi au hotărât să vă propună respingerea propunerii legislative, motivate din următoarele considerente:

• în acest moment sunt în vigoare o serie de acte normative care reglementează toate aspectele vizate de textul proiectului de lege, dar şi alte aspecte ce nu se regăsesc în cuprinsul acestei iniţiative, dar sunt necesare pentru buna funcţionare a acestei ramuri medicale;
• dispoziţiile propuse spre adoptare nu sunt coordonate cu reglementările din Legea nr. 95/2006, existând astfel riscul confuziilor legislative;
• conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, asistenţa medicală desfăşurată în unităţile de învăţământ a fost transferată din competenţa Ministerului Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale.

Totodată, Ordinul ministrului sănătăţii privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.298/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează, în prezent, asistenţa medicală şi cuprind, astfel, toate reglementările din prezenta propunere, dar mult mai detaliat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Zisopol.

Vă rog. Nu? OK.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul Movilă.

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tema este foarte importantă şi simt că Guvernul României, statul român, fuge de această responsabilitate privind înfiinţarea, susţinerea, consolidarea funcţionării unei reţele de medicină şcolară. Este foarte grav că medicina şcolară a ajuns o cenuşăreasă a sistemului de sănătate, a ajuns o temă, un subiect pe care, la conferinţe, la colocvii, toată lumea îl vântură, dar când trebuie să fim responsabili nu avem responsabili.

Este adevărat că odată cu descentralizarea anumitor activităţi din sistemul de sănătate medicina şcolară a fost transferată la administraţiile locale. Şi a fost transferată nu la spitale, nu în coordonarea spitalelor care au venit ulterior la administraţiile locale, ci medicina şcolară este fie la societatea care prinde câini prin oraş, este fie la societatea care asfaltează prin oraş sau pune ghiocei şi viorele de primăvara până toamna.

Sunt foarte multe comunităţi locale care de-abia îşi duc zilele, în sensul că de-abia au cu ce-şi plăti funcţionarii din primării, de-abia au cu ce-şi plăti angajaţii aparatului propriu şi nu există în niciun fel posibilitatea ca din bugetul propriu al unui consiliu local să înfiinţeze, să susţină un cabinet de medicină şcolară, fie că vorbim de un cabinet de medicină şcolară în ansamblu, de pediatrie sau de un cabinet stomatologic.

Chiar în această perioadă Consiliul Local Hârlău, unde este primar al PSD, a aprobat înfiinţarea a trei cabinete de medicină şcolară, se implică, nu are bani şi a solicitat ajutorul Ministerului Sănătăţii, dar nu l-a primit.

Există un ordin al Ministerului Sănătăţii, singura reglementare privind medicina şcolară în România, care nu se aplică niciodată. Ordinul este din anii '98-2000. Nu se aplică niciodată!

Drept pentru care, domnule preşedinte de şedinţă, stimaţi colegi, zic să vă regândiţi atitudinea vizavi de medicina şcolară. Avem foarte mulţi copii obezi, avem foarte mulţi copii bolnavi, avem foarte mulţi copii pe care nu-i monitorizează nimeni ca stare de sănătate, nu avem educaţie pentru nutriţie, nu avem educaţie pentru situaţii de urgenţă, nu avem educaţie pentru mişcare, nu avem niciun fel de educaţie în şcoli, consistentă, pe un proiect de cursă lungă.

Aşa că, ca şi concluzie, Partidul Mişcarea Populară va susţine fără rezerve responsabilizarea şi implicarea statului în această problemă.

Altfel, cred că sistemul de sănătate în ansamblu - părinţii, familia, şcoala - va cheltui mult mai mult şi va plăti mult mai mult ca, în loc să prevină şi să educe, să trateze bolile copiilor din România.

Partidul Mişcarea Populară va susţine acest proiect de lege spre adoptare fără nicio rezervă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Avem raport de respingere, domnule coleg. Am înţeles.

Voi supune la vot...

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg,

La votul final va fi raport de respingere, aceasta era ideea.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc.

Şi noi vom vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Aşa spuneţi. Bun!

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule deputat Movilă,

Subiect seducător, cu impact evident asupra electoratului. Poate genera dezbateri, dă sentimentul acela de sensibilitate faţă de problematica elevilor, a copiilor.

Realitatea trebuie să o vedem şi în context, să ne gândim şi la investiţiile şi preocuparea pentru sănătate şi pentru acest domeniu extrem de important, pe care noi am dovedit-o deja, pentru că a devenit puţin obiect de dispută politică, dincolo de faptul că ar trebui să fie un obiect de dezbatere pe un subiect extrem de important.

