Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 5 aprilie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Rugămintea e să fie depuse în scris sau verbal.

În cazul declaraţiilor sau intervenţiilor verbale, rugămintea - să nu depăşim timpul alocat, de 3 minute, pentru a nu fi necesar să vă întrerup.

Începem cu... conform algoritmului, cu 3 deputaţi - PSD, apoi 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Florin Piper-Savu.

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Deciziile politice - speranţe pentru persoanele cu autism".

Stimaţi colegi,

Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, marcată în fiecare an în a doua zi din luna aprilie, ne aminteşte că, la nivel mondial, autismul afectează un copil din 100.

La finalul anului 2021, în România erau înregistraţi aproximativ 15.000 de copii cu autism, care aveau certificate de încadrare în grad de handicap, şi un număr dublu de adulţi care suferă de această afecţiune. Numărul părinţilor care luptă pentru copiii lor este dublu. Pe cei mai mulţi, efortul financiar îi copleşeşte. Lunar, câteva mii de euro se cheltuiesc pe terapii, iar părinţii sunt obligaţi să renunţe la orice altă necesitate.

Diagnosticarea precoce şi intervenţia timpurie intensivă ajută până la 47% dintre copiii cu autism să poată trăi o viaţă independentă. Fără terapie, simptomele autismului şi comportamentele disfuncţionale se agravează în timp.

Fiecare copil are nevoie de iubire şi atenţie din partea părinţilor, însă un copil cu autism este un copil cu nevoi speciale, iar nevoile acestuia sunt legate în primul rând de formele de terapie intense şi variate. Nu trebuie să uităm că autismul poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică sau nivel de educaţie, iar solidaritatea umană nu trebuie să fie condiţionată de niciunul dintre aceşti factori.

Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi este reglementată de ani buni, dar viitorul acestor copii rămâne nesigur.

În România, de-a lungul timpului, şcolile au continuat să-şi deschidă şi să-şi adapteze oferta educaţională pentru a face faţă exigenţelor şi provocărilor impuse de specificul şcolilor incluzive, însă şi astăzi integrarea şcolară a copiilor cu autism se realizează cu dificultate. Şcoala şi cadrele didactice, comunitatea părinţilor de copii tipici, dar şi copiii cu autism şi familiile lor nu sunt, în majoritatea cazurilor, pregătiţi pentru întâlnire şi lucru împreună.

Propunerile de politici publice nu trebuie să vină doar din partea ONG-urilor, statul trebuie să fie actorul principal, iar deciziile politice în acest sens trebuie să fie ferme, consistente şi consecvente. De aceea, recenta declaraţie a ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, privind negocierea pentru obţinerea de fonduri europene prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială, oferă speranţă acestor familii în care se găsesc copii cu nevoi speciale.

Împreună să ne arătăm solidaritatea faţă de cauza copiilor cu autism, prin adoptarea de strategii şi politici publice, dublate de un buget adecvat! Un prim pas în acest sens este conştientizarea impactului pe care incluziunea socială, accesul la educaţie şi intervenţiile specializate îl au asupra dezvoltării şi maximizării potenţialului fiecărei persoane cu autism.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Bogdan Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Voucherele de vacanţă, sprijin direct pentru industria turistică din România"

Aşa cum a promis, Partidul Social Democrat a început acordarea voucherelor de vacanţă, după o perioadă în care guvernarea USR-PNL le-a blocat. Aceste vouchere de vacanţă înseamnă sprijin direct acordat industriei turistice din România, în proporţie de peste 95% privată şi, în cea mai mare parte, dominată de capitalul românesc.

În calitate de ministru al turismului, în 2018, conform Programului de guvernare al PSD, am introdus în România voucherele de vacanţă. La acea vreme era necesară o astfel de măsură, pentru că industria turistică pierdea teren în competiţia cu turismul din ţările vecine şi nu numai.

Mulţi români alegeau să-şi petreacă vacanţele în alte ţări, cheltuind acolo banii produşi în România. Prin această măsură, mulţi români au ales destinaţia turistică România. Cu alte cuvinte, banii produşi în România s-au cheltuit în România, ajutând, astfel, industria turistică şi, implicit, statul român, care a avut mai multe încasări la buget.

În perioada 2018-2019, unităţile de cazare au avut un grad maxim de ocupare. Asta a însemnat că operatorii economici au angajat mai mult personal - şi aici vorbim de bucătari, ospătari, cameriste şi alt personal auxiliar necesar desfăşurării activităţilor din turism -, fiind un câştig important în privinţa creşterii numărului locurilor de muncă.

Totodată, fiind în concurenţă directă, proprietarii unităţilor de cazare au făcut investiţii, pentru ca locaţiile lor să devină cât mai atrăgătoare pentru turişti. Nu doar industria turistică a fost beneficiarul acestei măsuri, ci şi alte ramuri ale economiei româneşti.

Prin acordarea voucherelor de vacanţă, am scos la lumină o bună parte din unităţile de cazare care funcţionau în România. În 2018, am avut o creştere cu 60% a numărului de licenţe de funcţionare pentru unităţile de cazare, faţă de anul 2017, iar în 2019 o creştere cu 30% faţă de 2018.

Ştiu că mulţi dintre români au fost supăraţi că aceste vouchere de vacanţă au fost acordate doar bugetarilor, nu şi angajaţilor din sectorul privat. Am recurs la această metodă pentru ca voucherele de vacanţă să nu fie considerate ajutor de stat şi să nu fim sancţionaţi de instituţiile europene. Dar, repet, voucherele de vacanţă nu au avut un caracter de ajutor social, ci de sprijin, cu bani, al industriei turistice din România, aflată în impas.

Acum, sectorul turistic are nevoie şi mai mare de acest sprijin, după o perioadă de pandemie în care a avut foarte mult de suferit şi în contextul războiului de la graniţele României.

Vreau să închei cu un citat al reprezentanţilor industriei turistice din România - "În 2018-2019, voucherele de vacanţă au fost principalul motor de dezvoltare al industriei turistice din România".

PSD a impus această măsură în Coaliţia de guvernare şi iată că în 2022 vor beneficia de ea atât cetăţenii, cât şi operatorii din turism.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru, aţi făcut o treabă bună, continuată de domnul Cadariu.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD, invit la cuvânt pe domnul Laurenţiu-Daniel Marin, dacă e.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi parlamentari,

Partidul Social Democrat a ales să intre la guvernare după ce a stabilit un set de măsuri care vizează creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea economică a României. Printre aceste măsuri se află şi creşterea pensiilor. Pensii care fuseseră îngheţate pentru o perioadă de 48 de ani. Practic, Partidul Social Democrat a făcut un pas important pentru desfiinţarea măsurii USR-iste de îngheţare a pensiilor pe o perioadă de 48 de ani, cum o stabilise în PNRR fostul ministru Ghinea.

Stimaţi colegi,

Ţin să mulţumesc ministrului PSD al muncii, care a apărat interesele pensionarilor români în faţa comisarului european pentru muncă, Nicolas Schmit, care a confirmat că va exista "flexibilitate" din partea Comisiei, cu privire la ajustarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum şi în legătură cu durata menţinerii unui astfel de plafon. Oficialul european a menţionat că stabilirea unui nou plafon nu va fi făcută "din pix", ci ar putea avea loc după finalizarea analizei realizate de Banca Mondială, în baza contractului de asistenţă tehnică pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii.

Sunt infirmate astfel comentariile partidelor şi liderilor politici care au contribuit la realizarea PNRR, cei care susţineau că angajamentele asumate în numele României nu mai pot fi modificate. Am remarcat în special mesajele transmise de USR, apărătorii plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, un plafon care avea ca rezultat o sărăcire a pensionarilor, a celor care au muncit zeci de ani pentru a crea infrastructura ţării noastre.

În acest context, reamintesc că Partidul Social Democrat susţine reformarea sistemului de pensii, dar numai dacă aceasta nu conduce la sărăcirea pensionarilor români! Prin Programul de guvernare ne-am asumat ca obiectiv recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea nr. 127, în vederea eliminării inechităţilor din sistem.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Vă mulţumesc şi pentru că v-aţi încadrat în timpul alocat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică din această zi - "Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei provoacă crime împotriva umanităţii de neimaginat în secolul XXI".

Vedem cu toţii ceea ce se întâmplă în Ucraina şi această aşa-zisă "operaţiune specială" a criminalului de război Vladimir Putin, care, iată, ne arată un tablou terifiant, pe care nimeni nu şi-l mai dorea să-l mai vadă astăzi undeva în lume. O imagine care după 1945 s-a crezut că este imposibil de văzut oriunde în Europa şi nu doar în Europa.

Şi ieri l-am avut aici, în plenul Parlamentului României, pe preşedintele Ucrainei, domnul Volodimir Zelenski, un model de curaj, de patriotism şi de loialitate pentru naţiunea sa în aceste timpuri tulburi.

Ceea ce a fost mai teribil a fost vederea imaginilor masacrului de la Bucea. Un masacru de care este responsabilă Federaţia Rusă, după cum arată toate dovezile internaţionale prezentate la acest moment.

Nu are nicio legătură cu legile războiului ceea ce s-a întâmplat la Bucea, la Irpin ori la Mariupol.

O armată, oriunde în lume, în virtutea dreptului războiului, până la urmă, aşa cum este el numit, nu vine să ucidă, nu vine să violeze şi să jefuiască!

Uciderea civililor nevinovaţi reprezintă o crimă de război imprescriptibilă şi care nu poate fi minimalizată sub nicio formă!

Cred cu tărie că este timpul ca întreaga comunitate internaţională să se aplece asupra acestor crime inimaginabile, iar Tribunalul Penal Internaţional de la Haga trebuie să ia măsuri şi să investigheze rapid şi să tragă la răspundere pe cei responsabili de această tragedie.

Cred, de asemenea, că Europa, America, lumea liberă ar fi timpul să înceteze să mai importe resurse energetice - gaz, petrol, cărbune - din Federaţia Rusă.

Prin importurile acestea se susţine războiul criminal al lui Putin împotriva poporului ucrainean!

Să fim solidari cu Ucraina!

Să fim solidari cu cei care luptă pentru libertate!

Ieri, preşedintele Zelenski ne-a vorbit şi ne-a arătat că este un model pentru ceea ce înseamnă apărarea libertăţii şi democraţiei peste tot în lume.

Dumnezeu să ocrotească poporul ucrainean, greu încercat în aceste clipe de război!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Gabriel Avrămescu.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Masacrul de la Bucea şi sângele de pe mâinile armatei ruse".

Se spune că o imagine exprimă 1.000 de cuvinte. Ceea ce preşedintele Volodimir Zelenski ne-a arătat în preambulul alocuţiunii sale nu exprimă 1.000 de cuvinte, ci generează o linişte asurzitoare. Orice cuvânt este de prisos, orice frază este inadecvată pentru a descrie crima comisă de armata rusă în localitatea ucraineană Bucea. În momentul în care legi civili cu mâinile la spate şi îi execuţi cu un glonţ în ceafă, nu mai eşti soldat, eşti un asasin cu sânge rece. Când violezi şi ucizi femei, masacrezi copii şi bătrâni, nu eşti soldat, eşti o brută criminală şi laşă, care se foloseşte de privilegiul purtării unei arme pentru a ucide oameni fără apărare. Nicio raţiune militară nu poate justifica genocidul comis împotriva unei populaţii civile. Nu există cuvinte pentru aşa ceva. Faptele de arme ale soldatului rus sunt de o cruzime pe care nu credeam şi nu doream să o mai vedem pe continentul european, pătat de prea multe ori cu sânge nevinovat din cauza ifoselor unor conducători autoritari sau totalitari.

Aş vrea să întreb trompetele regimului putinist de la noi - asta înseamnă "operaţiunea de denazificare"? Când bombardezi monumente care comemorează victimele Reichului german şi execuţi civili discreţionar? Când tragi cu rachete în clădiri de locuinţe şi ucizi supravieţuitori ai Holocaustului?

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că este foarte clar cine sunt naziştii în toată această ecuaţie. Oricine caută scuze regimului criminal de la Moscova sau relativizează genocidul declanşat de armata rusă în 24 februarie se descalifică ca fiinţă umană şi devine părtaş indirect la atrocităţile de pe teritoriul Ucrainei. Nimeni nu are dreptul să nege crimele împotriva umanităţii petrecute la doar câteva sute de kilometri de ţara noastră. Rusia, începând cu Vladimir Putin, trebuie să răspundă pentru acţiunile reprobabile pe care le întreprinde chiar la această oră.

Mă rog pentru poporul ucrainean şi sper să îşi găsească în continuare ambiţia şi determinarea de a rezista în faţa acestor opresiuni. Istoria ne-a arătat, de foarte multe ori, că în cele din urmă Lumina va învinge Întunericul, iar Libertatea va învinge Tirania. Chiar dacă cei responsabili de acest război ilegitim şi neprovocat nu vor apuca ziua în care o instanţă internaţională îi va condamna pentru crima comisă, Istoria nu va uita şi nu va ierta. Oricâte armate va trimite Vladimir Putin să semene teamă şi oroare, el trebuie să ştie că are în faţă oameni liberi, înarmaţi cu hotărârea de a-şi apăra pământul şi naţiunea, ajutaţi necondiţionat de ţările Uniunii Europe şi NATO în lupta lor pentru suveranitate şi independenţă.

România va rămâne un prieten pe care Ucraina se poate baza. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a oferi asistenţă celor care fug din calea războiului şi pentru a ne asigura că Rusia plăteşte pentru această nebunie criminală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Făgărăşian, dacă este în sală?

Sunteţi invitat la cuvânt, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Ca deputat reprezentând românii din comunităţile din diaspora, vă mărturisesc că simt o deosebită emoţie atunci când în magazinele din Italia, Franţa, Spania, Germania găsesc în rafturi produse pe care scrie "fabricat în România". Cred că mare parte dintre dumneavoastră cunoaşteţi că majoritatea consumatorilor europeni sunt extrem de exigenţi, însă când este vorba să cumpere produsele româneşti, cei mai mulţi au încredere şi nu au nicio ezitare să le achiziţioneze. Mierea, vinul, conservele de legume şi fructe produse în ţara noastră sunt la mare căutare, pentru calitatea lor superioară şi gustul imbatabil. Din păcate, însă, trebuie să recunoaştem că prezenţa produselor româneşti este modestă, nu pentru că nu ar avea loc pe rafturile magazinelor, ci pentru că în România producem mult prea puţin pentru a furniza cantităţi consistente şi către export.

Stimaţi colegi,

Ne plângem singuri de milă când vine vorba despre deficitul balanţei comerciale şi facem cu toţii declaraţii spumoase despre faptul că o ţară cu un asemenea potenţial agricol a ajuns să importe mai bine de jumătate din produsele alimentare necesare. Oare ce s-a făcut în ultimele decenii ca să se schimbe lucrurile? Nu mare lucru. Continuăm să exportăm grâu ca materie primă şi să importăm paste făinoase sau biscuiţi. Aşa nu vom prospera niciodată! Vă spun, cu onestitate, că statele dezvoltate din Uniunea Europeană s-au străduit şi au reuşit să genereze unităţi de procesare a produselor agricole în apropierea punctelor de producţie, iar de la fermă nu mai pleacă lapte crud, ci brânzeturi, specialităţi şi alte produse cu valoare adăugată mare.

Stimaţi colegi,

"Fabricat în România" trebuie să fie obiectivul urmărit de toate politicile şi programele care vor finanţa în viitor înfiinţarea sau dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră. Fondurile europene nerambursabile trebuie canalizate nu numai către unităţi de procesare şi producţie în domeniul agroalimentar, ci şi către produse textile finite româneşti, către produse ale industriei uşoare care să poată fi valorificate în străinătate sub emblema produsului românesc - "fabricat în România". Am convingerea că dacă vom reuşi să producem mai mult şi la standardele de calitate la care noi, românii, excelăm în mai multe domenii, atunci vom însănătoşi şi echilibrele externe ale ţării, dar vom genera şi prosperitate reală pentru antreprenorii şi angajaţii români.

Vă mulţumesc.

Deputat Făgărăşian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul deputat Nicu Fălcoi.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Incompetenţă, ticăloşie sau interese ascunse? Odiseea PSD-istă a pastilelor cu iod" .

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cuprins de o ciudată frenezie şi de o grabă aparent inexplicabilă - cel puţin la prima vedere -, ministrul PSD-ist al sănătăţii, Alexandru Rafila, s-a grăbit săptămâna trecută să pună carul înaintea boilor şi a ieşit public să anunţe că va începe distribuirea pastilelor cu iod către populaţie prin cabinetele medicilor de familie.

Nici consultare prealabilă cu medicii de familie, nici campanie de informare prealabilă, nici comunicare făcută profesionist şi cu grijă pentru a nu stârni panică în rândul populaţiei şi pentru a nu crea teren propice pentru conspiraţioniştii de profesie, care stau la pândă să găsească un nou motiv de isterie. Nimic din toate acestea. Ai zice că actualul ministru al sănătăţii, Rafila, nu mai are nimic de-a face cu fostul politician din opoziţie Rafila, care se pricepea de minune la cum ar trebui gestionată pandemia de coronavirus, dar care - după ce a ajuns ministru - s-a dovedit neputincios.

Mărturisesc că am încercat să înţeleg graba domnului Rafila şi am căutat să mă informez, să văd cum s-a procedat în alte ţări, cu aceste pastile cu iod. Şi am văzut că acolo s-a recurs la alte metode, mai eficiente şi mai funcţionale - prin poştă, prin farmacii, prin şcoli -, menite să nu perturbe activitatea medicilor de familie.

Poate că n-ar fi fost rău ca ministrul sănătăţii, Rafila, să încerce să înveţe mai întâi din greşelile comise în perioada pandemiei, în aşa fel încât să fie sigur că n-o să le repete.

Poate c-ar fi fost bine, zic şi eu, să nu pună carul înaintea boilor şi, imediat după ce a bătut palma cu directorul general al Antibiotice Iaşi, pentru cele aproximativ 30 de milioane de tablete, să iasă şi să-i pună pe medicii de familie în faţa faptului împlinit, înainte să fi purtat o discuţie cu reprezentanţii acestora din organizaţiile profesionale.

Poate n-ar fi fost rău, zic, să existe o comunicare prealabilă către populaţie, cu scopul de a informa corect şi de a linişti spaimele şi îngrijorarea, fireşti, ale oamenilor.

Poate că ar fi fost de preferat să învăţăm să gândim bine fiecare pas pe care îl facem, aşa încât să nu ajungem cumva ca - dintr-o pripă - să aruncăm iar la gunoi milioane de lei din bugetul de stat sau să mutăm rapid nişte bani dintr-un buzunar în altul, încât să se mai scurgă, aproape pe neobservate, nişte comisioane grase pe ici, pe colo, şi anume prin punctele esenţiale.

Poate aşa ar fi trebuit, zic şi eu. Numai că realitatea ne-a dovedit că nu s-a întâmplat nimic din toate acestea.

Şi toate dintr-o grabă pe care numai dacă o priveşti de la distanţă ai putea zice că n-o înţelegi prea bine. Fiindcă dacă o priveşti cu atenţie, un pic mai de aproape, lucrurile capătă parcă-parcă un înţeles. Unul curat-murdar! O lucrătură specific PSD-istă, domnule Rafila!

Vă mulţumesc.

Deputat al USR, Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş, Nicu Fălcoi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR.

Se pregăteşte Grupul parlamentar AUR.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vă supune atenţiei o temă extrem de importantă - "Cum asigură România protecţia copilului în faţa agresorilor sexuali?".

În fiecare an, peste 100 de minori din România sunt victime ale violurilor, iar acest lucru plasează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană. De asemenea, peste 16.000 de tinere minore devin mame în fiecare an, iar România se bate cu Bulgaria pentru primul loc în acest top ruşinos.

Grav este că sute de fete ajung mame la vârste fragede, înainte de a împlini 15 ani. De cele mai multe ori, taţii copiilor sunt majori şi dintre aceştia, mai puţin de un sfert ajung să fie pedepsiţi pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor. Asistăm astfel, potrivit unui raport al Asociaţiei "Salvaţi Copiii", la o subraportare acută a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor. În medie, sistemul de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului identifică sau primeşte sesizări pentru doar 1.000 de cazuri anual.

Cel mai grav este însă violul asupra minorilor, iar un caz recent a zguduit comunitatea din Alba Iulia. Un bărbat, agent de poliţie, este acuzat că şi-ar fi violat băieţelul în vârstă de doar 5 ani, în mod repetat. Este vorba despre un bărbat care a trecut o serie de verificări psihologice pentru a putea ocupa funcţia de agent de poliţie.

Ce să mai vorbim despre cazurile din familii cu educaţie precară, în care consumul de droguri sau alcool este la ordinea zilei? Mass-media a prezentat cadre didactice acuzate de pornografie sau corupere de minori. Am avut cazuri hilare când politicieni cercetaţi pentru acte sexuale cu minori au fost realeşi în funcţii publice.

Şi toate acestea se întâmplă în România, ţară membră a Uniunii Europene, nu într-un stat din lumea a treia.

În acest context, România are nevoie de modificări legislative care să asigure o bună protecţie a copilului în faţa agresiunilor sexuale, de programe de consiliere şi suport pentru victime, dar şi de o educaţie sexuală în şcoli.

Doar prin educaţie putem reduce numărul mamelor minore sau putem oferi curaj copilului să sesizeze orice act de agresiune sexuală sau fizică la care ar putea fi supus. Însă, înainte de toate, statul român trebuie să asigure pârghiile legale pentru ca agresorii sexuali ai minorilor să fie pedepsiţi cât mai drastic. În acest sens, organizaţiile privind drepturile copiilor cer introducerea în Codul penal a unei incriminări a abuzului sexual asupra copilului care nu a împlinit 14 ani, indiferent de prezenţa sau absenţa unor acte de constrângere fizică, morală sau de punerea sa în imposibilitatea de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. Ar însemna incriminarea actului sexual cu minorul sub 14 ani la fel cum este incriminat violul.

În încheiere, vă rog să aveţi în vedere, stimaţi colegi, că agresiunile sexuale asupra minorilor nu vor scădea până când pedepsele nu vor fi mai dure, iar întreaga comunitate nu va sancţiona public orice agresiune asupra unui copil. Violenţa şi agresiunea fizică nu trebuie privite cu indiferenţă şi ca fiind fireşti, ci trebuie incriminate şi sancţionate cu fermitate.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Mihail Albişteanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Abramburirea Educaţiei Naţionale prin reformă continuă" este titlul declaraţiei mele politice.

Stimaţi colegi,

Din 1990 încoace, învăţământul românesc a fost supus permanent unor şocuri de aşa-zisă reformă, fiecare nou ministru al educaţiei încercând, aproape invariabil, să-şi aducă contribuţia la această acţiune de "abramburire", termen derivat din porecla dată unui fost ministru al educaţiei, care şi-a făcut un titlu de glorie din bulversarea sistemului de învăţământ românesc. Nu a fost nici prima şi, după cum se vede, nici ultima, căci, iată, actualul ministru al educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, dorind să-şi lase numele în eternitate, a venit cu propriile sale modificări. Domnia Sa consideră că problemele grave ale sistemului de educaţie românesc se pot rezolva prin abordarea a două aspecte, şi anume - structura anului şcolar şi metoda de evaluare.

Astfel, domnul ministru nu mai doreşte o împărţire pe semestre, ci preferă o structurare a anului şcolar în 5 module, separate de vacanţe scurte. Domnia Sa consideră, probabil, că elevii au nevoie de pauze mai dese, preferând, în schimb, să devanseze cu o săptămână începerea anului şcolar. Poate că domnul ministru ar trebui să se gândească dacă nu era mai potrivită structura anului şcolar din timpul lui Spiru Haret şi a urmaşilor acestuia, care, la cârma Ministerului Educaţiei, au făcut din învăţământul românesc unul dintre cele mai performante din Europa timpului.

De ce ar fi nevoie de vacanţe atât de dese, când, spre deosebire de timpurile pe care le aminteam, sunt deja două zile libere pe săptămână, în loc de una? Oare întreruperea cursurilor nu va afecta capacitatea de concentrare a elevilor? Elevii nu au avut suficientă pauză în timpul epidemiei de COVID? Devansarea începerii anului şcolar nu va afecta şi ea câştigurile sectorului HoReCa, şi aşa afectat de cei doi ani de pandemie? Nu au fost suficient de bulversaţi elevii din cauza învăţământului online? Mai au nevoie acum de încă o schimbare?

Renunţarea la semestre conduce şi la modificarea sistemului de evaluare, prin înlocuirea tezelor semestriale cu teste evaluative, la începutul şi la sfârşitul anului şcolar. Ce să facă elevii în timpul vacanţei de vară? Să se pregătească pentru primul test? Exista şi până acum testul iniţial, însă acesta nu figura ca notă în catalog, fiind doar o metodă prin care profesorul putea determina nivelul de cunoştinţe al elevului, putând apoi lua măsurile care se impuneau pentru consolidarea cunoştinţelor deja dobândite. Iar în lipsa evaluării periodice în timpul anului şcolar, ce rezultate credeţi că pot să arate testele de la sfârşit de an? Faptul că aceste două teste vor fi corectate de alţi profesori decât cei de la clasă nu reprezintă o modalitate de subminare a autorităţii profesorului de la clasă, considerându-se că acesta nu este capabil să evalueze obiectiv elevii cărora le-a predat timp de un an de zile?

Domnule ministru,

Vreţi să stricaţi şi ceea ce mai funcţionează încă în învăţământul românesc? Dacă sunteţi plin de energie, aplecaţi-vă asupra problemelor din sistem care necesită cu adevărat măsuri reparatorii! V-aş putea sugera să vă gândiţi, de exemplu, la reducerea de la 300 la 100 a numărului minim necesar de elevi dintr-o şcoală din mediul rural pentru ca această şcoală să-şi păstreze personalitatea juridică. S-ar evita, astfel, situaţia de acum, când, în multe sate, şcolile au fost comasate, pierzându-şi personalitatea juridică şi obligând părinţii să meargă kilometri întregi până la şcoala "de centru" pentru a obţine o adeverinţă sau pentru a duce o scutire medicală.

Mihail Albişteanu, deputat AUR, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Invit...

Grupul UDMR nu are înscrieri la cuvânt.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, invit pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 4 aprilie 1949, a fost semnat, la Washington, Tratatul Atlanticului de Nord, actul prin care a luat naştere una dintre cele mai longevive şi puternice alianţe politico-militare din istoria lumii moderne.

Constituită pe valori democratice şi centrată pe libertăţile individuale ale cetăţenilor, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord reuşeşte de 73 de ani să îşi atingă obiectivul pentru care a fost creată, şi anume să apere statele membre ale acesteia de orice tentativă de ştirbire a democraţiei ori subminare a integrităţii teritoriale venite din exterior.

Această perioadă are şi un substrat extrem de important pentru ţara noastră, la 2 aprilie 2004 România fiind acceptată ca membru cu drepturi depline al alianţei, aspect care a adus cu sine cea mai semnificativă garanţie de securitate din istoria noastră şi care a ajutat la reformarea statului român, a sistemului militar român, aducându-l la standardele de referinţă ale acestei alianţe.

Fermitatea cu care NATO acţionează, inclusiv pentru consolidarea flancului estic, în momente de criză, precum cea de securitate pe care o traversează Europa în aceste momente, când la graniţele noastre are loc agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva unui stat suveran şi paşnic, Ucraina, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, capacitatea NATO de a-şi proteja membrii şi de a sprijini statele vecine şi partenere.

În cadrul procesului de consolidare a flancului estic, ţara noastră a jucat şi continuă să joace un rol vital, contribuind la întărirea securităţii în regiune, dovedind că suntem un aliat de încredere, atât pentru alianţă, cât şi pentru vecinii noştri.

Momente precum cele pe care le trăim, când utilizarea forţei redevine forma prin care se încearcă, în mod ilegal, direcţionarea viitorului Europei, afectează securitatea transatlantică şi valorile democratice. În acest context, acţiunile unitare şi decisive, atât în plan naţional, cât şi în cel extern, precum şi în cadrul multilateral, sunt extrem de importante pentru a asigura securitatea şi prosperitatea cetăţenilor.

Poporul ucrainean plăteşte cu sânge pentru libertatea de a-şi alege viitorul, iar prin sacrificiul şi curajul cu care apără valorile lumii libere, Ucraina demonstrează că, alături de alte state membre ale alianţei, poate să asigure securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre şi a întregii Europe.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tocmai în astfel de momente, când vedem atrocităţile care se petrec în ţara paşnică, prietenă şi vecină, Ucraina, trebuie să ne întrebăm - ce s-ar fi întâmplat cu ţara noastră, cu noi, sau cum ar fi arătat această parte a Europei dacă România nu era astăzi în NATO?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Mihai Lasca, dacă este.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Zelenski nu doreşte pace! România nu este stat vasal!".

Stimaţi colegi,

Ieri în Parlamentul României, ne-am uitat cu toţii la monitorul din spatele meu la poruncile înregistrate dinainte a unui preşedinte luptător din buncăr şi specialist în dansul pe tocuri, Zelenski. Pe un ton total nepotrivit solicita României să adopte măsuri active de implicare în războiul său. Un război pe care îl foloseşte pentru a-şi instaura dictatura. Libertatea de exprimare a presei din Ucraina nu mai există deoarece aşa-zisul "erou din buncăr", micul Zelenski, a interzis critica din partea presei. Ba, mai mult, opoziţia politică care îl deranja acum o lună a dispărut. În schimb, micul Zelenski, acest erou purtător de tocuri, ne vorbea despre dictatorul Ceauşescu şi Revoluţia din ’89 ca un mare profet nedescoperit încă.

Se zice că cele mai multe minciuni se spun în timpul războiului şi după vânătoare. Zelenski le depăşeşte în ambele cazuri. În vorbele lui înregistrate cine ştie când, nu a pomenit cuvântul "pace", în schimb se arăta foarte războinic, mizând pe vieţile compatrioţilor de pe un scaun confortabil. Probabil acesta se crede într-un joc video pe calculator sau în vreo scenă de film în care a jucat actorul Zelenski.

Transmiterea în Parlamentul României a unui filmuleţ din partea acestui personaj care se ascunde "eroic" prin buncăre reprezintă o sfidare a poporului român, care nu doreşte implicarea României în războiul altora.

Ieri, pretinsul erou care nu a pronunţat deloc cuvântul "pace", nu ne-a spus nimic despre adevăratele motive pentru care Federaţia Rusă a intervenit militar în Ucraina.

Nu ne-a spus nimic despre laboratoarele biologice menţionate în presa internaţională. Nu ne-a spus nimic despre interzicerea în Ucraina a limbii române în educaţie, deşi România are zeci de unităţi de învăţământ unde se studiază limba ucraineană. Nu ne-a spus nimic despre o posibilă soluţie la ceea ce se întâmplă în ţara sa.

În schimb, actoraşul Zelenski ne ţine lecţii de Istoria României şi solicită din spatele unui ecran ce să facă România pentru Ucraina.

Stimaţi colegi,

Românii au făcut mai mult decât se cuvenea, umanitar vorbind, dar este de-a dreptul obraznic ca acesta să reproşeze neimplicarea militară a României în războiul care se pare că nu îl deranjează, din moment ce nu a rostit măcar o singură dată cuvântul "pace". România cheltuieşte sume considerabile pentru ajutorarea celor fugiţi din Ucraina, dar sprijinul militar trebuie să fie exclus, pentru că românii sunt buni, dar nu şi idioţi.

Cu regret constat că unii lideri politici se hazardează în declaraţii care nu apără interesele României şi pe români. Conform Constituţiei, poporul român este suveran!

