Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.26.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa tuturor!

Ca să economisim din timp, o să începem şi cu vreo 5 minute mai devreme.

Domnul Salan, Grupul PSD.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Extremism şi demagogie - un tandem periculos pentru democraţie".

Asistăm la evoluţia unui fenomen îngrijorător în Europa. Ascensiunea extremei drepte şi a naţionalismului a devenit alarmantă. Această tendinţă a fost validată de sondaje de opinie, dar şi de rezultatele alegerilor electorale de doi ani încoace.

Fie că ne referim la Italia, Suedia, Franţa, Slovacia, Bulgaria sau, mai recent, Olanda, concluzia este aceeaşi. Cetăţenii au acordat votul lor partidelor de extremă dreaptă sau celor care susţin politici în jurul valorilor considerate aşa-zis tradiţionale.

România nu este ocolită de aceeaşi tendinţă. Dar cu regret trebuie să spun că nu m-am aşteptat să existe extremism politic în Parlamentul României. Nu m-am aşteptat să asist aici la manifestări publice care sunt total incompatibile cu statutul de simbol al acestei instituţii.

În repetate rânduri, preşedintele unui anumit partid parlamentar a încercat să provoace colegii parlamentari social-democraţi sau liberali, folosind un vocabular inadmisibil. Altercaţiile vizându-i direct pe demnitarii veniţi în Parlamentul României au fost, de asemenea, numeroase. Singurul scop al acestor acţiuni a fost acela de a atrage atenţia jurnaliştilor şi a face senzaţie în mass-media.

Paradoxul face că, în "Codul de etică şi de integritate" al aceluiaşi partid, "comportamentul injurios, agresiv sau neadecvat faţă de cetăţeni" este condamnat şi sancţionabil. Dacă alăturăm aici pretenţia de "a promova valorile creştine şi identitatea naţională", tabloul este complet.

Dar diferenţa flagrantă dintre ceea ce pretinzi că aperi şi ceea ce faci în realitate defineşte pura demagogie.

În decembrie, preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor ne-a adresat o întrebare. A spus - vreţi să avem civilizaţie în Parlamentul României?

Îi răspund acum, răspicat, în numele meu, dar şi al colegilor mei: Da! Doresc civilizaţie în Parlamentul României. Doresc să ne tratăm reciproc cu respect.

Ca exponent direct al cetăţenilor, în cadrul democraţiei reprezentative, Parlamentul este instituţia centrală a deciziei politice. Sub această cupolă şi de la această tribună trebuie să continuăm să apărăm democraţia autentică, cu mijloace democratice, promovând cu curaj valorile reale ale naţiunii române.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Cătăniciu, veniţi acum?

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea se intitulează "Siguranţa copiilor trebuie să fie prioritatea noastră".

Abuzurile şi agresiunile sexuale împotriva minorilor reprezintă una dintre cele mai profunde şi dureroase răni pe care societatea noastră le poate suferi. Aceste acte de violenţă nu doar că distrug inocenţa şi copilăria victimelor, dar lasă cicatrici adânci, atât fizice, cât şi emoţionale, care pot dura o viaţă întreagă. Este datoria noastră, ca societate, să protejăm cei mai vulnerabili membri ai noştri şi să asigurăm un mediu sigur pentru dezvoltarea şi creşterea lor.

Infractorii care comit aceste abuzuri exploatează încrederea şi vulnerabilitatea copiilor, adesea ascunzându-se în spatele măştilor de autoritate sau afecţiune. Aceste agresiuni nu se limitează la un anumit mediu social sau economic; ele trec graniţele geografice, culturale şi socioeconomice, afectând familii din toate straturile societăţii din toate ţările.

Impactul abuzurilor sexuale asupra minorilor este devastator şi multidimensional. Pe plan fizic, victimele pot suferi răni, boli transmisibile sexual şi, în cazuri extreme, consecinţe pe termen lung care afectează sănătatea reproducerii. Emoţional şi psihologic, efectele sunt adesea mai greu de vindecat, incluzând depresia, anxietatea, tulburarea de stres posttraumatic, dificultăţi în stabilirea relaţiilor sănătoase şi o imagine de sine deteriorată. Multe dintre aceste victime ajung să sufere în tăcere, temându-se de stigmatizare sau neîncredere din partea celor din jur.

Prevenirea acestor abuzuri necesită o acţiune colectivă şi angajament la toate nivelurile societăţii. Educaţia joacă un rol crucial în acest proces. Trebuie să-i educăm pe copiii noştri, să le vorbim despre drepturile lor şi să îi învăţăm cum să recunoască şi să raporteze comportamentele inadecvate. La fel de important este să instruim adulţii - părinţi, profesori, lucrători în domeniul sănătăţii - să recunoască semnele abuzului şi să ştie cum să reacţioneze adecvat.

Instituţiile noastre trebuie să fie pregătite pentru a răspunde eficient la cazurile de abuz sexual împotriva minorilor, indiferent cine sunt agresorii. Este esenţial să avem legi clare, pentru a descuraja potenţialii infractori, dar şi sisteme de suport care să ajute victimele să îşi revină şi să se reintegreze în societate fără stigmatizare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

În plus, este vital să sprijinim şi să finanţăm cercetarea şi organizaţiile care lucrează pentru prevenirea abuzurilor sexuale asupra minorilor. Aceste entităţi joacă un rol-cheie în dezvoltarea de strategii eficiente de prevenţie şi intervenţie timpurie, precum şi în oferirea de suport necesar victimelor şi familiilor acestora.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

În concluzie, abuzurile şi agresiunile sexuale împotriva minorilor sunt o plagă asupra societăţii noastre, care necesită o vigilenţă constantă şi un angajament neclintit pentru eradicarea lor. Fiecare copil are dreptul la o copilărie sigură şi fericită, liberă de frica abuzului. Prin educaţie, prevenire, suport adecvat pentru victime şi aplicarea riguroasă a legii, putem construi o societate în care niciun copil nu trebuie să sufere din cauza acestor orori. Este o responsabilitate colectivă, un angajament pe care trebuie să îl reînnoim zi de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tuhuţ.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Adevărul despre Roşia Montană".

Ca deputat ales în judeţul Alba şi după mai multe mandate succesive de primar al comunei Ciuruleasa din Munţii Apuseni, nu pot rămâne indiferent la dezastrul care se prefigurează în scurt timp, în urma încercării de exploatare a zăcămintelor de aur de la Roşia Montană.

Pe moţi nu i-a întrebat nimeni dacă sunt de acord sau nu, atunci când Guvernul Cioloş a decis cu de la sine putere să sisteze orice investiţii în mineritul din Munţii Apuseni, cu toate că acum, din cauza incompetenţei acelor aşa-zişi politicieni, copiii moţilor vor fi obligaţi să plătească parte din prejudiciul de peste 4 miliarde de dolari pe care România îl va avea de achitat, deşi Guvernul Cioloş nu a făcut nimic pentru a le susţine părinţii să îşi păstreze locurile de muncă, pentru că de creat altele noi nici nu poate fi vorba.

Dacian Cioloş a ştiut că va expune România şi pe cetăţenii români la un risc uriaş de a plăti daune de miliarde de dolari. Într-un document transmis Ministerului Finanţelor, avocaţii care apărau cauza României atrăgeau atenţia că există un risc semnificativ ca România să fie obligată să plătească unele compensaţii substanţiale, dacă se va decide includerea perimetrului de la Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO.

Gravitatea situaţiei survine din acţiunea absolut mişelească privind depunerea dosarului Roşia Montană pentru înscrierea în Patrimonial Mondial, care a fost realizată prin asumarea doamnei ministru al culturii, Corina Şuteu, în ultimele ore de mandat ale Guvernului Cioloş, exact în ziua în care un nou guvern depunea jurământul.

În anul 2018, în momentul în care dosarul Roşia Montană a ajuns pe ordinea de zi a celei de-a 42-a sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, delegaţia guvernamentală română condusă de ministrul social-democrat al culturii, George Ivaşcu, a solicitat amânarea unei decizii, obţinând un răgaz de 3 ani până la soluţionarea litigiului arbitral.

La data de 31 ianuarie 2020, deşi România mai avea la dispoziţie un an de zile pentru a înregistra dosarul, ca urmare a instrucţiunilor Ministerului Culturii condus de liberalul Bogdan Gheorghiu, Delegaţia Permanentă a României la UNESCO a depus la Centrul Patrimoniului Mondial corespondenţa semnată de ministrul Gheorghiu, prin care dosarul a fost reintrodus în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial.

Astfel, în urma acestui demers, "Gabriel Resources" a putut profita şi demonstra cu argumente faptul că România a încălcat obligaţiile asumate anterior şi astfel au justificat penalităţile de minimum două miliarde de dolari, care astăzi riscă să se ridice la o valoare cuprinsă între 4 şi 6 miliarde de dolari.

În acest fel, prin incompetenţa dovedită, aceşti politicieni de carton...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

...care în urmă cu câţiva ani se felicitau reciproc pe reţelele de socializare, nu doar că au văduvit zona Munţilor Apuseni de locurile de muncă din minerit, ci au furat şi viitorul copiilor, care acum vor fi obligaţi să plătească toate aceste prejudicii.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sărim peste PNL, că încă nu au ajuns.

USR. Domnul Brian Cristian? Nu.

Nu este nici de la USR.

Mergem mai departe, la AUR.

(Doamna deputat Denisa-Elena Neagu solicită să ia cuvântul.)

A, scuze! Scuze!

USR, doamna Denisa Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Domnule Ciolacu,

Vă reamintesc că sunteţi încă prim-ministrul României şi trebuie să reprezentaţi toţi românii. Aţi abandonat guvernarea şi îi reprezentaţi doar pe cei din Coaliţia Hoţiei, coaliţie din care faceţi parte.

Cum este posibil ca în timp ce toate preţurile şi taxele cresc, să vă pese doar de comasarea alegerilor, o altă hoţie, spre beneficiul PSD şi PNL?

În loc să scădeţi taxele românilor, să desfiinţaţi pensiile speciale şi miile de agenţii care toacă banii degeaba, să achitaţi datoriile pe care le-aţi făcut şi pe care le vor plăti până şi nepoţii noştri, voi calculaţi cum să mai câştigaţi un procent în plus la alegeri. Vreţi să vă împărţiţi România de parcă v-ar aparţine şi nimeni altcineva nu ar mai avea dreptul să spună nimic.