O a doua chestiune este că de multe ori administraţiile locale găsesc soluţii foarte bune. Şi personal, ca inspector general, am văzut cabinete medicale şcolare bine dotate, cu o relaţie foarte bună între primărie, sau consiliu local, sau aceste structuri. În cazul oraşelor mari, care coordonează cabinetele şcolare, sunt dotări la nivel de calculatoare, dotări în ceea ce priveşte intervenţiile de urgenţă şi aşa mai departe.

Iar problema educaţiei pentru sănătate, problema educaţiei pentru o nutriţie corectă, împotriva obezităţii sau alte chestiuni care sunt legate de acestea, în niciun caz nu le va face medicul, pentru că nu-l transformăm pe medic într-un etern educator care poate rezolva toate problemele. Sunt chestiuni care se reglementează şi prin discipline de tipul dirigenţie, şi prin consiliere şcolară, şi prin biologie, şi prin invitarea specialiştilor, efectiv, în acest sens.

Pe de altă parte, problema medicinii şcolare rămâne. Eu cred că ar trebui abordată cu mai multă, ştiu eu, nu neapărat seriozitate, pentru că responsabilitatea există. Ar trebui găsită o abordare, să spunem, sistemică, în aşa fel încât şi finanţarea, şi numărul de medici în cabinetele şcolare, şi numărul de asistente medicale, şi problema asistenţei stomatologice ar trebui cumva gândită, pentru că, de multe ori, într-adevăr, finanţările limitate sau inegale, aşa cum au fost semnalate, pot duce la abordări inegale.

Mai sunt chestiuni care înseamnă intervenţii de urgenţă, cazuri ce se petrec în şcoli. Şi dacă se întâmplă în oraş, sigur că este mai rapidă intervenţia. Ce facem când întâmplările acestea nefaste, problemele de sănătate majore sunt undeva în adâncul judeţelor şi atunci medicul din apropiere ar putea interveni cu mai multă promptitudine?

Deci, cumva realitatea este la mijloc şi nu cred că medicina şcolară merită a fi politizată. Ea trebuie să fie rezolvată printr-o abordare mai degrabă transpartinică, decât prin poveşti din acestea, care iau doar partea negativă, fără să arate progresele făcute, totuşi.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vass Levente.

Vă rog, domnule deputat. Grupul UDMR.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să ştiţi că, în principiu, cabinetele de medicină şcolară, în ultimii 20 de ani, 25 de ani, au fost abordate ca şi medicină de familie.

Întotdeauna discuţiile s-au purtat dacă este treaba medicului de familie sau este treaba medicului şcolar să rezolve anumite probleme, de la vaccinări şi aşa mai departe.

Totuşi, să ştiţi, sistemul medical este în transformare, foarte mulţi pediatri, astăzi, nu mai lucrează la spitale, pentru că nimeni nu vrea să-şi lase copilul internat la pediatrie. Astfel, colegii noştri pediatri îşi deschid cabinete particulare, în contract sau fără contract cu casele judeţene de asigurări de sănătate.

În această privinţă, ar fi bine să luăm o altă abordare încet, încet şi să încercăm să transmitem în medicina şcolară, către colegii noştri pediatri.

Astfel, prin serviciile lor ultraspecializate, am putea organiza şi la nivel local, dar şi la nivel naţional un sistem bine gândit, cu specialişti de medicină şcolară.

Îi invit pe toţi colegii să ne gândim încet, încet, ca medicina de pediatrie să fie cea care înlocuieşte spaţiile goale din aceste şcoli şi să introducem o legislaţie care să reglementeze acest subiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii?

Da. Vă rog, domnule Movilă.

Drept la replică, nu? De la Iaşi.

Domnul Petru Movilă:

Nu aş vrea să dau un drept la replică colegei mele de la Iaşi, ne discutăm la Iaşi problemele, dar pot să fac câteva precizări.

Sigur că medicina şcolară nu este un troc politic, nu este un subiect politic şi nici nu trebuie politizată. De aceea, am susţinut întotdeauna, fără rezervă, indiferent din ce parte a eşichierului politic a venit o propunere serioasă, am susţinut propunerile privind susţinerea medicinei şcolare.

Pe de altă parte, pot să vă spun că în judeţul Iaşi, unde sunt peste 200.000 de elevi, avem 50 de cabinete de medicină şcolară, medicină generală şi 30 de cabinete de stomatologie.