Stimaţi colegi,

În încheiere doresc să vă amintesc că un alt fugar "politic", Cîţu, cel care a decis cumpărarea de seruri experimentale şi pentru generaţia anului 2300, a lăsat România bună de plată. Nu e mult, numai vreun miliard de euro!

Trădătorii nu se uită niciodată!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD, următorii trei vorbitori.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian. Dacă e?

Nu e, nu, stimaţi colegi de la PSD?

Invit la cuvânt, atunci, pe domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi fermieri,

Pentru Partidul Social Democrat, agricultura a fost întotdeauna un domeniu extrem de important la nivel guvernamental, iar miniştrii PSD care au gestionat acest capitol şi-au demonstrat de fiecare dată profesionalismul prin sprijinul real şi contribuţia pe care au avut-o la elaborarea programelor de dezvoltare agricolă. Şi sunt foarte multe exemple ce pot fi enumerate în acest sens.

Importanţa strategică a agriculturii româneşti şi potenţialul ei la nivel european vor fi amplificate exponenţial, într-un timp foarte scurt, de războiul din Ucraina şi de criza alimentară generată de invazia rusă asupra uneia dintre ţările cu cele mai mari producţii agricole.

Datorită acestui lucru, trebuie să ne conştientizăm responsabilitatea pe care o avem în faţa crizei şi să acţionăm astfel încât să redevenim grânarii Europei şi să asigurăm un standard ridicat al producţiei şi exporturilor, la un nivel care să reuşească nu doar să pună o pâine pe fiecare masă, ci să asigure securitatea alimentară a tuturor produselor de bază.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul declaraţiei mele de astăzi, vreau să trag un semnal de alarmă asupra situaţiei în care se află fabrica de zahăr de la Luduş, una dintre cele două fabrici care mai produc zahăr în România, şi pe care investitorii sunt pregătiţi să o taie pe bucăţi şi să o transfere la fier vechi, aşa cum s-a întâmplat cu toată industria în perioada postdecembristă.

Din fericire totuşi pentru fermierii afectaţi, prin profesionalismul ministrului agriculturii, colegul nostru, Adrian Chesnoiu, apelul fermierilor către guvernanţi de a se implica nu a rămas fără ecou, ba, mai mult, s-au făcut paşi importanţi pentru găsirea unei soluţii ca unitatea de la Mureş să rămână în funcţiune.

Concret, ministrul Chesnoiu a purtat discuţii cu omologul său din Franţa şi i-a trimis o solicitare oficială ministrului francez al agriculturii, prin care i-a propus menţinerea integrităţii fizice a fabricii de la Luduş, în vederea continuării activităţii de către alţi potenţiali investitori sau direct de către fermierii interesaţi, având în vedere că în Transilvania sunt peste 500 de cultivatori de sfeclă de zahăr înregistraţi. Un număr important sunt şi din judeţul Alba, iar ei au investit masiv în tehnologia cultivării şi recoltării acesteia.

Stimaţi fermieri,

Partidul Social Democrat nu v-a abandonat niciodată şi nu o va face nici acum, fie că este vorba despre zahăr, tomate, usturoi, cereale sau creşterea animalelor. Atât eu, cât şi colegii mei înţelegem pe deplin provocările cu care vă confruntaţi, dar mai ales nevoile pe care le aveţi pentru a putea deveni competitivi la nivel european.

Din acest punct de vedere, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut, în Partidul Social Democrat veţi avea mereu un partener şi veţi găsi mereu o uşă deschisă.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule primar. Domnule deputat, îmi cer scuze!

Domnul deputat Damian, vă rog.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi de intitulează - "România, capabilă de independenţă energetică".

De-a lungul anilor, multe proiecte din România au fost abandonate, motivele invocate fiind în multe cazuri protecţia mediului, deşi aceste proiecte au fost lăsate să se desfăşoare până în proporţie de 60% sau chiar 90% înainte de a fi blocate. Din categoria aceasta fac parte şi multe hidrocentrale, în care s-au investit sute de milioane de euro, unele fiind blocate chiar în pragul finalizării.

Ne confruntăm cu o criză energetică, care riscă să aducă la disperare atât România, cât şi toată Europa, şi care deja a afectat zeci de mii de români, fie că vorbim de persoane fizice sau de firme şi companii, în timp ce resursele de care beneficiază ţara noastră nu sunt folosite!

România este ţara care, din fericire, beneficiază de o serie de resurse şi avem potenţialul de a produce energie din surse alternative, precum energie eoliană, hidrotermală sau nucleară, dar, din păcate, este dependentă de resursele de energie din afară.

În acelaşi timp, în contextual actual de criză şi război, România nu îşi poate permite să nu finalizeze proiectele care sunt atât de aproape de finalizare, în care s-au investit atâţia bani şi care sunt de interes naţional.

Mă bucur nespus de mult că această criză energetică este mai aproape de a-şi găsi rezolvarea, prin aprobarea proiectului PSD privind finalizarea hidrocentralelor abandonate, care a fost deja votat în Parlamentul României! România poate rezolva problema energiei electrice, atâta timp cât proiectele nu vor mai fi blocate pe motive nefondate, fiindcă principala noastră preocupare trebuie să fie protejarea cetăţenilor români.

De aceea, este foarte important să ducem aceste proiecte la bun sfârşit, şi, în acelaşi timp, să avem o strategie bine definită pe termen lung, pentru ca România să devină independentă energetic.

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt, tot din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Aşa cum a procedat întotdeauna, fie că a fost în opoziţie, fie că s-a aflat la guvernare, Partidul Social Democrat a căutat soluţii pentru a creşte nivelul de trai şi puterea de cumpărare pentru toate categoriile sociale şi profesionale. Dacă la finalul anului trecut, noi, social-democraţii, am condiţionat intrarea la guvernare prin aprobarea pachetului social de susţinere a populaţiei vulnerabile şi a companiilor care au avut de suferit în urma pandemiei de COVID şi a majorărilor de tarife la energie, acum am venit cu măsuri concrete pentru asigurarea unor condiţii decente pentru pacienţii din spitale şi copiii din centrele de plasament, prin dublarea sumelor alocate pentru masa zilnică.

PSD a decis să rezolve problema normei de hrană din spitale! De aceea s-a luat decizia de a trece rapid prin Parlament iniţiativa legislativă care să prevadă dublarea normei de hrană de la 11 la 22 de lei. Toate celelalte norme speciale de hrană, cum sunt cele pentru bolnavii TBC şi SIDA, se vor dubla în mod corespunzător. Aceeaşi valoare va fi acordată şi pentru masa copiilor din centrele de plasament.

Dacă România a putut găsi resurse pentru a oferi hrană şi ajutoare refugiaţilor din Ucraina, cu siguranţă trebuie identificate resurse şi pentru a îmbunătăţi hrana acordată bolnavilor din spitale. Este obligatoriu să facem această dublare, având în vedere creşterea inflaţiei şi a preţurilor la alimente, din ultima perioadă.

În acelaşi timp, vreau să subliniez preocuparea noastră pentru susţinerea familiilor cu copii şi a persoanelor vârstnice în actualul context al creşterii preţurilor şi al problemelor economice generate de sancţiunile dispuse împotriva Federaţiei Ruse. PSD a considerat că este necesar ca Guvernul să vină cu noi măsuri ţintite, pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile şi a sectoarelor economice cele mai afectate. Astfel a propus acordarea unor suplimente financiare pentru achiziţia alimentelor de bază în fiecare lună, a rechizitelor şi obiectelor de îmbrăcăminte pentru toţi elevii beneficiari ai burselor sociale şi, nu în ultimul rând, un sprijin pentru transportatorii afectaţi de creşterea preţurilor la carburanţi.

Aşadar, Partidul Social Democrat, atât la nivel parlamentar, cât şi guvernamental, este interesat ca în această perioadă dificilă din punct de vedere economic, atât pentru populaţie, cât şi pentru companii, să vină cu soluţii rapide şi concrete, care pot fi implementate imediat şi pot asigura menţinerea unui nivel de trai decent, care să combată efectele creşterii de preţuri datorate majorării inflaţiei şi conflictului din regiune.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe doamna deputat Denisa Neagu.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Drancă, dacă este.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În decembrie 2021, premierul Nicolae Ciucă poza în marele apărător al libertăţii presei. Asta, după ce senatoarea Diana Şoşoacă a atacat o echipă de jurnalişti italieni.

Acum, când Nicolae Ciucă este acuzat, cu dovezi, că şi-a plagiat teza de doctorat, libertatea presei nu mai este atât de importantă în opinia sa.

Întâmplările povestite de jurnalista Emilia Şercan sunt parcă rupte dintr-un film de acţiune. I-am putea spune "Operaţiunea specială salvaţi generalul Ciucă".

Ameninţare, defăimare şi intimidare - acestea sunt cele trei ingrediente ale unei campanii de compromitere a unei jurnaliste de investigaţii. Acţiuni penale care nu sunt demne pentru o Românie democrată.

Jurnalista acuză că după ce a transmis poliţiei o serie de capturi de ecran cu mesaje primite de la un necunoscut, aceste probe au ajuns în spaţiul public. O potenţială scurgere de informaţii, intenţionată.

Dacă acest lucru se dovedeşte a fi adevărat, vorbim de o faptă penală, iar cine a produs scurgerea de informaţii trebuie adus în faţa justiţiei.

Lucian Bode a promis că se va efectua o anchetă internă referitoare la scurgerea de informaţii. De 45 de zile această anchetă nu a produs nicio concluzie. Nu s-a găsit un vinovat.

Dacă şi aceste acuzaţii se dovedesc a fi reale, ministrul Bode ar trebui să-şi dea demisia.

Nu este loc de o muşamalizare în stilul fostei Securităţi.

Încercările de intimidare şi compromitere a jurnaliştilor, într-un stil care se apropie de cel mafiot, nu pot fi sub niciun fel tolerate de autorităţi.

Investigaţia Emiliei Şercan a venit într-un moment total nepotrivit.

Nu numai că preşedintele l-a impus în fruntea Guvernului, dar acum îl pregăteşte şi pentru a deveni prezidenţiabilul PNL. Speră că românii vor rezona la "armata e cu noi". Generalul Ciucă vrea să rămână nepătat.

Domnule prim-ministru, opriţi atacul asupra presei! Dovediţi că nu v-aţi plagiat lucrarea de doctorat.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Eventual cu domnul Constantin, care, 12 ani, a spus că n-a fost colaborator al Securităţii şi după aceea a primit hârtia. Dar acolo înţeleg că nu se pune. (Vociferări.) E şi dreptul meu... Veniţi dumneavoastră la tribună, dacă v-aţi înscris la cuvânt. Deocamdată conduc şedinţa şi daţi-mi voie să o conduc!

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Drancă. Nu e.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ura faţă de români este în ADN-ul PSD-ului. Iar, faţă de românii care muncesc şi trăiesc în afara graniţelor ţării, această ură pare a atinge niveluri viscerale.

Periodic avem răbufniri ale acestei realităţi. Săptămâna trecută, domnul deputat PSD, Ionel Floroiu, argumenta că românii din diaspora nu ar participa la vot fiindcă nu le-ar păsa, stigmatizând dintr-un foc o categorie de cetăţeni români. Desigur, fără să spună că statul român caută prin toate mijloacele să-i umilească şi să-i ignore, să le facă cât mai dificilă participarea la luarea deciziilor privind ţara natală.

Realitatea este că nivelul de corupţie şi hoţie, sărăcia, promovate de PSD, îi motivează pe mulţi să părăsească ţara în căutarea unor condiţii mai bune de trai şi a unui respect pe care orice cetăţean onest îl merită.

Statul român nu îşi respectă cetăţenii!

Domnul Floroiu, ca şi partidul din care face parte, alege să ignore faptul că diaspora românească este unul dintre principalii investitori străini în economia românească şi astfel contribuie direct la dezvoltarea ei, ca unul din semnele că românilor din afara ţării chiar le pasă. Le pasă, domnilor de la PSD!

Românii plecaţi la muncă în Occident au trimis acasă, în 2021, peste 5 miliarde de euro!

Pentru PSD, toate acestea sunt un moft, toată sudoarea şi tot efortul din spatele acestor bani sunt nişte fandoseli.

Domnul Floroiu se plângea că mulţi români, trăind în străinătate, par a fi înstrăinaţi de ţară. Păi, cu un PSD pe post de ciumă în România, cum să nu te scârbeşti, dom’le?!

Când la fiecare pas ţi se pun piedici, ţi se arată că nu eşti dorit, eşti umilit, ciomăgit, ba chiar gazat, ţi-e dat să înţelegi că ai devenit un proscris în propria ţară.

Nu, stimabili PSD-işti, nu aveţi cum să înţelegeţi şi să apreciaţi munca cinstită a unui român din afara graniţelor ţării, nu aveţi reperele necesare când sunteţi croiţi pe hoţie, minciună şi învârteli.

Indivizi îmbogăţiţi prin sifonarea banului public, paraleli cu empatia, nu aveţi cum să înţelegeţi că nimeni nu ia calea străinătăţii de drag. Nimeni! Nu aveţi capacitatea să apreciaţi sacrificiile, osteneala, de multe ori dramele care stau în spatele deciziilor multor români de a se strămuta pe alte meleaguri. Decizii extrem de grele!

Ura şi hoţia voastră, aproape patologice, îi alungă şi îi ţin departe de ţară.

Preocuparea voastră fundamentală e ce poate face România, ce pot face românii pentru voi, nu ce puteţi face voi pentru ţară şi pentru români, adică o Românie fără hoţie, fără penali, fără minciună şi fără învârteli.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Cristian Ivănuţă.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Ministerul Educaţiei şi tactica sistemului de învăţământ pârjolit".

Încă din luna februarie 2022, ministrul Cîmpeanu a propus o nouă structură a anului şcolar 2022-2023, anume împărţirea acestuia în trimestre, prin renunţarea la semestrele şcolare. Între timp, domnul ministru s-a răzgândit, venind cu soluţia structurării anului şcolar în cinci module de învăţare de 6, 7, 8 săptămâni. Deşi spune că la baza acestei decizii s-a luat în calcul analiza unor experţi din educaţie, tocmai cercetările din acest domeniu vin să îl contrazică. Fragmentarea anului şcolar va continua lungul şir de măsuri care creează instabilitate şi impredictibilitate în învăţământ, fără să aibă vreun impact asupra reducerii gradului de analfabetism funcţional. Profesorii, elevii şi părinţii au nevoie de stabilitate şi orice schimbare revine cu costuri enorme asupra funcţionării sistemului de învăţământ.

Planul de aşa-zise reforme anunţat de minister mai cuprinde şi măsuri care să ducă, chipurile, la optimizarea evaluării, prin eliminarea tezelor, deci a evaluării intermediare formative şi înlocuirea acestora cu o evaluare standardizată digitalizată, bazată doar pe evaluarea iniţială şi sumativă, în care corectarea să nu se mai facă de către profesorii cu care elevul lucrează tot anul, ci să fie făcută electronic de către doi evaluatori care nu se cunosc între ei.

Dar oare cine poate evalua mai bine munca unor elevi decât cel care le-a urmărit evoluţia de-a lungul anului? Există vreun studiu care să arate că nu sunt bune tezele?

Potrivit celor spuse de ministrul educaţiei, aceste evaluări vor fi concepute de o companie specializată, deci o firmă privată care să gândească subiectele evaluării standardizate naţional la început şi la sfârşit de an. Astfel, statul român renunţă la monopolul subiectelor de examen şi la crearea propriului curriculum. Va avea loc o externalizare a serviciilor educaţionale oferite de minister către astfel de firme. Câtă vreme aceşti specialişti nu sunt ai Ministerului Educaţiei şi nu au un jurământ de onestitate în faţa acestei ţări, ce anume garantează că nu vor modifica, încetul cu încetul, conţinutul învăţării şi nu vor fi introduse în şcoală şi în mintea elevilor şi a profesorilor informaţie bazată pe ideologie, nu pe ştiinţă?

Tot prin acest plan măreţ de reforme, alături de săptămâna "Şcoala altfel" se va introduce "Săptămâna verde", astfel că pe altarul ideologiei radicale elevii vor fi învăţaţi că vinovaţi pentru culoarea Planetei sunt părinţii lor, care continuă să mănânce carne şi să se încălzească folosind lemne de foc.

Pe această cale, facem un apel către Ministerul Educaţiei pentru a opri continuarea destructurării învăţământului românesc, prin măsuri sugerate de către aşa-zişi experţi, parteneri sociali sau ONG-uri, cu o agendă radical progresistă, fără reprezentativitate în societate.

Militaţi pentru o Românie instruită şi educată, prin reforme care să asigure protejarea continuităţilor structurale, a liniilor de forţă culturale ale societăţii, cu scopul realizării suveranităţii educaţionale a naţiunii române.

Vă mulţumesc.

Cristian Ivănuţă, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt, din partea neafiliaţilor, pe doamna deputat Anamaria Gavrilă, dacă este.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnul preşedinte de şedinţă.

Domnule Ciucă, aţi fost întrebat, aseară, când România va opri importul de gaze ruseşti. Aţi spus că această decizie nu a fost încă luată. Ne întrebăm, aşadar, pe cine aşteptaţi să ia această decizie? Pentru că lipsa unui răspuns concret din partea dumneavoastră arată că nu există un plan. Un plan al nostru, domnule Ciucă.

Ideal ar fi ca România să devină independentă energetic, pentru că acest lucru este posibil, absolut posibil. Nu să devenim dependenţi de alţii, doar să nu fie ruşi.

Lituania a oprit importul de gaze ruseşti la începutul acestei luni, în luna aprilie 2022. Polonia se pregăteşte să oprească importul de gaze ruseşti până la sfârşitul anului; au un contract cu Gazprom direct, nu ca noi, cu intermediari, până la sfârşitul anului, şi nu se gândesc să-l reînnoiască. Germania construieşte intens. Vrea să finalizeze trei terminale de import a gazului lichefiat, până într-un an, şi, mai mult, investeşte masiv în producţia de energie eoliană şi solară.

Franţa a anunţat că va construi 14 reactoare nucleare, şi preşedintele Macron s-a angajat să investească până la 50 de miliarde de euro pentru tranziţia la energia verde. Asta înseamnă renovarea facilităţilor de producţie de energie pe care le au şi - atenţie, foarte important pentru România! - sisteme de încălzire centralizată. Da, acele sisteme de încălzire centralizată pe care unele oraşe din România le au, pe care Deva o are, însă oamenii nu pot să o folosească. De ce? Pentru că Mintia a fost închisă, iar oamenii au trebuit să îşi instaleze centrale pe gaz individuale, care sunt dăunătoare pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor.

Lituania, Polonia, Germania, Franţa - toate au un plan. România nu are niciun plan. România nu are o strategie energetică naţională. Iar dacă nu ai un plan, nu ajungi niciunde.

Ne-aţi păcălit foarte mult timp că nu veniţi să comunicaţi cu noi pentru că nu trebuie să ştim încă. Adevărul este că nu aveţi niciun plan, pentru că nici dumneavoastră nu ştiţi, pentru că Guvernul pe care îl conduceţi este caracterizat de incompetenţă, de haos şi de slăbiciune.

E timpul să veniţi în Parlament cu Strategia Energetică Naţională şi e timpul să veniţi în Parlament cu Legea offshore. Măcar dumneavoastră, domnule Ciucă, să faceţi job-ul domnului ministru al energiei Virgil Popescu, dacă tot este ordin să îl ţineţi în funcţie.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Marian Mina. Nu este.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Se pregăteşte domnul Viorel Salan.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi se referă la necesitatea ajustării plafonului de 9,4% din produsul intern brut pentru cheltuielile cu pensiile românilor.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cifrele date publicităţii, de către Institutul Naţional de Statistică, arată o realitate sumbră, pe care fiecare pensionar o resimte în mod direct. Pensiile au crescut cu 0,4%, în vreme ce preţurile au crescut cu o viteză de 20 de ori mai mare. În ţara noastră avem puţin peste 5 milioane de pensionari, iar pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.608 lei, mai arată datele transmise de INS. Eforturile pensionarilor de a duce un trai decent sunt duble faţă de cele ale unui salariat, raportul dintre pensia medie şi salariul mediu net fiind de 50,9%.

În aceste condiţii, este vital ca plafonul de 9,4% din produsul intern brut pentru cheltuielile cu pensiile să fie ajustat. Comisarul european pentru muncă, Nicolas Schmit, a confirmat că din partea Comisiei va exista "flexibilitate" în privinţa ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum şi în legătură cu durata menţinerii unui astfel de plafon.

PSD susţine reformarea sistemului de pensii, dar numai dacă aceasta nu conduce la sărăcirea pensionarilor români. Stabilirea unui nou plafon ar putea avea loc după finalizarea analizei realizate de Banca Mondială, în baza contractului de asistenţă tehnică pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii din România.

Facturile la utilităţi, medicamentele şi mâncarea fac ca banii din pensie să se termine foarte repede.

Eforturile Partidului Social Democrat, susţinute puternic de domnul ministru Marius Budăi, vor da rezultate, vor reuşi să corecteze eroarea iniţială propusă de USR referitoare la pensiile românilor pentru următorii 48 de ani, conferindu-le pensionarilor români respect şi stabilitate economică.

Vă mulţumesc.

Rasaliu Marian, deputat de Braşov.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Salan.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Independenţa energetică a României, prioritatea zero"

În lumea în care trăim azi nu există cauză socială, politică sau geopolitică, economică sau morală care să mai poată justifica un război. Pentru prima dată în istorie, peste conflictul militar s-a suprapus şi un război economic, dublat de un şantaj energetic. Cele două conflicte simultane au generat unde de şoc în toate direcţiile. Lanţurile globale de aprovizionare au fost perturbate de efecte nocive, inclusiv în sfera transporturilor navale. Marea Neagră s-a transformat brusc dintr-o mare relativ liniştită într-o mare extrem de periculoasă.

Dar războiul ne obligă la o reevaluare extinsă a priorităţilor momentului la nivel naţional. Iar securitatea unui stat înseamnă mai mult decât securitatea militară. Trebuie să punem alături securitatea energetică şi economică. Acestea sunt şi direcţiile principale de acţiune pentru Guvernul României, acum.

Dacă ne oprim asupra dimensiunii energetice a securităţii naţionale, cel mai bun exemplu de continuitate şi stabilitate îl reprezintă Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, care aniversează anul acesta 25 de ani. Ultimele discuţii în acest cadru, desfăşurate recent la Praga, au avut ca teme principale de dezbatere dezvoltarea programului nuclear civil al României, dar şi diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Iar diversificarea înseamnă aprovizionare şi transport nu numai din Statele Unite ale Americii, ci şi din Azerbaidjan, Qatar, Arabia Saudită, Egipt sau Israel.

Gazele din Marea Neagră şi interconectorul Grecia-Bulgaria ar putea ajuta România să-şi reducă spre zero, până la sfârşitul anului, dependenţa de importurile de gaz din Rusia.

Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile, rămâne de asemenea o oportunitate importantă, împreună cu retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie şi investiţii în capacităţile de stocare a energiei.

Un prim semnal în acest sens a fost dat. Compania de energie Siemens Energy a decis să-şi relocheze activitatea din zona Rusia-Belarus şi a anunţat că este interesată să investească în ţara noastră.

Toate aceste direcţii de acţiune guvernamentală au în final un obiectiv comun.

Viorel Salan, deputat al Partidului Social Democrat de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Vă rog, doamna Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe 2 aprilie marcăm anual Ziua internaţională de conştientizare a autismului, ocazie cu care, împreună cu colegele mele din PSD Botoşani, subliniem de fiecare dată că niciun efort nu este prea mare pentru a recupera şi integra social şi educaţional toţi copiii cu autism. Fiecare copil contează şi trebuie sprijinit să aibă acces la o viaţă normală.

De cele mai multe ori, aceşti copii au nevoie de programe individualizate de intervenţie pentru integrarea şcolară şi socială, astfel încât rezultatele să fie pozitive atunci când ajung la maturitate.

De aceea, consider că este important ca fiecare dintre noi să ne implicăm în comunităţile pe care le reprezentăm pentru a reuşi să asigurăm o participare egală a copiilor cu autism atât în şcolile speciale, cât şi în cele normale.

De asemenea, este nevoie de implicarea noastră şi la nivel legislativ şi executiv. În acest sens, i-am adresat ieri o interpelare domnului ministru al educaţiei prin care i-am solicitat să adapteze două acte normative la nevoile copiilor cu cerinţe educaţional speciale.

Astfel, i-am propus domnului ministru să modifice condiţia de acumulare a cel mult 10 absenţe nemotivate, în ceea ce priveşte acordarea burselor pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi modificarea limitei de 20 de absenţe motivate pe semestru. Această necesitate de modificare a celor două norme juridice apare ca o consecinţă logică a realităţii cu care se confruntă elevii din şcolile speciale, care în mod obiectiv întârzie la anumite ore sau trebuie să plece mai devreme de la şcoală pentru că fie locuiesc în altă localitate şi fac naveta, fie urmează diferite programe de asistenţă terapeutică de recuperare şi integrare.

Cu toate că România mai are mulţi paşi de făcut pentru copiii care se confruntă cu tulburarea de spectru autist, cu fiecare gest alt nostru putem creşte gradul de conştientizare, de acceptare, de recunoaştere şi de sprijinire a acestor copii speciali.

Înainte de a încheia, vreau să le felicit pe colegele mele, Cristina Breşug şi Mioara Jurgiu, consilieri judeţeni PSD Botoşani, pentru organizarea celei mai frumoase petreceri-surpriză pentru "Licuricii Albaştri" şi membrii Asociaţiei Părinţilor Copiilor cu Autism: tort, baloane cu heliu colorate, muzică, meniurile preferate şi multă, multă veselie. Astfel, Ziua internaţională de conştientizare a autismului a devenit cel mai bun prilej de socializare şi de relaxare pentru copiii cu autism din Botoşani, iar noi am petrecut alături de ei momente unice.

Fiţi toleranţi, arătaţi bunătate şi înţelegere, nu îi izolaţi, discutaţi cu ei, aveţi răbdare să le înţelegeţi problemele, nu îi criticaţi, oferiţi ajutor, respectaţi-i! Fiţi parte din procesul de integrare a copiilor cu autism în societate!

Vă mulţumesc.

Deputat PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Grupul USR, domnul deputat Alin Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"A furat, dar a şi dat"

Din păcate, acesta este cel mai mare ghinion al României amplificat de toată clasa politică ce a condus în ultimii 32 de ani. Ghinion care i-a făcut pe români să se mulţumească cu puţin şi, mai rău, să aibă impresia că nu se poate altfel.

PSD, PNL, UDMR, în toate formele în care au guvernat, au promis autostrăzi, sute, chiar mii de kilometri, dar adevărul este cel pe care-l vedem. Până şi Bulgaria ne-a depăşit la numărul de kilometri pe mia de locuitori. Mai rău, proiecte importante, promovate de Cătălin Drulă, precum autostrada Piteşti-Sibiu, sunt în pericol să piardă finanţarea din PNRR.

PNL şi UDMR au mimat susţinerea statului de drept. În ceea ce priveşte PSD putem spune că a fost consecvent şi a atacat permanent statul de drept, de la Năstase, Ponta, Dragnea şi până la Ciolacu.

Vă întreb: cum funcţiona DNA-ul până când PSD-PNL-UDMR şi Iohannis au decis să o înlăture pe Codruţa Kövesi de la şefia DNA? Şi cum funcţionează astăzi? Parchetul European, unde a ajuns doamna Kövesi, tocmai a intrat în pâine şi-l anchetează pe fostul premier al Bulgariei, Boiko Borisov.

PSD-PNL-UDMR, timp de 32 de ani, au fost frânarii dezvoltării României pe piaţa de energie şi, din păcate, continuă să fie. Prostesc populaţia cu unele măsuri de plafonări de preţuri, de care beneficiază un procent mic din populaţie, dar opresc din nou oportunitatea de dezvoltare a României pe piaţa de energie.

Doamnelor şi domnilor de la PSD-PNL-UDMR, dacă până acum spuneaţi că nu ne trebuie exploatare din Marea Neagră, că nu ne trebuie diversificarea surselor de energie, pentru că avem gaze de la ruşi, acum ce interese mai aveţi?

Sunt multe de spus şi despre lipsa reformelor pe educaţie, pensii sau cea administrativ-teritorială. Au blocat timp de 32 de ani aceste reforme, astfel încât oamenii şi-au pierdut speranţa şi au devenit doar "alergici" la cuvântul "reformă".

Românii s-au obişnuit cu puţin şi, din păcate, nu mai au încredere că se poate şi altfel. Privatul şi societatea civilă ne ţin pe linia de plutire şi pentru asta trebuie să le mulţumim.

Mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Grupul USR, domnul deputat Radu Ciornei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnul preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Maturizarea europeană a României trece prin ajutorarea necondiţionată a Ucrainei".

Ieri am avut privilegiul şi onoarea să iau parte la plenul reunit al Parlamentului României, unde am ascultat în direct alocuţiunea preşedintelui-erou al Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Evenimentele săptămânii ce au trecut, precum şi discursul său incendiar şi emoţionant m-au făcut să cuget profund vizavi de apartenenţa noastră la familia politică europeană, în general, şi, în subsidiar, la apartenenţa noastră de drept, geografic, mental şi cultural, la Uniunea Europeană. Cel mai amar zâmbet mi-a fost smuls de faptul că exact cei care se cramponează cel mai tare de originea noastră dacică, de apartenenţa la acel presupus popor din care se trag toţi europenii - vezi ideile cu întâietatea asupra Romei şi a majorităţii Europei -, tocmai ei denunţă şi fac tot ce pot să dezbine şi să despartă construcţia aceasta, încă fragilă pe alocuri, a Europei unite.

Nu a fost ceva neaşteptat să văd că unii dintre parlamentarii români, neîntrebaţi, nechemaţi, neaveniţi, au mers să se prosterneze penibil în faţa ambasadorului Rusiei, denumind această atitudine decerebrată şi gelatinoasă, tocmai un gest de - vezi Doamne - suveranitate. Acest gest penibil a fost făcut tocmai de aceia care propovăduiesc "neutralitatea" României, în condiţiile în care suntem de multă vreme parte a celui mai puternic pact militar mondial.

Aceiaşi oameni au semnat pentru trecerea prin Parlament a unei legi a suveranităţii, care este un amalgam ciudat de teorii ale conspiraţiei, antivaccinism, lipsă de respect pentru ceea ce înseamnă o lege, o aberaţie ce încearcă să ne trimită cu un secol înapoi, într-o ţară în care intoleranţa comunistă este înlocuită de habotnicia ochelarilor de cal care, în viziunea distorsionată a unora, pot să ascundă ceea ce nu vedem sau ceea ce interzicem. Ruşinoasă iniţiativă, pe care nu am să o votez niciodată!

Şi, în final, doresc să le răspund tuturor acelora care au demonstrat că nu au nici măcar o celulă creştină în tot organismul, acelora care ţipă sus şi tare că trebuie să ajutam întâi românii, apoi ucrainenii, să le ducem alor noştri camioanele primite de la Crucea Roşie, că avem destui săraci şi Ucraina ne-a mazilit şcolile în care se învaţă în limba română.

Da, poate că Ucraina, în mod istoric şi popular, nu ne-a fost decât o ţară vecină, şi nicidecum prietenă, dar nimic în lumea aceasta nu dă dreptul unor indivizi, care nu au donat un leu în viaţa lor, să spurce din faţa televizorului sau a camerelor de luat vederi efortul unei naţiuni de a face bine. Când casele voastre vor arăta precum cele din Irpin sau Harkov, vă voi descărca şi vouă ajutoare. Dar nu la poartă, ci în corturi la mii de kilometri de casă.

În rest, tânjesc după ziua în care dictatorul Putin va semăna cu Hitler şi Ceauşescu, nu prin apucături, ci şi prin soartă.