Comasarea localelor cu alegerile europarlamentare înseamnă haos. Haos în oraşul sau satul fiecăruia dintre noi. La europarlamentare poţi vota de oriunde, la locale poţi vota doar în localitatea în care ai domiciliul sau viză de flotant - asta în cazul în care ai apucat s-o faci, că legea spune că trebuie să fie cu minimum 6 luni înainte. Aceşti cetăţeni, dacă n-au apucat să-şi facă viza de flotant, nu vor putea să voteze primarul care să-i reprezinte.

Am ajuns atât de jos încât un covrigar şi un general plagiator stabilesc la mica înţelegere nu doar rezultatele de la locale, dar şi funcţia de preşedinte al României pentru următorii 10 ani.

V-a plăcut aşa de tare să faceţi rotative cu scaunul de prim-ministru încât v-aţi gândit să puteţi dansa şi cu cel din Cotroceni. Ce mai contează că pe preşedinte trebuie să-l aleagă românii? Voi vreţi fiecare câte jumătate de mandat, iar primul tur al prezidenţialelor să fie odată cu parlamentarele. Să luaţi funcţia de preşedinte pentru candidatul unic al USL şi majoritatea în Parlament, dintr-o lovitură.

Mă mir că nu opriţi alegerile, să economisiţi banii pentru speciali şi să puneţi din pix ce funcţii vreţi. Să fiţi liderii unui regim autoritar pe faţă, democraţia vă încurcă.

Indiferent de planurile Coaliţiei, dragi români, mergeţi la vot! Puterea e în votul fiecăruia dintre voi şi la voi este decizia!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Ne întoarcem la Grupul PNL. (Vociferări.)

Ne întoarcem la Grupul PNL.

Domnul Popa.

Domnul Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Climatul economic din România trebuie să rămână atractiv şi competitiv. 2024 va fi un an fără impozite noi sau majorate!".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Creşterea economică înregistrată în ultimii ani în România a fost rezultatul unor politici liberale corecte, care au dinamizat mediul de afaceri din ţara noastră prin: predictibilitate fiscală, protejarea veniturilor populaţiei, un volum istoric al investiţiilor publice şi creşteri substanţiale ale investiţiilor străine. Nu trebuie să uităm că, în timp ce România s-a bucurat de creştere economică, state dezvoltate din Uniunea Europeană au trecut prin scurte episoade de recesiune sau stagnare, fiind afectat standardul de viaţă al multor cetăţeni europeni. Aşadar, obiectivul nostru pe termen scurt şi mediu trebuie să rămână alimentarea creşterii economice prin măsuri fiscale eficiente, care să consolideze capitalul românesc.

Stimaţi colegi,

Mă bucur pentru faptul că parlamentarii PNL au reuşit să introducă în Legea bugetului pentru anul acesta o prevedere deosebit de importantă, prin care ne-am asumat ca în anul 2024 să nu se adopte majorări de impozite sau introducerea unor impozite noi. Orice antreprenor român sau străin poate să respire uşurat şi să-şi construiască un plan de afaceri corect, pornind numai de la acest angajament al Partidului Naţional Liberal. În acelaşi timp, este drept că Guvernul are nevoie de tot mai mulţi bani pentru a susţine majorări de salarii şi pensii, pentru a sprijini fermierii şi transportatorii, pentru a susţine proiectele de dezvoltare ale comunităţilor locale. Însă am convingerea că aceste resurse financiare pot fi asigurate în primul rând printr-o bună colectare a veniturilor, după principiul - mai puţin de la mai mulţi -, şi nu invers. De asemenea, creşterea volumului de producţie şi de afaceri din ţară generează venituri suplimentare la bugetul de stat şi tocmai de aceea trebuie să încurajăm creşterea economică cu toate mijloacele.

Mă bucur că partenerii noştri de guvernare au înţeles utilitatea măsurilor luate de guvernele liberale şi, chiar dacă s-a produs rotativa premierilor, politicile liberale benefice pentru economie şi populaţie sunt în continuare aplicate.

Mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Eroii rezistenţei anticomuniste - interzişi în Bucureşti!".

În urma unei adrese primite de la Instituţia Prefectului în 18 ianuarie 2024, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a eliberat un comunicat prin care interzice reprezentanţilor Fundaţiei "Ion Gavrilă Ogoranu" şi Asociaţiei "Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei" să participe la întâlniri cu elevii, în cadrul activităţilor desfăşurate în săptămâna "Şcoala Altfel", pentru că "expun copiii la ideologie de extremă dreaptă".

Fundaţia "Ion Gavrilă Ogoranu" este o organizaţie înfiinţată în 2008, al cărei scop este "cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea si demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol".

Fundaţia are un statut şi un act constitutiv, în care nu este menţionat niciun mesaj extremist.

Ce este extremist în a păstra memoria eroilor care au luptat contra ocupaţiei sovietice?

Ce "mesaje extremiste" a lansat Fundaţia "Ion Gavrilă Ogoranu" în spaţiul public?

Activismul civic al fundaţiei, din 2008 şi până astăzi, a fost centrat pe omagierea tinerilor români care erau vânaţi de un regim nefast. Regimul comunist al anilor '50 a instaurat în ţara noastră o perioadă sumbră de persecuţie a ţăranilor, cât şi a intelectualităţii în acel supranumit "obsedantul deceniu" sau chiar "deceniul negru" al României.

Ţara Făgăraşului, crâmpeiul de rai în care am avut şi eu bucuria să mă nasc şi să trăiesc, a fost un punct de rezistenţă contra comunismului stalinist, asemenea Dobrogei, Maramureşului, Munţilor Apuseni şi lista poate continua.

Tinerii eroi luptători nu erau extremişti sau periculoşi pentru societate. Ei au reprezentat elita morală şi intelectuală a societăţii româneşti. Nu aveau o ideologie, ci o credinţă profundă în Dumnezeu şi în viitorul neamului românesc.

Cei ideologizaţi erau comuniştii de atunci şi sunt cei de astăzi, comunişti în suflet, îmbrăcaţi în piei de oi aşa-zis democratice, care opresc accesul elevilor la o educaţie în spiritul valorilor româneşti şi a conştiinţei naţionale.

Instituţia Prefectului şi Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti nu pot stabili în mod subiectiv cine este extremist şi cine nu.

Autorităţile antinaţionale care conduc aceste instituţii tac mâlc şi în niciun caz nu opresc predarea unor materii cel puţin controversate.

La finalul anului trecut, în perioada "Şcolii Altfel", elevii de clasa a VI-a de la Şcoala Gimnazială nr. 79 din Bucureşti au fost expuşi la ore de educaţie sexuală explicită, fără acordul părinţilor.

Copiilor li s-a vorbit despre consumul de pornografie şi masturbare, dar şi altele. Deşi episodul a stârnit un scandal, nici Prefectura şi nicio autoritate şcolară nu s-au sesizat pentru a investiga faptele.

În prezent, tineretul din ţara noastră nu are voie să înveţe despre eroi, dar învaţă despre modalităţi de degenerare a sufletului.

Acestea sunt priorităţile noastre? Ce educaţie oferim tinerilor noştri?

Închei cu câteva citate din cartea "Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc" al eroului făgărăşan Ion Gavrilă Ogoranu:

"De recunoaşterea luptei noastre au nevoie tinerii de a se simţi mândri ca au avut astfel de înaintaşi. De recunoaşterea luptei noastre are nevoie Istoria României."

"Mamă-Ţară, iartă-ne că am cutezat să luptăm şi să murim pentru tine!"

Deputat Dumitru Flucuş, Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-un sistem internaţional caracterizat prin interconectare şi interdependenţă crescândă între state, consolidarea relaţiilor bilaterale reprezintă o opţiune strategică, care apropie statele şi contribuie la prevenirea sau soluţionarea crizelor regionale sau globale.

România a demonstrat că înţelege pe deplin importanţa consolidării relaţiilor bilaterale, în special în actualul context geopolitic, recurgând la intensificarea colaborării cu alte state, mai ales cu cele vecine. Astfel, ţara noastră contribuie la promovarea valorilor democratice, creând în acelaşi timp un cadru de convieţuire paşnică şi stabilă.

Acest aspect este cu atât mai evident cu cât, săptămâna trecută, s-au împlinit 32 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Ucraina, care au decis recent ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, cel mai mare grad de colaborare între două state. Statul român îşi menţine, astfel, poziţia de vecin de încredere, promotor al securităţii şi stabilităţii în regiune, devenind, în acelaşi timp, o puternică voce, precum şi un susţinător ferm al parcursului european sau euroatlantic al vecinilor săi - Ucraina şi Republica Moldova.

Toate aceste eforturi în vederea consolidării relaţiilor bilaterale transmit şi un semnal puternic cu privire la valorile promovate de ţara noastră şi contribuie la creşterea importanţei României în regiune.

Cu toate acestea, parteneriatele bilaterale, fie ele strategice, fie de altă natură, trebuie continuate şi aprofundate, astfel încât să-şi îndeplinească scopul principal, şi anume acela de a aduce pace, securitate şi prosperitate într-un teritoriu anume.

Înţelegând pe deplin nevoia de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, Uniunea Ucrainenilor din România rămâne o punte de legătură importantă între vecini şi promovează în continuare cooperarea prin activităţi care au drept scop tocmai întărirea relaţiilor dintre România, Ucraina şi Republica Moldova, state care împărtăşesc aceleaşi idealuri şi valori, coagulând eforturile comune ale autorităţilor publice centrale şi locale, experţilor şi oamenilor de afaceri, în vederea stabilirii de legături care să completeze eforturile diplomatice şi politice.

Unul dintre cele mai recente rezultate concrete ale acestei activităţi este cel de săptămâna trecută, când, prin implicarea şi sprijinul Uniunii, au fost depuse proiecte transfrontaliere în domeniul sanitar pentru UAT-urile din Bocicoiul Mare şi Poienile de Sub Munte, judeţul Maramureş, respectiv pentru autorităţi regionale din Ivano-Frankivsk, Ucraina.

Aceste acţiuni consolidează relaţiile bilaterale dintre statele noastre, implicând toţi factorii decizionali, şi sunt extrem de necesare în perioade precum cea pe care o traversăm.