Constat că în anumite oraşe, unde primarii şi consiliul local au fost serioşi, s-au alocat bani pentru cabinetele de medicină şcolară. Inclusiv în municipiul Iaşi. Dar gândiţi-vă că în restul localităţilor din judeţul Iaşi, cu excepţia municipiului Iaşi, nu avem cabinete de medicină şcolară. Nici medicii de familie nu ajung acolo, decât o dată pe săptămână sau de două ori.

Aşa că, ţinând cont şi de ceea ce a spus colegul meu, Vass Levente, de la UDMR, cred că trebuie să fim responsabili pe medicina şcolară şi să o susţinem, dincolo de ceea ce fac, ca efort individual, anumite comunităţi locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Roman.

Vă rog.

Tot drept la replică?

Vă rog. (Vociferări.)

Procedură atunci.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu aş fi intervenit dacă nu o auzeam pe colega de la PSD vorbind despre acest subiect, din punct de vedere al inspectorului şcolar.

Eu o să vorbesc din punctul de vedere al unui părinte care-şi trimite copilul la şcoală şi care, ca şi mulţi alţi părinţi, nu reuşeşte să rezolve acea problemă la care făcea referire şi colegul Movilă, legată de alimentaţia sănătoasă în şcoli.

Stimată doamnă,

Cei care-şi trimit copiii la şcoală îi trimit, de regulă, cu un pacheţel, dacă nu au un serviciu alternativ, aşa cum făceam noi când eram şcolari.

La ora actuală aceste chioşcuri alimentare sunt pline de ceea ce noi numim mâncare nesănătoasă, de mâncare fast-food.

Am făcut o interpelare la ministrul educaţiei şi l-am întrebat de ce permitem, practic, îmbolnăvirea copiilor noştri prin acest gen de alimentaţie care primează în proporţie de 80%-90% în aceste chioşcuri şcolare?

Răspunsul a fost: "De acest lucru se ocupă acei colegi din Ministerul Sănătăţii, care funcţionează în incinta unităţilor şcolare".

Problema este reală, ei nu există, de fapt. Şi, atunci, ne îmbolnăvim copiii, iar la o soluţie simplă nu reuşim să găsim soluţii.

Respingerea şi rediscutarea acestui proiect este o mare greşeală şi, din păcate, lucrul acesta ne va costa în timp atât pe noi, cât şi pe copiii noştri, care trebuie să înveţe într-un mediu sănătos şi să se dezvolte într-un mediu sănătos, de care depinde şi alimentaţia lor şcolară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamna Gavrilă.

Când ai mai mulţi profesori, ai şi mai multe intervenţii.

Haideţi să vedem ce ziceţi.

Doamna Camelia Gavrilă:

Nu este drept la replică, ci pur şi simplu simt nevoia de dialog, pentru că problema este foarte importantă şi cred că la acest moment facem un puzzle din tot ceea ce ştim despre problema educaţiei sanitare, despre problema asistenţei medicale în şcoli.

Vreau să vă spun că nu ştiu de ce nu v-a răspuns cum trebuie ministrul educaţiei, pentru că ar fi trebuit să ştie că mai aproape de 500 de metri de şcoli nu au voie să funcţioneze chioşcuri care comercializează produse de tip fast-food.

Deci, teoretic ar fi trebuit să aibă această informaţie, că există reglementări prin care nici produse de tip Coca-Cola, nici produse gen cartofi prăjiţi, nici fast-food nu se comercializează, şi ele sunt verificate şi de OPC-uri şi de celelalte forme de control care există la nivelul unităţilor.

Deci, asta aş fi vrut să ştiţi, că există reglementări şi că poate ar fi bine şi miniştrii să fie mai informaţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ungureanu.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Am ezitat să iau cuvântul, dar între timp am început o corespondenţă cu un medic de medicină şcolară.

Haideţi să le auzim problemele, haideţi să le ascultăm. Întâmplarea face că eu am rămas la catedră şi mă întâlnesc cu medicul de medicină şcolară din şcoala în care predau.

Ei spun aşa - că cel mai tare îi doare faptul că sunt îngrădiţi legislativ în a exercita meseria de medic: "Suntem toţi medici specialişti, formaţi prin rezidenţiat, cu primariat şi competenţă de medicină şcolară şi, totuşi, casa de asigurări nu ne dă voie să scriem reţete gratuite, nu ne dă voie să facem bilete de trimitere la specialişti copiilor care sunt din Cluj - că este vorba de Cluj - şi atunci sigur că, pur şi simplu, simţi că nu poţi să termini ceea ce ai început".