Slava Ukraini! Trăiască România!

Vă mulţumesc.

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului AUR, doamna deputat Gianina Şerban.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sărăcirea României, un obiectiv al Guvernului?".

Constatăm, zi de zi, că românii o duc din ce în ce mai greu, iar preţurile cresc necontrolat, Guvernul având alte priorităţi.

Populismul şi lupta pentru imagine e una ce nu aduce beneficii reale cetăţenilor, facturile tot imense sunt, dar s-a găsit o aşa-zisă soluţie ideală: 50 de euro sau 100 de euro, o dată pe lună, o dată la două luni. Nici domnii guvernanţi nu sunt siguri de ce decizie vor să ia!

Stimaţi guvernanţi, vă aduc aminte că facturile vin lunar, iar hrana e necesară zi de zi. Noi, oamenii, trebuie să punem pe masă zi de zi alimente pentru familie şi pentru copiii noştri.

Astăzi, situaţia este şi mai grea în contextul crizei economice provocate de războiul de lângă noi. Însă noi, românii, avem propriul nostru război, care nu ne dă siguranţa pentru ziua de mâine, războiul zilnic cu preţurile şi cu imposibilitatea plăţii facturilor. Creşterea preţului carburanţilor, în ciuda promisiunii făcute de Guvern, duce, implicit, la creşterea costului vieţii. De peste o lună, auzim declaraţii conform cărora vor fi luate măsuri pentru scăderea preţului combustibililor, prin scăderea accizei. Pe plan mondial, petrolul a înregistrat scăderi, dar parcă în România a luat-o razna acciza, iar preţul la pompă se urcă pe culmi din ce în ce mai înalte.

Românii au plătit sute de milioane de euro pentru vaccinuri pe care românii nu le-au utilizat şi au ajuns fie donaţii către alte ţări, ori la gunoi. Plătim zilnic facturi de consultanţă, studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru investiţii ce nu s-au făcut şi nu cred că se vor realiza vreodată în România, ba chiar aceste sume sunt prinse şi în PNRR. Să ne aducem aminte că în acest PNRR nu a fost menţionat vreun ajutor, vreo investiţie în agricultură, un domeniu care poate asigura nu doar hrana necesară României, ci şi venituri masive din exporturi. Să nu uităm că detaliile din PNRR le-aţi ţinut ascunse, domnilor, departe de ochii noştri, oricât am cerut să le faceţi publice.

Stimaţi colegi ce faceţi parte din arcul guvernamental, aţi blocat înfiinţarea comisiei pentru investigarea achiziţiilor din pandemie, iar motivul îl cunoaşteţi doar dumneavoastră.

Domnilor guvernanţi, românii, după câte se vede, plătesc mereu greşelile dumneavoastră, plătesc din greu pentru ca unii să acumuleze averi, să se achite facturi nejustificate şi care nu aduc absolut nimic bun pentru cetăţenii ţării. Cât credeţi că mai puteţi continua în acest fel, care e pragul la care vreţi să îi duceţi pe oameni?

Sărăcirea romanilor duce, implicit, la sărăcirea României. Asta vă doriţi? Vă întreb pentru că asta simţim cu toţii!

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Dan-Cristian Popescu.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Declaraţie politică: "Război şi pace".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

De mai bine de o lună, umanitatea este şocată şi înspăimântată de războiul care se desfăşoară în Ucraina.

O naţiune suverană în care milioane de oameni au fugit din calea războiului, o naţiune suverană în care mii de oameni mor din cauza acestui război, o naţiune suverană căreia i se distruge sistematic dreptul la siguranţă şi libertate.

Mai presus de orice, o comunitate ar trebui să se dezvolte în pace şi siguranţă. Cu oameni sănătoşi şi fericiţi, cu o voce puternică a societăţii civile, cu visuri şi aspiraţii proprii.

Rolul României în acest context este crucial. Pe de-o parte suntem, alături de Polonia, una din cele mai importante căi de acces pentru valurile de refugiaţi. Pe de altă parte suntem ţara în care mulţi dintre aceştia se stabilesc.

Avem o responsabilitate enormă - socială, economică şi morală. Avem responsabilitatea de a ajuta, de a sprijini, dar avem şi responsabilitatea faţă de propriii cetăţeni şi propria siguranţă.

Este un subiect poate pe nedrept puţin dezbătut. Ce facem în continuare cu aceşti refugiaţi? Cum îi integrăm pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care nu se întrevede un sfârşit apropiat al violenţelor? Ce facem cu miile sau zecile de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care fug sau se pregătesc de fugă? Emoţia iniţială se diluează, dar problemele şi întrebările rămân, iar responsabilitatea noastră este să anticipăm şi să avem soluţii pregătite. Nu vorbe, nu proiecte. Soluţii concrete de integrare socială şi economică.

Spre deosebire de vecinii noştri, Ucraina şi Republica Moldova, suntem parte din Uniunea Europeană şi din NATO. Sunt poate cele mai importante realizări post ’89, pe care ar fi bine să începem să le conştientizăm pe deplin.

"Perioada de pace şi stabilitate, fără precedent, pe care o traversează Europa, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, se datorează existenţei Uniunii Europene. Ea este cea care a generat nu doar un nivel ridicat de dezvoltare economică pe continent, ci şi o nouă abordare a securităţii, întemeiată pe soluţionarea paşnică a disputelor şi pe cooperarea internaţională multilaterală, prin intermediul unor instituţii comune", ne spunea Javier Solana în documentul "O Europă mai sigură într-o lume mai bună".

Rolul NATO în oprirea acestui conflict la graniţele noastre este evident. Mişcările, fără precedent, din flancul estic ne asigură de faptul că suntem şi vom fi protejaţi de un eventual conflict desfăşurat pe teritoriul României. Iar secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană, este un garant al acestui fapt.

Cum ar trebui să procedeze mai departe România în acest nou context?

România trebuie să continue să fie un partener de încredere pentru aceste instituţii. România trebuie să continue să ajute oamenii ce fug din calea războiului. România trebuie să ofere în continuare ajutor vecinilor săi.

În acelaşi timp, România trebuie să se uite în propria ogradă şi să ia toate măsurile ca acest ajutor să nu fie oferit periclitând securitatea sa şi siguranţa cetăţenilor săi. România trebuie să gândească şi să implementeze de urgenţă politici şi măsuri care să asigure în continuare un climat socio-economic sigur. România merită să dezvolte comunităţi funcţionale şi sigure.

Vă invit, dragi colegi, să reflectăm asupra acestor lucruri şi să găsim împreună soluţii. Avem o majoritate la guvernare şi o situaţie destul de stabilă, ceea ce ne permite să venim cu idei şi propuneri, apoi să le punem în aplicare.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Cătălin Teniţă.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia mea de astăzi este despre Emilia Şercan şi modul în care statul tratează jurnalismul independent şi se adresează, din nefericire, domnului prim-ministru Ciucă şi domnului ministru de interne Bode.

Stimate domnule Ciucă şi stimate domnule Bode,

Faptele sunt simple. Jurnalista Emilia Şercan arăta, în luna ianuarie, că onorabilul general prim-ministru doctor Nicolae Ciucă e un plagiator comun.

Imediat încep să curgă ameninţările. Apoi o serie de poze de acum 20 de ani ale jurnalistei, inclusiv poze cu caracter personal, apar pe Internet. Deşi ele se aflau doar pe un dispozitiv electronic al jurnalistei. Aşadar, cineva a pătruns în locuinţa acesteia şi le-a sustras fizic.

Jurnalista face plângere după o serie nouă de ameninţări. Captura de ecran cu ameninţarea, care se afla doar în posesia jurnalistei şi a Poliţiei, ajunge pe un site din Republica Moldova la o zi de la momentul în care jurnalista discută cu Poliţia.

La insistenţele jurnalistei de a primi un răspuns, de a afla stadiul anchetei, autorităţile în cauză devin opace. Nici măcar număr de înregistrare nu primeşte decât în urma unor insistenţe repetate.

Nu mă îndoiesc, domnule Ciucă şi domnule Bode, că dumneavoastră aţi citit "Procesul" sau "Castelul" lui Kafka. Nici nu s-ar putea altfel, dată fiind alura dumneavoastră intelectuală de doctori în ştiinţe. Poate că de aici v-aţi inspirat în modul în care dumneavoastră şi organele statului interacţionaţi cu un jurnalist independent.

Eu vreau să vă întreb ceva: chiar credeţi că aşa trebuie tratat jurnalismul independent? Chiar credeţi că trebuie să ajungem să consumăm exclusiv acele aşa-zise ştiri oficiale, adică acele făcături care să vă servească doar interesele dumneavoastră?

Domnule Ciucă, dumneavoastră aţi plagiat. Peste 40 de pagini dintr-o lucrare subţirică de 130 de pagini, scrise aerisit. Atât aţi plagiat! Apoi ne-aţi spus că nu aveaţi cum să plagiaţi, pentru că lucrarea reflectă experienţele dumneavoastră de luptă, care sunt personale. Aceasta a fost singura dumneavoastră tentativă de explicaţie în mai mult de două, trei luni de la momentul în care s-a dat informaţia către presă.

Domnule Ciucă, ca militar, onoarea este cea mai de preţ şi nimic nu e mai dezonorant decât să furi, mai ales să furi intelectual. Decât poate să persistaţi în greşeală şi minciună. Când s-a demonstrat că aţi furat, nu doar că nu aţi recunoscut, adică aţi minţit indirect. Dumneavoastră continuaţi să închideţi ochii când persoane din anturajul puterii ameninţă şi intră cu bocancii în viaţa unui jurnalist onest care a arătat că generalul este gol de orice veşmânt de doctor în ştiinţe.

Domnule Ciucă, măcar acum, în ceasul al XII-lea, nu daţi cinstea pe ruşine. Rezolvaţi acum situaţia jurnalistei Emilia Şercan, într-un mod corect, compatibil cu principiile pe care le clamaţi.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat USR PLUS de Bucureşti.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu pentru, într-adevăr, o declaraţie politică.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Miftode, Grupul USR.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi aş vrea să vă atrag atenţia cu privire la faptul că, anual, peste 4.000 de tineri părăsesc centrele sociale din România, tineri vulnerabili pentru care sistemul de protecţie din România ar spune că şi-a încheiat activitatea.

România este ţara cu aproximativ 40% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani ce trăiesc în sărăcie, cu riscul excluziunii sociale, în comparaţie cu media de 27,4% în Uniunea Europeană.

Peste 14.000 de copii şi tineri beneficiază, la nivel naţional, de servicii de tip rezidenţial.

70% dintre tinerii din sistemul de protecţie nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nici nu participă la activităţi de formare profesională. Vârsta medie la care tinerii părăsesc serviciile de protecţie este de 19,8 ani, vârstă cu mult mai mică, comparativ cu vârsta medie la care un tânăr, ce se bucură de o familie, porneşte singur în viaţă.

Există o reală problemă în rândul acestor tineri, întrucât asigurarea continuităţii în furnizarea serviciilor sociale este deficitară sau chiar inexistentă în unele părţi ale ţării.

Asigurarea continuităţii în furnizarea serviciilor integrate este esenţială pentru integrarea socio-profesională a tinerilor din sistemul rezidenţial şi reducerea decalajului dintre aceştia şi populaţia generală de tineri.

Abuzul, violenţa, lipsa afecţiunii produc întârzieri în dezvoltare şi tulburări de comportament, ceea ce duce deseori la abandon şcolar şi la o educaţie precară.

Pentru aceşti tineri nu există un plan B în cazul în care planul A eşuează. Nu există o rudă mai apropiată sau mai îndepărtată care să-i primească cu braţele deschise şi să îi îndrume în viaţă.

De cele mai multe ori sunt goniţi din sistemul care i-a ţinut captivi, fără nici cel mai mic bagaj de cunoştinţe practice.

Aceşti tineri au nevoie de sprijin material, educaţional, emoţional şi de socializare sănătoasă. Avem nevoie de centre de integrare profesională, de centre de socializare şi de incluziune socială.

Fără acestea, statul român eşuează aproape complet pentru aceşti tineri, lăsându-i, pe foarte mulţi dintre ei, pradă uşoară diverselor forme de delincvenţă, trafic de persoane etc.

Felicit autorităţile române pentru grija pe care o poartă refugiaţilor ucraineni şi îi invit, îi rog să aibă cel puţin acelaşi nivel de aplecare şi faţă de aceşti tineri.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi pentru că vă pasă!

Andrei Miftode, deputat USR PLUS de Braşov.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O să dau, în continuare, citire deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Alina-Elena Tănăsescu, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Ionuţ Vulpescu, Mihai Weber, Mirela Elena Adomnicăi, Vasilică Toma, Constantin Bîrcă, Ioan Mang, Virgil Alin Chirilă, Marius Ostaficiuc, Elena Stoica, Marian Mina.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Sebastian-Ioan Burduja, Mircea Fechet, Dumitru Rujan, Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Şişcu, Maria Stoian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Angelica Fădor, Florin-Alexandru Alexe, Diana-Olivia Morar, Florin Roman.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris: Vasile Nagy, Lilian Scripnic, Raisa Enachi, Sebastian Suciu.

Iar din partea colegilor neafiliaţi, domnii deputaţi Nicolae Giugea, Nicolae Roman, Dănuţ Aelenei.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Închidem prima parte a şedinţei noastre de astăzi dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Reluăm peste câteva minute şedinţa de plen.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

După cum ştiţi, a trecut aproape o lună după ce Guvernul a aprobat Ordonanţa de urgenţă 20/2022 privind decontarea cheltuielilor cu hrana pentru refugiaţii din Ucraina. Valoarea aprobată de Guvern este de 20 de lei/zi pentru fiecare persoană refugiată găzduită.

Este un gest nobil care trebuie salutat. În calitate de deputat, dintr-un judeţ în care au fost găzduiţi probabil cei mai mulţi dintre refugiaţii din ţara vecină, cred că această decizie a Guvernului este foarte importantă pentru toţi români de bună-credinţă care până acum, pe cheltuiala proprie, au luat în gazdă multe familii năpăstuite din cauza războiului din Ucraina.

În acelaşi timp însă, am observat o discuţie destul de aprinsă pe reţelele de socializare cu privire la cota de hrană care se alocă pentru fiecare bolnav internat în spitalele din România. Valoarea acestei cote de hrană este de doar 11 lei, cu o sumă ceva mai ridicată pentru bolnavii de TBC sau de SIDA, unde e necesară o alimentaţie cu totul specială, aici se alocă 15 lei pentru copii şi 16 lei pentru adulţi.

Eu cred că indignarea românilor este îndreptăţită atunci când comparăm aceste valori - 11 lei pentru un bolnav român şi 20 de lei pentru un refugiat din Ucraina. Vreau să fi bine înţeleasă. Nu e deloc rău că se alocă 20 de lei pentru hrana refugiaţilor din România. E bine că putem face acest lucru, pentru că, dincolo de naţionalitate, suntem cu toţii oameni, iar a-i ajuta pe cei aflaţi în situaţii disperate este un gest umanitar. Mi-aş fi dorit, desigur, ca şi Uniunea Europeană să fie solidară într-o măsură mai mare cu România şi cu situaţia acestor refugiaţi şi să aloce sume mai mari de bani pentru statele aflate în prima linie a fluxului de refugiaţi. Dar e bine că din puţinul nostru am putut să-i ajutăm pe cei care vin din Ucraina.

Problema aici nu e că se alocă prea mult pentru ucraineni, ci că se alocă mult, mult prea puţin pentru bolnavii români. Iar eu cred, cu toată convingerea, că, aşa cum Guvernul a reuşit să găsească resurse pentru ajutorarea refugiaţilor, va găsi resurse bugetare pentru a aloca mai mulţi bani bolnavilor din România.

PSD a propus dublarea acestei cote de hrană, de la 11 lei la 22 de lei şi în mod corespunzător pentru categoriile speciale de bolnavi de TBC sau de SIDA. Iar noi, ca deputaţi, putem adopta rapid un act normativ pentru a aproba aceste valori. Există în dezbaterea finală de la Cameră un act normativ, PL-x 204/2021, iniţiat tot de PSD, care tratează exact acest subiect, al creşterii valorii pentru cota de hrană a bolnavilor din spitalele din România.

Vă rog, aşadar, să susţinem această modificare şi sper să avem un consens general pe acest subiect atunci când vom da votul final.

Domnul Adrian Alda:

"Mai multe sute de milioane de euro pentru investitorii de toate vârstele în agricultură"

Pe fundalul destul de sumbru configurat de conflictul armat din Ucraina, peste care se suprapune în continuare, chiar şi la o intensitate mult diminuată, criza sanitară, dar şi pe fondul isteriei provocate de zvonistica privind o penurie alimentară globală, eu vin cu câteva veşti bune pentru investitorii din agricultură din ţara noastră. Şi nu orice fel de veşti, ci unele cu impact favorabil pe termen mediu şi lung, atât de necesare având în vedere că ele oferă şi mai multă predictibilitate pentru acest domeniu principal de dezvoltare pentru România, dar şi mai multă durabilitate. Fermierii care au depăşit pragul vârstei de 40 de ani vor fi susţinuţi financiar de către stat.

Institutului European Român a publicat o analiză, chiar la finalul săptămânii trecute, din care rezultă că noii fermieri, care au vârsta de peste 40 de ani, vor beneficia de un ajutor de stat în valoare de 177 milioane de euro pentru perioada 2023-2027. În Planul Naţional Strategic 2023-2027 există propunerea să se finanţeze şi o decizie nouă care vizează investiţiile în exploataţiile tinerilor fermieri şi ale fermierilor recent instalaţi. Mai mult, potrivit acestui document al Institutului European Român, pentru asigurarea schimbului de generaţii în agricultură, România ar putea implementa şi măsura "pensionare anticipată". Există puţine state membre ce au adoptat această prevedere a retragerii înainte de termen, deoarece necesită alocarea unor sume mari pentru finanţare, dar efectele ei benefice le-a înregistrat Irlanda, una dintre ţările membre care au pus-o în aplicare. Este adevărat că această dispoziţie nu este încă implementată şi de ţara noastră, însă România a pus în practică toate programele de postaderare, la capitolul dedicat dezvoltării rurale cu rezultate notabile.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunţat că un nou segment de vârstă al investitorilor în acest domeniu, respectiv cei trecuţi de 40 de ani, dar care nu au împlinit 45 de ani, va putea beneficia de noi linii de finanţare. Concret, fermierii tineri care au aşteptat timp de 5 ani să li se aprobe finanţarea de 40.000 de euro pentru instalare şi au ajuns să depăşească 40 de ani, vor primi bani de la AFIR. Aceştia vor putea accesa banii europeni pentru dotarea cu utilaje, dar şi pentru dezvoltarea afacerilor pe care le derulează în agricultură.

O altă veste notabilă o reprezintă anunţul ministrului Agriculturii privind includerea în Planul Naţional Strategic a sumei de 400 de milioane de euro destinaţi infrastructurii rutiere de interes local şi pentru exploatările agricole, dar şi a 500 de milioane de euro pentru grupurile de acţiune locală. Proiectul va debuta la 1 ianuarie 2023 şi se va derula până în 2027.

În plus, Guvernul a aprobat şi acordarea a 530 de milioane de lei pentru Programul Rural Invest, care vine cu o nouă schemă de ajutor de stat pentru fermieri. Potrivit documentului Guvernului, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale instituie o schemă de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare, precum şi pentru întreprinderile care îşi localizează producţia în mediul rural şi urban mic şi a căror activitate comercială a fost afectată în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, în contextul crizei COVID-19.

Pentru realizarea proiectelor de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii activităţilor în domeniul agricol primar, fiecare întreprindere poate primi 290.000 euro, în timp ce investitorii care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare pot beneficia de câte 345.000 euro. Contractele de garantare şi acordurile de finanţare în cadrul schemei se vor semna până la 30 iunie 2022, iar plata sumelor se va face nu mai târziu de 30 iunie 2023. Prin această nouă schemă de ajutor de stat instituită se acordă susţinere financiară unui număr estimat de 4.286 de beneficiari. Banii vor putea fi folosiţi pentru achiziţia de terenuri agricole, de părţi sociale ale întreprinderilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare, pentru dotare sau retehnologizare şi automatizare, pentru alinierea la obiectivele de mediu care să genereze eficienţă şi independenţă energetică, cât şi pentru refinanţarea creditelor de investiţii şi/sau a creditelor pentru capitalul de lucru.

Aşadar, nu vorbim doar de veşti bune, ci noi, cei de la PSD, dovedim din nou că agricultura şi industria alimentară românească sunt printre domeniile care prezintă un interes major şi în această perioadă şi care trebuie să îşi consolideze performanţele şi să devină competitive pe termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de schimbările climatice, accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor şi lipsa forţei de muncă sau de fluctuaţiile stocurilor de alimente de pe pieţele externe, raţionamente pentru care facem tot posibilul să susţinem acest domeniu.

Dar, dincolo de eforturile noastre susţinute şi concretizate în politici agricole şi de dezvoltare rurală sustenabilă, promovate de ţara noastră, depinde preponderent şi de agricultori şi de investitorii din domeniu să valorificăm la maximum oportunitatea care ne este oferită, în actualul context mondial, respectiv cea a potenţialului agrar de care dispunem.

Domnul Constantin Bîrcă:

"Majorarea normei de hrană pentru pacienţii internaţi - o măsură socială de maximă urgenţă!"

Titlul prezentei declaraţii se referă la una dintre măsurile de importanţă deosebită destinată îmbunătăţirii stării de sănătate a românilor. Este vorba despre norma de hrană zilnică din spitale în valoare de 11 lei în prezent şi pentru care se are în vedere majorarea la 20 de lei.

După cum afirma managerul Institutului Marius Nasta, Beatrice Mahler: "este aproape imposibil ca pacienţii să primească alimente diversificate, bogate în nutrienţi, care să le asigure necesarul de vitamine din suma de 11 lei. Trei mese pe zi sunt extrem de dificil de asigurat cu această sumă."

Partidul Social Democrat a găsit soluţia pentru rezolvarea acestei probleme. Potrivit preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, a avut loc o discuţie cu domnul ministru Rafila, urmând ca decizia să fie luată în urma prezentării situaţiei ministrului de Finanţe şi premierului în cel mai scurt timp.

Rezolvarea este impusă de situaţia dificilă din punct de vedere economic şi creşterea cheltuielilor cu utilităţile.

Este răspunsul nostru la îngrijorările concetăţenilor, relevate de Sondajul CURS, realizat recent, şi care prezintă starea de spirit a oamenilor: Nivelul de trai, pensiile, salariile - 26%; preţurile, inflaţia, utilităţile, preţul energiei - 22%; iar sănătatea, pandemia, boala - 22%.

Măsurile sociale propuse de PSD prind contur şi se concretizează prin mărirea valorii tichetelor de masă de la 1 iunie, vouchere pentru procurarea de alimente de bază, tichete pentru copii şi altele.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Soluţii concrete pentru români şi firmele româneşti!"

Susţinerea românilor şi a companiilor româneşti a fost şi va rămâne o prioritate pentru Partidul Social Democrat. Am înţeles că în perioade complicate, precum cea pe care o parcurgem, este extrem de important să venim cu măsuri care să contribuie la sprijinirea economiei naţionale.

Miniştrii PSD din actualul Executiv au venit cu măsuri concrete pentru mii de firme şi pentru milioane de români. Pe lângă impactul economic foarte important al măsurilor adoptate până acum, care au drept principal obiectiv creşterea competitivităţii IMM-urilor româneşti, avem în vedere şi creşterea nivelului de trai al românilor.

Protejarea românilor este esenţială în aceste vremuri grele.

Pentru a dovedi că ne respectăm angajamentul de a promova măsuri şi soluţii cât mai bune pentru sprijinirea economiei, zilele trecute, Ministerul Finanţelor, condus de ministrul PSD Adrian Câciu, a anunţat că va creşte ajutorul de stat pentru firmele care fac investiţii cu impact major, de la un milion la 5 milioane de lei! Acest sprijin vine să completeze pachetul de măsuri anunţat de Ministerul Finanţelor şi de PSD în urmă cu câteva săptămâni.

În acelaşi timp, pentru protejarea românilor, PSD propune măsuri ţintite, care îi vizează, în special, pe cei din categoriile sociale vulnerabile şi din sectoarele economice care sunt cele mai afectate. În acest sens, vom susţine adoptarea următoarelor măsuri:

1. Acordarea de vouchere a câte 50 de euro, la fiecare 2 luni, pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, de către următoarele categorii vulnerabile: gospodării cu ambii părinţi şi cel puţin 2 copii dependenţi; gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei net, pe membru de familie (151.000 de gospodării); persoanele care primesc venitul mediu garantat (VMG) (168.000 persoane); pensionarii cu venituri mici de 1.500 lei (2.349.517 pensionari). Vorbim de un impact de aproape 700 milioane de euro până la finalul anului (0,27% din PIB). Sursa de finanţare pentru acest sprijin este Programul operaţional pentru persoane defavorizate.

2. Acordarea de vouchere a câte 30 de euro lunar, timp de 7 luni, pentru achiziţia de rechizite, haine şi alimente, tuturor elevilor care primesc burse sociale (156.000 elevi). Se acordă pentru 7 luni (aprilie-iunie şi septembrie-decembrie), iar impactul bugetar este de aproape 32,7 milioane de euro până la finalul anului (0,012% din PIB). Şi în acest caz sursa de finanţare este Programul operaţional pentru persoane defavorizate.

Toate aceste măsuri prezentate de PSD au o fundamentare economică clară. Este important ca în aceste momente să venim cu soluţii reale, nu să facem propuneri hazardate care doar amăgesc populaţia.

Doamna Cristina Burciu:

"Sistemul naţional de sănătate trebuie susţinut de servicii publice de calitate, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor"

Pandemia a reamintit întregii lumi că vaccinurile funcţionează, iar un procent cât mai însemnat al populaţiei vaccinate înseamnă şanse exponenţial mai mari la viaţă. Cu toate că Europa este lider în ceea ce priveşte vaccinarea, responsabilii din domeniul sănătăţii susţin că trebuie dinamizate, în continuare, campaniile de imunizare, inclusiv la nivelul României.

Este foarte important ca românii să înţeleagă că nu este vorba doar de solidaritate, ci şi de sănătatea publică. Nimeni nu va fi în siguranţă până când toată lumea nu va fi în siguranţă. Îmbunătăţirea răspunsului internaţional la pandemie, precum şi a rezistenţei populaţiei necesită o distribuţie echitabilă a medicamentelor, echipamentelor şi instruirii, iar Uniunea Europeană şi-a exprimat disponibilitatea de a deschide calea pentru o reformă sustenabilă a guvernanţei globale a sănătăţii.

Este limpede că pentru a păstra modelul social european şi de coeziune socială, avem responsabilitatea de a ne asigura că sistemul autohton de sănătate este bine dotat, susţinut de servicii publice de calitate, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor.

Acest deziderat îl are şi Guvernul Nicolae Ciucă, ca toţi românii să beneficieze în mod egal şi nediscriminatoriu de progresele medicinei, pentru a garanta astfel atât viaţa sănătoasă a oamenilor, dar şi a de ne imuniza societatea împotriva inegalităţilor şi a nedreptăţilor.

Pe termen lung, eliminarea inegalităţilor înseamnă, de asemenea, adoptarea unei abordări preventive pentru combaterea factorilor multipli care afectează sănătatea, care, din nefericire, afectează predominant categoriile vulnerabile ale populaţiei.

Gospodăriile cu venituri mai mici şi grupurile marginalizate se confruntă adesea cu condiţii de muncă şi standarde de viaţă precare. Îndeletnicirile manuale intense, orele mai lungi de muncă şi expunerea la substanţe chimice nocive, în special în sectorul curăţeniei, care este predominant feminin, sunt tot atâtea cauze de îmbolnăviri şi accidentări. Locuinţele necorespunzătoare au, totodată, un important impact negativ. Supraaglomerarea, ventilaţia deficitară şi sărăcia energetică sunt, de regulă, asociate cu o stare de sănătate precară, atât mentală, cât şi fizică.

Un alt motiv care bulversează starea generală de sănătate a populaţiei este poluarea aerului, care provoacă 400.000 de decese premature pe an numai în Europa. În ţara noastră, cartierele mai sărace, situate mai aproape de drumurile principale şi în zonele industriale, se confruntă cu cele mai mari concentraţii de poluanţi. În ciuda sistemelor de protecţie a consumatorilor existente, substanţele chimice nocive care provoacă cancer, tulburări endocrine şi alte afecţiuni cronice continuă să-şi găsească calea în bunurile de uz casnic, ceea ce aduce prejudicii considerabile procesului de prevenţie.

În concluzie, promovarea egalităţii, prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă a românilor, va contribui esenţial la o sănătate mai bună, dar şi invers, oferind tuturor şansa de a se dezvolta armonios şi a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii de zi cu zi.

Domnul Daniel Tudorache:

"În Bucureşti, prin votul majoritar al consilierilor generali PNL-USR-PMP, frigul din case va costa mai mult decât dublu"

Da, s-a scumpit frigul din casele bucureştenilor. Începând cu data de 1 mai 2022, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin votul consilierilor PNL-USR-PMP, a votat majorarea preţului gigacaloriei de la 143 lei la 330 pentru populaţie, deşi la populaţie nu prea ajunge căldura şi apa caldă, în primul rând pentru că reţeaua de termoficare este veche de peste 50 de ani.

Modernizarea reţelei de termoficare a fost de-a lungul anilor subiect de dispută între grupurile politice, subiect de campanie al tuturor candidaţilor la primăria generală şi a rămas în continuare principala problemă a bucureştenilor.

Dintr-un total de 987,34 km. de reţea termică principală şi 2.964,64 km. reţea termică secundară au fost modernizaţi aproximativ 210 km. de reţea primară, adică doar 10-12% din totalul reţelei de termoficare, iar pierderile sunt colosale, peste 2.200.000 l/h.

În acest context sensibil, instabil economic şi politic internaţional generat de pandemia COVID-19, continuat cu războiul ruso-ucrainean de la graniţa noastră şi criza preţurilor la energie, consiliului general al municipiului Bucureşti, împreună cu primarul Nicuşor Dan le revenea obligaţia legală şi morală să găsească soluţii pentru acoperirea diferenţelor de cost din subvenţii de la bugetul local sau naţional, şi nicidecum să împovăreze populaţia cu o majorare de preţ al unui produs şi serviciu care doar pe hârtie mai este un serviciu public, pentru că, în realitate, agentul termic nu ajunge la populaţie.

În noul Bucureşti oamenii plătesc pecuniar dublu şi triplu incompetenţa primarilor şi consilierilor USR-PNL-PMP, iar cu sănătatea costurile sunt incomensurabile. Noul Bucureşti a oferit locuitorilor săi frig, gunoaie şi şobolani la preţ dublu, transport public în comun şi locuri de parcare la preţuri colosale, şcoli şi parcuri lipsite de pază şi protecţie, care au devenit total nesigure, şi dezastrele continuă, continuă pe banii şi sănătatea bucureştenilor.