Tocmai din acest motiv, este important să ne implicăm şi mai mult în astfel de demersuri care consolidează dezvoltarea atât a regiunilor din România, cât şi a celor din statele vecine, crescând în egală măsură prosperitatea, valorile europene şi securitatea în regiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă domnul Toda nu este, doamna Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Protestele fermierilor din străinătate au scos la iveală importanţa hranei care provine din pământul tău, importanţa nutrienţilor produselor care provin din vecinătatea ta şi mai ales pericolul dependenţei alimentare de ţări străine.

Fermierii din Franţa, Spania, Italia, Belgia, Olanda, Germania au spus "nu" produselor străine, au spus "nu" concurenţei neloiale şi au spus "nu" dependenţei alimentare de alte ţări străine prin sabotarea industriei agricole proprii.

Din păcate, la noi, în România, câştigătorul protestului este domnul Ciolacu. Guvernul acestuia nu a reuşit să spargă protestul de prima dată, prin înlocuirea liderilor protestatarilor cu oameni obedienţi, aşa că l-a spart puţin mai încolo, mai târziu, prin cumpărarea liderilor protestatarilor existenţi.

Între timp, fermele din România sunt vândute corporaţiilor străine pe cea mai mare platformă online din lume, o reţea profesională.

Transportul cerealelor din Ucraina continuă în România, aşa că românii vor mânca pâine din grâu ucrainean de calitate îndoielnică, iar domnul Ciolacu va face din nou o vizită la supermarket ca să ne arate cât de scăzut este preţul pâinii.

Guvernul Ciolacu va rămâne în istorie ca acel guvern pe vremea căruia s-au falimentat şi s-au vândut cele mai multe ferme de familie din România. 245.000 de ferme de familie din România sunt în prag de faliment şi sunt puse spre vânzare corporaţiilor străine. Asta înseamnă că sute de mii de hectare de pământ românesc vor fi sau sunt în pericol de a fi vândute corporaţiilor străine.

În timp ce în România protestul s-a spart, cu promisiunea că se va face o comisie care să lucreze la alte promisiuni, francezii au dovedit un curaj nemaipomenit, îndrăzneală şi un mod revoluţionar de a protesta şi iată că au reuşit. Au reuşit independenţa alimentară a ţării lor, garantată prin lege.

Aşadar, dacă nu te opreşti, reuşeşti.

Deocamdată, în România, frica de controale, şantajul autorităţilor şi intimidările forţelor de ordine sunt mai mari decât iubirea şi dedicaţia faţă de ţară şi faţă de apropiaţii noştri.

Dacă politicienii sunt incapabili şi trădători, poporul ce aşteaptă?

Mulţumesc mult.

Anamaria Gavrilă, POT - Partidul Oamenilor Tineri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Măsura promovată în Guvern de Partidul Social Democrat, pentru limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, s-a dovedit eficientă, pentru că a oprit creşterile speculative de preţuri, a eliminat una din sursele principale ale inflaţiei generale, a protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii şi, în schimb, nu i-a afectat pe producătorii români.

Mulţi dintre cei care au criticat iniţial măsura au susţinut acum necesitatea prelungirii. Chiar dacă au mai existat variaţii ale preţurilor la produsele de bază, în lipsa măsurii PSD, preţurile ar fi fost semnificativ mai mari, cu aproximativ 20%, iar românii ar fi trebuit să renunţe la unul din cinci produse pe care le pot cumpăra la preţurile actuale.

Realitatea ne arată că măsura de limitare a adaosului comercial pentru o familie cu doi copii are un beneficiu de cel puţin 150 de lei/lună. Acest sprijin poate fi însă mai mare, în funcţie de componenţa şi cantităţile de alimente cu adaos limitat incluse în consumul lunar al fiecărei familii. Este o nouă dovadă că măsura PSD aduce beneficii concrete fiecărui cetăţean şi pune capăt creşterilor speculative de preţuri la alimentele de bază.

Cu certitudine, într-o formă sau alta, această limitare a adaosurilor comerciale se va menţine şi după trecerea acestor două luni. Motivul pentru care nu s-a prelungit mai mult este că la începutul lunii aprilie vor intra pe piaţă produsele de sezon de primăvară, iar atunci va trebui adaptată şi lista de alimente cu adaos limitat.

În toată această perioadă, Partidul Social Democrat prin reprezentanţii săi din Guvern şi din Parlament va continua să aibă dezbateri cu retailerii şi cu toţi factorii interesaţi din domeniul agroalimentar, astfel încât să se ajungă în cele din urmă la o acţiune voluntară din partea industriei, să reducă preţurile pentru perioade mai mari de timp la produsele de bază care fac parte din coşul minim de consum pentru o familie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Neaga.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În fiecare an, la data de 4 februarie, comunitatea internaţională marchează Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, o maladie care şi-a pus adânc amprenta asupra societăţii contemporane, fiind a doua cauză de mortalitate la nivel global. La nivel mondial, anual sunt diagnosticaţi peste 20 de milioane de noi pacienţi, iar rata mortalităţii este de 50%. Dintre aceştia, aproximativ 3 milioane sunt diagnosticaţi în Europa.

Potrivit statisticilor din domeniul sanitar, se estimează că până în anul 2035, numărul îmbolnăvirilor de cancer în Uniunea Europeană va creşte cu 24%, devenind principala cauză de deces.

Într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a lansat Planul European de Luptă împotriva Cancerului, al cărui parcurs de implementare în perioada 2021-2025 a fost publicat. Planul European de Luptă împotriva Cancerului propune 4 direcţii majore de acţiune pentru reducerea poverii acestei maladii, punând un accent deosebit pe prevenţie, depistarea precoce, acces la diagnostic şi tratament şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor.

În prezent, 4 din 10 cazuri de cancer pot fi prevenite prin combaterea fumatului, reducerea consumului de alcool, reducerea poluării mediului, reducerea expunerii la substanţe carcinogenetice şi la radiaţii şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a educaţiei în domeniul sănătăţii, pentru a promova un stil de viaţă mai sănătos.

De asemenea, diagnosticarea bolii în stadii incipiente, prin screening, şi îmbunătăţirea depistării precoce pot salva vieţi, aşa cum şi îmbunătăţirea accesului la servicii de diagnostic şi tratament de calitate poate asigura o ameliorare a gradului de mortalitate înregistrat pe viitor.

În acelaşi context, îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavilor de cancer şi a supravieţuitorilor poate fi realizată prin garantarea unui acces egal la îngrijiri post-tratament adecvate, la protecţie socială şi la servicii financiare.

România, prin intermediul instituţiilor responsabile, se alătură efortului global de combatere a cancerului, militând pentru solidaritate cu toţi semenii diagnosticaţi cu cancer şi familiile acestora, pentru a elimina inegalităţile de acces la servicii de sănătate de egală calitate şi siguranţă.

Importanţa Planului Naţional de Combatere a Cancerului este strâns legată de dorinţa decidenţilor din domeniul sănătăţii de a garanta, facilita şi extinde accesul pacienţilor la prevenţie şi tratament pentru cât mai multe tipuri de cancer, într-un timp cât mai scurt. În altă ordine de idei, specialiştii urmăresc extinderea acoperirii serviciilor medicale, astfel încât toţi pacienţii să beneficieze în mod nediscriminatoriu de şanse egale la viaţă.

Cel mai important aspect este faptul că pacienţii bolnavi de cancer nu sunt lipsiţi de tratament în această perioadă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

...în care se lucrează la implementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului. Decontarea integrală a serviciilor medicale efectuate prin internarea de zi în centrele oncologice publice şi private a fost permanent asigurată.

De asemenea, începând cu anul 2022, Ministerul Sănătăţii a implementat mai multe măsuri în favoarea pacienţilor oncologici, precum: introducerea unor programe care asigură accesul rapid al pacienţilor la evaluări imagistice, eliminarea barierelor birocratice pentru accesul la investigaţii PET-CT, decontarea integrală a serviciilor medicale efectuate prin internare de zi, introducerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a unui număr important de molecule destinate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

...tratamentului cancerului, şi, nu în ultimul rând, finalizarea proiectelor pentru construirea a 7 noi centre de radioterapie.

Astfel, prevenţia reprezintă intervenţia de sănătate publică cea mai eficientă şi sustenabilă pe termen lung pentru controlul cancerului, fapt pe care l-am subliniat în nenumărate rânduri în cadrul intervenţiilor publice, un mod real şi concret de a salva vieţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Özmen.

Se pregăteşte domnul Brian Cristian.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are ca titlu "Impactul industriei materialelor de construcţii asupra eficienţei energetice şi a puterii de cumpărare a locuinţelor".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În contextul creşterii obiectivelor de eficienţă energetică în clădiri, sprijinirea industriei materialelor de construcţii devine tot mai importantă. În acelaşi timp, tranziţia de la standardul nZEB necesită materiale de construcţii inovatoare şi sustenabile.

Potrivit datelor naţionale ale Institutului de Statistică, numărul autorizaţiilor de construcţie privind clădirile rezidenţiale în România a înregistrat o scădere semnificativă în primele opt luni ale anului 2023, cu 23% faţă de perioada anterioară, iar tendinţa s-a dovedit a fi similară la nivel european.

Acest declin este asociat cu creşterea costului materialelor de construcţii.

Pentru a contracara acest trend şi pentru a sprijini tinerii în achiziţionarea locuinţelor, este crucial să susţinem producţia locală de materiale de construcţii, astfel încât produsele româneşti să rămână competitive pe piaţă.

Proiecţiile Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză indică o creştere semnificativă a sectorului construcţiilor în 2024, subliniind importanţa vitală a acestuia pentru dezvoltarea economică a ţării.

La nivelul Comisiei pentru industrii şi servicii am dezbătut recent Proiectul de Lege nr. 526/2023 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii, care are ca obiectiv instituirea unui program naţional în acest scop.

Este esenţial să adoptăm politici coerente şi orientate spre viitor, care să sprijine nu doar sectorul construcţiilor, ci şi aspiraţiile tinerilor în privinţa achiziţionării de locuinţe eficiente din punct de vedere energetic. Aceste politici ar trebui să încurajeze inovaţia în ceea ce priveşte materialele de construcţii, promovând soluţii prietenoase cu mediul şi orientate către o eficienţă ridicată.

Susţinerea sectorului materialelor de construcţii are un rol determinant în respectarea standardelor nZEB.