Mă rog, ei spun că fac examene de bilanţ, depistează precoce anumite boli, încearcă să facă prevenţie. Însă o mare problemă care este în toate cabinetele şcolare - şi este mesajul către Executiv - nu este neapărat cadrul legislativ, ci practic nu au cu ce să-şi ajute copiii. În afară de salarizare, practic, primăriile nu au preluat decât, să zicem, amenajarea exterioară.

Aşa că, dincolo de vorbe şi faptul că spune un medic de familie că a constatat, spre exemplu, că un copil de liceu are o tensiune mare, el nu prea are instrumente să facă mai mult de atât, pentru că nu este considerat nici măcar cu statutul de medic de familie.

Noi ar trebui să ne strângem şi să facem lucruri concrete pentru aceşti medici.

Repet, la această oră legislaţie există.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu mai sunt.

(Domnul deputat Corneliu-Florin Buicu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Buicu, haideţi să trecem mai departe. Stăm la proiectul acesta de o jumătate de oră!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar două minute.

Declaraţiile politice, de obicei, sunt dimineaţa, la 8,30.

Vreau doar să ne întoarcem la acest proiect şi la modalitatea în care a fost el redactat şi care au fost motivele pentru care a fost respins.

Motivele le-am explicat în prezentarea raportului, aşa că exact aceasta era rugămintea: haideţi să ne întoarcem la proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Păi, la votul final, ce să ne mai întoarcem?!

89. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România; Pl-x 378/2016.

Domnul Buicu.

Cine prezintă raportul?

Domnule Buicu? Păi, dieteticienii! Ce facem?!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizele Comisiei pentru muncă, Comisiei juridice, Comisiei pentru învăţământ, Comisiei pentru egalitatea de şanse, punctul de vedere, negativ, al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 256/2015.

În urma desfăşurării şedinţei, comisia vă propune, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

• conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, studiile de master nu constituie o formare iniţială, ci aprofundarea studiilor de licenţă. De aceea, nivelul şi domeniul programelor de studii universitare care ar trebui în final la calificarea necesară pentru accesul în profesia de dietetician, trebuie puse în acord cu asigurarea îndeplinirii atât a obiectivului urmărit de iniţiatorul Legii nr. 256/2015, cât şi a principiului concordanţei dintre curriculum şi calificare;
• potrivit art. 11 din Directiva nr. 36/2005/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, care se aplică profesiilor reglementate din statele membre, nu se face distincţie între tipul de diplomă, ci durata unui ciclu integral de studii universitare care poate da dreptul la exercitarea unei profesii, respectiv studii universitare cu durată de minim 3 ani sau minim 4 ani.

  Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale?

Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

90. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 139/1995 Legea Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România; Pl-x 699/2015.

Domnule Buicu?

Comisia pentru sănătate.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Am întocmit un raport având în vedere avizele din partea Comisiei juridice, Comisiei pentru muncă, Comisiei pentru administraţie publică, Comisiei pentru buget, finanţe, punctul de vedere, negativ, al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 139/1995.

Am examinat iniţiativa legislativă.

Au fost prezenţi 15 deputaţi din totalul de 19 membri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma finalizării dezbaterilor, vă propunem respingerea propunerii legislative, având în vedere faptul că în cuprinsul Legii nr. 36/2007 este prevăzut ca instituţiile de cultură, de divertisment şi sportive să perceapă, pentru fiecare bilet vândut, un timbru al Crucii Roşii, reprezentând un procent de 1%, care se va adăuga la preţul de vânzare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii dacă sunt? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

91. Proiectul de Lege privind reorganizarea şi funcţionarea industriei de apărare; PL-x 830/2007.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru apărare.

Prezentaţi dumneavoastră raportul.

Domnul Octavian Petric:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind reorganizarea şi funcţionarea industriei de apărare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind reorganizarea şi funcţionarea industriei de apărare.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea şi stabilirea cadrului juridic al activităţilor industriei de apărare, cuprinzând dispoziţii referitoare la dimensionarea capacităţilor de producţie, corelarea acestora cu cerinţele componentelor sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, asigurarea interoperabilităţii cu produsele NATO şi menţinerea numărului strict de personal specializat pentru asigurarea funcţionalităţii liniilor de fabricaţie de armament, muniţii, tehnică de luptă, echipament de transmisiuni, optoelectronică, pulberi de explozibili, inclusiv pentru cercetarea şi proiectarea în domeniul producţiei de apărare.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 14 martie 2017.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind reorganizarea şi funcţionarea industriei de apărare, din următoarele considerente:

• operatorii economici acţionează liber, pe criterii concurenţiale şi transparente, indiferent de naţionalitate, pe piaţa internă a Uniunii Europene, potrivit normelor comunitare;
• prevederile cuprinse în actul normativ se regăsesc în Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale dacă sunt?