Doamna Olivia-Diana Morar:

"PNRR este cheia dezvoltării României şi a recuperării decalajelor economice"

Cele doua obiective majore ale perioadei postdecembriste, aderarea la NATO şi aderarea la Uniunea Europeană, de la care tocmai am sărbătorit 15 ani, ne garantează faptul că nu mai reprezentăm o periferie, că suntem parte a celei mai importante şi de succes organizaţii politico-economice pe care omenirea o cunoaşte în momentul de faţă, că românii pot călători, lucra sau desfăşura activităţi economice în mod liber pe teritoriul oricăruia dintre celelalte 26 de state membre, că oricare dintre cetăţenii sau agenţii economici ai oricărora dintre celelalte 26 de state membre pot veni aici să creeze plusvaloare de care să ne bucurăm cu toţii, că împreună, noi, cei 27, obţinem de la ceilalţi actori internaţionali înţelegeri în condiţii mult mai avantajoase decât am putea să o facem în mod individual, că de bunăstarea pe care o creăm noi, cei 27, ne bucurăm cu toţii şi, nu în ultimul rând, că libertatea, democraţia şi statul de drept sunt ireversibile! Ceea ce, oricât ar putea părea de banal astăzi, nu a fost niciodată garantat până la momentul dobândirii efective a calităţii de stat membru.

Aceste obiective duse la bun sfârşit au cel puţin un lucru în comun: bazele îndeplinirii lor s-au pus în timpul unor guvernări din care PNL a făcut parte. Cu alte cuvinte, direcţia fundamentală a orientării politice a României a fost schimbată sau stabilită de guvernări care au avut în prim-planul lor Partidul Naţional Liberal.

Desigur, îndeplinirea unor asemenea obiective nu a fost uşoară, însă nici momentele pe care le traversăm astăzi nu sunt. Aceasta deoarece pandemia, aflată în curs de încheiere, a reprezentat pentru economiile unor state, precum România, o provocare greu de depăşit şi o presiune poate fără precedent atât pe umerii agenţilor economici, cât şi ai consumatorilor, în egală măsură. Totuşi, nu trebuie să uităm nici un moment că, dincolo de necesitatea de a depăşi cu bine această perioadă şi a relansa economia românească, obiectivul fundamental, la a cărei îndeplinire ne-am angajat din prima zi a aderării la Uniunea Europeană, a fost şi este acela al recuperării decalajelor de dezvoltare care ne separă de ţările cele mai avansate ale Uniunii.

Locul României nu este la marginea Europei şi, în general, la marginea niciunui sistem politico-economic, ci acolo sus, în rând cu toate naţiunile civilizate. Dar pentru a ajunge acolo trebuie să reaşezăm sistemul economic şi politic în care funcţionăm pe baze solide, durabile şi eficiente. Or, printr-un instrument precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, exact acest lucru îl realizăm.

De aceea, PNRR este vital pentru a depăşi, pentru totdeauna, starea de înapoiere până acum endemică. Însă, pentru ca acest instrument să-şi demonstreze întreaga eficacitate, trebuie să urmăm întocmai fiecare pas dintre cei conveniţi cu Uniunea Europeană. Obiectivele pe care le-am avut de îndeplinit în anul 2021 n-au fost nici uşoare, nici lipsite de complexitate, şi nu au vizat un singur domeniu, ci spectrul lor a cuprins ansamblul domeniilor vieţii economico-sociale. Am avut de îndeplinit obiective care ţin de mediu (cum ar fi aspecte legate de alimentarea cu apă), de sustenabilitatea reţelei de transporturi (în special în ceea ce priveşte strategia pentru dezvoltarea transportului feroviar), de digitalizare (fără de care nu ne putem numi o economie şi o societate modernă şi competitivă), de reforma fiscală şi a sistemului de pensii, de sprijinirea mediului de afaceri, de investiţiile în sănătate, de consolidarea bunei guvernări, de educaţie, şi nu numai. În total, 21 de obiective pentru anul 2021.

Cu toate că nu a fost uşor, în ciuda plecării de la guvernare a foştilor noştri parteneri iresponsabili şi a crizei care a urmat, am reuşit sa îndeplinim până în prezent obiectivele din calendarul asumat. Mai mult, România a instituit şi un sistem informatic destinat tocmai monitorizării îndeplinirii obiectivelor Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu cerinţele specifice.

Sunt 22 de obiective, pe care trebuie să le atingem până în la final de martie (anul acesta), pe cât de provocatoare, pe atât de vitale pentru dezvoltarea României pe termen mediu şi lung.

Dotarea şcolilor cu echipamente IT, întrucât educaţia viitorului nu poate fi decât digitală, iar copiii care nu deţin sau nu pot utiliza competenţe digitale nu beneficiază, în viaţă, de şanse egale cu cei care au acces la aşa ceva.

La fel de importante sunt şi legea privind tichetele de muncă pentru lucrătorii casnici, mai ales în contextul în care pandemia a scos în evidenţă importanţa acestora, şi cea privind protecţia avertizorilor de integritate, un pas înainte pentru protejarea resurselor publice prin reperarea şi pedepsirea corupţiei.

Există paşi importanţi în planul legii achiziţiilor publice, în sensul operativizării, fluidizării procedurilor, dar şi cea a sistemului Pilonului II de pensii, întrucât un sistem de pensii publice nefuncţional drenează resurse bugetare fără a atinge obiectivul esenţial al oricărui sistem de pensii, adică asigurarea unui venit de înlocuire cât mai apropiat de cel avut în viaţa activă.

Vom face paşi înainte şi în ceea ce priveşte schema de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor, pentru a le face competitive pe piaţa unională, dar şi în ceea ce priveşte operaţionalizarea organizaţiilor de management al destinaţiei şi cartografierea zonelor de destinaţie turistică, domeniul turismului reprezentând, pentru multe comunităţi, şansa de a prospera într-o lume tot mai dinamică.

În aceeaşi idee se înscrie şi planul de acţiune pentru utilizarea patrimoniului cultural ca factor de creştere a competitivităţii sectorului turistic. România a fost înzestrată, prin eforturile şi creativitatea generaţiilor trecute, cu un patrimoniu cultural a cărui punere în valoare constituie atât o datorie, cât şi o imensă şansă a generaţiilor actuale.

Tot în domeniul turismului, vom veni şi cu un plan concret de promovare a 12 rute turistice şi culturale, precum şi a obiectivelor de pe parcursul acestora, ceea ce va fi în beneficiul direct al celor implicaţi în exploatarea lor, adică micii întreprinzători dinamici şi ambiţioşi care ţin în viaţă comunităţile locale de pe întinsul României. Şi, nu în ultimul rând, vom crea cadrul necesar dezvoltării cicloturismului în România, ca parte a tendinţelor turistice ale viitorului.

Însă toate măsurile adoptate îşi pot atinge eficienţa dorită doar în prezenţa mecanismelor unei guvernări eficiente, motiv pentru care planul de reformă a guvernanţei se numără printre obiectivele acestui trimestru. Vor intra, de asemenea, în vigoare şi metodologiile şi procedurile de îmbunătăţire a raţionamentului în materie de politici publice şi a planificării şi a simplificării administrative, întrucât este bine cunoscut şi acceptat de către liberali faptul că simplificarea administrativă reduce obstacolele din calea iniţiativei private şi descătuşează energiile latente ale întreprinzătorilor dintr-o societate.

Tot în acelaşi scop vom operaţionaliza structura ce se va ocupa de controlul calităţii în materie de reglementare, pentru că reglementarea nu este o chestiune de cantitate, ci de calitate, iar suprareglementarea este la fel de periculoasă sau chiar mai nocivă decât reglementarea incorectă. În paralel, vom adopta şi strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, un sistem judiciar eficient fiind esenţial pentru un mediu de afaceri predictibil şi prietenos cu investitorii.

Acestea sunt măsuri care, din perspectiva mediului de afaceri, pot părea pasive. Avem şi o serie importantă de măsuri active, cum ar fi instrumentele financiare destinate digitalizării, acţiunii climatice, producţiei de energie regenerabile, şi nu numai. Vom lansa şi cererea de granturi pentru sprijinirea IMM-ului în scopul formării de competenţe digitale. Dar, în paralel, vom lansa şi cadrul legal pentru înrolarea obligatorie în SPV a persoanelor juridice şi vom operaţionaliza planul de măsuri pentru prevenirea şi limitarea evaziunii fiscale şi a muncii la negru. Însă, de efortul de digitalizare nu vor scăpa nici instituţiile statului, pentru că vom demara procesul de analiză a opţiunilor privind cloud-ul guvernamental.

Îndeplinirea obiectivelor de până acum, capacitatea de monitorizare transparentă a îndeplinirii lor şi capacitatea de a îndeplini obiectivele acestui trimestru subliniază capacitatea Partidului Naţional Liberal de a fi o dată în plus în avangarda reformelor şi dezvoltării României. Mărturisesc încrederea în faptul că nu vom rata acest moment, că nu vom rata trenul care ne va duce acolo unde merităm să fim, adică printre economiile dezvoltate ale lumii, şi îmi doresc să ne revedem cu toţii ca pasageri ai acestui tren.

Domnul Dumitru Rujan:

"În anul 2022 trebuie să avem record de investiţii în agricultură!"

Agresiunea Federaţiei Ruse asupra poporului ucrainean a determinat probleme importante pe lanţurile de aprovizionare cu produse agroalimentare. Din fericire, economia agricolă a Uniunii Europene este foarte performantă şi va putea să facă faţă provocărilor apărute pe continent. De asemenea, România are asigurate stocurile necesare de produse agricole, motiv pentru care populaţia nu trebuie să-şi facă niciun moment griji că ar putea să apară vreo penurie în ţara noastră.

Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm faptul că la rafturile magazinelor preţurile nu mai sunt cele din urmă cu un an. Din cauza scumpirii produselor energetice şi a carburanţilor, unele produse alimentare de bază au înregistrat creşteri de preţuri şi cu peste 30%, ceea ce va pune în reală dificultate puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici.

România are unul dintre cele mai roditoare soluri şi printre cei mai harnici fermieri din Europa. Însă, agricultura românească nu poate să ajungă la maximum de potenţial din motive bine cunoscute, dar ignorate în ultimele 3 decenii: sisteme de irigaţii puţine şi slab performante, utilaje agricole învechite, acces restrâns la seminţe de bună calitate şi la îngrăşăminte chimice, slabă capacitate de procesare şi de adăugare a valorii. Or, fără aceste elemente, nici nu mai contează cât de harnici sunt fermierii români, pentru că aceştia nu vor putea egala producţiile fermierilor francezi sau germani.

Agricultura românească are, începând cu anul 2022, şansa istorică de a finanţa toate acele investiţii amânate în ultimii ani din cauza lipsei resurselor financiare. Miliarde de euro sunt disponibile pentru investiţii în infrastructura agricolă românească, atât prin mecanismul european de redresare şi rezilienţă, cât şi prin bugetul multianual al Uniunii Europene. Irigaţii pentru anii secetoşi, tractoare noi care să consume puţin carburant, pompe eficiente, sisteme de depozitare moderne sunt doar câteva dintre aşteptările majore ale fermierilor români, care-şi doresc condiţii asemănătoare cu cele ale fermierilor din Uniunea Europeană.

Îmi doresc, cu toată puterea, ca la încheierea acestui an calendaristic să tragem linie şi să exclamăm cu satisfacţie că anul 2022 a fost anul investiţiilor în agricultură!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Zvonuri, bârfe şi ştiri false"

Nu-i secret pentru nimeni faptul că în România zilelor de astăzi la putere sunt zvonurile şi ştirile false. Românul de rând preferă să se bazeze mai degrabă pe instincte, decât să aibă încredere în organele statului şi difuzoarele acestuia.

Aşa-zisa presă liberă este preocupată cu execuţia comenzilor politice care-i oferă avantaje economice. Despre ce fel de obiectivism, etică şi deontologie profesională putem vorbi în acest context? În consecinţă, despre ce încredere şi confidenţă a populaţiei poate fi vorba în raport cu presa?

Vreau să vă atenţionez că situaţia în care ne aflăm, analizată strict în culoarul informaţional, şi anume această poluare informaţională contemporană, este de o similitudine - ceva de speriat cu cea din perioada de apus a regimului ceauşist. Vă amintesc că în acea perioadă românii aveau mai multă încredere în Europa Liberă (interzisă atunci) decât în sursele de informare oficiale (ale statului), iar zvonurile guvernau rapoartele sociale. Exact aceeaşi situaţie o putem observa şi acum în Romania. Încrederea populaţiei în organele statului de atunci şi de acum nu este la fel, dar nici radical diferită nu este. Aş spune, chiar similară.

Vreau să vă atrag atenţia că în acest moment nevoia esenţială a acestui popor este redobândirea încrederii în organele statului, altfel similitudinile cu regimul ceauşist pot căpăta un caracter fatidic pentru România actuală, iar încrederea, după cum bine ştiţi, are o proprietate de neocolit. Foarte greu se construieşte şi foarte uşor se dărâmă.

Domnul Ioan Balan:

"Digitalizarea României. Nu dacă, ci cât de repede o vom face!"

Faptul că avem o generaţie de tineri extrem de iscusiţi în domeniul creaţiei şi producţiei de software nu este numai o laudă de sine, ci o recunoaştere internaţională pentru ţara noastră. În cele mai recente evaluări privind competitivitatea, Comisia Europeană aşeza România pe o poziţie de top în ceea ce priveşte industria românească a tehnologiei informaţiei.

O altă confirmare vine şi din partea celor mai puternice companii din lume, care şi-au găsit un cămin cald şi profitabil pe meleagurile noastre, unde tinerii sunt foarte creativi, foarte harnici şi nu au pretenţiile financiare ale specialiştilor din Silicon Valley. După o asemenea descriere, ne-am aştepta ca în România să nu deschidem o uşă fără să vedem un computer pus la muncă în avantajul oamenilor: şcoli digitalizate; administraţii interconectate; transport în comun gestionat de instrumentele informatice. Din păcate, ştim cu toţii că lucrurile nu stau deloc aşa, iar în ţara IT-iştilor digitalizarea se face lent, parţial şi nefuncţional.

Ia ştampila, dă ştampila, mai trebuie a cincea copie Xerox, lipseşte dosarul cu şină, mai veniţi mâine şi luaţi coada de la capăt, iar lista durerilor de cap pe care le avem în relaţia cu orice autoritate a statului român pare nesfârşită. Nu există şef de instituţie publică din ţara noastră care să nu cunoască faptul că digitalizarea scade costurile, creşte productivitatea muncii, reduce timpul de lucru şi elimină dispreţul faţă de cetăţeanul care plăteşte din buzunarul său funcţionarea statului.

Astăzi, sub presiunea angajamentelor şi a reformelor pe care ni le-am asumat în cadrul Uniunii Europene, nu se mai pune problema dacă România va duce sau nu procesul de digitalizare la capăt, ci cât de repede. Este esenţial pentru români să realizăm această reformă structurală, atâta vreme cât digitalizarea înseamnă imparţialitate, înseamnă termene precise, costuri mici, înseamnă viteză în soluţionarea cererilor şi desfiinţează "atenţiile" din instituţiile publice. Mai mult decât atât, digitalizarea generează transparenţă în sectorul public din România, cu efecte benefice asupra activităţii tuturor instituţiilor.

Ştim că digitalizarea costă! Însă acum, cu ajutorul fondurilor disponibile prin PNRR şi bugetul multianual al Uniunii Europene, avem asigurate resursele financiare pentru informatizarea şcolilor şi universităţilor, a spitalelor, a administraţiilor locale, a instituţiilor care lucrează cu cetăţenii. Mai mult decât atât, procesul de digitalizare este condus de un ministru care are o experienţă foarte bogată în implementarea proiectelor europene, şi acest lucru ne dă speranţe că România digitală va deveni realitate în scurt timp.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Salvarea patrimoniului ucrainean - o prioritate!"

La scurt timp după declanşarea agresiunilor militare asupra Ucrainei, din partea Federaţiei Ruse, am semnalat o problemă deosebit de importantă pentru cultura şi civilizaţia ucraineană, şi nu numai. În calitate de fost ministru al Culturii am făcut un apel, în cadrul unei declaraţii politice anterioare, pentru protejarea elementelor de patrimoniu tangibil de pe teritoriul Ucrainei, care se află sub ameninţarea unei distrugeri iminente şi ireversibile.

În ciuda faptului că acest subiect nu a fost dezvoltat sau reluat cu insistenţă, cel puţin nu la noi în ţară, societatea civilă din Ucraina a dat deja curs unor demersuri absolut necesare pentru conservarea şi protejarea unor elemente cruciale de patrimoniu, unele dintre ele fiind incluse şi în patrimoniul mondial UNESCO.

O organizaţie neguvernamentală din Liov, care protejează clădirile de patrimoniu, a luat decizia de a acoperi vitraliile bisericilor şi statuile din exteriorul lăcaşelor de cult cu materiale speciale, pentru a le feri de distrugere, în cazul unui atac. Întregul Centru istoric al oraşului Liov face parte din patrimoniul UNESCO, găzduind zeci de clădiri medievale, unele chiar din perioada habsburgică.

Necesitatea acordării unei atenţii deosebite oraşului Liov vine şi din faptul că 55% dintre monumentele de patrimoniu ale Ucrainei se află în Liov, considerat a fi centrul cultural al Ucrainei. Printre cele 2.500 de clădiri - monumente istorice, cu valoare locală, şi cele 300 de clădiri cu valoare naţională - se regăseşte şi Biserica Valahă, o ctitorire a domnitorului Alexandru Lăpuşneanu, de la 1559, o clădire cu o semnificaţie importantă atât pentru cultura ucraineană, cât şi pentru cultura română. Alături de mărturiile arheologice din zona litoralului Mării Negre şi a Mării Azov, Biserica Valahă din Liov şi Reşedinţa mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei (monument UNESCO), de la Cernăuţi, se înscriu pe lista elementelor de patrimoniu tangibil de a căror conservare şi protejare suntem deopotrivă responsabili.

Domnul Lilian Scripnic:

"Criza energetică în Europa"

Europa parcurge astăzi un moment în care trebuie să îşi reconsidere politica în domeniul energetic. Realitatea este dată de cifre elocvente: în 2020, Rusia a furnizat 43,4% din gazul UE, Norvegia 20%, Algeria 12%, iar în anul 2021 preţul gazului a crescut de cinci ori. Energia eoliană/solară este extrem de volatilă, depinzând foarte mult de condiţiile meteo. Iată cum, sursele de energie stabilă (nuclear, gaz, cărbune) devin din nou foarte importante. Să avem în vedere exemplul Poloniei. Cu toate că preţul gazului a crescut foarte mult, Polonia a ajuns să aibă cele mai mici preţuri la energie în UE, chiar şi cu costurile mari ale certificatelor de emisii pentru centralele sale de cărbune. Aceasta pentru că depindea cel mai puţin de gaz, iar electricitatea obţinută din cărbune este mult mai ieftină.

Da, Green Deal a fost conceput ca un proiect ambiţios, revoluţionar, salvator pentru mediu, dar iată că ne aflăm într-un moment în care trebui să ne gândim cum rezolvăm deficitul de gaz rusesc generat de realităţile geopolitice recente.

Instalarea crizei energetice pe piaţa europeană va încetini considerabil dezideratul privind electrificarea parcului auto, iar termenele de implementare a Green Deal şi Fit for 55, cu siguranţă, vor suporta modificări. Într-o oarecare măsură decizia de adoptare a tehnologiilor verzi, nepoluante, la scară europeană nu a ţinut cont de specificul fiecărui stat membru şi de posibilităţile fiecărei ţări de conversie. Această politică ar fi trebuit gândită pe o perioadă mult mai lungă, poate de ordinul deceniilor şi fără a se renunţa total şi brusc la vechea sursă - cărbunele.

În plan european, România ocupă un loc fruntaş la producţia de energie, locul II după Norvegia. Până 1989 producţia excedentară era destinată exportului. Trebuie să fim conştienţi de faptul că dispunem de rezerve de cărbune, gaz şi petrol pentru care este nevoie doar de un Guvern responsabil şi cu voinţă de a decide exploatarea lor.

Nici până în prezent, cu toate turbulenţele de pe piaţa de energie declanşată în toamna anului trecut, nici măcar după escaladarea conflictului din Ucraina, care a generat majorarea preţurilor la gaz şi petrol, Guvernul României nu a venit cu o strategie clară în domeniu.

Consider că România trebuie să elaboreze de urgenţă o strategie de redeschidere a sondelor şi declanşarea unor proiecte noi de forare şi exploatare a rezervelor naturale de care dispune, care să ne scoată din situaţia de criză. Aceste măsuri sunt necesar a fi luate cât mai repede. Criza este abia la început. Pericolul afectării sectorului privat este real, cu tot ceea ce înseamnă el: închiderea unor firme cu capital românesc, pierderea locurilor de muncă şi presiunea care se va exercita asupra sistemului de asistenţă socială, precum şi practicile anticoncurenţiale şi monopoliste, cum a fost creşterea bruscă şi exagerată a preţului la carburant, de la începutul lunii martie 2022, care a generat o creştere în lanţ a preţurilor la servicii şi produse.

În opinia mea, cei care au generat astfel de creşteri artificiale trebuie traşi la răspundere. Mă întreb dacă România mai are Minister al Energiei... Sau dacă mai are Guvern... Cum este posibil să laşi piaţa energiei, atât de sensibilă în aceste vremuri, la mâna unor speculanţi? Ne amintim în ce mod au fost adoptate legile privind consumatorul vulnerabil şi a compensării preţului la energie. Pe repede înainte, fără un studiu de impact serios, astfel încât într-un timp foarte scurt de la adoptare a necesitat modificări. Nici nu e de mirare că la un moment dat era un adevărat haos legislativ, iar unele companii au profitat de aceasta şi au emis facturi aberante.

Solicit Guvernului României să ia măsuri urgente în următoarele direcţii: tragerea la răspundere a speculanţilor; repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie electrice, inclusiv a celor pe cărbune; finalizarea investiţiilor începute în capacităţile de producţie; deschiderea exploatărilor de gaze naturale în perimetre noi; crearea cadrului de exploatare a gazului din Marea Neagră şi renegocierea PNRR astfel încât niciun stat membru să nu mai poată fi şantajat de interese externe şi interne.

Domnul Marian Mina:

"Investim în industrie şi reducem dependenţa de ţări străine"

Ne confruntăm în aceste zile cu provocări care nu sunt noi. Le-am văzut în ultimele trei decenii. Astăzi ele sunt în proces de consolidare, de întărire şi, într-un fel, a venit timpul ca România să acţioneze mult mai hotărât pentru a le face faţă.

Evident, o primă provocare majoră este securitatea alimentară, adică problema atât a blocării lanţurilor de aprovizionare din alte state, cât şi a creşterii costurilor de producţie. Este o provocare profundă care, evident, ne schimbă mijloacele de producţie, în primul rând modul de a produce hrană, de a dezvolta industria alimentară, de a consuma şi, prin urmare, ne determină să regândim complet formele noastre de organizare. Este necesar să continuăm să facem tot ce PSD şi-a propus atunci când a intrat la guvernare. Să scoatem România din criză, sprijinind industria, cea alimentară în mod special, prin măsuri ţintite şi eficiente.

Programul IMM PROD propune asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor în vederea achiziţiei de echipamente şi utilaje, inclusiv pentru reconversia de la intermediere la producţie sau demararea de activităţi noi de producţie.

A doua provocare majoră, care a fost evidenţiată şi de războiul din Ucraina, ţine de securitatea militară.

Ea a fost adesea, mai ales în ultimele decenii, neglijată de politicile noastre publice. Dar această provocare poate fi abordată, din nou, cu investiţii în industria naţională de apărare. Ministrul Economiei a anunţat deja că vor fi investite 200 de milioane de lei în industria de apărare şi, printre altele, va fi construită o fabrică de pulberi de la zero, vom fabrica drone tactice şi vom creşte producţia locală de blindate.

A treia provocare majoră cu care ne confruntăm cu toţii este provocarea inegalităţii. Nu trebuie neglijată. PSD a implementat o serie de măsuri prin care să sprijine populaţia aflată în nevoie. Tot noi am propus Coaliţiei şi Guvernului o măsură destinată salariaţilor pentru a face faţă creşterii preţurilor la alimente: creşterea puternică a valorii tichetelor de masă, cu peste 40%! Această măsură se adaugă celorlalte propuneri PSD privind acordarea de vouchere pentru achiziţia de alimente pentru persoanele cu venituri mici şi vouchere pentru rechizite, haine şi alimente pentru elevii cu burse sociale. Noi considerăm că degeaba produci bunuri dacă populaţia nu şi le poate permite. Creşterea economică trebuie direcţionată către oameni.

În concluzie, provocările nu se încheie niciodată. Însă eu sper că toată această serie de şocuri din societăţile noastre, fiindcă nu se întâmplă doar la noi, ne va uni şi ne va determina să investim în industrie şi agricultură pe termen lung, pentru a reduce considerabil dependenţa noastră de ţări străine.

Domnul Ervin Molnar:

"Răspuns de solidaritate extraordinar al României în domeniul educaţiei, în contextul crizei din Ucraina"

Statul român s-a mobilizat extraordinar pentru a face faţă efectelor nefaste ale invaziei armate a Rusiei în Ucraina, pe toate palierele. Un aspect extrem de important al arhitecturii integrate a ţărilor Uniunii Europene, privind combaterea şi gestionarea situaţiilor delicate apărute în prima lună a acestui război fără sens, îl constituie educaţia.

Astfel, ţara noastră a reacţionat ferm şi fără echivoc la răspunsul european de solidaritate coordonat în domeniul educaţiei, în contextul crizei din Ucraina, care a consfinţit priorităţile ţărilor membre UE în acest domeniu. La nivel european, s-a ajuns la un consens deplin, conform căruia deciziile imediate vizează asigurarea stabilităţii procesului educaţional şi crearea unui mediu sigur pentru educaţie.

România a fost, încă din primele zile ale războiului, purtătoarea mesajelor de condamnare a agresiunii militare premeditate a Rusiei împotriva Ucrainei. Deplângem pierderea de vieţi omeneşti nevinovate şi ne exprimăm compasiunea şi tristeţea profundă pentru suferinţa poporului ucrainean.

Este remarcabil că ţara noastră şi-a reiterat, prin fapte, angajamentul total în acordarea asistenţei şi sprijinului umanitar necesar populaţiei refugiate. De asemenea, este excepţional că toate resursele umane din educaţie s-au mobilizat şi implicat, într-o manieră entuziasmantă, pentru a sprijini, pe toate planurile, oamenii care au ajuns în România, alungaţi de ororile acestui război nimicitor.

Din nefericire, gravitatea crizei umanitare a fost una considerabilă, context în care Executivul de la Bucureşti a fost nevoit să adopte rapid modificări, precum şi noi măsuri legislative, administrative şi financiare. Acestea au fost adoptate cu celeritate de către statul român, pentru a asigura tuturor copiilor ucraineni accesul în unităţile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu copiii noştri.

Având în vedere numărul mare de copii şi tineri refugiaţi ucraineni ajunşi în prezent în România, s-a luat decizia ca universităţile româneşti să îşi schimbe regulamentele de înmatriculare a solicitanţilor. Studenţii ucraineni au fost astfel înscrişi în regim de urgenţă în anul universitar şi, mai mult, primesc burse de sprijin din partea Ministerului Educaţiei.

Salut şi apreciez la superlativ eforturile statului român, materializate atât prin deciziile Guvernului Nicolae Ciucă, cât şi prin acţiunile societăţii civile, dar şi a şcolilor şi universităţilor româneşti, care au reacţionat cu promptitudine şi au oferit refugiaţilor din Ucraina cazare în căminele lor, hrană, asistenţă şi consiliere psihologică.

Domnul Nicolae Giugea:

"Mitul companiilor de stat neperformante este fals!"

Tranziţia la economia de piaţă, prin care a trecut România în primele două decenii după căderea comunismului, a generat efecte negative la nivelul întregii societăţi româneşti: şomaj, inflaţie şi sărăcie absolută în rândul a milioane de familii, acumulări de datorii, falimente în lanţ. Germenele neîncrederii românilor în performanţele companiilor de stat s-a sădit tocmai în acea perioadă tulbure.

Ulterior, companiile care au supravieţuit tranziţiei şi care ar fi putut să se relanseze au fost ţintele predilecte de îmbogăţire pentru toate partidele politice care s-au perindat pe la guvernare. Chiar dacă avem o lege veche de peste 10 ani, care obligă Guvernul să pună manageri de profesie în companiile de stat, conducerile acestor companii tot pe baza carnetului de partid continuă să fie numite şi în anul 2022.

Or, dacă tragem cu ochiul la statele dezvoltate din UE, o să observăm că prezenţa companiilor de stat europene reprezintă un atu, nu un handicap. Am putea să facem o listă foarte lungă a companiilor germane, franceze, italiene, olandeze sau austriece de stat care sunt extrem de profitabile şi reprezintă vârful competitivităţii la nivelul UE şi la nivel global. Aşadar, ideea că nu poţi avea companii de stat care să se bată pe piaţă la fel ca un privat, care să urmărească profitabilitatea şi competitivitatea, este complet falsă! Şi în România există o listă de companii profitabile şi competitive care alimentează anual bugetul de stat cu zeci de miliarde de lei din profiturile obţinute.

Dacă ne uităm la statele dezvoltate putem să observăm că statul reuşeşte ca prin intermediul unor companii proprii să dea o mână de ajutor operatorilor economici privaţi ca să se dezvolte. De ce nu se poate şi la noi? Aş da numai un exemplu în acest sens. Toţi antreprenorii români au dificultăţi în a-şi finanţa proiectele de dezvoltare. Băncile private se uită cu neîncredere la întreprinzătorul român sau cer condiţii inacceptabile şi dobânzi spoliatoare. Oare, o bancă de stat precum CEC Bank nu ar putea să acopere tocmai această nevoie de finanţare a firmelor private româneşti?

Acesta este numai un simplu exemplu care ne arată că o companie de stat poate să fie şi profitabilă şi competitivă şi folosită ca instrument pentru dezvoltarea IMM-urilor româneşti. Alte exemple putem găsi şi în sectorul energetic, industrial sau al transporturilor. Modele de bună practică, în a asigura un mixt între ceea ce trebuie şi poate să facă statul ca să aducă bani la buget şi să sprijine economia privată, găsim din plin în toate statele puternice. Sper ca guvernanţii noştri să aibă înţelepciunea să le pună în practică şi în ţara noastră.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român. Declinul demografic al României"

România înregistrează un rapid declin demografic care se accentuează de la an la an. Alături de alte agresiuni la adresa identităţii naţionale, precum cea a sistemului sanitar; desfiinţarea stagiului militar obligatoriu; atacul la biserica ortodoxă română, depopularea, dacă nu este stopată, completează procesul de dispariţie lentă a naţiunii române.

Ultimele rezultate publicate de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că avem o pierdere de un milion de persoane în ultimii zece ani, iar populaţia actuală a României este de 19,1 milioane de locuitori.

Cauzele referitoare la scăderea dramatică a populaţiei României sunt multiple, precum migraţia masivă a tinerilor care au plecat la muncă şi la studii în străinătate, sporul natural negativ, grija şi preocuparea scăzută a statului faţă de copiii care sunt viitorul naţiunii, dar şi faţă de tinerele familii, iar la toate acestea au contribuit şi decesele din ultimii doi ani de pandemie.

În condiţiile nivelului la care se află natalitatea şi mortalitatea generală, procesul de degradare continuă, de fapt, prin acumulări şi consolidarea potenţialului negativ al dezechilibrelor care afectează structura pe vârste a populaţiei. În plus, statisticile din 2021 evidenţiază o dimensiune neaşteptat de mare a migraţiei externe, ceea ce amplifică gradul de deteriorare a tabloului demografic general.

Suntem în situaţia în care cetăţenii români pleacă în spaţiul comunitar ca să muncească. Aproape un sfert din totalul rezidenţilor străini din Italia sunt români, în Spania sunt cea mai mare minoritate, în Germania ne apropiem de 800.000, iar, paradoxal, piaţa muncii din România este aglomerată cu cetăţeni din afara statelor Uniunii Europene, asiatici, în marea lor majoritate. Astfel că, faţă de 2021, când contingentul de muncitori din afara Uniunii Europene a fost de 25.000, la începutul acestui an, Guvernul a mărit de 4 ori numărul acestora, fiind cu 400% mai mulţi lucrători străini decât anul trecut.