Prin implementarea acestor politici putem crea un cadru favorabil pentru o dezvoltare urbană durabilă şi pentru construirea unei societăţi în armonie cu mediul înconjurător, sporind puterea de cumpărare şi renovare a locuinţelor în România.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Brian Cristian.

Se pregăteşte domnul Grădinaru.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Blocuri între case sau pe locul unor clădiri de patrimoniu, blocuri lipite unele de altele, fără lumină naturală şi spaţii verzi, cu străzi înguste, fără trotuare, fără spaţii publice de joacă sau dedicate sportului sau, mai rău, baze sportive demolate în interesul dezvoltatorilor imobiliari. Aşa arată haosul urbanistic din România, iar cazuri concrete avem destule, chiar şi în Baia Mare.

De multe ori, cetăţenii nemulţumiţi de abuzurile administraţiei publice locale îşi iau soarta în mâini şi atacă în instanţă HCL-uri date de politicieni corupţi împotriva propriilor cetăţeni, dar care favorizează grupurile de interese. Avem cazuri destule în care instanţa a anulat autorizaţii de construcţie date ilegal, câteva recente chiar şi în Baia Mare. Dar asta nu poate fi întotdeauna o soluţie. Ceea ce păzeşte un oraş de dezvoltarea haotică este PUG-ul - adică Planul Urbanistic General - neactualizat; intenţionat neactualizat, în majoritatea oraşelor, inclusiv în Baia Mare.

Ce este Planul Urbanistic General - PUG-ul? Este un document strategic de planificare a oraşului, de la zone protejate, de regenerare, verzi, industriale sau rezidenţiale, drumuri, dar şi indicatori urbanistici pentru construcţii, precum regim de înălţime, procent de ocupare a terenului sau coeficienţi de utilizare.

În concluzie, PUG-ul are o dimensiune strategică, ne arată cum vrem să fie oraşul. De exemplu, un oraş cu mai multe spaţii publice şi verzi sau un oraş cu densitate imobiliară mare. Dar are şi o dimensiune practică, pentru că orice persoană fizică sau juridică ce îşi propune să construiască o casă, un complex rezidenţial sau o fabrică trebuie să respecte aceste reguli de urbanism. Practic, este un instrument indispensabil pentru orice administraţie locală, pentru că furnizează un set de reguli şi direcţii de dezvoltare, care, din păcate, lipsesc.

În Baia Mare, PUG-ul nu a mai fost actualizat din 1999. Oraşul s-a dezvoltat prin PUZ-uri, acele Planuri Urbanistice Zonale, elaborate de persoane fizice sau juridice private.

Cu alte cuvinte, Baia Mare a fost ca un sat fără câini, iar oraşul a fost dat pe mâna rechinilor imobiliari, să facă ce vor ei cu oraşul.

Am spus-o de multe ori în spaţiul public, dar vreau să spun acest lucru şi de la tribuna Parlamentului - Planul Urbanistic General trebuie să fie o prioritate pentru Baia Mare, iar cetăţenii şi profesioniştii în domeniu trebuie să aibă un cuvânt important de spus în dezvoltarea comunităţii lor.

Vă mulţumesc.

Brain Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz.

Se pregăteşte domnul Grădinaru, totuşi.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Dezastrul din diaspora de la alegerile europarlamentare din 2019 este pe cale să se repete. PSD şi PNL mint când spun că vor să-i ajute pe românii din diaspora. De fapt, blochează de luni întregi proiectul depus de mine şi colegul meu, Radu Mihail, care facilitează votul pentru românii din afara graniţelor ţării.

Să fie foarte clar, este un moment critic pentru diaspora. Cu legea actuală, pe care PSD şi PNL nu vor să o schimbe, revenim la pix şi hârtie în secţiile de votare, revenim la cozile uriaşe la vot în diaspora.

Sigur, PNL-iştii dezbat, au voturi interne, în cadrul partidului, ca diaspora, vezi Doamne, să voteze pe durata a două zile. Atât! Atât pot PNL-iştii, nu poţi să le ceri mai mult.

Realitatea este că pentru a avea o organizare corectă a alegerilor din diaspora este nevoie de mult mai mult, nu de declaraţii pe modelul Rareş Bogdan şi cele 30 de zile pentru a desfiinţa pensiile speciale.

Pe cale de consecinţă, pe lângă proiectul respins la Senat şi ţinut la sertar la Cameră, de PSD şi PNL, am depus a doua propunere legislativă pentru a facilita votul românilor din diaspora.

Pe scurt, proiectul spune aşa - două zile de vot pentru diaspora, sâmbătă şi duminică; vot prin corespondenţă; posibilitatea de a deschide cât mai multe secţii de votare în străinătate; sistem SIMPV, adică sistemul de monitorizare care împiedică votul multiplu, cu tablete pentru toţi delegaţii în secţiile de votare; în momentul în care la ora 21.00 eşti la coadă, să poţi vota, să se prelungească programul în aşa fel încât să poţi vota; şi, nu în ultimul rând, generarea electronică a listei electorale suplimentare.

Toate aceste propuneri nu le-am inventat peste noapte. Au fost folosite cu succes, atât la alegerile prezidenţiale din 2019, cât şi la alegerile parlamentare din 2020.

Mai mult decât atât, i-am invitat pe PNL-işti şi pe PSD-işti să coiniţieze acest proiect. Ce să vedeţi, nu am primit niciun răspuns.

Deci, declaraţiile de presă, ale domnului Ciolacu şi Ciucă - acea îngrijorare este doar ipocrizie pură.

Este inacceptabil modul în care este tratată de fiecare dată diaspora de către PSD şi PNL! Este inacceptabil dispreţul pe care îl poartă aceste două partide faţă de diaspora!

Este evident că în absenţa adoptării acestor modificări, dezastrul de la alegerile europarlamentare din 2019 se va repeta.

Mai spun un singur lucru - le este frică de votul diasporei, pentru că, atât în 2014, cât şi în 2019, emoţia diasporei a schimbat soarta alegerilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grădinaru.

Se pregăteşte domnul Zisopol.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează - "DNA - vacanţă «all inclusive» la Botoşani".

În urmă cu câteva săptămâni, cei de la DNA au făcut o excursie-surpriză, unde credeţi?, la Botoşani.

Probabil, simţind că ceva nu e în regulă, s-au deplasat la Spitalul "Mavromati" din Botoşani, pentru nişte analize. Analize sub formă de percheziţii-maraton!

Au fost sesizaţi că 11 angajaţi ai spitalului nu se simt bine, tratându-se cu şpăgi din abundenţă!

Cert este că, în urma tratamentului administrat de cei de la DNA, cei 11 angajaţi ai spitalului şi foşti directori au fost reţinuţi pentru a fi internaţi, iar alţi 4 se află sub control judiciar. Printre ei se află şi medici, funcţionari, asistenţi medicali, dar şi foşti manageri. Sunt acuzaţi de luare de mită, trucare de concursuri, trafic de influenţă. Cu excepţia unuia singur, restul inculpaţilor au fost internaţi/arestaţi joi, 14 decembrie 2023, de Tribunalul Suceava. Aceştia luau mită pentru a face angajări, transferuri sau promovări în sistemul sanitar botoşănean. Interceptările ataşate la dosar scot la iveală detalii halucinante, dar şi tarifele mitei practicate de cei acuzaţi. Reţeta era următoarea: 15.000 de euro - un post de asistentă, de câte ori e nevoie; posturile de spălătoreasă - 5.000 de euro, de câte ori se poate; şi postul de îngrijitor sau brancardier - între 5.000 şi 7.000 de euro, în funcţie de necesităţi. Trebuia, fireşte, să ai "trimitere" de la un specialist, de la o "pilă", pentru a primi reţeta.

Săptămâna trecută, DNA a primit din nou un denunţ, de data aceasta pentru un sejur de câteva zile la Primăria din Botoşani!

Prima oprire din circuitul turistic a celor de la DNA a fost la biroul primarului, iar cea de-a doua a fost la locuinţa sa, procurorii DNA făcând în drum şi un popas la Direcţia de Taxe şi Impozite Locale din subordinea Primăriei Botoşani, de unde ar fi ridicat documente/bilete privitoare la angajarea a două persoane.

Primarul a fost invitat la DNA Suceava, pentru a da explicaţii referitoare la ceva angajări trucate la Direcţia de Taxe şi Impozite din Botoşani. Se pare că o persoană a primit în avans "codul de acces" în instituţie.

Drept răsplată, s-a emis pe numele primarului un bilet pentru 60 de zile, sub forma unui control judiciar, pentru siguranţă! Tot pentru siguranţă, primarul are interzis să părăsească ţara şi trebuie să comunice mai puţin! În caz contrar, i se va oferi un bilet "all inclusive" la domiciliul personal sau sub formă de promoţie, aşa-zisul arest la domiciliu!

În concluzie, se pare că DNA a îndrăgit foarte mult meleagurile eminesciene, altfel nu se explică repetatele vizite ale acestora!

În final, botoşănenii ţin să le mulţumească celor de la DNA, pentru vizitele repetate. Şi poate, pe viitor, drept recunoştinţă, se vor oferi şi nişte brăţări de AUR pentru cei implicaţi!

Dreptate pentru România!

Dreptate pentru Botoşani!

Grădinaru Radu-Vicenţiu, deputat AUR de Botoşani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Zisopol.

Se pregăteşte... domnul Toda, dacă este. (Vociferări.) Nu este? Era.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Din anul 2017, data de 9 februarie a fost declarată "Ziua Mondială a Limbii Elene".

Aceasta coincide cu ziua comemorării poetului naţional grec Dionysos Solomos, autorul "Imnului către Libertate", Imnul naţional al Republicii Elene şi deopotrivă al Republicii Cipru.

Universalitatea limbii elene, rolul şi contribuţia de peste 4.000 de ani pe care le-a avut şi le are la dezvoltarea culturii mondiale sunt câteva dintre motivele pentru care, din antichitate şi până în zilele noastre, voluntar sau involuntar, fiecare dintre noi, în orice limbă am vorbi sau am scrie, în fiecare zi omagiem limba elenă, folosindu-i cuvintele.

Limba greacă, vector pentru modelarea şi transmiterea teoriilor ştiinţifice, consideraţiilor filosofice şi textelor literare, a hrănit cultura mondială cu valori atemporale, cum ar fi - democraţia, umanismul, justiţia şi a clădit baza conceptuală a multor altor limbi.