Mai avem cinci minute. Mai avem timp pentru un proiect.

92. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului.

Comisia juridică.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun al celor două comisii asupra Pl-x 523/2016, a Propunerii legislative pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării unui nou caz în care nu este cerut consimţământul persoanei vizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

Pauză.

La ora 12,00 începe şedinţa de vot final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Vă invit, stimaţi colegi, să luaţi loc, să putem începe şedinţa de vot final.

Vom face întâi un vot de control.

Putem începe şedinţa de vot final? Întreb liderii.

Vă rog, putem începe, da? Da? Bun.

Începem cu un vot de control. Să înceapă votul.

228 de voturi.

Îi invit pe liderii de grup la stafful tehnic, dacă doresc să-şi...

Mai facem unul?

La solicitarea Grupului PSD, refacem şedinţa de... Să înceapă votul.

260 de colegi prezenţi.

Sunt probleme cu...? Grupurile parlamentare? Nu.

Începem sesiunea de vot final.

Aveţi... procedură? Intervenţie?

Vă rog. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Huţucă, vă rog.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să vă comunic faptul că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal depune astăzi o moţiune simplă împotriva politicii păguboase a ministrului finanţelor publice, Eugen Teodorovici. (Vociferări. Rumoare.)

Moţiunea (Vociferări. Rumoare.)... Moţiunea se intitulează "Tripleta Dăncilă - Vâlcov - Teodorovici sugrumă administraţia publică din România".

Probabil că vă întrebaţi de ce domnul Teodorovici este al treilea în această enumeraţie? Pentru simplul fapt că el contează tot mai puţin în decizia guvernamentală şi pentru faptul că se subordonează tot mai des acestei ierarhii.

Depunem această moţiune pentru că suntem în plină creştere economică şi ne îndatorăm din ce în ce mai mult pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului.

Depunem această moţiune pentru că 8 din 10 gospodării o duc tot mai greu, din cauza creşterii preţurilor.

Şi depunem această moţiune ca semnal de disperare al celor 3.000 de primari care au fost păcăliţi, înşelaţi, la această rectificare bugetară.

Moţiunea "Tripleta Dăncilă - Vâlcov - Teodorovici sugrumă administraţia publică din România" are drept scop asumarea răspunderii domnului Teodorovici pentru eşecul strategiei fiscal-bugetare din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vom discuta în Biroul permanent.

Domnule Roman, aveţi şi dumneavoastră?

Vă rog.

Vă rog, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă anunţ, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, că depunem astăzi moţiunea simplă îndreptată împotriva ilustrului şi celebrului dumneavoastră ministru, Dănuţ Andruşcă, sau "Cum să destabilizezi deliberat economia României. Incompetenţa falimentează România", în temeiul prevederilor art. 112 din Constituţia României şi ale art. 186 şi 192 din Regulament.

Moţiunea e îndreptată împotriva ministrului Andruşcă, o găluşcă prea mică pentru o economie atât de mare.

Moţiunea este îndreptată împotriva unui ministru care s-a remarcat în spaţiul public doar prin gafe, bâlbe şi prin nişte lucruri care au făcut deliciul inclusiv al dumneavoastră, al colegilor de partid.

Moţiunea simplă îndreptată împotriva domnului ministru vine pe fondul unor indicatori macroeconomici la nivelul lunii august care arată dezastrul din economie şi faptul că nu reuşim să avem o economie care duduie. Probabil nu vă va ajuta nici pe dumneavoastră să mai discutaţi de acele măriri de pensii şi de salarii.

Prin urmare, stimaţi colegi, vă facem şi dumneavoastră un bine. Am înţeles că sunt colegi care sunt nemulţumiţi de activitatea domnului ministru Andruşcă. Aveţi posibilitatea să fim împreună în această moţiune şi să-l trimitem pe domnul Andruşcă la găluşcă.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii, vă rog?

O vom discuta în Biroul permanent, domnule deputat. Da.

Mai sunt intervenţii? Nu.

Începem şedinţa de vot final.