O altă situaţie anormală este dată de valoarea plăţii muncii românilor, totdeauna mai mică decât a străinilor. Şi, cum nu ar fi îndeajuns, avem una din cele mai mari sarcini fiscale pe costul forţei de muncă.

Dimensiunea pierderii demografice prin migraţie va depinde de cât de rapid, cât de substanţial şi cât de durabil va fi progresul general al societăţii româneşti în următorii ani. În condiţiile menţinerii unui decalaj mare între standardul de viaţă din România şi cel din occident, tendinţa spre emigrare nu se va diminua.

Va fi statul român capabil să stopeze acest declin şi să adopte măsuri de stimulare a repopulării ţării cu etnici români?

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Trebuie să ţinem sub control preţul carburanţilor!

Operatorii economici au nevoie de sprijin"

Avem nevoie de noi măsuri pentru a reduce preţurile carburanţilor şi pentru a-i ajuta pe operatorii economici să treacă peste acest val necontrolat al scumpirilor. Statul român trebuie să vină cu soluţii pentru a sprijini economia, pentru a veni în ajutorul populaţiei şi a societăţilor afectate de majorarea preţurilor. În primul rând, statul trebuie să ţină sub control majorarea preţurilor la carburanţi, motivul principal al scumpirilor din ultimele luni.

De altfel, în ultima perioadă, preţurile carburanţilor au crescut constant. Spre exemplu, într-o singură lună, benzina s-a scumpit cu peste 10 procente, iar motorina cu 17%. Asta înseamnă că pentru un plin de 50 de litri de benzină, un şofer plăteşte cu 38 de lei în plus şi pentru unul de motorină cu 60 de lei în plus.

La începutul anului, combustibil mai ieftin decât la noi găseam doar în ţări precum Bulgaria şi Polonia. Totuşi, la final de martie, am coborât deja până pe locul opt la capitolul cel mai mic preţ din Uniunea Europeană. Iar asta arată că trebuie luate unele măsuri pentru a sprijini atât românii de rând, cât şi companiile.

Mai mult, în ceea ce priveşte societăţile comerciale, PSD a făcut deja o propunere în acest sens. Vorbim de o schemă de ajutor de stat pentru decontarea preţului final la carburanţi pentru operatorii economici care efectuează transport rutier. Proiectul prevede acordarea unei reduceri pe fiecare litru de carburant de 50 bani, condiţia pentru a beneficia de decontare fiind ca alimentarea cu carburanţi să fie făcută pe teritoriul României. În acest caz, categoriile de transportatori vizate sunt cele de mărfuri, precum şi cele de transport de persoane. Datele oficiale arată că 1.500 de firme ar beneficia de pe urma acestei măsuri, impactul bugetar fiind de 50 de milioane de lei.

Însă, pentru a duce la capăt acest proiect, statul ar trebui să aibă în vedere şi soluţii care să ajute la achiziţia de carburanţi mai ieftini. În acest sens, o soluţie ţine de continuarea discuţiilor cu cei din Comisia Europeană, în aşa fel încât statul să beneficieze de o aprobare pentru a reduce acciza la carburanţi. Odată cu reducerea acesteia, ar scădea şi preţul combustibilului. În plus, autorităţile cu atribuţii de control trebuie să ţină sub observaţie preţurile la benzină şi motorină, tocmai pentru a preîntâmpina cozile inutile la staţiile PECO. Este absolut necesară această verificare permanentă şi luarea de măsuri, acolo unde este cazul, având în vedere şi abuzurile făcute în ultima vreme de anumiţi furnizori de carburant.

Instituţiile statului au obligaţia de a proteja populaţia în faţa valului de scumpiri, iar măsurile impuse de stat trebuie implementate cât mai repede.

Domnul Daniela Oteşanu:

"PSD vine cu nou pachet de măsuri pentru susţinerea populaţiei şi companiilor româneşti"

La 3 luni de la adoptarea pachetului social pentru categoriile vulnerabile de populaţie, PSD vine cu noi măsuri pentru sprijinirea familiilor, persoanelor cu venituri mici şi antreprenorilor din domeniul transporturilor.

În contextul creşterii preţurilor şi al problemelor economice generate de sancţiunile dispuse împotriva Federaţiei Ruse, PSD consideră că este obligatoriu să fie adoptate, la nivel guvernamental şi parlamentar, noi măsuri ţintite pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile şi a sectoarelor economice cele mai afectate. Este bine că şi PNL susţine o parte dintre aceste instrumente financiare, respectiv acordarea de vouchere pentru achiziţia de alimente de către cei cu venituri mici, însă este nevoie de un pachet întreg de măsuri, la fel cum s-a aprobat la finalul anului trecut, când s-au integrat în bugetul pentru 2022. Acest supliment este necesar pentru că s-au schimbat foarte mult condiţiile economice de la final de 2021 faţă de februarie 2022, când a izbucnit conflictul din Ucraina, care a generat un nou val de scumpiri în toate domeniile, dar cu precădere în rândul produselor alimentare de bază, a energiei şi a combustibililor, ceea ce afectează puterea de cumpărare a românilor.

Aşadar, este vorba de trei noi măsuri iniţiate de PSD în urma consultării cu specialiştii din fiecare domeniu asupra căruia se va interveni cu instrumente de suport financiar.

Prima măsură din acest pachet o reprezintă acordarea de vouchere, la fiecare 2 luni, pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, de către mai multe categorii vulnerabile: gospodării cu ambii părinţi şi cel puţin 2 copii dependenţi, gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei net, pe membru de familie, unde se încadrează 151.000 de gospodării, persoanele care primesc venitul mediu garantat, aproximativ 168.000 persoane, pensionarii cu venituri mici de 1.500 de lei, unde avem 2.349.517 de persoane. Impactul financiar al acestei măsuri este de aproape 700 milioane de euro, până la finalul anului, adică 0,27% din PIB, iar finanţarea se poate asigura din Programul operaţional pentru persoane defavorizate.

A doua măsură se referă la acordarea de vouchere, până la final de an, pentru achiziţia de rechizite, haine şi alimente, tuturor elevilor care primesc burse sociale, respectiv 156.000 elevi. Impactul calculat este de aproape 32,7 milioane de euro, până la finalul anului, respectiv 0,012% din PIB, iar sursa de finanţare este, de asemenea, Programul operaţional pentru persoane defavorizate.

Cea de-a treia măsură este sprijinul pentru transportatorii afectaţi de creşterea preţurilor la carburanţi. Este vorba de o schemă de ajutor de stat pentru decontarea carburanţilor de operatorii economici. Condiţia este ca alimentarea să fie făcută pe teritoriul României, de firmele de transport care se ocupă de transport de mărfuri în cont propriu, transport de mărfuri pentru alte persoane şi transport de persoane regulat sau ocazional. De această facilitate vor beneficia circa 1.500 de companii. Impactul bugetar este de 50 milioane de lei, iar decontarea se va face în limita a 50 de bani/litru de carburant.

Toate măsurile din noul pachetul propus de PSD pot fi finanţate din fonduri europene şi de la bugetul naţional, astfel încât să se genereze o echilibrare economică şi socială, simultan cu protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi supravieţuirea firmelor de transport din ţara noastră.

PSD demonstrează, încă o dată, că este, cu adevărat, interesat să rezolve problemele reale ale românilor şi, în acelaşi timp, îşi respectă angajamentele pentru care a intrat la guvernare.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Domnule ministru al mediului Tánczos Barna,

Aţi fost în judeţul Hunedoara săptămână trecută şi aţi recepţionat, la Mihăileni, o lucrare nefinalizată şi declarată ilegală de către justiţie. Cum vă împăcaţi cu această situaţie? Vi se pare firesc, vi se pare normal să giraţi, ca reprezentant al statului, un act care sfidează o hotărâre judecătorească? Dar să declaraţi inaugurat un obiectiv care este încă departe de a fi funcţional, care nu are autorizaţie de construcţie şi nici documentaţie de mediu aferentă? Şi acest lucru vi se pare normal? Vă pică bine plângerea penală pe numele dumneavoastră pentru sfidarea justiţiei?

Cu toţii înţelegem necesitatea finalizării unor investiţii, dar nu cu orice preţ şi nu cu încălcarea deciziilor instanţelor. Ce mesaj transmiteţi dumneavoastră, domnule ministru Tánczos Barna, cetăţenilor judeţului Hunedoara, cetăţenilor României, prin ceea ce aţi făcut? Dumneavoastră, ca reprezentant al Ministerului Mediului, alături de Administraţia Naţională Apele Române şi de Consiliul Judeţean Hunedoara, aţi sfidat cu bună-ştiinţă decizia Tribunalului Cluj care, în 22 martie, a dispus, prin ordonanţă preşedinţială, oprirea lucrărilor la Barajul de la Mihăileni, constatând că barajul a fost ridicat fără autorizaţie de construcţie.

Vă reamintesc că decizia instanţei, deşi nu definitivă, este executorie. Dar asta se pare că nu v-a împiedicat să faceţi o paradă mincinoasă la Mihăileni, anunţând pompos finalizarea unui obiectiv început acum mai bine de 30 de ani, dar care este departe de a funcţiona. Chiar dumneavoastră aţi recunoscut că nu este încheiat procesul de expropriere pentru a avea toată suprafaţa necesară inundării văii la dispoziţie, că nu sunt gata lucrările de deviere a drumului naţional şi nici de deviere a liniei de mare tensiune din regiune.

Poate că nici nu ar trebui să ne mai mire astfel de acţiuni, căci se pare că e o modă în coaliţia actuală de guvernare să se taie panglici pentru obiective nefinalizate sau finalizate acum zeci de ani. Tot în judeţul Hunedoara, anul trecut, reprezentanţii PNL deschideau sticla de şampanie pentru o procedură tehnică la o lucrare deja inaugurată acum 35 de ani. Incompetenţa şi impostura actualei guvernări trebuie mascate, nu-i aşa, cu minciuni aruncate cetăţenilor, pentru că altfel s-ar vedea crunta realitate.

Şi în cazul legii privind construcţia amenajărilor energetice de pe cursul Jiului, şi în cazul barajului de la Mihăileni, scenariul este acelaşi: vă împăunaţi cu aşa-zisa finalizare a unor lucrări care, de fapt, nu sunt încheiate şi pentru care nu există în acest moment certitudinea că vor fi viabile, odată date în funcţiune, pentru că studiile care să arate impactul şi eficienţa lor nu au fost aduse la zi. Asta demonstrează din plin impostura în care se lăfăie această coaliţie de guvernare care inaugurează pe bandă rulantă orice creează aparenţa că ar face ceva pentru cetăţeni.

Hunedorenii merită mai mult decât promisiunea deşartă a unor proiecte care ar putea să se dovedească, la fel ca multe altele, irelevante sau eşecuri totale, mai ales fiind făcute pe genunchi, fără bază solidă. Din păcate, ceea ce livrează coaliţia de guvernare acum este doar praf în ochii publicului, în încercarea disperată de a-şi masca incapacitatea de a face pentru români proiecte cu adevărat utile, viabile şi corecte.

Domnul Alexandru Popa:

"PNL are soluţii pentru asigurarea energetică a ţării noastre pe termen lung"

Zilele trecute, ministrul PNL al Energiei a anunţat lansarea apelului de proiecte pentru producţia de energie din surse regenerabile - eolian şi solar -, având la dispoziţie un buget de aproximativ 457.000.000 euro, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este important de menţionat că această schemă de ajutor de stat, bazată pe procedură de ofertare concurenţială, se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi întreprinderilor mari, inclusiv întreprinderi nou înfiinţate, care au ca activitate producerea de energie electrică. De asemenea, trebuie precizat că ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiţii este de 15.000.000 euro/întreprindere.

Salut, pe această cale, iniţiativa colegului meu Virgil Popescu care, iată, vine cu soluţii concrete de sprijin pentru acest sector în contextul în care ne confruntăm cu o criză de proporţii pe piaţa energetică.

Aşa cum am mai spus în repetate rânduri, asigurarea securităţii energetice reprezintă obiectivul esenţial al ţării noastre, iar PNL este conştient că doar prin sprijinirea mediului economic vom putea depăşi mult mai uşor provocările majore cu care ne confruntăm la nivel mondial.

Încurajarea investiţiilor în domeniul energiilor curate reprezintă viitorul, iar actualul Guvern şi-a luat angajamentul că va facilita absorbţia fondurilor europene pentru realizarea investiţiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore şi offshore şi de energie solară, având ca scop decarbonarea şi eficienţa energetică pe tot lanţul valoric, de la producţie, transport până la consum. Ne propunem, astfel, prin realizarea proiectelor finanţabile în cadrul acestei scheme de ajutor, să obţinem o creştere cu aproximativ 950 MW a capacităţii instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

Partidul Naţional Liberal are, aşadar, soluţii viabile pentru a compensa creşterile uriaşe de preţuri la energie, iar lansarea acestui program de investiţii va conduce în timp la costuri mai mici la facturile de energie şi va contribui, totodată, la consolidarea independenţei energetice a României!

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Corupţia - pata neagră pe obrazul României"

Indicele de Percepţie al Corupţiei (IPC) 2021, comunicat de către Transparency International, arată că România, alături de Ungaria şi Bulgaria, rămâne una dintre cele mai corupte trei naţiuni din Uniunea Europeană.

Sistemele interne anticorupţie deficitare ale României au fost unul dintre motivele pentru care aceasta nu a aderat la UE în 2004. În cele din urmă a fost admisă în 2007, dar numai cu condiţia de a consolida statul de drept, cadrul legislativ anticorupţie şi independenţa sistemului judiciar.

În realitate, ţara noastră are acelaşi scor ca în 2012. Ţările care obţin rezultate bune în acest clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai bine echipate pentru a furniza asistenţă medicală şi sunt mai puţin susceptibile de a încălca standardele democratice şi instituţionale sau statul de drept.

Societatea românească a pierdut multă încredere în sancţionarea corupţiei şi a lipsei de moralitate, iar acest lucru s-a repercutat, ca o plagă, într-un mod foarte organizat, în toate sectoarele de activitate şi, în ultimă instanţă, în viaţa cotidiană.

Corupţia aduce României pierderi de 38,6 miliarde de euro în fiecare an. Această sumă reprezintă aproximativ 15,6% din PIB-ul ţării. Românii sunt profund afectaţi de corupţie, în viaţa lor de zi cu zi, mulţi dintre ei declarând că li s-a cerut ori s-au aşteptat să plătească mită pentru un serviciu public de care au avut nevoie la un moment dat.

Pentru adoptarea unor decizii care pun sub semnul întrebării transparenţa şi asumarea răspunderii în spaţiul public şi pentru ineficienţa politicilor anticorupţie aplicate în România, noi, împreună cu cei din diaspora, suportăm aceste consecinţe pe termen lung.

Comisia Europeană a ameninţat România cu acţiuni în justiţie, dacă Guvernul român nu va lua măsuri pentru a apăra statul de drept. Aceasta a subliniat mai multe moduri în care statul de drept este distrus în România şi a avertizat că va activa Cadrul privind statul de drept dacă aceste tendinţe nu sunt inversate.

Acesta este doar începutul. Poporul român se confruntă în continuare cu mai multe probleme, multe dintre acestea fiind agravate de corupţie. Rapoartele privind mita, care erau uluitoare în urmă cu zece ani, sunt la fel de prezente şi astăzi. Aşadar, dacă nu aveţi finanţele necesare pentru a vă completa tratamentul, nu veţi putea beneficia de toate serviciile, iar sănătatea unui nou-născut este determinată de mita pe care o viitoare mamă este obligată să o plătească.

Toţi cei din societate, cu rolurile şi atribuţiile lor, de la clasa politică, la instituţiile publice, la sectorul comercial şi inclusiv cetăţenii României, trebuie să se implice permanent în lupta împotriva corupţiei, dar numai în termeni de utilitate şi corectitudine, prin care societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal.

Dar, corupţia selectivă, pe criterii de putere şi interese externe, mi se pare marea corupţie politică inventată în Romania de politicienii ajunşi la putere. Marii autori ai corupţiei romaneşti sunt şi rafinaţii ei dirijori. Aşa se face că, pe de o parte, a fost declamat un aşa-zis succes în combaterea corupţiei, dar, în fapt, cei care ar fi trebuit să lupte împotriva corupţiei au fost cei mai abili beneficiari ai acesteia.

"Corupţia - o boală cronică şi incurabilă a oricărui aparat de stat din toate timpurile şi toate popoarele".

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Trei fraze cheie din discursul preşedintelui Zelenski în Parlamentul României şi un final pe măsura vremurilor"

Într-o zi istorică pentru Parlamentul României şi într-o perioadă în care se scrie o istorie a eroilor din Ucraina, preşedintele Volodimir Zelenski şi-a început discursul adresat românilor cu imagini din vremurile pe care le trăim. Cadavre pe străzi, trupuri carbonizate, oameni legaţi, gropi comune. Orori pe care nimeni nu le mai credea posibile în secolul al XXI-lea. Aceste imagini nu vor dispărea prea curând de pe retina noastră şi niciodată din mintea preşedintelui care a găsit curajul să vorbească despre reconstrucţie la doar câteva ore după ce a vizitat Bucea, oraşul-martir de lângă Kiev, unde ruşii au arătat de ce sunt capabili.

Vizibil marcat de atrocităţile comise, pe care le văzuse cu ochii lui cu doar câteva ore în urmă, Zelenski ne-a dat încă o lecţie de leadership, demnitate şi curaj. A vorbit pentru români despre reconstrucţie, parteneriat şi drepturile minorităţilor şi ne-a dus cu gândul la regimul comunist. Discursul său va fi analizat în multe articole, postări şi emisiuni. Vreau doar să semnalez trei fraze cheie în această declaraţie politică. Pentru şi despre trecut, prezent, viitor.

"Poporul român s-a ridicat şi s-a apărat, doborând un regim"

"Ceauşescu, soţia lui şi anturajul lor nu puteau fi convinşi de nimic, la fel cum în Rusia nu pot fi convinşi de nimic cei care dau ordine criminale, cei care elaborează planuri pentru distrugerea Ucrainei. Ei sunt dispuşi să sacrifice milioane de vieţi pentru a-şi implementa ideile nebuneşti. Ei sunt convinşi că liderii europeni nu vor reuşi să îi oprească".

"Sunt convins că România va participa la refacerea Ucrainei după război"

"Sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la programele de refacere a Ucrainei după război. Potenţialul nostru intern e mare, dar avem nevoie de susţinere pentru a reface viaţa în Ucraina. Mulţumesc întregului popor pentru ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina".

"Viitorul nostru este împreună, într-o familie europeană"

"Când situaţia va permite, vreau să încep un dialog cu România pentru protecţia minorităţii româneşti din Ucraina şi a celei ucrainene din România şi să asigurăm toată susţinerea, pentru că viitorul nostru este împreună, într-o familie europeană".

Zelenski vorbeşte despre reconstrucţie, într-o perioadă cumplită pentru ţara lui. Vorbeşte despre viitor, în vremuri în care prezentul pare tare fragil. Despre victorie, într-un moment când lupta este tot mai aprigă.

La Stanford, acum 17 ani, am avut şansa să-l cunosc pe marele profesor Larry Diamond, renumit pentru studiul sistemelor democratice din întreaga lume. Am absolvit cursul lui cu calificativ maxim, apoi mi-a făcut onoarea de a fi asistentul său pentru cartea "Spiritul democraţiei". Iată ce ne spune Larry Diamond, supranumit "Mr. Democracy", despre vremurile pe care le trăim: "Am încredere în perspectivele pe termen lung ale democraţiei, pentru că este un sistem superior din punct de vedere moral şi pentru că s-a dovedit de-a lungul timpului a fi mai eficient în satisfacerea nevoilor umane, creşterea economiilor, protejarea mediului, respectarea drepturilor omului şi controlul corupţiei. În plus, este natura umană să caute autonomie personală, demnitate şi autodeterminare. Dar nu este nimic inevitabil în triumful democraţiei. Pot democraţiile lumii să-şi gestioneze diferenţele şi să îşi adune forţele pentru a face faţă provocării reprezentate de renaşterea autoritarismului?". În aceste vremuri vom afla răspunsul?

"Destinul nostru, al României şi Ucrainei, este să fim apărătorii libertăţii în regiune". O frază pe care prea puţini traducători au preluat-o în discursul istoric al lui Zelenski, deşi este esenţa ultimei luni, a ultimilor ani şi a ultimelor decenii. Ba chiar a ultimelor secole. Suntem aici, de strajă, împreună.

Glorie României! Glorie Ucrainei! Glorie Europei!

Domnul George Şişcu:

"România se îndreaptă cu paşi siguri spre independenţa energetică. Mai avem şi alte atuuri!"

Situaţia României în privinţa dependenţei de gazul rusesc este una dintre cele mai bune din întreaga Europă. Suntem una dintre puţinele ţări de pe continent care, cu politici coerente şi investiţii bine realizate, îşi poate asigura independenţa energetică pentru multe decenii de acum înainte.

Importurile de gaz rusesc, pe care astăzi continuăm să le realizăm, au drept cauză întârzierea exploatării unor resurse pe care le avem în Marea Neagră şi în zona Buzăului. Astăzi, România ar fi putut fi un exportator de gaze naturale pentru întreaga noastră regiune.

Guvernarea actuală a făcut, în premieră, paşii necesari pentru ca, începând de la anul, să beneficiem de gazul românesc din noi exploatări, astfel încât să ne îndreptăm spre independenţa energetică. Există un calendar precis, şi procedurile birocratice nu mai constituie o piedică. În Parlament suntem decişi să venim şi să votăm toată legislaţia necesară care să susţină acest efort.

Din păcate, cei care ne-am pus beţe în roate, ca în atâtea alte domenii, am fost tot noi, românii. Cu o Românie prinsă în scandaluri politice sterile sau jucând de-a dreptul la ruletă acte normative precum Legea offshore, precum liderul de tristă amintire Dragnea, care spera să-şi tranzacţioneze libertatea în schimbul licenţelor de exploatare a gazului de la Marea Neagră, am întârziat să ne bucurăm de ceea ce este al nostru.

Atingerea independenţei energetice nu este singurul atu al României, aşa cum am mai spus-o, inclusiv independenţa alimentară este posibilă cu investiţii masive şi sprijin în domeniul agricol şi zootehnic. Nu ar fi trebuit să ajungem în situaţia de a realiza toate aceste lucruri abia când ne-am trezit cu războiul la graniţe! În ceasul al 11-lea, avem majoritatea politică necesară şi Guvernul potrivit pentru a face ceea ce trebuie pentru toţi românii. Aceasta începe să se vadă atunci când ai o guvernare stabilă, orientată spre cetăţean, iar nu spre certuri sterile de coaliţie.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"România nu este singurul stat care clamează reajustarea PNRR"

Partidul Social Democrat le-a subliniat, în repetate rânduri, partenerilor noştri de guvernare necesitatea renegocierii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, încă din debutul acestui an, pe fondul efectelor devastatoare ale creşterii nejustificate a preţurilor pentru toate formele de energie, cât şi pentru ajustarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, şi pentru stabilirea duratei menţinerii lui.

Au fost unii care au înţeles că solicitarea noastră este pe deplin justificată, numai că ni s-a dat dreptate doar în spatele uşilor închise, iar în public ne-au fost dur demontate argumentele, ca şi când decizia favorabilă creşterii nivelului de trai al tuturor românilor era ceva de rău, nu un pas către normalitate! Cel mai recent succes repurtat de PSD în privinţa ajustării PNRR îl reprezintă acceptul comisarului european pentru Locuri de Muncă şi Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, care a dat asigurări, în cadrul întâlnirii cu ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, că din partea Comisiei Europene există "flexibilitate" în privinţa ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.

Pe de altă parte, lăsând la o parte unele asperităţi gratuite privind renegocierea PNRR, "plantate" în calea progresului uniform pe care PSD l-a clamat pentru România, inclusiv şi după apariţia noilor provocări umanitare şi financiare, ridicate de războiul din Ucraina, am aflat, tot acum, cu bucurie, că şi alte state membre militează pentru noi proiecţii financiare ale PNRR-urilor lor din aceleaşi raţionamente în baza cărora a făcut-o şi PSD.

Faptul că o ţară mult mai puternică decât noi, respectiv Germania, şi care nici nu este tampon în calea extinderii conflictului militar din Ucraina, înaintează o astfel de propunere confirmă din nou că noi, cei de la PSD, lucrăm cu adevărat în interesul poporului nostru, pe care ne dorim să îl punem la adăpost de orice risc suplimentar, având în vedere contextul economic mondial, dar şi cel geostrategic. Aşadar, iată încă o dovadă clară că am fost acuzaţi pe nedrept de populism, când, de fapt, chiar avem nevoie de o renegociere profesionistă a PNRR, nu ca cea din trecut, gestionată de USR!

Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, citat de agenţia de presă Reuters, a declarat că destinaţia Fondului de redresare al Uniunii Europene, înfiinţat pentru a ajuta blocul să se redreseze după pandemia de COVID-19, ar putea fi modificată în contextul războiului din Ucraina. Deci ministrul german al Finanţelor, şeful Partidului Liber Democrat, formaţiune de dreapta, resimte aceeaşi nevoie pe care PSD a tot indicat-o, în ultima perioadă, şi s-a lovit, pe plan intern, de eschive sau chiar de critici încrâncenate venite din partea unui şir lung de opozanţi mai mult sau mai puţin tradiţionali!

Cu alte cuvinte, devine notabil faptul că însuşi liderul democraţilor liberi (FDP), partid cu doctrina consacrată preponderent afacerilor, a pus accentul pe o renegociere a PNRR, tocmai pentru că până şi Germania are şi ea mare nevoie de noi "investiţii în infrastructură, energie şi competitivitate".

La fel ca şi majoritatea dumneavoastră, ţin să salut acest punct de vedere care reconfirmă teza PSD privind importanţa şi urgenţa pentru o nouă ajustare a PNRR, discutată şi stabilită cu forurile europene şi pentru România.

Îmi exprim încrederea că declaraţiile comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni, conform cărora Uniunea Europeană va discuta, în câteva săptămâni, dacă trebuie să împrumute în comun mai mulţi bani, ca răspuns la provocările create de invadarea Ucrainei de către Rusia, vor căpăta contur la timp. De asemenea, am mare încredere în abilitatea şi disponibilitatea Franţei, stat care conduce cererile pentru contractarea unor noi credite de către UE, dar şi în atitudinea altor ţări, cum este Germania spre exemplu, care, la început, s-au opus acestor noi împrumuturi, iar acum dovedesc mai multă flexibilitate şi chiar ajung să solicite şi ele şi mai multe fonduri.

Ni se creionează o nouă oportunitate de renegociere pe care nu trebuie să o mai ratăm, aşa cum a făcut-o fosta guvernare de dreapta din cauza unor orgolii doctrinare şi politicianiste, dublate de interese obscure, ci trebuie să ne angajăm să obţinem exact cât merită ţara noastră să primească drept finanţare, astfel încât să beneficiem, cu adevărat, de redresare şi de rezilienţă!

Mai mult decât atât, domeniile vitale, dar văduvite în prezent de sprijinul financiar al Uniunii prin acest angajament faţă de Comisia Europeană şi celelalte state, cum ar fi agricultura, trebuie să primească sprijin real şi suficient, în detrimentul consultanţei cu care USR nu a reuşit şi nu va reuşi vreodată să hrănească populaţia României sau să-i crească, în mod realist, nivelul de trai!

Militez să ne concentrăm cu toţii, de pe acum, să ne canalizăm eforturile şi să conlucrăm ca să generăm premisele necesare oportunităţilor viitoare de care să beneficiem ca stat!

Disensiunile s-au dovedit dintotdeauna neproductive, la fel şi secretomania manifestată de USR în privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă actual, pe care l-au elaborat în mod părtinitor şi în defavoarea scopului iniţial al acestuia sau, altfel spus, împotriva creşterii etapizate şi uniforme a economiei româneşti.

Doamna Maria Stoian:

"Este nevoie de un nou PNRR?"

Ţările Uniunii Europene au convenit, în 2020, să împrumute în comun 800 de miliarde de euro pentru reconstrucţia economiilor lor, ce au avut de suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene şi NextGenerationEU - instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea - formează cel mai mare pachet de stimulente finanţat vreodată în Europa.

Un buget de 2018 miliarde EUR va ajuta la reconstruirea Europei în perioada de după pandemie, prin care Europa să devină mai ecologică, mai digitală şi mai rezilientă.

Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în aşa fel încât să răspundă nu numai realităţilor actuale, ci şi incertitudinilor viitoare.

Însă Europa a fost nevoită să-şi schimbe priorităţile după invazia rusă în Ucraina.

Guvernele europene şi-au reorganizat bugetele, punând un accent mai mare pe echipamentele militare, agricultură, energie şi acordarea de ajutoare umanitare, pentru a putea face faţă noilor provocări.

Comisia Europeană şi-a propus reducerea importurilor de gaze din Rusia până la finalul acestui an, obiectiv ce necesită modernizarea rapidă a terminalelor portuare pentru gaz lichefiat, precum şi realizarea mai multor conexiuni între statele membre ale UE.

Statele membre cheltuiesc foarte mult pentru ajutoarele umanitare pentru cei aproximativ 3,7 milioane de refugiaţi ucraineni, potrivit ultimelor cifre ale Naţiunilor Unite.

Conform analizelor efectuate, se estimează că sunt necesare până la 27 de miliarde de euro pentru acoperirea costurilor cu cazarea, transportul şi hrana refugiaţilor, suma fiind raportată doar pentru primul an şi priveşte fiecare stat separat.

Costul găzduirii şi al integrării sociale a refugiaţilor necesită costuri şi mai mari. Unele ţări cu fluxuri mari de refugiaţi, cum ar fi ţara noastră şi Polonia, au extins accesul refugiaţilor şi la servicii sociale, de educaţie şi sănătate.

În timp ce Franţa este pentru contractarea unor noi datorii, Germania, Olanda, Austria şi alte state membre se opun unor noi împrumuturi, argumentând că impactul economic al războiului din Ucraina este încă neclar.

Conform comisarului european pentru economie, Comisia Europeană urmează să evalueze, în câteva săptămâni, dacă trebuie să împrumute mai mulţi bani, ca răspuns la provocările create de război.

Sunt multe ramuri care în ţara noastră au nevoie de reformă şi investiţii, însă contextul actual ne-a dovedit că domenii precum energia, agricultura sau rezilienţa sunt prioritare în situaţii de criză.

Doamna Elena Stoica:

"USR şi interesul naţional"

Am asistat, săptămâna trecută, la reacţia unui partid politic din Parlamentul României, absolut de neînţeles, nu doar pentru mine ori pentru restul colegilor parlamentari, cât mai ales pentru opinia publică, în general.

Deşi nu îmi face o deosebită plăcere, mă simt nevoită să aduc în discuţie politica dusă de USR în această perioadă de criză generalizată, reacţia acestui partid faţă de eforturile clasei politice de a redresa situaţia la nivel naţional, precum şi modul în care acesta înţelege să răspundă nevoilor de zi cu zi ale românilor.

Încep prin a atrage atenţia asupra poziţiei pe care USR a adoptat-o vizavi de Legea privind finalizarea hidrocentralelor abandonate, adoptată în Parlament în data de 23 martie şi contestată, la scurt timp, de acest partid la CCR pentru nişte motive care, nu doar că nu au legătură cu realitatea, dar vin să blocheze posibilitatea României de a-şi creşte capacităţile de producţie a energiei.