În acest sens, doamna academician Jacqueline de Romiguy scria - "Toată lumea trebuie să înveţe greaca, pentru că prin greacă se poate înţelege propria limbă".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Începând cu greaca veche, limba poemelor lui Homer şi a marilor lucrări de literatură şi filosofie ale vârstei de aur ateniene, continuând cu greaca comună, limba francă a Mediteranei şi mijlocul prin care s-au răspândit învăţăturile creştinismului în întregul Imperiu Roman, cu greaca bizantină, limba bisericilor creştine răsăritene şi a scriitorilor împăraţi, şi terminând cu greaca modernă a poeţilor Georgios Seferis şi Odysseas Elytis, laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură, putem spune că a învăţa limba greacă înseamnă a descoperi că - aşa cum scria celebra scriitoare Marguerite Yourcenar - "Aproape tot ceea ce oamenii au spus mai bine a fost spus în limba greacă".

Perpetuând limba elenă, din care ne extragem seva existenţială, de-a lungul mileniilor, grecii şi filoelenii şi-au demonstrat rolul major în dezvoltarea durabilă a lumii.

În acest sens, la începutul anului 2018 am iniţiat Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Elene, care a fost legiferată în România prin Legea nr. 204 din 20 iulie 2018 şi a fost pentru prima oară sărbătorită la Bucureşti în anul 2019.

Legea este un corolar al muncii de peste 30 de ani a membrilor Uniunii Elene şi a reprezentanţilor instituţiilor partenere din România şi Grecia, care au contribuit deopotrivă la dezvoltarea, în această ţară, dar şi pe plan mondial, a învăţământului în limba neogreacă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Din anul 2019, pentru conştientizarea importanţei limbii elene în păstrarea identităţii etnice, dar şi a rolului său în cadrul culturii române şi a celei universale, în localităţile din România în care trăiesc membri ai comunităţii elene sau filoeleni sunt organizate anual manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

În acest context, le sunt recunoscător tuturor celor care sub o formă sau alta au contribuit sau contribuie la dezvoltarea patrimoniului mondial prin intermediul limbii şi culturii elene.

La mulţi ani limbii elene!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toda.

V-am spus că este domnul Toda. De ce-aţi încercat să mă induceţi în eroare?

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Preşedintele s-a gândit să dea o mână de ajutor Coaliţiei de guvernare şi a declarat că e greu să gestionezi patru rânduri de alegeri. De parcă domnii Ciolacu şi Ciucă s-au trezit dis-de-dimineaţă cu obligaţia aceasta, nu o cunoşteau de patru ani.

De fapt, se pare că este mai uşor pentru această Coaliţie să modifice Codul administrativ şi să facă diverse matrapazlâcuri legislative decât să respecte jocul democratic.

Stimaţi colegi din PSD şi PNL, este evident pentru oricine - comasarea alegerilor, mai ales cele europarlamentare cu cele locale, ajută partidele mari, adică pe dumneavoastră, şi îngroapă partidele mici, sufocă opoziţia. De ce să nu vă daţi o mână de ajutor, după ce aţi nemulţumit românii majorând impozitele, iar liderii voştri au ajuns pe mâna procurorilor?

Soluţia comasării alegerilor este una neconstituţională. Este o palmă dată democraţiei. O aducere în derizoriu a votului cetăţenilor. Mai contează că încălcaţi dreptul de a fi ales? Ce se întâmplă cu cei care doresc să candideze la ambele scrutine pe care le comasaţi?

Pe de altă parte, cetăţenii trebuie să aleagă în cunoştinţă de cauză, informaţi. "Azi mă duc să aleg primarul, consilierii locali, consilierii judeţeni. Ba cred că şi europarlamentarii...". Facem un ghiveci de buletine de vot. Transformăm alegerile în teste de cultură politică. Cu alte cuvinte, ne batem joc de alegători. Ne batem joc de însăşi democraţia.

Chiar dacă interesul pentru alegeri este relativ scăzut, fără ele nu am mai putea vorbi despre libertate sau democraţie. Şi nici nu ne permitem să le ducem în derizoriu, comasându-le. Această strategie nu ar face decât să scadă şi mai mult dorinţa cetăţenilor de a se prezenta la vot. Am avea o clasă politică nereprezentativă, un clivaj imens între cetăţeni şi cei care îi reprezintă. Este tocmai ceea ce aşteaptă detractorii democraţiei şi ai libertăţilor civile.

Haideţi să nu ne batem joc de cetăţeni şi nici de o democraţie atât de greu câştigată!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Daniel Ghiţă.

Se pregăteşte domnul Cozmanciuc.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică cu titlul: "Minimalizarea cazului Dumitrescu nu face bine nimănui".

Evenimentul judiciar cel mai important al săptămânii trecute a fost năvala DNA - cu jandarmi, nu cu poliţişti mascaţi, ca de obicei -peste unul din cei mai importanţi lideri ai PNL, Iulian Dumitrescu, prim-vicepreşedinte al acestui partid şi preşedintele Consiliului judeţean Prahova, care s-a soldat cu inculparea şi punerea sa sub control judiciar pentru infracţiunile de luare de mită şi fals în declaraţii.

Din informaţiile preliminare reiese că fruntaşul liberal ar fi pretins o mită de 47,5 milioane de lei, aproape 10 milioane de euro, din care ar fi încasat până acum 3,2 milioane de euro. Este cea mai mare mită pretinsă din istoria judiciară a României, în faţa căreia păleşte mita de un milion şi un sfert de lei pentru care a fost arestat preşedintele Consiliului judeţean şi al PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

Cu acest prilej, a "transpirat" şi opulenţa în care trăia acest lider liberal, care locuia într-un apartament de lux din Bucureşti, în suprafaţă de 800 de metri pătraţi, pentru care plătea o chirie lunară de 10.000 de euro. Deţinea, împreună cu soţia, două limuzine în valoare de 500.00 de euro - un Lamborghini şi un Bentley - şi s-a lăfăit în ultimii ani în vacanţe exotice, costând peste 600.000 de euro.

Iulian Dumitrescu se afla în prima linie de conducere a PNL, alături de preşedintele Nicolae Ciucă, prim-vicepreşedinţii Rareş Bogdan, Gheorghe Flutur, Dan Motreanu şi secretarul general Lucian Bode.

A frapat şi chiar şocat modul în care leadershipul liberal a încercat să minimalizeze anchetarea şi inculparea intempestivă a colegului Dumitrescu de către DNA.

Preşedintele PNL şi al Senatului, Nicolae Ciucă, s-a limitat să spună că Dumitrescu a demisionat din toate funcţiile de partid, omiţând să clarifice de ce nu şi-a dat demisia şi din funcţia administrativă de preşedinte al Consiliului judeţean Prahova.

Cu stilul lui cunoscut, marele luptător anticorupţie Rareş Bogdan a întors-o, ca la Ploieşti, că Iulian Dumitrescu, cu care este, de altfel, bun amic, este doar unul din miile de membri ai PNL şi unul din cei 17 preşedinţi de consiliu judeţean pe care-i are acest partid.

Cel mai tare a "scăldat-o" ministrul justiţiei Alina-Ştefania Gorghiu, care a afirmat, cu preţiozitatea şi sentenţiozitatea-i cunoscute, că Dumitrescu este doar "parte într-un dosar".

În cazul fruntaşului social-democrat Dumitru Buzatu, combatanţii anticorupţie Alina Gorghiu şi Rareş Bogdan au exprimat poziţii mult mai tranşante, mai categorice, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

...lăsând să transpară şi o anumită satisfacţie că DNA şi-a făcut datoria.

Astfel, deşi îşi făcuse un obicei din a-i eticheta pe alţii "nepregătiţi" şi chiar "analfabeţi", doamna ministru Gorghiu şi-a arătat iar goliciunea pregătirii juridice, după ce a ajuns pe scaunul ocupat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

...cândva de mari jurişti ai neamului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rasaliu şi după aceea domnul Cozmanciuc.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la spitale.

Spitalele nu se construiesc prin campanii de denigrare, ci prin muncă de echipă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am asistat în ultima perioadă la o adevărată ofensivă electorală pe tema finanţării spitalelor, prin PNRR.

Au fost declaraţii, campanii pe reţelele de socializare.

Ministrul Sănătăţii, domnul Rafila, a fost pus la stâlpul infamiei.

Dar, îi întreb pe colegii care au derulat această campanie: "Înainte de a lansa acuzaţiile aţi verificat situaţia în teren? Aţi avut o discuţie sinceră cu primarii, preşedinţii de consilii judeţene, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii?".

Acesta ar fi trebuit să fie primul pas, pentru că numai prin analize realiste şi oneste putem rezolva o problemă reală a societăţii în care trăim.

În caz contrar, nu facem decât să iscăm şi să escaladăm conflicte, să încingem spirite şi să distrugem proiecte, iar cei care au de suferit nu sunt altcineva decât cetăţenii acestei ţări.

Am experienţa medierii unor dispute politice iscate de proiecte majore de investiţii, şi aici mă refer la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav şi la Spitalul Clinic Regional de Urgenţă Braşov.

În perioada în care eram prefect al judeţului Braşov, ambele erau în blocaj şi era nevoie de adoptarea unor legi pentru continuarea acestora.

De exemplu, în cazul transmiterii terenului necesar construirii spitalului aveam iniţiativă legislativă pentru ambele proiecte şi am reuşit să îi aduc la aceeaşi masă pe toţi parlamentarii de Braşov, dar şi pe reprezentanţii celorlalte instituţii cu atribuţii în implementarea acestor proiecte. Nu a fost uşor, dar a meritat efortul.

Senatorii şi deputaţii din Braşov au făcut front comun, au avut o voce unitară în Parlament, iar legile au fost aprobate. Aeroportul este acum finalizat, iar în anul 2020, noua conducere a Primăriei Braşov avea la dispoziţie un proiect la cheie al noului spital, pe care trebuia doar să îl continue.

Acum, în ceasul al 12-lea, în cazul construirii noilor spitale, vă cer acelaşi lucru: haideţi să vedem care este situaţia reală a proiectelor din fiecare judeţ şi să vedem cum le putem duce la îndeplinire.