Primul punct. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă agendă europeană pentru cultură - COM(2018) 267; PHCD 61/2018.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, 3 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind educaţia în situaţii de urgenţă şi de criză prelungită; este vorba de COM(2018) 304; PHCD 62/2018.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a "Erasmus", programul Uniunii pentru educaţie, formare, tineret şi sport, şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 - COM(2018) 367; PHCD 63/2018.

Să înceapă votul.

274 de voturi pentru, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; PL-x 403/2016.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, o abţinere, doi colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

Da, vă rog, domnul Vexler.

V-am văzut, vă rog, explicarea votului.

Sunteţi şi iniţiator.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Stimaţi colegi,

Încep prin a mulţumi tuturor grupurilor parlamentare pentru adoptarea aproape în unanimitate a acestui proiect.

Ştiţi, suntem, probabil, ultima generaţie care mai are ocazia sau oportunitatea de a discuta în mod direct cu supravieţuitorii Holocaustului, de a încerca să înţeleagă, prin intermediul lor, crunta suferinţă prin care au trecut.

De multe ori, ceea ce nouă ne pare o hârtie, o virgulă, un punct poate însemna diferenţa între viaţă şi moarte pentru unii oameni. Aceasta a fost şi situaţia pe care am corectat-o, astăzi, prin proiectul adoptat, prin care am rezolvat o greşeală administrativă şi birocratică, care are a cauzat o suferinţă grea unor oameni care deja au fost încercaţi într-un mod de nedescris.

Profit de ocazie să-i mulţumesc, în primul rând, domnului preşedinte Solomon pentru înţelegerea pe care a arătat-o pentru acest proiect; lui Varujan, care, cu voie sau fără voie, m-a suportat; domnului Suciu pentru înţelegere; şi, nu în ultimul rând, dumneavoastră, domnule preşedinte.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Adoptat.

5. Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 839/2015/2018.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

179 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 87 de abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptată.

Legi ordinare. Respingeri.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule; PL-x 313/2016.

Comisia juridică, Comisia pentru buget şi Comisia pentru transporturi propun respingerea.

Să înceapă votul.

265 de voturi pentru, 7 abţineri, 4 colegi nu şi-au exprimat votul. A fost adoptată respingerea.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică; PL-x 698/2015.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, două abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

8. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995; Pl-x 325/2018.

Comisia juridică propune respingerea.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptată.

9. Propunerea legislativă privind activitatea de recuperare debite; Pl-x 522/2016.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii propun respingerea.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, o abţinere, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptată.

10. Proiectul de Lege privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii; PL-x 74/2017.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii propun respingerea.

Să înceapă votul.

275 de voturi pentru, o abţinere, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind medicina şcolară; PL-x 347/2015.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru sănătate propun respingerea.

Să înceapă votul.

178 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 81 de abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

12. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România; Pl-x 378/2016.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Să înceapă votul.

203 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 6 abţineri, 4 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 139/1995 Legea Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România; Pl-x 699/2015.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Să înceapă votul.

235 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 12 abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptată.

14. Proiectul de Lege privind reorganizarea şi funcţionarea industriei de apărare; PL-x 830/2007.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru apărare propun respingerea.

Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. A fost adoptat.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; Pl-x 523/2016.

Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului propun respingerea.

Să înceapă votul.

274 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligaţii fiscale; PL-x 63/2017.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Să înceapă votul.

275 de voturi. Unanimitate. Adoptat.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 165 din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 89/2016.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Să înceapă votul.

201 voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, 16 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptată.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 91/2016.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată.

19. Propunerea legislativă pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 484/2016.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Să înceapă votul.

275 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptată.

Şi ultima.

20. Moţiunea simplă iniţiată de 63 de deputaţi; MS 9/2018.

Să înceapă votul.

93 de voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, 25 de abţineri, 7 colegi nu şi-au exprimat votul. A fost respinsă moţiunea simplă.

Explicarea votului.

Vă mulţumesc.

Explicarea votului.

Invit colegii, membri ai Biroului permanent, la şedinţa de Birou permanent.

Domnul Oros, vă rog.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Stimaţi colegi...

Domnul Florin Iordache:

V-am dat, cuvântul, vă rog.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a votat pentru adoptarea moţiunii simple, intitulate "După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea", pentru a mai da o şansă agriculturii româneşti şi pentru că noi considerăm că, prin prestaţia sa, ministrul Daea pune în pericol securitatea alimentară a României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Încheiem aici şedinţa.

Invit colegii, membri ai Biroului permanent, la şedinţa de Birou permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,22.