Sigur, suntem în democraţie şi este normal să existe şi opoziţie, dar cu toţii ne aşteptăm ca această opoziţie să fie constructivă, să aducă un plus de valoare, să evidenţieze aspecte care, probabil, au scăpat iniţiatorului unui proiect de lege, şi nu să se opună intereselor de securitate naţională ale României!

Singurul partid care s-a opus acestui proiect legislativ a fost USR. Singurul! Este şi normal acest lucru, fiindcă USR este şi singurul partid condus de diverse ONG-uri a căror agendă se pare că este cu totul alta decât cea a românilor.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc lipsa de consecvenţă a membrilor acestui partid, care se răzgândesc de la un moment la altul, probabil în funcţie de ordinele primite de la ONG-uri. Şi aici vreau să punctez cazul membrilor USR din cadrul Comisiei pentru Industrii şi Servicii, care nu au votat împotriva adoptării proiectului legislativ atunci când acesta a fost pe ordinea de zi a comisiei. Deci, ce s-a întâmplat din comisie până în plen? Doar ei pot răspunde la această întrebare.

Peste tot acest partid vede doar hoţi, infracţiuni cu bani publici ori interese personale ale unor aşa-zişi baroni, însă acest lucru este doar o metodă prin care ei înţeleg să obstrucţioneze sistemul legislativ. Ce nu reuşesc ei în Parlament, continuă ONG-urile în instanţe.

USR a avut şansa guvernării şi au arătat ţării ce pot. Şi acum miniştrii noştri fac eforturi să repare dezastrul făcut de acest partid când a fost la conducerea ţării.

Se pare că USR este nociv atât la putere, cât şi în opoziţie!

Domnul Vasilică Toma:

"Meditaţiile copiilor - povară majoră pentru veniturile gospodăriei familiilor"

Ştim cu toţii că meditaţiile furnizate de profesori elevilor contra cost reprezintă o activitate independentă şi că statul se bazează pe conduita cadrelor didactice de a depune la organul fiscal Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (Formular 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activităţii, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii, datorate în condiţiile legii, funcţie de situaţia fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul limită de depunere a declaraţiei).

În realitate, lucrurile stau altfel. Meditaţiile copiilor au ajuns să fie o povară pentru părinţi, iar cadrele didactice nu îşi declară aceste venituri. Practic, există o piaţă neagră, neţinându-se cont de domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii care sunt reglementate prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Perioada pandemică a făcut ca numărul elevilor care fac meditaţii să crească, mai ales în zonele urbane, lucru demonstrat de studiul naţional "Meditaţiile în România - sistem educaţional paralel sau complementar?", realizat de Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România.

Principalele rezultate ale studiului au fost:

Majoritatea părinţilor sunt de acord că elevii au nevoie de meditaţii pentru a dobândi cunoştinţe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditaţiilor este accesat în mai mare măsură de către părinţii din mediul urban, cu studii medii şi superioare, care au unul, doi copii în familie, venituri peste medie şi care sunt nemulţumiţi de sistemul public de educaţie;

Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditaţiilor, cu o frecvenţă mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a;

Plata meditatorului se face pe baza unei înţelegeri şi sunt puţine cazuri care au drept bază o formă contractuală şi/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei şedinţe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plăteşte lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării;

Matematica, limba şi literatura română precum şi limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire;

Unul din trei copii a participat la meditaţii plătite în anul şcolar 2019-2020. Tot atâţia au participat şi la consultaţii/ore de pregătire gratuită. În prezent - anul şcolar 2020-2021 -, 19% dintre elevi participă la meditaţii, iar 20% dintre părinţi au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an şcolar, jumătate dintre părinţi cred că ai lor copii vor participa la ore în particular;

Meditaţiile se derulează în cele mai multe cazuri cu un profesor din altă şcoală (69%) şi mai puţin cu profesorul de la clasă (14%);

În acelaşi timp, Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditaţiilor şi sancţionarea contravenţională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.

Majoritatea avem copii. Toţi ne dorim ce este mai bun pentru copiii noştri. În acelaşi timp, ar trebui să ne gândim că majoritatea părinţilor pentru a putea plăti aceste meditaţii se duc să presteze activităţi casnice în afara programului de lucru pentru a putea plăti aceste meditaţii pentru ca, copiii lor să ţină pasul cu cei care-şi permit plata.

Este normal să reglementăm pentru prestatorul casnic plata impozitului şi a contribuţiei pentru pensii, iar în cazul profesorilor să închidem ochii şi să ne facem că nu ştim nimic?

Este normal să ne dăm copiii la meditaţii fără a vrea un contract?

Este normal ca nimeni să nu verifice aceste meditaţii? Vorbim despre educaţia copiilor. Nu de puţine ori au fost cazuri când anumiţi profesori au atentat la siguranţa copiilor, iar alţii discutau cu copiii despre altceva în loc despre materia pentru care părinţii credeau că plătesc.

Nu credeţi că a venit timpul să reglementăm acest fenomen?

Fenomenul muncii nedeclarate afectează întreaga Uniune Europeană: un Eurobarometru special, comandat de DG EMPL în februarie 2020 indică faptul că 1 din 10 europeni declară că au achiziţionat bunuri şi servicii prezumate a proveni din muncă nedeclarată, iar 1 din 3 europeni cunosc în cercul apropiat o persoană care prestează muncă nedeclarată. Cel mai frecvent, bunurile achiziţionate sau serviciile provin din sectoarele de reparaţii/renovări de locuinţe (30%), coafor şi cosmetică (27%), servicii de reparaţii (19%).

Efectele muncii nedeclarate sunt extrem de grave pentru economie şi pentru sistemele sociale, şi acestea constau în subminarea sustenabilităţii fiscale şi colectării veniturilor la buget, fiind o formă de evaziune fiscală şi de diminuare a calităţii locurilor de muncă şi competiţiei. Deşi estimările oficiale sunt greu de realizat în sectorul muncii nedeclarate, o evaluare bazată pe Labor Input Method (aportul de forţă de muncă nedeclarată) realizată de Comisia Europeană în 2017 indică faptul că România, alături de Polonia şi Lituania, sunt statele cu cea mai mare valoare estimată a muncii nedeclarate din totalul forţei de muncă, peste 25% din valoarea brută adăugată generată de tot sectorul privat.

Ministerul Educaţiei ar trebui să depună eforturi semnificative pentru a reglementa lecţiile private pentru elevi şi studenţi, întrucât lecţiile private au devenit o povară majoră pentru veniturile gospodăriei familiilor.

Domnul Vasile Nagy:

"Jandarmeria Română!"

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi".

Prin această lege s-a dat statut juridic Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe).

La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iaşiului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1.433 jandarmi călări şi pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl execută la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile.

Transformarea societăţii româneşti, inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989, şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr. 40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea şi informarea organelor superioare asupra stării de fapt în situaţii în care se ameninţă siguranţa şi ordinea publică în caz de tulburări interne pentru intervenţia în scopul restabilirii ei.

Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre şi, pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonatele statului de drept.

Actul normativ va fi în vigoare până în anul 2004 când intră în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române prin care se stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei.

Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spaţiul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţi să fie furnizori, garanţi şi apărători de linişte, ordine de drept şi acumulări democratice.

Cadrul normativ actual stabileşte Jandarmeriei Române atribuţii în cazul dezastrelor, pe două mari paliere:

• participă la limitarea şi înlăturarea consecinţelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe;
• asigură măsuri de ordine şi de protecţie a zonelor în care s-a produs sau există pericolul iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situaţii de urgenţă ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora.

Intervenţia pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă se realizează pe niveluri diferite, conform gradului de operabilitate al structurilor Jandarmeriei Române, în primă urgenţă fiind asigurată de către subunităţile de intervenţie ale Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene, ulterior, în funcţie de amploarea şi evoluţia situaţiei operative, creşterea capacităţii de intervenţie fiind asigurată de Grupările de Jandarmi Mobile competente teritorial, ultimul nivel de intervenţie fiind asigurat de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Pentru îndeplinirea funcţiilor principale şi de sprijin, în situaţii de urgenţă, Jandarmeria Română:

• asigură măsurile de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice;
• asigură planificarea judicioasă a resurselor la dispoziţie în vederea îndeplinirii misiunilor specifice;
• participă la planificarea şi asigurarea capacităţilor operaţionale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situaţie de urgenţă, în scopul salvării vieţii omeneşti şi facilitării accesului structurilor de urgenţă în locaţiile afectate;
• participă la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor;
• asigură măsurile de protecţie a zonelor în care există pericolul iminent de producere a unor situaţii de urgenţă şi în cele de evacuare a populaţiei;
• asigură securizarea şi supravegherea zonelor afectate/evacuate;
• participă, atunci când situaţia o impune, la transportul unor categorii de forţe şi mijloace de intervenţie, al persoanelor evacuate şi al altor resurse, precum şi la distribuirea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;
• aplică măsurile de asigurare a ordinii publice şi de protecţie a zonelor în care s-au produs sau există pericolul iminent de producere a unor situaţii de urgenţă şi restabilirea ordinii publice în zona afectată şi în imediata vecinătate a acesteia;
• participă la asigurarea protecţiei transporturilor cu ajutoare umanitare şi la distribuirea acestora;
• asigură paza pe timpul realizării misiunilor de evacuare a populaţiei şi a bunurilor materiale;
• asigură securitatea şi paza perimetrului zonelor de intervenţie/carantină;
• asigură securitatea şi paza zonelor evacuate;
• sprijină acţiunea de evacuare a persoanelor, animalelor şi bunurilor şi realizarea taberelor/locurilor destinate evacuaţilor/sinistraţilor;
• participă, în sprijinul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, cu forţe şi mijloace la asigurarea reacţiei şi înlăturarea efectelor produse de situaţia de urgenţă;
• asigură recunoaşterea, cercetarea, evaluarea în teren şi raportarea primară a consecinţelor situaţiilor de urgenţă;
• asigură monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice;
• participă la stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate;
• asigură legături de comunicaţii şi informatică pentru structurile proprii.

Inspectoratul General este unitatea centrală a Jandarmeriei Române, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care planifică, organizează, conduce, coordonează şi controlează activitatea structurilor din subordine, asigură colaborarea cu celelalte instituţii ale statului, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi din străinătate.

Inspectoratul General este condus de un inspector general, numit în această funcţie de ministrul afacerilor interne.

Inspectorul general al Jandarmeriei Române este ajutat în îndeplinirea atribuţiilor sale de un prim-adjunct şi şef al statului major şi de adjuncţi numiţi în funcţie, la propunerea sa, de către ministrul afacerilor interne.

"Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la: apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului..." (Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române).

Domnul Mihai Weber:

"Independenţa energetică a României, sabotată chiar de parlamentarii români!"

În contextul actualei crize energetice la nivel european, după atâtea drame la care am asistat în urma exploziei preţurilor la energia electrică, iată că se petrece un lucru aproape de necrezut: independenţa energetică a României este sabotată chiar de către unii parlamentari români! Printr-un demers absurd şi antinaţional, USR încearcă să împiedice finalizarea unor investiţii realizate deja în proporţie de peste 90%, care ar duce la creşterea capacităţii României de a produce energie ieftină şi curată.

Atacând la Curtea Constituţională a României (CCR) legea promovată de PSD, prin care s-au creat condiţiile de finalizare a construcţiei unor hidrocentrale, USR se dovedeşte a fi un partid care trădează încrederea pe care i-au acordat-o românii, ignorând binele general în favoarea unui grup de interese. Mai mult, USR îşi dă arama pe faţă, arătând că doreşte o Românie dependentă energetic! A face opoziţie parlamentară nu înseamnă să boicotezi cu orice preţ proiectele propuse de majoritatea parlamentară, ci înseamnă ca, dând dovadă de responsabilitate şi maturitate politică, să vii cu soluţii realiste care să rezolve problemele cetăţenilor care te-au trimis să le reprezinţi interesele în Parlamentul României.

Legea adoptată de Parlament, la iniţiativa PSD, urmăreşte atât interesul naţional, cât şi protejarea mediului înconjurător, pentru că, din perspectiva protecţiei mediului, este preferabil să ai nişte structuri finalizate şi funcţionale, decât unele dezafectate şi abandonate. Nu în ultimul rând, iniţiativa PSD, prin care se înlătură barierele de mediu pentru operaţionalizarea acestor hidrocentrale aproape finalizate, reprezintă cea mai rapidă cale pentru asigurarea condiţiilor ca, în viitor, energia electrică să fie produsă în România, la preţuri suportabile atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici.

Doamna Monica-Elena Berescu:

"Agresivitatea politicienilor dezumanizează un popor întreg"

Istoria se repetă, iar omenirea nu şi-a învăţat lecţiile din trecut. Sau poate am uitat prea repede ororile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când s-a încercat exterminarea unui popor.

Astăzi, ne aflăm în faţa unui test al umanităţii. Războiul din Ucraina ne pune din nou în prim plan o escaladare a agresivităţii inutile, neprovocate. Vedem imagini care prezintă civili, bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi executaţi în cel mai crud mod, legaţi de mâini şi de picioare şi lăsaţi în mijlocul străzii.

În tot acest context, există politicieni care tolerează aceste fapte, care refuză să condamne atrocităţile războiului.

Mulţi dintre ei promovează o anumită neutralitate, pe care ar trebui să o avem ca naţie. Ştim cu toţii ororile care se petrec în ţara vecină. Le-am văzut şi ne-au creat fiori reci pe şira spinării.

Vă întreb deschis: cum am putea rămâne neutri când vecinii noştri sunt omorâţi în propriile case? Când fete şi femei sunt violate, apoi ucise, iar bărbaţii şi copiii lor sunt asasinaţi?

Ce fel de om rămâne nemişcat atunci când în jurul său sunt executaţi oameni nevinovaţi? Cum arată viitorul în viziunea acestor persoane, atunci când oamenii nu mai contează? Poate că aţi uitat, suntem oameni tocmai pentru că avem suflet, sentimente şi pentru că ne pasă de cei din jur.

Realitatea este că trăim într-o lume din ce în ce mai violentă, pe plan fizic şi verbal. Agresivitatea este omniprezentă, fiind din ce în ce mai vizibilă inclusiv în Parlament. Sunt convinsă că de-a lungul timpului şi dumneavoastră aţi fost ameninţaţi, înjuraţi şi agresaţi pentru că v-aţi exprimat opinia asupra unui subiect, pentru că v-aţi prezentat public convingerile personale sau politice.

Anumiţi lideri politici s-au făcut remarcaţi în societate printr-un ton agresiv, xenofob şi discriminatoriu, care incită la ură şi care promovează o societate în care o persoană merită înjurată, chiar bătută dacă are o opinie divergentă. Deşi avem peste 30 de ani de când trăim în democraţie, ea continuă să fie înţeleasă prost. Libertatea de exprimare înseamnă că suntem liberi să ne exprimăm opiniile şi că este sănătos să avem păreri diferite, fără a suferi din această cauză.

Agresivitatea cu care unii politicieni sau cetăţeni îşi manifestă opiniile trebuie condamnată şi sancţionată, fiindcă nu putem tolera un discurs al urii şi al intoleranţei.

Este suficient să vă uitaţi la tipurile de comentarii exprimate în social media, pe pagina unui persoane publice, pentru a constata că oamenii se grăbesc să folosească apelative de tot felul, să adreseze acuze şi concluzii specifice unor oameni care cred că le ştiu pe toate. Iar dacă cineva are perspective diferite este agresat într-o formă sau alta. Reflectaţi asupra acestor lucruri şi veţi înţelege repede cât am decăzut ca specie umană.

Agresivitatea dezumanizează şi conduce către pierderea identităţii. Atunci când devenim insensibili la tragediile din jurul nostru, la suferinţa şi nenorocirile cu care se confruntă alţi oameni, suntem în pericol ca specie umană, fiindcă pierdem tot ceea ce ne diferenţiază de animale. Iar agresivitatea verbală este prima etapă în această direcţie.

România are doar de câştigat dacă ne întrecem în idei şi argumente, respectând opiniile divergente şi renunţând la agresiunea fizică şi verbală.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"PSD a realizat un plan de stabilizare economică şi socială!"

Salut decizia colegilor de la PNL de a solicita schimbarea domnului Florin Cîţu de la conducerea partidului. Din punctul meu de vedere ar fi fost bine ca această schimbare să fi avut loc cu mai mult timp în urmă, dar, cum se spune, niciodată nu e prea târziu dacă poţi îmbunătăţi lucrurile.

Nu voi comenta aspectele care ţin de afacerile interne ale unui partid. Singura chestiune care mă interesează, în calitate de deputat al Partidului Social Democrat, este ca desemnarea unei noi conduceri la PNL să se realizeze cât mai repede şi e de apreciat că s-a luat deja decizia organizării unui congres pe 10 aprilie. Pe noi, cei de la PSD, ceea ce ne interesează este ca PNL să aibă cât mai repede o conducere legitimă, astfel încât să existe stabilitate şi putere de decizie în Coaliţia de guvernare.

După cum ştiţi, în spaţiul public au apărut deja câteva dintre propunerile PSD, care fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri economice şi sociale pe care noi le considerăm necesare în noul context creat de dezechilibrele de pe piaţa de energie şi de impactul economic generat de sancţiunile impuse Federaţiei Ruse, ca urmare a agresiunii militare din Ucraina.

Cetăţenii români au nevoie, urgent, de o guvernare capabilă să le asigure protecţia în faţa acestor noi provocări economice şi sociale. Iar PSD a realizat deja un plan de stabilizare economică şi socială, care va trebui dezbătut în Coaliţie şi aprobat de Guvern. Sunt măsuri foarte importante pentru cetăţenii şi firmele din România.

S-a dezbătut public măsura acordării de vouchere persoanelor vulnerabile sau familiilor cu copii pentru achiziţia de alimente de bază. S-a vorbit de voucherele acordate elevilor cu burse sociale, pentru achiziţia de rechizite, haine şi şi alimente. S-a vorbit despre un ajutor de stat pentru firmele de transport pentru plata accizei pe carburanţi. La fel cum s-a discutat despre creşterea valorii tichetelor de masă acordate angajaţilor.

Sunt doar o parte dintre măsurile care fac parte din planul PSD pentru stabilizarea economică şi salut decizia PNL de a susţine măsura noastră privind voucherele pentru alimente, urmând, desigur, ca valoarea exactă a voucherelor să fie stabilită de comun acord în Coaliţie, pe baza calculelor macroeconomice şi în funcţie de surse de finanţare disponibile.

Dar iată de ce vă spun că avem nevoie de o Coaliţie funcţională. Iată de ce vă spun că avem nevoie de o conducere legitimă la PNL, care să aibă puterea de decizie în Coaliţie. Avem nevoie, urgent, să adoptăm aceste măsuri. Oamenii le aşteaptă cu mult interes, pentru că aceste măsuri le pot asigura protecţia necesară în faţa inflaţiei şi a scăderii puterii de cumpărare.

Le urez colegilor liberali să aibă un Congres lipsit de surprize, care să instaureze rapid o conducere legitimă în fruntea PNL.

Domnul Vasile Cîtea:

"Soluţii pentru a-i ajuta pe românii cu credite la bănci"

Românii care au făcut împrumuturi la bănci plătesc, de la o lună la alta, rate tot mai mari. Creşterile sunt determinate de mai multe motive. Banca Naţională a României a majorat dobânda-cheie de la 2% la 2,5%. ROBOR a atins un nivel record, cel mai mare din ultimii 9 ani. Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 4,6%, iar cel calculat la şase luni a ajuns la 4,68%. Ambele dobânzi la care se împrumută băncile pe piaţa interbancară au crescut până la nivelul la care se aflau în vara anului 2013. Iar specialiştii spun că, până la final de an, acest indice va avea o valoare tot mai mare.

Toate aceste creşteri ne fac să scoatem mai mulţi bani din buzunar pentru rate. Şi deja există din ce în ce mai mulţi români care nu mai pot face faţă cheltuielilor şi care se află în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile. Datele ne arată faptul că aproape jumătate de milion de oameni sunt în această situaţie, care au restanţe la bănci.

Având în vedere toate aceste lucruri, cred că ar trebui să ne gândim serios la implementarea unor măsuri care să-i ajute pe cei aflaţi în impas. Un prim lucru pe care îl putem face este să revenim din nou la amânarea ratelor, pentru cei care doresc acest lucru. Măsura, aşa cum ne amintim cu toţii, a mai fost adoptată şi la începutul pandemiei, iar atunci au apelat la ea peste 600 de mii de români.

Este o măsură benefică şi care poate reduce din povara venitului lunar al cetăţenilor. Tocmai de aceea facem un apel către Ministerul de Finanţe să se poarte în continuare discuţii pe această temă şi să se recurgă la această variantă a amânării ratelor cât de repede se poate, asta mai ales în contextul dificil în care suntem puşi. Vedem cum toate preţurile cresc, de la alimente şi până la produse nealimentare, servicii, energie şi carburanţi. Ne uităm şi la rata inflaţiei care a atins un nivel record şi care se apropie de 9%. Aşa că, în tot acest peisaj sumbru, posibilitatea amânării ratelor la bancă ar fi varianta care ar ajuta sute de mii de români.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Vapoarele - simbolul oraşului Constanţa"

În anul 2003, edilii cu imaginaţie au decis că oraşului îi trebuie nişte simboluri care să-l definească de la prima vedere. Cum vasele de la Frontieră se pregăteau să iasă la pensie, soluţia a fost simplă: decât să fie date la fier vechi, vedetele militare vor deveni folositoare oraşului ca piese de muzeu. Vasele militare au fost recondiţionate, revopsite şi urcate pe postamente, la fiecare cale de acces în oraş: dinspre Ovidiu, dinspre Lazu sau din Valu lui Traian. La bordul lor au fost instruite generaţii de militari din Marină.

În carieră au servit misiunilor din Marea Neagră ale Grupului de Nave Constanţa, au salvat oameni pe mare şi au remorcat ambarcaţiuni aflate în derivă, au fugărit pe Dunăre braconierii şi traficanţii de combustibil şi armament din perioada embargoului impus Iugoslaviei, au însoţit transporturi speciale şi chiar au asigurat obiectivul Neptun - numele de cod al reşedinţei prezidenţiale de vară. Vedetele se postau la o distanţă de 5 mile de ţărm şi vegheau ca zona unde se relaxează preşedintele să nu fie atacată.

Transferul s-a făcut fără plată către Primăria Constanţa, prin hotărâre de Guvern. Navele au fost dezarmate şi montate pe postamente, pe locurile stabilite de edili. Cea mai veche vedetă militară din lot a fost amplasată la intrarea dinspre Ovidiu. VM 21 a fost construită în 1972, în Şantierul Naval Mangalia. La intrarea dinspre Mamaia este VM 26, construită în 1973. La intrarea dinspre Agigea a fost aşezată VM 30, din 1974, iar la gară străjuieşte VM 31, din 1975. Cea mai tânără scoasă la pensie este VM 38, din 1986, postată la intrarea dinspre Valu lui Traian.

Vergil Chiţac, primarul Constanţei, a iniţiat un proiect de hotărâre prin care se aprobă trecerea din domeniul public al municipiului în cel privat a celor cinci vedete maritime amplasate la intrările în oraş şi în zona Gării CFR. Primarul cere votul consilierilor locali pentru scoaterea din funcţiune, casarea şi valorificarea acestor mijloace fixe motivând că vedetele maritime sunt în stare de degradare avansată, de peste 50%, fiind necesară casarea lor, lucrările de remediere a acestora implicând costuri foarte mari.

Acest primar liberal nu are voie să distrugă tot ce s-a realizat până acum în Constanţa - cel mai mare port la Marea Neagră al României.

Constănţenii au ajuns la capătul răbdării şi se întreabă, pe bună dreptate, ce va mai strica sau desfiinţa acest edil, care îşi doreşte să şteargă din memoria colectivă tot ce a fost realizat de primarii de dinaintea sa, sau sunt vizate terenurile pe care sunt amplasate vedetele?

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Educaţia - domeniul care ne poate da «sens» şi pe care trebuie să-l reformăm împreună"

Peste tot, în jurul meu, am observat dorinţa celor din jur de a înţelege, de a găsi semnificaţie în muncă, în familie, în partide, în echipe. Recunosc, nici eu nu am făcut notă discordantă. Una dintre concluziile la care am ajuns este că educaţia e cea care poate aduce cele mai multe efecte pozitive pe termen mediu şi lung, mai ales în ziua de azi.

Prin educaţie, putem avea impact asupra prezentului şi asupra viitorului românilor de pretutindeni. Astfel, am luat decizia de a-mi continua activitatea parlamentară ca membră în Comisia de învăţământ, pe lângă cea care se ocupă de problemele cetăţenilor români din afara graniţelor ţării.

În linie cu această decizie, am depus un proiect legislativ prin care reglementăm grupele de acomodare destinate elevilor români anterior şcolarizaţi în străinătate şi nu lăsăm la voia întâmplării integrarea acestora în sistemul naţional de educaţie.

Înainte de pandemie, ne gândeam cum putem fi mai performanţi, mai activi, mai organizaţi. Perioada pandemică a dus la o schimbare de paradigmă, nevoia de sens, în care am înţeles cu toţii că n-am încercat aproape deloc să ne cunoaştem pe noi înşine, ne-am bazat prea mult pe certitudini, automatisme şi pe capacitatea noastră de a anticipa ce nu poate fi anticipat. Educaţia a jucat şi joacă în continuare un rol crucial şi în acest context.

Apoi, a venit războiul din Ucraina şi am realizat cât am fost de ignoranţi faţă de cei care obţin roluri de putere. Am început să acordăm atenţie adevăratelor definiţii date păcii, apartenenţei, colaborării şi a democraţiei. Tot la nevoia de informare corectă şi educaţie ajungem.

Sensul este despre reîntoarcerea la străvechiul cod al lui "împreună", iar educaţia este calea prin care ne putem înţelege mai bine, putem deveni mai conştienţi de riscuri şi lua decizii mai înţelepte pentru viitorul nostru.

Timp de 30 de ani, educaţia a fost lăsată la coada listei de priorităţi, ceea ce a contribuit la un nivel nepermis de abandon şcolar timpuriu, 2,2%, dar şi un nivel al analfabetismului funcţional de peste 50%.

Doar împreună, cu actori din mediul politic, public, din societatea civilă şi privat, putem face reforme reale în educaţie şi oferi o perspectivă educaţională inclusivă cetăţenilor României. Prin activitatea mea parlamentară voi contribui la un sistem educaţional în care integritatea, echitatea şi performanţa devin borne de bază.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

"Lăsaţi jurnaliştii de investigaţie să îşi desfăşoare activitatea în România! Cu cât mai importanţi sunt oamenii politici despre care se documentează, cu atât mai grave sunt tentativele de obstrucţionare a demersurilor acestora"

Este grav ceea ce se întâmplă astăzi în România. De o gravitate fără precedent. Intimidări, folosire de informaţii cu caracter personal în scopul denigrării unui jurnalist, tergiversarea derulării de anchete pe marginea unor sesizări de la cetăţeni, încercări de inducere în eroare a unei persoane care depune o plângere la o instituţie a statului român. Acestea nu sunt metode specifice unui stat democratic. Le vedem astăzi folosite în România. Lucrurile nu pot fi trecute cu vederea pentru că indiferenţa faţă de practici specifice unui stat poliţienesc ne va costa scump.

Ştiu că avem multe alte urgenţe reale (scumpirile) care ne afectează traiul zilnic, dar îmi fac datoria să spun că este grav ceea ce prezintă, în mod riguros, jurnalista Şercan, reflectând modul în care a fost tratată de instituţii ale statului care sunt responsabile pentru siguranţa cetăţenilor români.

Democraţia este astăzi pusă între paranteze, în curând degeaba mai mergem la vot. Se execută ordine cu sânge rece. Nu se poate ca CSAT să nu ştie de aceste lucruri, e grav că le tolerează din frică faţă de unii politicieni - până la cel mai înalt nivel - care folosesc CSAT, pur şi simplu, pentru mize politice. Aceasta este ţara în care doriţi să trăim?

Să spunem lucrurilor pe nume tocmai pentru că nu trebuie să trăim cu frică în Români. Jurnalista de investigaţie, Emilia Şercan, este "lucrată" de serviciile secrete, dar nu de SRI sau de "Doi şi-un sfert", ci, în opinia mea, de DGIA - Serviciul Secret al Armatei, acolo unde nu intră nimeni să verifice nimic, structura cu cea mai performantă aparatură de supravegheat transmiterea datelor. Totul pentru Nicolae Ciucă, generalul executant care a intrat peste zona civilă, direct în fruntea unui partid, altădată onorabil, PNL. Este vorba despre investigaţia ei, despre ceea ce ea consideră că este o lucrare de doctorat plagiată, una care nu se verifică la fel ca în orice altă situaţie; pentru Ciucă s-au blocat lucrurile.

Dincolo de prietenia cunoscută dintre gen. Ciucă şi gen. Hăpău, conducerea DGIA este numită de către premier, nu de ministrul de resort, ca în toate structurile de acest gen. În Poliţia Română, pe care o bănuieşte Emilia Şercan în descrierea ei, unii de acolo sunt doar nişte unelte mici. E problema lor dacă se lasă folosiţi. Ar fi bine să nu se lase, din respect pentru instituţia Poliţiei Române. Lucian Bode, actualul ministru de Interne, este doar un politician care se crede important, iar ca să rămână aşa, face şi el servicii. A prins şi el gustul puterii şi nu face faţă. Mi s-a spus cu ce se ocupă, am şi amintiri de anul trecut din campania internă pentru alegerea conduceri Partidului Naţional Liberal,

Emilia Şercan are dreptate în ceea ce spune în articol (https://pressone.ro/emilia-sercan-autoritatile-statului-au-orchestrat-o-operatiune-de-kompromat-impotriva-mea-acum-incearca-sa-o-musamalizeze), ceva se întâmplă cu instituţiile şi cu structurile statului care cred că pot orice, inclusiv să intre in viaţa personală a unui jurnalist, şi acest lucru e de o gravitate fără precedent pentru România. Sub pretextul că sunt vremuri periculoase pe care le traversăm la graniţă. Cunoaşteţi astfel de motive, context în care se amestecă lucrurile. Chiar nu putem închide ochii. Indiferent de consecinţe.

Vom asista, mai devreme sau puţin mai târziu, aproape de 2024, la campanii de denigrare, de manipulare, de şantaj pentru anumite obiective politice sau ale unor grupuri de interese. Cine se va ridica cât de cât în ochi alegătorilor şi va constitui un pericol pentru vreun candidat important al coaliţiei PSD-PNL sau va incomoda în vreun fel în alegerile din 2024, va fi "lucrat ca la carte". Se vor ocupa Lucian Bode, Nicolae Ciucă şi cei care umilesc oamenii profesionişti din structurile statului român, cerându-le să se ocupe de ceea ce nu ar trebui să facă. Eu nu vreau să trăiesc şi să fac politică într-un astfel de mediu. Se poate şi democratic, corect, cu atenţie pentru problemele oamenilor, nu pentru scaunele unor oameni slabi, şantajabili.

Într-o astfel de ţară doriţi să trăim? Nu facem nimic? Întoarcem capul ca să ne apărăm scaunul comod? Eu m-am decis să nu tac. Am un copil care vreau să trăiască într-o ţară în care democraţia funcţionează şi în care nu se lucrează cu unelte ascunse ochilor cetăţenilor atunci când nu e de apărat niciun secret naţional, ci doar poziţia politică a cuiva disperat după putere.