Şi, în încheiere, aş vrea să le amintesc colegilor mei din Braşov că PSD a susţinut şi susţine în continuare proiectele ce vizează investiţiile în infrastructura sanitară. În anul 2018, ministrul de atunci al sănătăţii a aprobat structura Spitalului Clinic Regional de Urgenţă. Actualul ministru al sănătăţii a susţinut proiectul Spitalului de Pneumoftiziologie şi boli infecţioase şi o va face în continuare, dar nu poate face temele în locul autorităţilor locale.

Vă mulţumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Braşov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cozmanciuc.

Şi se pregăteşte domnul Lazăr?

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

O scurtă declaraţie politică fac astăzi, intitulată "Nevoia de stabilitate şi dezvoltare durabilă".

Cu toţii am vorbit astăzi, şi nu doar astăzi, şi în spaţiul public se vorbeşte despre diferite teme care acum par a fi de actualitate. Unii vorbim despre comasarea alegerilor, care poate fi sau nu o necesitate, alţii vorbim despre ceea ce înseamnă momentul de faţă, starea economiei, alţii vorbesc despre starea, situaţia şi siguranţa naţională sau despre ceea ce înseamnă provocări în partea de Est, la graniţa României.

Cred că dacă suntem aici, aleşi ai poporului, cu toţii trebuie să avem o gândire şi, în momentul în care vorbim despre astfel de teme care au un impact major, să avem o abordare cu adevărat durabilă şi care să ne dea şi stabilitate.

Declaraţiile din ultimele zile pe care le-am văzut cu toţii în spaţiul public, făcute de către şeful statului major al armatei, au fost poate privite puţin deplasat de unii, dar cred că trebuie să fie analizate şi privite corect. Nu a vorbit despre vreun pericol, dar a vorbit despre o idee, aceea de a avea un concept şi o educaţie de securitate care să răspundă provocărilor pe care le avem şi acum, şi în viitor, astfel încât conceptul de rezilienţă şi provocările pe care România le are să fie cu adevărat bine imprimate în gândirea poporului. De aceea este nevoie, consider şi eu, de o pregătire voluntară, nu obligatorie, astfel încât fiecare civil, fiecare om din această ţară să conştientizeze pericolul.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr şi după aceea se pregăteşte domnul Apostol.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Îmi încep seria declaraţiilor politice din actuala sesiune parlamentară referindu-mă din nou la calitatea deplorabilă a actului managerial al domnului ministru Grindeanu.

Astfel, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) pentru transport 2021-2027, sunt eligibile pentru finanţare proiecte ce vizează adaptarea reţelei TEN-T la dublă utilizare.

Luând în considerare războiul din Ucraina, statele membre ale Uniunii Europene au agreat devansarea alocărilor din pachetul pentru mobilitate militară, în sprijinul accelerării şi maximizării suportului pentru proiecte de infrastructură de transport militară şi civilă cu dublă utilizare, situaţie care a determinat sprijinirea implementării unui număr de 95 de proiecte de mobilitate militară, în valoare de 1,74 miliarde euro, de către Comisia Europeană.

În acest context, Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, declara că: "Rezultatele celui de-al treilea şi ultim apel de mobilitate militară din cadrul CEF Transport arată că există o nevoie clară ca statele membre să îmbunătăţească utilizarea duală a sistemului nostru de transport. Am primit 112 propuneri, ceea ce înseamnă o supra-subscriere de 4,5 ori mai mare, şi am selectat proiecte din 18 state membre. Toate proiectele finanţate vor contribui la o infrastructură europeană mai bună şi vor completa legăturile lipsă, atât pentru uz militar, cât şi pentru uz civil".

Totuşi, ce a omis să comunice, probabil din curtoazie, doamna comisar Adina Vălean, o vom sublinia noi, cei de la USR, cu subiect şi predicat.

În cadrul celor trei apeluri efectuate în 2021, 2022 şi 2023, deşi au fost depuse mai multe proiecte, surprinzător, României i-a fost aprobat de către Comisia Europeană doar un singur proiect, în valoare de 6 milioane de euro, ce vizează studiul de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre spre Bulgaria.

Din nefericire pentru români, atât s-a putut la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Apostol.

Se pregăteşte domnul Aelenei.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"PNL se comasează în PSD"

PNL este pe tobogan. Ştie şi simte asta. De aceea fac totul ca să rămână la putere. Este singura lor manieră prin care pot să momească primarii. Ei tot speră că-i salvează scaunul lui Ciucă, atât la preşedinţia partidului, cât şi la candidatura pentru prezidenţiale.

Dar vor avea o mare surpriză. Oamenii sunt foarte dezamăgiţi că ei au susţinut trei rânduri de creşteri de taxe, că ei duc un asalt cot la cot, alături de PSD, împotriva justiţiei, că ei susţin la fel de tare specialii, precum PSD-ul, şi că ei au ajuns un PSD pe galben.

Românii nu sunt oi. Dar PNL de multe ori consideră că românii sunt mai slabi în judecată decât oile.

De aceea, anul acesta românii vor avea de ales între o Românie modernă sau o Românie a celor care-i consideră oi.

Coaliţia PSD-PNL funcţionează brici atunci când vine vorba de furat din banii publici.

Baronul PNL de Prahova este acuzat că a luat şpagă 3 milioane de euro.

Baronul PNL de Prahova a "spart" 600.000 de euro într-un singur an pe excursii.

Baronul PNL de Prahova circulă cu două maşini de lux, de jumătate de milion de euro, care nu apar în declaraţia de avere.

Baronul PNL de Prahova s-a autosuspendat, dar rămâne foarte înşurubat şi în partid, şi în judeţ.

Anul acesta, românii vor avea de ales între o Românie modernă sau o Românie a baronilor locali.

Primarul PSD de Botoşani, Andrei Cosmin, este cercetat într-un dosar privind fraudarea unor concursuri de angajare.

La Botoşani, furturile din bani publici şi angajările din pixul primarului sau al preşedintelui de Consiliu judeţean au dus la moarte. Să nu uităm că o tânără gravidă a murit în spitalul din Botoşani, cerând ajutor, spital condus la vremea aceea de un lăcătuş mecanic numit politic din pix.

Liderul statului, Iohannis, cel care a fost la protestele faţă de corupţie, ne-a spus că baronul PNL Dumitrescu nu are de ce să îşi dea demisia din funcţie. Este şocantă reacţia preşedintelui României şi este ciudată susţinerea lui pentru corupţii din PSD şi PNL.

Anul acesta românii vor avea de ales între o Românie modernă sau o Românie a şpăgarilor.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat USR de Bucureşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Elenei, vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Titlul declaraţiei mele politice este "Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe data de 9 iunie, este varianta cea mai avantajoasă pentru PSD şi PNL, pentru că ar maximiza şansele celor două partide să ia mai multe mandate în Parlamentul European.

Liderii PSD şi PNL vor decide dacă vor merge în interiorul propriilor partide şi le vor cere primarilor să se pregătească de alegeri pentru luna iunie, cu trei luni mai devreme decât scrutinul pentru alegerile locale, care s-ar desfăşura la sfârşitul lunii septembrie.

Încă o dată, avem dovada că partidele aflate la guvernare de 34 de ani, ce au dus România aproape de marginea prăpastiei, nu vor să lase puterea nici măcar printr-un exerciţiu democratic corect, care se efectuează odată la 4 ani sau odată la 5 ani, în cazul alegerilor europarlamentare sau prezidenţiale.

Sfidând Constituţia României, sfidând toate instituţiile statului şi principiile democratice, sfidând consecinţele asupra bunului mers al localităţilor din România, această majoritate globalistă, nocivă, din Parlamentul României, nu se gândeşte decât la propriile interese, agăţându-se cu disperare de putere.

Neexistând o separare reală a puterilor în stat - să nu uităm de faptul că la Curtea Constituţională şi Autoritatea Electorală Permanentă sunt de fapt oamenii PSD şi PNL - aceste partide pot aduce la stadiul de legalitate orice proiecte nocive pentru democraţia din ţara noastră.

Generalul Ciucă şi premierul Ciolacu au devenit creativi în ultimul timp, propunând chiar şi o rotativă a viitorilor preşedinţi ai României - 5 ani domnul Ciucă şi 5 ani domnul Ciolacu.

Noaptea minţii sau râsuʼ-plânsuʼ?

Românul însă are o vorbă: "De ce ţi-e frică nu scapi" şi am convingerea că românii cinstiţi se vor prezenta masiv la vot şi-i vor sancţiona!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi ultimul vorbitor pentru ziua de astăzi, doamna Predescu.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Adoptarea principiului suveranităţii alimentare ca parte a siguranţei alimentare a României" este titlul declaraţiei mele politice de astăzi.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra unui domeniu care a perturbat România, din multe puncte de vedere.

În timp ce Ungaria, Polonia şi alte ţări afectate au anunţat că vor interzice toate importurile din Ucraina, singurul stat care a transmis la Bruxelles că nu are nicio problemă cu produsele din această ţară a fost România, prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis, care, apropo, nu mai reprezintă de mult interesele ţării noastre.

Este frustrant să vedem ce se întâmplă cu un domeniu vital pentru economia, dar şi pentru suveranitatea noastră.

Guvernul condus de domnul Marcel Ciolacu a minţit atunci când a spus că cerealele din Ucraina doar tranzitează România, pentru că altfel nu am fi avut aceste cifre care ne clasează pe locul I în Europa. Anul trecut, România a fost pe primul loc la importurile de produse agricole din Ucraina, produse cu o valoare de peste 2,8 miliarde de dolari.

Iar România va rămâne în continuare o piaţă de desfacere pentru Ucraina, deoarece acordul de liber schimb tocmai s-a prelungit până în anul 2025, conform dispoziţiilor Comisiei Europene.

V-am auzit pe mulţi dintre dumneavoastră că vreţi ca România să fie o ţară ca afară, sau cel puţin aşa aţi declarat. Atunci haideţi să luam exemplul ţărilor din afară, care, iată, vin cu măsuri concrete în sprijinul fermierilor!

Protestele hotărâte ale fermierilor francezi au dat primele roade. Franţa va introduce în lege principiul suveranităţii alimentare, care îi va da dreptul acestei ţări să cultive, să recolteze şi să se hrănească potrivit valorilor şi tradiţiilor sale. Mai exact, o rupere totală de globalizarea UE şi o separare de politicile sale.