Ocupaţi-vă de binele României, nu de politicienii plini de bube, ale căror probleme nu le veţi putea ascunde la nesfârşit! Veţi fi respectaţi când nu mai intraţi în jocuri politice!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În numele "denazificării" Ucrainei, un supravieţuitor al Holocaustului a fost omorât în oraşul Harkov, în urma bombardamentelor armatei ruse. Bărbatul se numeşte Boris Romanţenko, avea 96 de ani şi trecuse, în al Doilea Război Mondial, prin patru lagăre de concentrare - Buchenwald, Peenemünde, Mittelbau-Dora şi Bergen-Belsen. A fost vicepreşedinte al Comitetului Internaţional Buchenwald - Dora şi a fost foarte activ şi implicat în acţiunile de păstrare a memoriei victimelor crimelor naziste.

Vineri, 18 martie 2022, un obuz lansat de armata rusă a căzut peste casa în care locuia Boris Romanţenko şi l-a ucis. Destinul acestui supravieţuitor al celei mai mari tragedii a umanităţii a fost frânt de către un stat barbar, Federaţia Rusă.

Moartea lui Boris Romanţenko este o tragedie aparte. Este o premieră absolută ca un supravieţuitor al Holocaustului să fie ucis în acest fel incalificabil, în numele unei închipuite "denazificări". Nu a fost un accident, pentru că întreaga invazie nu este un accident, ci este o modalitate patentată a liderilor de la Kremlin de a călca în picioare orice. Totul. Orice cultură, orice simbol, orice urmă de umanitate sunt strivite cu şenilele tancurilor, sunt ţintite cu rachete şi obuze. Aici se închide discursul despre "denazificare", în uciderea lui Boris Romanţenko şi a tot ceea ce a însemnat el pentru memoria victimelor Holocaustului.

Eforturile pentru a afla ce s-a întâmplat cu adevărat cu fiecare evreu care a căzut în mâinile naziştilor au fost îndelungate, iar păstrarea memoriei victimelor nazismului a fost o iniţiativă demnă de cele mai nobile idealuri umaniste.

Boris Romanţenko a fost unul dintre cei care au făcut acest efort umanitar, un om care era de-acum un simbol al unui lucru pe care îl simţim în sinea noastră cu toţii, şi anume că, prin orice dificultăţi sau drame trecem, până la urmă, decenţa şi umanismul prevalează asupra barbariei. Obuzul rusesc a stins viaţa acestui om, dar ceea ce simboliza el va dăinui, iar de data aceasta barbaria poartă uniforma armatei ruse.

Parcă niciodată minciuna nu a fost mai gogonată - în numele "denazificării" să ucizi supravieţuitori ai Holocaustului -, şi sentimentul de gol, de lipsă de sens, să străbată atât faptul în sine, cât şi explicaţiile sale. Bombardamentul asupra civililor înseamnă crime de război, şi acestea vor trebui judecate negreşit la finalul acestei invazii iraţionale. Armata rusă, comandanţii săi militari, liderii de la Kremlin - cu toţii sunt în acest moment criminali de război. Ei ucid fără remuşcări civili, între care şi supravieţuitori ai Holocaustului, distrug comunităţi, strivesc destine şi pângăresc simboluri.

Aşa cum am mai spus, crimele de război oribile din oraşele şi satele Ucrainei, astăzi ale Federaţiei Ruse, comandate de Vladimir Putin şi elita genocidală de la Kremlin, aduc un enorm prejudiciu inclusiv memoriei soldaţilor sovietici care au luptat împotriva nazismului între 1941 şi 1945.

Acum câteva săptămâni am spus că niciodată, în Europa, un spaţiu atât de vast, peste care trupele naziste şi aliaţii lor au persecutat şi exterminat evreii şi unde zac rămăşiţele victimelor Holocaustului descoperite sau nedescoperite, marcate sau nu, sub memoriale sau în gropi comune, nu a mai fost în situaţia de a fi devastat şi compromis definitiv. Aşadar, Rusia a înregistrat şi această premieră negativă, este pentru prima dată de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial când memoria victimelor Holocaustului este ultragiată şi atacată tocmai de o naţiune care s-a aflat între naţiunile aliate care au învins Germania nazistă.

Mai mult, crimele comise la Bucea, primul din secolul XXI, genocidul barbar, torturile şi crimele de la Mariupol, în alte oraşe şi sate din Ucraina, confirmă că Federaţia Rusă este astăzi cel mai notoriu stat criminal după tot ce a reuşit să facă mediul internaţional în ultimii 70 de ani pentru a preveni crimele împotriva umanităţii şi genocidul.

Actul ucigaş săvârşit de armata rusă împotriva supravieţuitorului Holocaustului nu este singular. Vă reamintesc, la începutul lunii martie, armata rusă a bombardat Memorialul Victimelor Holocaustului de la Babi Yar. Acest Memorial evocă crimele teribile înfăptuite de Germania nazistă şi colaboratorii ei împotriva evreilor de pe vastul teritoriu ucrainean, iar între aceste crime înspăimântătoare se numără şi cea care a început pe 29 septembrie 1941 cu execuţia a 33.761 de evrei şi aruncarea lor în râpa de la Babi Yar, de la marginea oraşului Kiev.

Aşadar, armata rusă distruge probe istorice ale Holocaustului, operat de nazişti pe teritoriul ucrainean, şi ucide supravieţuitori ai ororilor din lagărele naziste. Nu mai este nicio îndoială că naraţiunea Federaţiei Ruse aspra "denazificării" Ucrainei este cea mai grosolană şi violentă manipulare asupra discursului public în materia protecţiei memoriei europene şi a victimelor Holocaustului.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 129.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; de la 11.30 - votul final; iar la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Vă întreb, stimaţi colegi, dacă aveţi observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Bună dimineaţa, stimate colege, stimaţi colegi!

În urma acordului obţinut de la toţi liderii de grup, suplimentăm ordinea de zi de astăzi cu un nou punct, ultimul punct pe ordinea de zi, 29 - PL-x 247/2021.

Este un proiect de lege privind transmiterea unei părţi dintr-un teren situat în oraşul Teiuş, din proprietatea publică a oraşului Teiuş în proprietatea privată a oraşului Teiuş.

Obiectul de reglementare constă în corectarea unei erori care s-a strecurat într-o reglementare anterioară - un teren situat sub blocuri de locuinţe a fost trecut în proprietate publică -, iar proiectul vine să corecteze această situaţie.

Repet, am acordul tuturor liderilor, exprimat ieri.

De aceea, vă rog să procedaţi la suplimentarea ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Stimaţi colegi,

Pe ultima poziţie a ordinii de zi de astăzi va figura PL-x 247/2021. (Proiectul de Lege privind transmiterea unei părţi dintr-un teren situat în oraşul Teiuş, din proprietatea publică a oraşului Teiuş şi din administrarea Consiliului Local al oraşului Teiuş, judeţul Alba în proprietatea privată a oraşului Teiuş privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba.)

Mai sunt observaţii?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Vom continua cu cele de ieri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă. Asta urma.

Stimaţi colegi,

Pe ordinea de zi de astăzi aveam 3 proiecte cu raport.

Şi vă propun şi vă supun votului dumneavoastră să continuăm, după cele 3 de astăzi, cu proiectele rămase de pe ordinea de zi de ieri.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

110 voturi pentru.

După epuizarea celor 3 puncte de pe ordinea de zi de astăzi vom continua cu cele de ieri.

Intrăm în ordinea de zi.

26. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; PL-x 334/2021.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului?

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Dumitru Drăgan (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se urmăreşte asigurarea unor garanţii sporite de respectare a drepturilor şi libertăţilor constituţionale în situaţia aplicării de către poliţist a măsurilor de conducere a unei persoane la sediul poliţiei.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog Comisia pentru apărare, pentru raport.

Şi vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog, domnule Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; PL-x 334/2021.

Obiectul de reglementare este modificarea şi completarea art.36 din Legea nr.218/2002, în scopul prevenirii şi eliminării apariţiei oricăror moduri neunitare de acţiune în rândul poliţiştilor. În acest sens, se propune stabilirea unei durate determinate pentru aplicarea măsurii de conducere a unei persoane la sediul poliţiei şi pentru desfăşurarea activităţilor poliţieneşti conexe acestei măsuri.

Consiliul Legislativ - aviz favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - aviz favorabil.

Comisia pentru administraţie, precum şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale - aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea articolului mai sus menţionat, cu amendamentele respinse redate în anexa parte integrantă a prezentului raport.

Propunere timp de dezbatere - 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog, timp de dezbateri - 3 minute.

127 de voturi pentru.

Timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Moldovan Sorin, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Modificarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 vine ca urmare a interpretării diferite a ceea ce înseamnă timpul necesar identificării unei persoane la secţia de poliţie.

Limitarea clară a duratei în care persoana trebuie condusă la sediul poliţiei şi identificată... (Probleme tehnice.) ...protejează cetăţenii de posibile abuzuri de putere din partea organelor de poliţie şi în acelaşi timp protejează instituţia poliţiei de eventualele procese.

Deşi este o modificare a unui articol, considerăm că această detaliere clară a timpului petrecut de cetăţeni în custodia poliţiei, în vederea identificării, reprezintă un plus pentru toată lumea.

Grupul parlamentar al PNL susţine adoptarea prezentului raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Salan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe lângă cele menţionate de colegul antevorbitor, aşa este, este o măsură bine-venită pentru a preveni posibilele abuzuri, dar şi prin stabilirea unei durate determinate pentru aplicarea măsurilor de conducere a unei persoane la sediul poliţiei, dar şi pentru desfăşurarea activităţilor poliţieneşti conexe, această măsură este bine-venită pentru prevenirea şi evitarea posibilelor abuzuri care pot apărea în astfel de situaţii.

În cursul dezbaterilor pe care le-am avut în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Cameră, am eliminat un amendament care a fost depus, care viza, pe undeva, reducerea timpului care este prevăzut în acest proiect - 8, respectiv 12 ore. Prevederea era de 3, respectiv 4 ore, ceea ce era imposibil pentru lucrătorii de poliţie, să desfăşoare activităţile procedurale pentru conducere.

Să nu uităm că avem localităţi, în mediul rural, în special, cu o dispersie foarte mare şi pur şi simplu era imposibil de desfăşurat aceste activităţi.

Aşa cum am menţionat, prin argumentele pe care le-am adus în comisie, am respins acest...

Totodată, doresc să menţionez - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este în favoarea adoptării acestui proiect de lege şi, de aceea, vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului AUR, domnul Badiu Georgel, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Vă mulţumesc.

Grupul AUR susţine acest proiect de lege.

Este momentul ca să se mai reglementeze unele dintre lacunele legislative în ceea ce priveşte activitatea poliţiei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Era necesară o astfel de reglementare.

Totuşi, eu aveam o problemă cu aceşti timpi.

Uitaţi-vă că reţinerea în dosarul penal este de 24 de ore - deci, repet, reţinere penală! Aici avem timpii la jumătate, adică 12 ore. Pentru ce? Pentru o identificare. Adică conduc un om la sediul poliţiei şi pot să-l ţin 12 ore ca să-l identific. În secolul XXI! (Vociferări.)

Procedura este în regulă, problema este la timp. Adică, practic, lucrul acesta se putea, ştiu eu, discuta acum 30-40 de ani, când nu aveam acces la date şi nu puteam să identificăm o persoană.

Or, în secolul XXI, să spui că iei un om şi îl reţii, administrativ, că vorbim de o reţinere administrativă, atenţie, pentru stabilirea identităţii, că nu vorbim de alte acte sau fapte contravenţionale ori penale, că acolo avem proceduri speciale, prevăzute în legile pe care tot noi le-am adoptat, în Parlamentul României.

Singura discuţie ar fi la timpi.

Şi sigur că... mă gândesc că reducerea timpului la jumătate ar fi mult mai... mult mai în regulă cu... cu ceea ce se întâmplă astăzi în România.

Dacă pot... şi pot să vă propun să reducem timpul de la 12 ore la 4 plus două, 6 ore, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg,

Nu putem supune sau nu putem face amendamente în plen, direct.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul comisiilor conţine două amendamente respinse.

Dacă le susţine cineva? Nu.

Dacă la titlul legii aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 2 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 317/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Doamna Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 12 alin. (8¹) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii posibilităţii acordării unei mese gratuite elevilor înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum 3 ani şi prin intermediul serviciilor de catering, nu numai prin intermediul cantinelor şcolare, cum este în prezent.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 iunie 2019.

În urma dezbaterii, în şedinţele din 16 februarie 2021 şi 22 martie 2022, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Manea Cătălin, din partea Grupului minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu spun că este un pas important care se face astăzi, în sensul de a acorda o masă elevilor din învăţământul profesional.

Evident că această masă caldă ar trebui să ajungă la toate nivelurile de învăţământ.

Însă pentru acei copii care provin din mediul rural şi care cu greutate ajung din comunele lor la o formă de învăţământ din zona preuniversitară - mă refer aici, fie la ruta teoretică, fie la cea profesională -, această masă caldă reprezintă o motivaţie în plus. Cu atât mai mult cu cât România are nevoie de forţă de muncă calificată. Şi cred eu că am putea combate deficitul de forţă de muncă calificată cu oameni de pe teritoriul României, cu tineri care ar putea să dobândească competenţe şi abilităţi practice, şi nu apelând la importul de forţă de muncă calificată din ţări mai mult sau mai puţin exotice.

Aşadar, este un pas înainte.

Iar Grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Zisopol, vă rog.

Se pregăteşte domnul Căuş Vasile.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Având în vedere că funcţionarea cantinelor şcolare presupune resurse financiare, umane şi logistice însemnate, precum şi faptul că numărul cantinelor şcolare este redus, în comparaţie cu numărul unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic, iniţiativa legislativă oferă o alternativă facilă pentru asigurarea mesei gratuite.

Cazarea şi masa gratuite, oferite elevilor din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, ar putea contribui la resuscitarea acestui segment al învăţământului românesc, putând genera efecte pozitive pentru piaţa muncii, dar ar putea, în acelaşi timp, să contribuie şi la reducerea absenteismului şi a abandonului şcolar.

Acestea sunt câteva argumente pentru care personal voi vota în favoarea propunerii legislative.

Şi vă rog şi pe Domniile Voastre să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Înainte de a fi domnul Căuş, îi salutăm cu mare drag pe studenţii care sunt la balcoane şi pe domnii primari care ne privesc, cu un real interes, de sus.

Domnul Căuş, vă rog.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este o iniţiativă legislativă pornită, într-adevăr, cu bune intenţii.

O susţinem, aşa cum susţinem orice acţiune care lărgeşte accesul la educaţie şi care reduce - vorbim aici de un laitmotiv al ultimilor ani, când vorbim de educaţie - reduce abandonul şcolar.

Este un sprijin, într-adevăr, bine-venit, în ajutorul celor care îşi desfăşoară activitatea în zona de învăţământ profesional.

Singura provocare în astfel de situaţii este aceea de a identifica momentul în care astfel de ajutoare se transformă... sau un astfel de sprijin se transformă într-un scop în sine.

Va trebui să avem grijă şi să facem în aşa fel încât aceste acţiuni să sprijine şi să lărgească accesul la educaţie, şi nu să se transforme într-un ajutor social care face parte dintr-o altă categorie de activităţi.

Eu voi vota, aşa cum fac întotdeauna, orice acţiune care vine în sprijinul elevilor şi studenţilor.

Şi înclin să cred că toţi colegii mei liberali vor face acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Bogdan-Gruia Ivan.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Să menţionez, de la Bistriţa.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre o lege extrem de importantă pentru toţi tinerii din România, pe de o parte, dar şi pentru companiile din ţara noastră, care duc lipsă de personal calificat, în zona tehnică, în cea mai mare proporţie.

Vorbim despre o şansă pe care pot să o primească foarte mulţi tineri din România, care nu se încadrează în zona învăţământului superior, şi care pot aici, acasă, în România, să înveţe, să se pregătească şi să aibă un venit decent şi un viitor stabil.

Vorbim despre o măsură prin care timp de 3 ani copiii aflaţi în învăţământul profesional vor avea parte, pe de o parte, de cazare gratuită în campusurile şcolare şi, pe de altă parte, vor avea parte de cel puţin o masă pe zi gratuită.

Dacă vrem să ţinem tinerii în România, dacă vrem să le dăm o şansă reală să facă ceva aici, acasă, trebuie să venim cu măsuri prin care ei să aibă facilităţi clare, concrete şi măsurabile.

Pentru că un tânăr care vrea să facă ceva în România nu poate să... şi nu este susţinut, nici de acasă, nici de stat, nu are nicio şansă pe această piaţă.

Aşa că vă îndemn cu tot dragul să susţineţi această măsură extrem de bună, atât pentru mediul privat din România, cât şi pentru tinerii care reprezintă viitorul nostru de mâine şi să votaţi acest proiect de lege.

Grupul PSD susţine cu toată tăria acest proiect.

Şi vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să dăm o şansă tinerilor din România să se realizeze aici, acasă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Câtă... câtă ipocrizie!

Să îi ascult pe colegii de la PSD, după ce au distrus învăţământul profesional în România, să îi ascult acum, de la acest microfon, că mor de grija tinerilor, să studieze profesional în România!

Da, sigur că da, AUR va susţine fără doar şi poate acest proiect, nu se pune problema, ca de fiecare dată, am dovedit că suntem un partid politic responsabil.

Singura mea problemă este cu acea sintagmă - "catering", da?

Totuşi, de multe ori uităm că în România, limba oficială de stat este limba română, este prevăzut în art. 13, în Constituţia României.

Şi cred că... cred că ar trebui, mai ales aici, în Palatul Parlamentului, să fim mai atenţi cu limba oficială de stat şi să...

Nu-i mai spune "centru de cumpărături", îi spune "shopping mall"; nu-i mai spune "magazin", îi spune "shop" acum.

Cred că ar trebui să fim atenţi cu limba oficială de stat şi să nu - pentru că, să nu uităm, de-a lungul istoriei au murit oameni pentru limba oficială de stat, au murit oameni pentru limba română - să nu mai tratăm cu atâta superficialitate şi să inserăm în legi noţiuni străine de limba română!

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă (din sală):

Schimbăm puţin ordinea!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu păreţi a fi doamna Simina-Geanina-Daniela... (Râsete.)

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă (din sală):

Nu puteţi să fiţi niciodată sigur! (Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunteţi domnul Dragoş-Cătălin Teniţă?

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Da, eu sunt.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Eu vreau să spun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Era cât pe ce să vă confundăm.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Semănăm un pic, suntem gemeni. (Râsete.) La distanţă de vreo 15 ani.

Deci problema cu legea asta e următoarea. Că e o lege foarte bună, dar este o lege cu "pot".

Am să vă citesc care este articolul.

"Elevii înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic cu durată de minimum 3 ani pot beneficia de masă gratuită... şi... cazare gratuită. Acoperirea cheltuielilor pentru cazare şi masă... se asigură din bugetele locale...".

Chestiunea aceasta - noi nu facem nimic deosebit astăzi, să fie foarte clar. Ceea ce se întâmpla până acum se va întâmpla şi în viitor. Nu este o mare diferenţă. Să nu ne batem cu pumnul în piept pe ceea ce nu facem!

Vă mulţumesc mult.

Fireşte, o votăm, dar nu este o mare modificare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna... nu mai reiau.

Vă rog, stimată colegă.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Păi, cu atât mai mult, dacă îi avem pe primarii noştri aici, la balcon, să ne audă că pot beneficia şi ar trebui să pună osul la treabă şi să asigure acest buget pentru elevii noştri.

Eu, ca deputat de diaspora, întotdeauna mă gândesc cum pot să fac să aduc românii înapoi în ţară, cum pot să fac să aduc elevii care sunt şcolarizaţi în străinătate şi bineînţeles că mă mai gândesc şi la faptul că în România mentalitatea noastră cu greu o putem schimba. Şi anume, avem elevi care părăsesc şcoala fiindcă se gândesc că nu pot să urmeze o facultate.

În România, dacă nu mergi la facultate eşti o ruşine pentru familie.

Cred că a venit timpul să-i încurajăm pe aceşti elevi, în primul rând, să meargă la şcoli profesionale. Nu este absolut nicio ruşine dacă nu mergi la o facultate.

Cred cu tărie că asemenea soluţii există.

Şi mă bucur că vin pe masă soluţii de genul pentru asigurarea mesei calde sau transportului.

Cu atât mai mult, primăriile şi consiliile locale trebuie să se implice pentru a asigura masa celor care nu-şi permit sau celor care nu doresc să meargă la şcoală, din varii motive.

USR va vota pentru acest proiect, dar, cum a spus şi colegul meu, va trebui să ne asigurăm că la nivel de execuţie se face acest lucru şi trebuie să-i luăm la rost pe cei care nu doresc să încurajeze elevii să meargă la şcoală.

Şi, tot în acest sens, mai menţionez încă o dată că am depus un proiect de lege pentru elevii anterior şcolarizaţi în străinătate. Şi aici, la fel, primarii şi consilierii locali vor juca un rol foarte important pentru încurajarea acestor elevi.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mi-a plăcut pluralul dumneavoastră, cu "primarii noştri", dar vă menţionez că sunt chiar ai noştri cei de sus, ai dumneavoastră nu prea. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Boris Volosatîi, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul AUR, după cum aţi auzit, va vota această iniţiativă legislativă.

Nu doar ca deputat de diaspora, dar şi din diaspora silită, din Republica Moldova, din Basarabia, vreau să vă spun că mă bucur că şi în patria-mamă, în România, se adoptă aşa o lege, pentru că în Republica Moldova există aşa o lege şi copiii care îşi fac studiile în şcoli profesionale duale au masă obligatoriu gratuită, care este o motivaţie în plus pentru a veni la şcoală. Pentru unii, chiar este unica masă pe care o iau pe zi.

Şi mă bucur foarte mult că noi putem astăzi susţine o iniţiativă care ar duce la scăderea abandonului şcolar.

Noi vom susţine.

Şi vă mulţumim mult pentru aşa iniţiative sociale în folosul românilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Având în vedere că iniţiatorii sunt de la PSD, cu plăcere.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilităţi cu emisii scăzute, pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic şi a Legii nr. 37/2018 privind promovarea transportului ecologic; PL-x 408/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul, dacă e cazul? Nu este.

1, 2, 3, 4, 5, 6...

Mai rar un titlu de 7 rânduri!

Dacă este...

Vă rog, domnul Stângă, prezentaţi raportul, Comisia pentru mediu.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilităţi cu emisii scăzute, pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic şi a Legii nr. 37/2018 privind promovarea transportului ecologic.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Un mesaj pentru cei din Grupul AUR - vă reamintesc, suntem în procedură de urgenţă.

Aşadar, domnule Coleşa şi doamna Şerban, să vă hotărâţi, vă rog, care vorbeşte din partea grupului.

Vă mulţumesc.

Intrăm la dezbateri.

Domnul Banias Mircea, din partea Grupului PNL, vă rog.

Domnul Mircea Marius Banias:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a îmbunătăţi calitatea aerului în oraşe este extrem de important ca parcul de vehicule rutiere să fie reînnoit cu vehicule nepoluante.

În acest sens, prezentul proiect de act normativ are ca scop reglementarea la nivel naţional a cadrului legal privind promovarea şi stimularea pieţei vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilităţi cu emisii scăzute şi îmbunătăţirea contribuţiei sectorului de transport rutier la politicile Uniunii Europene în domeniul mediului, climei şi energiei, asigurând transpunerea integrală a prevederilor Directivei 1161/2019 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 33/2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia Europeană a adoptat un plan de acţiune pentru a sprijini dezvoltarea accelerată în Uniune a infrastructurii de combustibili alternativi, inclusiv printr-un sprijin sporit din fondurile Uniunii Europene pentru finanţarea infrastructurii publice, ceea ce contribuie la crearea unor condiţii mai favorabile pentru tranziţia către vehicule nepoluante, inclusiv în sectorul transporturilor publice.

Stimaţi colegi,

Concluzionez prin a vă îndemna ca alături de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal să daţi un vot pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Lőrincz Ştefan.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Transportul rutier se numără printre principalele cauze ale poluării atmosferice şi ale emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele urbane, iar costurile la nivel de societate, determinate de congestia traficului, se ridică la aproximativ 270 de miliarde de euro pe an.

În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră din alte surse au încetinit sau au scăzut, emisiile de transporturi au continuat să crească într-un ritm accelerat în Uniunea Europeană.

Doar sectorul transporturilor a fost responsabil pentru 8% din emisiile Uniunii Europene, plus încă 12% din emisii, ca urmare a serviciilor de transport înregistrate la nivel de gospodării.

Cu toţii ne dorim să locuim în oraşe mai curate, să muncim în locuri mai ecologice, să respirăm un aer mai curat, dar nu întreprindem încă suficiente acţiuni pentru a aplica soluţii digitale şi inovatoare care să încurajeze transportul public, mersul pe bicicletă, mersul pe jos şi alte forme de mobilitate nepoluantă.

Doar în 2018 parcul auto din România a crescut cu 7,4%, ajungând la peste 8,2 milioane de vehicule, iar în traficul din Bucureşti sunt înregistrate zilnic circa două milioane de maşini.

Există deja o serie de ţări europene care recurg la soluţii simple de reducere a utilizării maşinilor pe baza combustibililor fosili - automobile electrice folosite în comun, după modelul oraşelor din Franţa, staţii de bike-sharing, ca în Valencia, din Spania; autobuze şi trenuri verzi, ca în Germania, infrastructură modernă şi extinsă pentru biciclete şi mersul pe jos.

Grupul USR va vota pentru adoptarea acestei ordonanţe pentru că este un demers bun şi necesar pentru transpunerea directivei europene, dar, în acelaşi timp şi ca de obicei, tardiv, cu un efect minor asupra reducerii emisiilor de dioxid de carbon, pentru că ţintele minime stabilite în procesul de achiziţii publice...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şapte...

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...pentru vehicule...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şase...

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...uşoare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...cinci...

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

O să termin, domnule preşedinte.

...în cele două perioade de referinţă rămân aceleaşi - 18,7%...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...zero.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...iar pentru autobuze din oraş avem creştere doar de 9%...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...în decurs de... ani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...stimate coleg.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, doamna Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În cadrul directivei europene, România îşi asumă emisii zero până în 2050.

Cred că este aproape imposibil de realizat ceea ce noi ne asumăm.

Dar este adevărat şi ştim cu toţii, România este o ţară în care aerul este irespirabil. În oraşele mari nu încape vorbă despre acest fapt.

AUR va susţine acest proiect pentru că ne dorim un aer mai curat şi ne dorim să respectăm ceea ce România îşi asumă.

Doar că sunt tare curioasă dacă şi putem realiza până în 2050 zero emisii de carbon.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Nu avem amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

A, domnul Moşteanu.

Vă rog, pe procedură.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) din Constituţie şi art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Grupul USR înaintează moţiunea simplă intitulată "AMAR DE MEDIU. Ministrul Tánczos Barna trebuie să plece cât încă mai avem păduri de apărat".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Îmi permit o glumă.

Sper că aţi numărat bine semnăturile! (Râsete.)

Vă rog, o să verificăm şi o să procedăm în consecinţă.

Mergem mai departe.

29. Proiectul de Lege privind transmiterea unei părţi dintr-un teren situat în oraşul Teiuş, din proprietatea publică a oraşului Teiuş şi din administrarea Consiliului Local al oraşului Teiuş, judeţul Alba, în proprietatea privată a oraşului Teiuş privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba; PL-x 247/2021.

Domnule Roman, vă rog, în calitate de iniţiator.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

V-a explicat colegul lider de grup Gabriel Andronache în mare parte despre ce este vorba, îndreptarea unei erori materiale.

În legislatura trecută, un coleg senator a iniţiat un proiect de lege care a fost promulgat de preşedinte, prin care un teren pe care se află imobile, case şi apartamente ale foştilor ceferişti din zona depoului de la Teiuş a fost trecut în domeniul public al UAT-ului Teiuş. Din păcate, din grabă, în acel proiect de lege nu a fost suficientă atenţie la partea de parcele şi au fost trecute şi terenurile private de sub casele cetăţenilor în domeniul public al UAT-ului.

Practic, prin acest proiect de lege îndreptăm acea eroare materială. În domeniul public al UAT-ului vor rămâne partea de străzi interioare şi de trotuare, iar terenurile de sub casele oamenilor vor fi în continuare terenuri private.

Vă mulţumesc şi vreau să mulţumesc preşedinţilor celor trei comisii raportoare pentru rapiditatea cu care am reuşit să discutăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine citeşte raportul? Vă rog.

Comisiile sesizate în fond, cele trei menţionate de către domnul Roman.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind transmiterea unei părţi dintr-un teren situat în oraşul Teiuş, din proprietatea publică a oraşului Teiuş şi din administrarea Consiliului Local al oraşului Teiuş, în proprietatea privată a oraşului Teiuş privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate, în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al oraşului Teiuş.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 iunie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea trecerii din proprietatea publică a oraşului Teiuş şi din administrarea Consiliului Local al oraşului Teiuş în proprietatea privată a oraşului Teiuş a unei părţi din terenul în suprafaţă de 74.496 mp, respectiv a terenului în suprafaţă de 29.430 mp aferent blocurilor, caselor de locuit şi anexelor gospodăreşti. Totodată, este preconizată modificarea alin. (1) al art.1 şi a Anexei Legii nr. 54/2018.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege şi documentele aferente în şedinţe separate.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prevăzute în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Rusu.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR va vota această iniţiativă legislativă, deşi nu am înţeles niciodată de ce aceste reglementări nu se fac prin hotărâre de Guvern. Ar fi şi mai în regulă, şi mai rapide, şi nu ştiu de ce se foloseşte această cutumă pentru fiecare reglementare de ordin tehnic, să facem câte un PL-x, câte un ordin, câte o ordonanţă şi aşa mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Bănuiesc cu explicaţii tehnice constituţionale.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, foarte scurt.

Nu suntem în situaţia aceasta, pentru că terenul a fost trecut în proprietate înainte de adoptarea Codului administrativ. Practic nu suntem în această situaţie de reglementare. La momentul respectiv terenul era în proprietatea UAT-ului. Acum practic se îndreaptă doar acea eroare materială.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declaraţiei anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 296/2021; procedură de urgenţă.

Doreşte din partea iniţiatorului să ia cuvântul?

Vă rog.

Guvernul României.

Domnul Lucian-Ioan Rus (secretar de stat, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Lucian Rus, secretar de stat din partea Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.

Prezentul proiect de lege supus dezbaterii are ca obiect prelungirea unor termene privind depunerea unor documente prevăzute în sarcina persoanelor juridice înregistrate în Registrul Comerţului în contextul epidemiologic actual, în vederea acordării unei perioade suplimentare pentru îndeplinirea obligaţiilor de depunere a declaraţiilor privind beneficiarul real.

Se introduce un termen obligatoriu, derogatoriu pentru anul 2021, prelungind termenul de 15 zile de la depunerea situaţiilor financiare anuale, introdus prin Legea nr. 101/2021.

Se introduc mai multe forme şi modalităţi de depunere a declaraţiei. Astfel, pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică, pot fi transmise la Oficiul Registrului Comerţului, prin mijloace electronice, cu semnătură electronică sau prin serviciile de poştă şi curier. Pot fi date şi în faţa reprezentantului Oficiului Registrului Comerţului sau se pot depune personal, prin reprezentant, având dată certă, dată de demnitarul public ori atestată de avocat.

Vă rugăm frumos să aprobaţi prezentul proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu avem înscrieri la cuvânt, nu avem amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Raportul, ai uitat raportul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamna Diana Morar, prezentaţi raportul.

Dăm înapoi timpul şi nu rămâne proiectul la votul final înainte de a citi raportul doamna Morar.

Vă rog.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 296 din 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare derogarea de la alin. (4) al art. 56 din Legea nr. 129/2019, în sensul că, pentru anul 2021, declaraţia anuală privind beneficiarul real al persoanei juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului se depune la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoana juridică, până la data de 1 octombrie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectul de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Năsui, aici?