O măsură la fel de importantă anunţată de Executivul francez, la presiunea fermierilor, este demararea unor controale la hipermarketurile din ţară, pentru a identifica şi sancţiona, după caz, toate abaterile de la legile privind plata corectă a agricultorilor, etichetarea înşelătoare a produselor ambalate şi alte tipuri de fraudă. Rămâne de văzut dacă fermierii francezi vor mai accepta produse în magazine din afara acestei ţări, dat fiind acţiunile lor din ultimul timp, prin care au scos de pe rafturile hipermarketurilor tot ce era din import.

Importurile din Ucraina au sufocat agricultorii români. De ce vocea fermierilor francezi se face auzită şi a fermierilor români nu, de către propriul lor Guvern?

Solicit Coaliţiei de guvernare, pe această cale, să introducă, după modelul francez, principiul suveranităţii alimentare, ca măsură absolut necesară pentru menţinerea siguranţei alimentare a României.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc.

Deputat Ana-Loredana Predescu, de Braşov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem la ora 10.00.

Domnul Adrian Alda:

"Acordul semnat cu protestatarii denotă încrederea în profesionalismul şi buna-credinţă ale guvernării PSD"

În timp ce protestele agricultorilor comunitari continuă în majoritatea statelor europene, Cabinetul Ciolacu a găsit cea mai bună formulă pentru revendicările fermierilor şi pentru cele ale transportatorilor români.

Semnarea acordului cu reprezentanţii fermierilor şi ai transportatorilor, la finalul săptămânii trecute, a pus capăt protestelor desfăşurate în capitală, în ultimele zile. Salut în mod expres această reuşită a Guvernului nostru, pentru că ea devoalează atât preocuparea şi interesul PSD pentru nevoile acestor categorii profesionale, cât şi deschiderea Executivului pentru dialog constructiv şi susţinut, dar şi capacitatea sa de aplicare a celor mai indicate rezolvări pentru doleanţele fermierilor.

De cealaltă parte, răspunsul favorabil şi prompt al protestatarilor la disponibilitatea manifestată de PSD indică tranşant încrederea investitorilor în agricultură, mai mari sau mai mici, în profesionalismul şi buna-credinţă ale guvernării PSD. Oamenii ştiu foarte bine că PSD le-a fost mereu aproape şi i-a ajutat prin hotărâri benefice, numeroase subvenţii şi programe de sprijin ori de câte ori au avut nevoie, în ultimii peste 30 de ani. De fiecare dată când noi am deţinut portofoliul Ministerului Agriculturii, fermierii şi-au exprimat liber temerile şi necazurile, pentru că erau convinşi de preocuparea noastră reală să găsim cele mai bune rezolvări pentru doleanţele lor. Şi le-am găsit şi atunci, le-am găsit şi acum! Deja pe unele dintre ele le-am pus în practică, atât la nivel intern, cât şi extern, după cum bine ştiţi cu toţii, dragi români şi dragi fermieri.

Ba mai mult, vom continua acest proces pe plan naţional, cât şi prin alte demersuri la Bruxelles, privind şi ajustarea Green Deal. În sprijinul afirmaţiilor mele, vă reamintesc de poziţia României exprimată în iulie 2023 şi care rămâne neschimbată, cea privind solicitarea adresată Consiliul AgriFish pentru prelungirea derogării de la GAEC 8, respectiv procentajul de 4% pârloagă, şi de la GAEC 7, legat de rotaţia culturilor.

Iar acum, în plus, ministrul agriculturii, Ionuţ Barbu, a făcut ca vocea fermierilor români să fie auzită, din nou, şi de Comisia Europeană. Prin explicaţiile aduse de colegul nostru, Executivul european a înţeles că este obligatorie rediscutarea condiţiilor din Politica Agricolă Comună, care generează majoritatea dificultăţilor cu care se confruntă producătorii agricoli. Iar faptul că miniştrii agriculturii din 15 state membre ale Uniunii Europene s-au alăturat acestui demers, iniţiat de ministrul nostru, şi susţin suspendarea acestor condiţii ale UE, atestă şi el viabilitatea propunerilor PSD şi bucură, concomitent, orice social democrat român.

Însă, dincolo de acest sentiment legitim de mândrie, noi, cei de la PSD, vom continua să adaptăm gândirea integrală a politicilor publice în domeniu pentru viitor, ţinând cont de nevoile fermierilor.

Ignorarea specificului naţional al fiecărui stat membru este principala cauză a reacţiilor de nemulţumire a fermierilor, chiar şi a celor din statele cu economii puternice. Iar de aici rezultă concluzia certă că Green Deal trebuie ajustat şi în funcţie de noile realităţi. Seceta, inundaţiile, inflaţia şi războiul din Ucraina sunt câteva dintre condiţiile nefavorabile, majore care pun presiune pe întregul sector agricol de la nivelul UE şi bineînţeles şi asupra perspectivei încheierii unor acorduri comerciale cu alte entităţi sau alte state. Prin flexibilizarea Green Deal, va fi eliminată şi prezumţia negativă că fermierii nu sunt cu toţii de bună-credinţă şi că, după ce încasează banii europeni, nu mai fac toate acele lucrări pentru care s-au obligat în faţa Uniunii. Şi această perspectivă vine şi confirmă că protestele fermierilor din Europa sunt într-o anumită proporţie legitime şi reprezintă şi un răspuns la vulnerabilităţile strategiei europene în domeniul agricol. Cu alte cuvinte, obligă direct la acele ajustări sau flexibilizări pe care tocmai vi le-am menţionat.

Şi mai concret, interesul nostru, al PSD, este să continuăm să găsim soluţii ca să-i sprijinim pe termen lung atât pe fermieri, cât şi pe transportatori, să apărăm interesele celor angrenaţi în aceste sectoare vitale ale economiei noastre şi să le îmbunătăţim viaţa celor care produc în România şi transportă mărfurile româneşti în ţară şi peste hotare.

Guvernul PSD rămâne loial principiilor de susţinere a agricultorilor şi a producătorilor români, pe care îi va proteja şi mai bine de deciziile comunitare ce le limitează alegerile şi activităţile curente printr-o serie nouă de astfel de măsuri salutare!

Domnul Alexandru Popa:

"Fermierii români au nevoie de soluţii viabile pentru problemele cu care se confruntă!"

Securitatea alimentară a României poate fi asigurată doar prin măsuri de sprijin concrete pentru fermieri!

Tocmai de aceea, PNL a abordat această temă inclusiv la nivel european, prin europarlamentarii liberali, adresând, alături de colegii din PPE, o scrisoare preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care i-au solicitat implementarea de măsuri rapide şi eficiente pentru protejarea fermierilor şi a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România.

În contextul geopolitic actual, al schimbărilor climatice severe, precum şi al crizei financiare, producătorii agricoli se confruntă cu o serie de dificultăţi care le pot afecta producţia şi profitabilitatea, fapt ce va avea un impact negativ asupra economiei europene în ansamblu. În ultima perioadă, am văzut cu toţii protestele iniţiate de asociaţiile de agricultori la nivel european, pentru a-şi face auzită vocea. Din păcate, în lipsă de soluţii, aceste mişcări par să ia amploare, pentru că inclusiv sindicatul fermierilor polonezi Solidaritatea plănuieşte o grevă generală, începând de vineri, 9 februarie.

De aceea, este important ca sprijinul Guvernului şi al Comisiei Europene să fie continuat şi întărit cu măsuri eficace şi realiste de protejare a fermierilor români.

Din păcate, lipsa de implicare şi viziune ne-a adus în situaţia în care avem un deficit al balanţei comerciale pe produsele alimentare de aproximativ 3,5 miliarde de euro. Este evident că avem nevoie de soluţii urgente pentru a revigora agricultura românească, iar un prim pas îl reprezintă deblocarea plăţilor pentru subvenţiile APIA, atât de necesare la startul campaniei agricole de primăvară.

Soluţii există, aşa cum sunt măsurile liberale de sprijin pentru sectorul agricol, însă, din păcate, ministrul agriculturii pare incapabil să le ducă la îndeplinire şi să poarte un dialog constructiv cu fermierii români pentru a identifica posibilităţile de implementare. De exemplu, o lege foarte bună, iniţiată de PNL şi adoptată în sesiunea legislativă trecută, care prevedea susţinerea producătorilor de legume, fructe şi cartofi cu un procent de 20% din cheltuielile de ambalare, etichetare şi sortare, nu a fost bugetată de minister în acest an.

Cred, aşadar, că, dacă există viziune şi voinţă, se poate interveni aplicat în sprijinul fermelor româneşti, prin asigurarea capitalului necesar programelor de investiţii, esenţiale pentru dezvoltarea agriculturii româneşti şi salvarea locurilor de muncă din acest domeniu vital pentru economia românească.

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului"

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, aniversată în fiecare an la 4 februarie, ne oferă oportunitatea de a conştientiza şi a demara acţiuni pentru prevenirea şi tratarea bolnavilor de cancer. Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial, reprezentând aproape un deces din 6, la nivel global.

Ziua Mondială împotriva Cancerului a fost iniţiată la 4 februarie 2000 la Summitul Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu, de la Paris. Carta de la Paris urmăreşte să promoveze cercetarea, prevenirea cancerului, îmbunătăţirea serviciilor pentru pacienţi, sensibilizarea şi mobilizarea comunităţii globale, pentru a progresa în lupta împotriva cancerului şi pentru adoptarea Zilei Mondiale împotriva Cancerului.

Tema pentru Ziua Mondială a Cancerului 2022-2024 este "Close the Care Gap" - "Închideţi decalajul în îngrijire". Ultimul an al campaniei, 2024, are sloganul "Together, we challenge those in power" - "Împreună, îi provocăm pe cei de la putere" şi se referă la atragerea atenţiei la un nivel superior. "Ne vom ridica vocile pentru a-i implica pe liderii noştri. Acum, că avem cunoştinţe şi o comunitate unită alături de noi, suntem gata să zdruncinăm bazele nedreptăţii - să devenim avocaţi pe tot parcursul vieţii, complet pregătiţi pentru a impulsiona o schimbare de durată. Împreună, ne vom asigura că liderii noştri ştiu că cerem angajamentul de a acorda prioritate cancerului, de a crea strategii inovatoare menite să confrunte inechitatea şi de a ne investi resursele pentru a realiza o lume justă şi fără cancer. Vom face apel la lideri să elimine inechităţile în materie de sănătate, prin abordarea cauzelor lor fundamentale, asigurându-ne că toată lumea are acces la servicii de sănătate de calitate când, unde şi cum are nevoie de ele", reprezintă îndemnul campaniei.