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia aceasta de beneficiar real a fost un adevărat coşmar pentru mediul de afaceri şi un exemplu de cum să nu transpunem directive în România, adică în modul cel mai draconic posibil. Suntem singura ţară care practic a introdus blocaje în mediul de afaceri, prin impunerea acestei declaraţii într-un mod total aberant. Nu ne obliga nimeni în Uniunea Europeană să o facem în modul în care am făcut-o şi în halul în care am făcut-o. Din fericire, Parlamentul a reuşit, în 2020, să elimine această declaraţie. E o poveste mai sinuoasă.

În 2021 ea a revenit printr-un amendament strecurat în ultima secundă într-o comisie de raport şi care a trecut rapid prin plen - asta apropo de o lecţie de cum să nu facem legi, adică totul pe genunchi şi pe repede-nainte - toate firmele din România au trebuit, în două săptămâni, practic, să depună această declaraţie şi de aceea e bine că Guvernul a reuşit să dea o ordonanţă de urgenţă prin care măcar să amâne termenul, să nu trebuiască toate în două săptămâni, intempestiv, să depună declaraţia aceasta, sub sancţiunea unei amenzi de 5.000 de lei.

Între timp, graţie Grupului PNL şi PSD, am reuşit să eliminăm total această declaraţie pentru 99% din cazuri, adică practic firmele nu mai trebuie să declare statului că nu s-a schimbat nimic. Până acum trebuia anual să revii cu o declaraţie în care să spui că nu s-a schimbat nimic, care introducea evident şi blocaje pentru firme, costuri pentru firme şi blocaj în administraţia publică.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai există şi alte intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul, de data aceasta, chiar rămâne la votul final.

41. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată; PL-x 447/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Da, domnule Brian Cristian, vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos să-mi explicaţi cum este posibil ca în 2022 una dintre ţările care se află pe primele locuri la procentul de absolvenţi în IT şi la viteza de descărcare a datelor să se afle pe ultimele locuri din Europa când vine vorba de servicii publice digitale?

Ce înseamnă asta în practică?

Români care stau la coadă de trei ori: prima dată să ia bon de ordine, a doua oară să plătească şi a treia oară să primească chitanţa.

Prin această iniţiativă obligăm toate instituţiile publice, dar şi furnizorii de servicii de utilitate publică, să ofere plata taxelor, tarifelor, amenzilor şi online, prin mijloace moderne de plată la distanţă.

Şi ca să înţelegeţi de ce este nevoie de această iniţiativă, vreau să vă spun câteva cifre, valabile la nivelul anului 2022, la început. Din totalul de 3.186 de comune şi oraşe din România doar 912 sunt înscrise pe ghiseul.ro sau altă platformă online de plată, adică sub 30%. Iar la nivelul judeţului Maramureş, pe care îl reprezint, din totalul de 76 de UAT-uri doar 19 oferă plata taxelor online, adică undeva la 25%.

Adesea avem legi bune, dar spunem sau se spune de multe ori despre ele că nu sunt respectate, pentru că nu sunt prevăzute sancţiuni. Şi, într-adevăr, la un moment dat a existat o iniţiativă similară în legislaţia secundară care obliga, cel puţin UAT-urile, să se înscrie în sistemul electronic naţional de plată.

Ei, bine, legea noastră, legea USR, propune şi sancţiuni pentru acele instituţii publice care nu vor să se înroleze pe ghiseul.ro sau în sistemul electronic de plată. Şi vreau să spun aici că nu o să punem o povară pe UAT-uri, pentru că în Comisia pentru buget inclusiv reprezentanţii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, deja uniţi luarea de cuvânt din partea iniţiatorilor cu dezbateri generale. Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Brian Cristian:

Concluzionez, domnule preşedinte.

Vreau să spun că pe lângă toate UAT-urile obligăm toate instituţiile publice şi furnizorii de utilitate publică. Asta înseamnă că nu doar oraşele, UAT-urile, comunele vor face asta, ci toate instituţiile publice din România şi orice taxă cât de mică va putea fi achitată şi online.

Şi dacă ne gândim, nu ştiu, la turiştii care vizitează Maramureşul, la ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg,...

Domnul Brian Cristian:

Da, domnule preşedinte!

Vreau numai să zic cele trei beneficii care sunt clare: reducerea timpilor de aşteptare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, transmiteţi aceste beneficii colegului de la dezbateri generale.

Vă reamintesc că aţi luat cuvântul din partea iniţiatorilor şi deja vorbiţi de patru minute.

Domnul Brian Cristian:

În regulă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Brian Cristian:

Românii ne-au trimis în Parlament să facem legi bune.

Românii ne-au trimis în Parlament să le facem viaţa mai uşoară şi acest proiect de lege exact asta face.

De aceea, vă invit să votaţi legea şi să contribuiţi la modernizarea României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect!

Mulţumesc.

Domnule Burduja, vă rog, raportul.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

În şedinţa de miercuri, 2 martie 2022, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege vizează completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată cu prevederi referitoare la obligaţia operatorilor economici furnizori de servicii de utilitate publică şi a instituţiilor şi autorităţilor publice de a accepta, pe lângă plata fizică cu carduri de debit, de credit sau preplătite, şi plata cu carduri efectuată online.

În urma reexaminării proiectului, a avizelor primite şi a opiniilor exprimate, deputaţii din comisie au hotărât, în şedinţa din 15 martie 2022, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnule Băltăreţu? Încercând să nu reluaţi ce a spus şi precedentul dumneavoastră coleg.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Încrederea românilor în instituţiile statului este la un minim istoric în acest moment. Într-un moment în care grijile cotidiene îi copleşesc pe români, e critic să luăm măsuri care să le facă viaţa mai uşoară.

Legea "Vreau să plătesc taxe online" e despre digitalizare, despre debirocratizare, este despre reforma administrativă şi este un pas înainte împotriva corupţiei. Dar mai mult decât orice este o măsură simplă, dar care are efecte pozitive exponenţiale.

Aşa că, indiferent de partidul pe care îl reprezentanţi, o să vă rog să votăm pentru aceste măsuri, care în mod incontestabil vor aduce efecte benefice şi pentru creşterea gradului de încredere al românilor în statul român.

În acest moment România ocupă ultimul loc între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte serviciile publice digitale, conform statisticilor Comisiei Europene.

Stimaţi colegi,

Este inadmisibil ca într-o ţară cu o infrastructură de telecomunicaţii printre primele din Europa, cu un know-how IT şi tehnologie la îndemână să stăm la coadă pentru a ne plăti taxele şi amenzile.

E grav că românii din diaspora pierd zile întregi din concediile pe care şi le fac în România stând la cozi.

E inacceptabil că în vremurile dificile economic pe care le trăim punem beţe în roate colectării taxelor.

Am încredere că veţi vota pentru Legea plăţii taxelor online.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai avem patru înscrişi la cuvânt şi cinci minute până finalizăm programul.

Ori vă încadraţi toţi vorbitorii în cele cinci minute, ori cineva îmi solicită prelungirea până epuizăm toţi vorbitorii.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicităm prelungirea programului până la finalizarea dezbaterii acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog.

Prelungirea programului de lucru.

150 de voturi pentru.

Aprobată.

Asta nu înseamnă că veţi putea depăşi cele două minute alocate fiecărui vorbitor.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este lăudabilă iniţiativa şi vreau să precizez un lucru foarte important, că este iniţiativa USR, dar este semnată şi de colegii din PSD şi din PNL, pentru că digitalizarea României nu are culoare politică şi datele nu au culoare politică, iar modul în care se raportează astăzi de foarte multe ori administraţia publică din România faţă de companii şi faţă de cetăţeni nu este unul care să fie aliniat la ceea ce înseamnă Europa şi valori digitale.

Din punctul nostru de vedere, tranziţia către această etapă este una firească şi normală şi nu putem să fim în anul 2022, să poţi să faci direct de pe telefon, să cumperi aproape orice în lumea asta, şi să nu poţi să plăteşti un banal impozit sau o amendă.

Mai mult, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, relaţia cu autorităţile, cu ANAF-ul, cu Ministerul Finanţelor, trebuie reglementată foarte clar, ca orice companie care are relaţie directă cu aceste entităţi să poată să facă online toate aceste operaţiuni.

Dacă vrem să ne modernizăm, dacă vrem să mergem către Occident şi valorile noului mileniu suntem obligaţi să votăm această iniţiativă legislativă extrem de utilă pentru tot ce înseamnă cetăţean şi mediu privat.

Partidul Social Democrat, întregul Parlament astăzi dă dovadă de maturitate şi dă dovadă că pune pe primul loc companiile din România şi cetăţenii României.

Partidul Social Democrat susţine cu toată tăria această iniţiativă legislativă şi vă îndemn pe toţi, dragi colegi, să facem istorie pentru digitalizarea României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am lăsat pauză până la epuizarea aplauzelor.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În ţara în care milioane de români nu au acces la apă potabilă, în ţara în care milioane de români nu au acces la gaz să se încălzească, în ţara în care milioane de români, la propriu, nu au acces la canalizare, în ţara în care sute de mii de copii se culcă flămânzi în fiecare seară, grija USR şi a PSD este digitalizarea. De altfel, inclusiv în PNRR - şi românii trebuie să ştie - că şi prin PNRR miliarde de euro se vor da pe digitalizare. Prin PNRR, spre exemplu, în 2022, nu se bagă niciun metru de conductă de apă potabilă, de canalizare, de gaz.

Prin PNRR nu se construieşte niciun spital nou, în România, nicio şcoală nouă nu se construieşte.

Digitalizare peste digitalizare!

Sigur că da, România are nevoie de digitalizare şi în mod evident AUR susţine digitalizarea!

Dar haideţi să începem cu chestiuni deosebit de importante pentru milioane de români. Repet, există comune în ţara asta unde nu avem apă potabilă, nu în Africa, aici, în România, în Uniunea Europeană! Or, grija noastră ar trebui să fie alta, nu digitalizarea, pentru că, repet, sunt probleme cu adevărat importante şi dureroase pentru milioane de români. Milioane de români trăiesc cu 200-300 de euro pe lună salarii şi grija noastră e digitalizarea.

Haideţi să ne apucăm să rezolvăm problemele cu adevărat importante ale românilor!

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cel care a lansat în dezbaterea publică această maximă cu "Românii trebuie să ştie!" nu a avut un destin politic prea fericit. Eu, în locul colegilor noştri, l-aş evita.

Domnul Firczak Iulius Marian, din partea Grupului minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Iulius Marian Firczak:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o perioadă dificilă din punct de vedere economic şi geopolitic pe care o traversăm anul acesta şi anul viitor - sperăm doar atât - şi vreau să felicit PNL şi PSD pentru faptul că dau dovadă de maturitate politică şi votează un proiect aproape eminamente USR, un proiect foarte bun pentru digitalizare şi pentru incluziune financiară, dar care vine şi modifică un O.U.G. ce prevede digitalizarea, incluziunea financiară şi reducerea evaziunii fiscale pentru tot mediul economic, şi pentru privat, şi pentru public. De aceea, aş dori, dacă îmi permiteţi, să susţin şi în plen două amendamente respinse şi să îmi prezint argumentele pentru ca iniţiatorii de la USR şi bineînţeles domnul preşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat, domnul Năsui, să-i convingă şi să accepte cu argumente, când va fi cazul, susţinerea celor două, când e la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Când va fi cazul.

Domnul Iulius Marian Firczak:

Bun.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Botez.

N-aţi vorbit?

Domnul Mihai-Cătălin Botez (din sală):

Nu, n-am vorbit!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, vă confund!

Vă rog, domnule Botez.

Stimaţi colegi,

Erau patru înscrişi la cuvânt înainte de prelungirea programului de lucru. Patru vor vorbi.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un subiect ofertant şi important, în acelaşi timp, pentru România.

La începutul anului, în judeţul Vaslui, de unde provin, 15 UAT-uri erau înrolate în sistemul ghiseul.ro.

Poate o să dăm şi o să votăm această lege, dar avem nevoie de implementare. Noi aici suntem deficitari, la ceea ce înseamnă implementare.

Dacă cu toţii am lua legătura şi i-am ajuta pe primari, le-am deschide ochii cu privire la această oportunitate, eu cred că lucruri s-ar întâmpla.

Eu am luat deja atitudine, sunt în legătură cu mai multe UAT-uri şi văd că încep să adopte proiecte de hotărâre locală pentru înrolarea în ghiseul.ro.

Dacă facem acest mic demers şi le arătăm, eu cred că vor fi foarte deschişi pe ce înseamnă digitalizare şi va reprezenta o opţiune pentru cei care utilizează în acest moment platformele online şi ar putea să beneficieze de acestea şi să nu mai piardă timpul la primărie. Asta nu înseamnă că cei care nu au încă telefon sau calculator nu o să poată să meargă la primărie în continuare, dar trebuie să facem paşi mici către ceea ce înseamnă digitalizare.

Aşa că, felicit colegii de la toate partidele pentru susţinerea acestui proiect şi haideţi cu toţii să îi ajutăm pe colegii noştri din UAT-uri să împingă mai departe acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Burduja, Grupul PNL.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi scurt.

E un proiect foarte binevenit. Noi, Grupul Partidului Naţional Liberal, l-am susţinut şi în Comisia pentru buget, finanţe. De asemenea, este iniţiat de câţiva colegi liberali şi cred că niciun partid nu are monopol asupra agendei de digitalizare.

Vă amintesc că Partidul Naţional Liberal a susţinut şi deja sunt legi, reglementări care vizează digitalizarea, E-government-ul, şi este foarte bine că ne unim eforturile în acest sens.

Şi un ultim punct de la mine, o dezamăgire.

N-am înţeles de ce în Comisia pentru buget, finanţe, amendamentul foarte bun al domnului Firczak - şi aştept să şi-l susţină - n-a trecut.

Din păcate, colegii de la alte partide n-au vrut să scadă pragul de la care o întreprindere care prestează servicii să poată facilita aceste plăţi electronice. Era vorba de scăderea de la 50.000 de euro la 30.000 de euro, o scădere absolut de bun-simţ.

Dacă tot încurajăm digitalizarea, haideţi, stimaţi colegi, să o facem până la capăt şi vă rog mult să susţineţi această idee!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Am aprobat prelungirea cu patru vorbitori înainte de epuizare.

A vorbit şi reprezentantul Grupului AUR.

Trecem la dezbaterea...

Domnule Coleşa, eu vă dau cuvântul. Nu vi-l dau acum. Vă rog! Nu-mi faceţi aşa din degeţel!

Sunt foarte respectuos! (Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa vorbeşte la prezidiu cu domnul preşedinte de şedinţă.)

Sunt lângă dumneavoastră, vă aud foarte bine, nu ridicaţi tonul!

Vă rog.

Trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să fiţi atenţi, pentru că vom avea vot pe amendamente.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobat.

Dacă de la art. 1 la ar. 10 există obiecţii sau comentarii?

Haideţi, domnule Firczak, pentru că nu voi vorbi separat de amendamentele respinse!

Citiţi marginalul şi susţineţi amendamentul respins.

Vă rog, daţi drumul la microfon!

Domnul Iulius Marian Firczak:

Da, merge, mulţumesc.

Pentru amendamente respinse avem două marginale, 1 şi 2, sunt corelate. Unul prevede reducerea pragului şi cel de-al doilea prevede un grafic de implementare.

Doar câteva argumente în susţinerea lor vreau să vă dau.

Nu mai există niciun motiv să ţinem pragul la 50.000 de euro, aşa cum am făcut. Vreau să precizez că din 2003, de când este dată ordonanţa, dacă am fi lăsat fără prag am fi avut la bugetul de stat în fiecare an cel puţin un miliard de lei în plus. Pentru implementarea digitalizării mediului fiscal avem de "plătit" astăzi o diferenţă de încasări la bugetul de stat, din PIB, de 15%, faţă de media europeană, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro pe an. Deci cred că digitalizarea întregii Românii, nu doar a mediului public, este necesară.

Legat de agenţii economici. Un cost de 0,7%, cât presupune impunerea sistemelor moderne de plată, faţă de 3%, cât este astăzi costul mediu pentru operaţiuni cu cash, eu zic că înseamnă o reducere de costuri şi nu o creştere de costuri. Dacă nu avem nici 0,7% pe metode plată moderne şi nici 3% pe cash, aceea înseamnă că avem... (Defecţiune tehnică.) ... aceea înseamnă că susţinem ca agenţii economici să desfăşoare activităţi la ... (Defecţiune tehnică.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea la stafful tehnic, după finalizarea acestei şedinţe, să verifice instalaţia de sonorizare.

Vă rog.

Domnul Iulius Marian Firczak:

... ceea ce nu le face bine, nu-i ajută absolut deloc să aibă afacerile la gri, pentru că în momente grele nu putem să susţinem agenţii economici prin măsuri de la bugetul de stat, decât dacă au afacerile trecute aşa cum trebuie în evidenţele fiscale.

Deci nu înseamnă nici costuri suplimentare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Firczak!

Domnul Iulius Marian Firczak:

... ci înseamnă că îi sprijinim să aibă afaceri care să poată să fie susţinute de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru amendamentul respins de la poziţia 1.

Vot, vă rog.

124 de voturi contra, 45 pentru.

Nu voi spune compoziţia politică a acestui vot.

Amendamentul rămâne respins.

Le-aţi susţinut pe amândouă, stimate coleg?

Domnul Iulius Marian Firczak (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă supun votului amendamentul respins de la poziţia 2.

Vot, vă rog.

126 de voturi contra, 44 de voturi pentru, amendamentul rămâne respins.

Nemaifiind luări de cuvânt şi amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Pauză până la ora 11.30.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să îşi invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Pregătiţi cartelele. Să înceapă votul.

236 prezenţi. Suntem în cvorum.

Domnul deputat Bulai.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am cerut cuvântul pentru că vreau să informez toţi colegii că am convocat o şedinţă a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pentru mâine la ora 15.00, şedinţă în care va avea loc o discuţie şi o dezbatere pe marginea cazurilor de intimidare, de presiune la adresa jurnaliştilor independenţi, care sunt din ce în ce mai prezente în România. Vom avea prezenţi la discuţie şi reprezentanţi ai autorităţii civile, şi reprezentanţi ai jurnaliştilor. Statul şi Parlamentul trebuie să apere presa liberă şi libertatea de expresie, şi sper ca toţi cei prezenţi să fie actori decisivi în acest proces. Toţi parlamentarii sunt invitaţi la această şedinţă care va avea loc mâine la ora 15.00, la sala de şedinţă a Comisiei pentru cultură. Convocarea a fost făcută azi dimineaţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Manea.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi acordat posibilitatea de a transmite un scurt mesaj cu ocazia Zilei internaţionale a romilor. O să fiu foarte scurt.

Aş vrea să vă spun că ideea de a marca această zi a luat naştere la primul Congres mondial al romilor care a avut loc la Londra, în anul 1971, în data de 8 aprilie. Atunci au fost adoptate principalele simboluri ale minorităţii rome, precum Drapelul internaţional al romilor şi Imnul internaţional al romilor "Gelem, Gelem".

Ziua internaţională a romilor reprezintă, în acelaşi timp, un moment potrivit pentru a readuce în atenţia societăţii româneşti parcursul istoric zbuciumat şi nedrept al minorităţii rome pe teritoriul acestei ţări.

Şi o să mă refer foarte pe scurt la două momente. Primul este legat de lunga perioadă de robie. Romii, în Ţările Române, au fost robi mai bine de patru secole şi jumătate, încă de la prima noastră atestare documentară pe teritoriul acestei ţări, din anul 1385, şi până în anul 1856, când a avut loc dezrobirea romilor. Iar al doilea moment, de altfel este şi cel mai negru episod din istoria romilor, se referă la deportarea romilor în Transnistria, în timpul regimului antonescian, atunci când din cei peste 25.000 de romi deportaţi mai mult de jumătate au pierit.

Minoritatea romă, stimaţi colegi, trebuie sprijinită real de către clasa politică, de către toate partidele politice, indiferent de orientarea politică, ideologică şi doctrinară.

Sigur că trebuie făcute eforturi din ce în ce mai consistente pentru a elimina cumva sau pentru a diminua decalajele care s-au tot amplificat în ultimii ani între minoritatea romă şi populaţia majoritară, dar aici am încredere în dumneavoastră şi vreau să vă mulţumesc, în calitate de coleg, pentru votul pe care l-aţi acordat săptămâna trecută pe o iniţiativă legislativă pe care am iniţiat-o şi care vizează creşterea participării şcolare în comunităţile de romi.

Nu în cele din urmă v-aş ruga să mă susţineţi în demersul pe care l-am iniţiat pentru înfiinţarea unui muzeu de istorie şi cultură al romilor şi pentru înfiinţarea unui teatru al romilor.

La mulţi ani romilor din România!

La mulţi ani romilor de pretutindeni!

Mulţumesc, în numele minorităţii rome, dumneavoastră şi statului român.

But bersha angle!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în sesiunea de vot final.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 30/2022.

Vot, vă rog.

274 de voturi pentru, un vot contra.

Adoptat.

Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după validarea mandatelor deputaţii depun în şedinţa Camerei Deputaţilor jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Reamintesc procedura depunerii jurământului.

La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna şi îl va încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă".

Invit la tribună pe domnul deputat Grădinaru Radu-Vicenţiu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Grădinaru Radu-Vicenţiu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Felicitări, domnule deputat!

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 29/2022.

Vot, vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

272 de voturi pentru, 5 contra, 3 abţineri.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; PL-x 449/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 11 abţineri.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului...

(Domnul deputat Beniamin Todosiu solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului.

Vă rog.

Scuzaţi-mă!

Todosiu...

Domnul Beniamin Todosiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele celor 400.000 de persoane care activează sub formă de PFA în România, astăzi vreau să vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi acordat.

Practic, am făcut o dreptate pentru aceste persoane care îşi desfăşoară activitatea în România, iar din acest moment aceste persoane îşi pot demonstra vechimea în specialitatea studiilor.

Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 11 februarie 2022; PL-x 151/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru şi o abţinere.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea facilitării aplicării de către România a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust) şi de înlocuire şi abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului; PL-x 505/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 166/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, 28 de abţineri, adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2000 privind declararea Complexului "Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989" din municipiul Timişoara ansamblu de interes naţional; PL-x 33/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; PL-x 334/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 282 de voturi pentru şi un vot contra, adoptat.

(Domnul deputat Viorel Salan solicită să ia cuvântul.)

Domnul Salan Viorel.

Vă rog, domnule deputat, explicarea votului.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor a votat pentru acest proiect de lege şi am avut în vedere următoarele considerente.

În primul rând, Legea nr. 218/2002 a suferit o serie de modificări, prin Legea nr. 192/2019 pentru modificare şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul ordinii şi siguranţei publice, inclusiv în ceea ce priveşte măsura conducerii la sediul Poliţiei.

Înainte de intrarea în vigoare a acestor prevederi termenul de conducere era de 24 de ore, aşa cum era prevăzut în Legea nr. 218/2002.

Potrivit noilor reglementări aduse prin Legea nr. 192/2019, art. 36, nu se mai prevede o durată determinată.

Or, prin noile prevederi care au fost aduse la Legea nr. 218 termenul este prevăzut de 8, respectiv 12 ore, timp necesar pentru înfăptuirea tuturor activităţilor procedurale.

Ţinând cont de interesul permanent al Poliţiei Române în vederea asigurării protecţiei, dar şi a asigurării respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi faptului că Poliţia Română urmăreşte legalitatea desfăşurării tuturor activităţilor au fost operate aceste intervenţii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat şi eu pentru. Sigur că era nevoie de o restrângere şi de o plafonare a acestui timp. Trebuie să avem în vedere că vorbim de un timp pentru identificare, nu pentru acte procesual penale ori contravenţionale, pentru că acolo intrăm în materie penală, iar materia penală ne spune că reţinerea este de 24 de ore, conform Constituţiei României.

Este în regulă că am reglementat de la o perioadă nelimitată practic această reţinere administrativă; puteam să ţin la sediul Poliţiei o persoană, motivat de faptul că nu îl puteam identifica.

Or, acum, practic, am plafonat de la 8 plus 4, la 12 ore. Mie mi se pare totuşi mult şi acest plafon de 12 ore, dar e bine, este un pas înainte faţă de ce aveam acum. Totuşi, eu cred că pentru o identificare, în secolul XXI... Identificare înseamnă să-i stabilesc datele de identitate. Nu vorbim despre săvârşirea unei contravenţii ori infracţiuni, pentru că acolo avem alte proceduri, specializate şi reglementate în legile din domeniul respectiv.

E un pas înainte, am votat pentru, totuşi mă gândesc că termenul este extrem de mare, de 12 ore, ca o persoană, repet lucrul acesta, să fie reţinută pentru a-i stabili identitatea, dar e bine că am votat astăzi aşa.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 12 alin. (8¹) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 317/2019; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru şi o abţinere.

Adoptat.

Doamna deputat Intotero Natalia.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În numele Grupului parlamentar al PSD, vreau să mulţumesc tuturor colegilor care au susţinut această iniţiativă legislativă. Şi spun Grupul parlamentar al PSD pentru că foarte mulţi colegi parlamentari au avut această iniţiativă în anul 2019. Este o modificare prin intermediul căreia unităţile de învăţământ care nu au cantine sociale pot asigura masa caldă prin intermediul unor firme specializate privind distribuirea produselor alimentare către elevii din învăţământul dual profesional. De asemenea, se asigură cadrul legal pentru autorităţile locale, autorităţile judeţene, de a veni în sprijinul acordării mesei calde. Este un pas important pentru reducerea abandonului şcolar, alături de celelalte măsuri pe care le adoptă Guvernul României.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilităţi cu emisii scăzute, pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic şi a Legii nr. 37/2018 privind promovarea transportului ecologic; PL-x 408/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

Proiectul de lege privind....

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Scuzaţi-mă!

Coleşa Ilie-Alin.

Vă rog, domnule deputat.

Şi pe urmă doamna Florea.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat pentru acest proiect de lege, însă trebuie să fim atenţi că am votat pentru abrogarea unei O.U.G. din 2011 privind promovarea şi stimularea pieţei vehiculelor nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic şi am înlocuit-o cu o O.U.G. privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, cu emisii scăzute. Atât. O modificare datorată unei directive a Consiliului European, a Parlamentului şi aşa mai departe, însă ştim că în domeniul energetic aceste directive au o puternică încărcătură ideologică neomarxistă, dar noi, Parlamentul, putem să adoptăm aceste directive într-un mod flexibil sau draconic, adică într-un mod bun sau rău.

Extrag din această directivă următoarele două aspecte: reducerea CO₂ cu cel puţin 40% până în 2030. Observăm o reducere de la 55 la 40, ceea ce nu e un lucru rău, dar tot o aberaţie, şi siguranţă energetică şi competitivitate. Pentru aceasta am votat, pentru siguranţă energetică şi competitivitate. Trebuie să scăpăm de obsesia gazelor cu efect de seră, care înseamnă sinucidere economică, totală lipsă de legătură cu realitatea, lucru irealizabil din punct de vedere tehnologic, în răspăr cu eficienţa. Au spus şi colegi mei, mijloacele de transport generează 10-20% din totalul emisiilor de carbon, în Uniunea Europeană, adică 10-20%, din 7%, la nivel global, generate de Europa, din 3% cauzate de om, adică 0,03-0,05% din total, adică nimic. Nimic! Aceste poluări la nivel urban sunt cauzate de bani, ineficienţă, dezvoltare haotică, lipsă de drumuri. Acolo trebuie să punem accent. Pentru noi cei mai buni combustibili sunt cei mai buni din punct de vedere al eficienţei.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Florea Oana.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc.

Foarte pe scurt, am votat pentru, ca şi dumneavoastră, pentru că am înţeles importanţa promovării vehiculelor de transport rutier nepoluante.

Câteva vorbe vreau să spun.

În Uniunea Europeană, 17 din cele 27 de ţări, au luat astfel de măsuri. România este printre ţările cu cele mai importante măsuri în acest sens şi vreau să enumăr, ca să ştim despre ce vorbim.

Rabla şi Rabla Plus oferă 10.000 de euro pentru cumpărarea unei maşini electrice noi, 4.250 de euro pentru un hibrid nou, la care se adaugă 1.250 de euro pentru casarea unui vehicul vechi la REMAT, astfel încât Guvernul României a luat măsurile necesare.

În ţara noastră maşinile electrice au o pondere de 2,2%, mai mult decât Italia, dar mai puţin decât Franţa, şi aceasta este din cauza faptului că avem un număr redus de staţii de încărcare.

Şi vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declaraţiei anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 296/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 276 de voturi pentru, un vot contra, adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată; PL-x 447/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, un vot contra şi 4 abţineri, adoptat.

Legi organice. Adoptări.

Proiectul de Lege privind transmiterea unei părţi...

A, domnul Tuţă George-Cristian!

Vă rog.

Scuze!

Domnul George-Cristian Tuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am votat pentru această lege care ne va apropia de economia viitorului, însă daţi-mi voie să vă spun câteva cifre. Unul din trei români încă nu are un cont bancar şi, dintre cei care au un cont bancar, 80% îl folosesc doar pentru a retrage numerarul de pe cardurile pe care le au.

De asta, pasul pe care l-am făcut astăzi pentru a ne apropia de economia digitală nu face decât să întărească decizia pe care noi săptămâna trecută am luat-o în ceea ce priveşte educaţia financiară.

Vă reamintesc că cele două componente, o dată educaţia, şi al doilea lucru accesul la serviciile financiare, vor fi dezideratul pentru a include cât mai mulţi în economia reală.

Va fi important pentru noi toţi să ne preocupăm de acest lucru, să rezolvăm lucrurile despre care v-am zis la începutul intervenţiei, pentru a avea cât mai mulţi români care să contribuie la economia anilor ce urmează.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

În numele Grupului USR, vă mulţumesc tuturor că aţi votat acest proiect de lege. Am făcut un pas important pentru modernizarea ţării şi acum trebuie să vedem cum va fi implementat. Practic, de la 30% UAT-uri care oferă plata taxelor online, să vedem, să creştem la 100% în următorii ani. Este important să urmărim cum va fi implementat acest proiect, este important să vedem cum instituţiile care controlează îşi vor face treaba.

De aceea, vă mulţumesc încă o dată pentru votul acordat şi să lucrăm împreună la cât mai multe proiecte bune.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ivan Bogdan-Gruia.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am spus şi înainte, este o iniţiativă transpartinică semnată şi de colegi din Partidul Social Democrat care au susţinut şi au votat această iniţiativă.

Suntem în anul 2020, în momentul în care putem, printr-un simplu card bancar, un telefon şi o aplicaţie să cumpărăm aproape orice din întreaga lume şi de multe ori nu putem să plătim o amendă sau impozitul printr-o aplicaţie bancară.

Această lege reprezintă un pas extrem de important înspre digitalizarea României, înspre normalizarea a ceea ce înseamnă servicii publice de calitate atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companiile din România care merită respectul nostru.

Astăzi PSD a susţinut această iniţiativă legislativă, împreună cu toate partidele, lucru pentru care vă mulţumesc şi pentru care vă respect.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi stimaţi colegi.

O zi minunată! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Legi organice. Adoptări.

13. Proiectul de Lege privind transmiterea unei părţi dintr-un teren situat în oraşul Teiuş, din proprietatea publică a oraşului Teiuş şi din administrarea Consiliului Local al oraşului Teiuş, judeţul Alba în proprietatea privată a oraşului Teiuş şi pentru modificarea Legii nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba; PL-x 247/2021; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

214 voturi pentru, un vot contra, 63 de abţineri.

Adoptat.

Invit colegii la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.02.