Statisticile din România arată o creştere cu 22% a numărului de cazuri noi de cancer în ţară, în primele trei trimestre din 2023 comparativ cu 2022. Marcarea Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului are rolul de a pune pe agenda publică problematica oncologiei româneşti, cu toate componentele sale: screening populaţional pentru o diagnosticare precoce, investigaţii genetice şi moleculare pentru acces la terapii ţintite, creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer, soluţii pentru eliminarea discontinuităţii tratamentelor, monitorizare şi programe de reabilitare.

Cu toate eforturile depuse secolul trecut, pentru a îmbunătăţi echitatea de gen, decalajul dintre sănătatea bărbaţilor şi cea a femeilor rămâne mare, indiferent dacă este vorba despre date din cercetare, îngrijire sau investiţii.

Abordarea decalajului ar putea genera un impact echivalent de 137 milioane de femei care ar avea acces la un program cu normă întreagă până în 2040, aspect care are potenţialul de a scoate femeile din sărăcie şi să permită unui număr mai mare de femei să se întreţină pe ele şi familiile lor.

Abordarea factorilor care determină acest decalaj, şi anume, un nivel mai scăzut de eficacitate a tratamentelor pentru femei, prestarea de mai puţine îngrijiri şi lipsa de date, ar necesita investiţii substanţiale, dar reflectă şi noi oportunităţi de piaţă.

În timp ce îmbunătăţirea sănătăţii femeilor are efecte pozitive asupra economiei, aceasta reprezintă, în primul rând, o problemă de echitate în materie de sănătate şi incluziune. Abordarea decalajelor de sănătate a femeilor ar putea îmbunătăţi calitatea vieţii femeilor, precum şi crearea unor valuri pozitive în societate, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii vieţii generaţiilor viitoare, sănătatea generaţiilor viitoare şi stimularea îmbătrânirii în condiţii bune de sănătate.

În regiunea est-mediteraneeană a OMS, majoritatea cazurilor de cancer sunt diagnosticate într-un stadiu avansat, când tratamentele sunt mai puţin eficiente. Estimările modelate arată că, până în 2030, regiunea va avea cea mai mare creştere a poverii cancerului dintre toate cele şase regiuni ale OMS. Cancerul provoacă aproape 459.000 de decese în fiecare an în această regiune, ce cuprinde 21 de state şi teritoriul palestinian ocupat. Potrivit datelor publicate de OMS, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului 2023, aproximativ 1,6 milioane de cazuri de cancer s-au înregistrat în regiune, în ultimii cinci ani. Aproape 734.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer în fiecare an, iar în 2040 se estimează că numărul persoanelor diagnosticate va fi cu aproximativ 50% mai mare.

Astfel, Ziua Mondială a Cancerului urmăreşte să promoveze conştientizarea cancerului ca problemă de sănătate publică şi să consolideze acţiunile pentru îmbunătăţirea accesului la îngrijire de calitate, screening, depistare precoce, tratament şi îngrijiri paliative.

Ianuarie a fost luna de conştientizare a cancerului de col uterin, o şansă ideală pentru OMS şi partenerii de a creşte gradul de conştientizare cu privire la cancerul de col uterin şi vaccinarea împotriva papilomavirusului uman (HPV), principala cauză a cancerului de col uterin. În 2024, luna de conştientizare a cancerului de col uterin şi-a propus să evidenţieze importanţa creşterii accesului la vaccinurile HPV, screening-ul regulat şi tratamentul de ultimă generaţie pentru cancerul de col uterin în stadiile incipiente. Obiectivul comun este de a reduce dramatic apariţia cancerului de col uterin până în 2030 şi de a elimina boala ca problemă de sănătate publică până în 2120.

Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) se angajează ferm în lupta împotriva cancerului, prima cauză de mortalitate profesională din UE. Ca parte a acestui efort, EU-OSHA a realizat un studiu între septembrie 2022 şi februarie 2023 cu privire la expunerea lucrătorilor pentru identificarea factorilor de risc de cancer la locul de muncă, cu scopul de a îmbunătăţi protecţia împotriva substanţelor periculoase şi pentru a contribui la actualizarea legislaţiei UE.

Primele rezultate ale sondajului au identificat radiaţiile ultraviolete solare (UV), emisiile de gaze de eşapament ale motoarelor diesel, benzenul, silicea cristalină respirabilă şi formaldehida ca fiind cele mai frecvente expuneri profesionale probabile dintre cei 24 de factori de risc de cancer analizaţi.

În acest context, trebuie subliniat faptul că este necesar să fim conştienţi de gravitatea acestui fenomen şi să utilizăm toate mijloacele existente pentru prevenirea, pentru sprijinirea celor bolnavi.

UDMR acordă o atenţie deosebită elaborării cadrului legislativ necesar, precum şi punerii în practică a oportunităţilor oferite de lege pentru cei bolnavi. Politicile noastre de sănătate, de familie şi sociale au menirea de a se focusa pe cei care au nevoie de sprijin, solidaritate, ajutor. Principiul de bază care călăuzeşte ideile politice este "să nu lăsăm pe nimeni în urmă".

Astfel, şi în Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, precum şi în fiecare zi din an, trebuie să acordăm atenţie persoanelor care suferă şi trebuie să educăm întreaga noastră societate pentru o viaţă rezonabilă privind propria sănătate.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"USL 2.0 vrea să calce în picioare democraţia şi interesul cetăţeanului român, prin comasarea alegerilor europarlamentare cu alegerile locale"

De câteva săptămâni încoace, Coaliţia de guvernare USL 2.0 se gândeşte la tot felul de artificii constituţionale pentru a comasa rândurile de alegeri de anul acesta, totul pentru a încerca să-şi maximizeze şansele. De ceva timp tot vedem pe toate ecranele scenariul comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale. Logica este una simplă şi parşivă - având la dispoziţie un întreg aparat administrativ şi de partid, liderii de la centru au speranţa că primarii, consilierii şi preşedinţii de consilii judeţene vor trage căruţa partidului şi vor mobiliza electoratul din aria de influenţă a fiecăruia. Simplu şi direct spus, comasarea alegerilor despre care se discută este o ticăloşie. Se încalcă în mod flagrant democraţia şi interesele alegătorilor. Bun, veţi întreba, cu ce afectează regimul democratic românesc şi interesele alegătorilor această comasare de alegeri? Până la urmă, alegerile reprezintă baza democraţiei.

Răspunsul este simplu - fiecare scrutin, fiecare campanie electorală se concentrează în jurul unor anumite teme de interes, se dezbat şi analizează anumite valenţe instituţionale, administrative şi simbolice a demnităţilor ce fac obiectul exerciţiului electoral. Or, în momentul în care amesteci dezbaterea unor teme de interes local, punctual, cum sunt cele din preajma alegerilor locale, cu cele de interes naţional privind, spre exemplu, poziţionarea României pe temele de interes european, mai ales în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, în acel moment alegătorul este bulversat, iar voinţa sa este denaturată. Din cauzele acestea, comasarea unor alegeri, precum locale cu europarlamentare, nu are nicio noimă, nicio logică democratică, ci serveşte strict intereselor mărunte şi trecătoare ale partidelor de guvernământ, care vor prin astfel de tertipuri şi scheme legale să denatureze adevărata voinţă a poporului român.

Noi, cei de la Forţa Dreptei, împreună cu partenerii noştri din USR şi PMP, nu vom trece cu vederea toate aceste încercări meschine de a confisca opinia populară şi interesul naţional al ţării, şi vom depune toate eforturile pentru a împiedica materializarea unui astfel de scenariu.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Un miliard de lei pentru Programul «Noua Casă», în 2024"

O veste excelentă pentru tinerii români - Ministerul Finanţelor a elaborat actul normativ necesar alocării, pentru anul 2024, a unui plafon de garanţii de un miliard de lei, pentru continuarea în condiţii optime a Programului "Noua Casă". Acest proiect a contribuit nemijlocit la stabilizarea şi la maturizarea pieţei imobiliare, precum şi a pieţei creditelor ipotecare. Mai mult, în anul 2024 se vor putea înscrie în Program şi finanţatori care nu au participat în Program în anul precedent, având un termen de 7 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prevederilor Hotărârii de Guvern, să transmită către FNGCIMM cererile de înscriere în etapa 2024 a Programului, precum şi solicitările de alocare de plafoane de garantare.

Din momentul lansării Programului "Prima Casă", în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanţii şi promisiuni de garantare în valoare totală de 31,57 miliarde lei, ce au susţinut credite în valoare de 63,8 miliarde lei. Programul "Noua Casă" a fost aprobat în anul 2020 sub o formă îmbunătăţită, pentru a permite achiziţionarea unor locuinţe mai spaţioase, respectiv mai scumpe, dar a păstrat spiritul Programului de succes "Prima Casă", fiind în continuare cel mai accesat produs în domeniul imobiliar.

Pentru toţi tinerii români este bine de ştiut că, pentru achiziţia unei singure locuinţe, valoarea maximă a creditului care poate fi accesat este de 66.500 euro - pentru locuinţe al căror preţ este de maximum 70.000 euro, avansul solicitat fiind de 5% şi 119.000 euro - pentru locuinţe al căror preţ este de maximum 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat este de 15%. Ministerul finanţelor condus de PNL va fi întotdeauna suport pentru tinerii români şi tinerele familii care doresc să îşi construiască un cămin.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Necesitatea înfiinţării de centre de primire pentru minorii dependenţi de droguri - urgenţă naţională"

În ultimii ani, consumul de droguri în rândul minorilor a devenit o problemă alarmantă la nivel naţional. Situaţia este deosebit de gravă, cu incidente crescătoare, raportate în multe judeţe, inclusiv în judeţul Neamţ. Această tendinţă periculoasă nu doar că distruge viitorul tinerilor, dar destabilizează şi siguranţa comunităţilor noastre.

Adesea lipsiţi de suportul necesar pentru a face faţă dependenţei, minorii se regăsesc prizonieri ai unui ciclu vicios, din care organizarea de întâlniri şi închirierea de locaţii pentru consumul de droguri devin realităţi cotidiene. Suportul unor adulţi în această activitate ilicită amplifică seriozitatea problemei, în mod clar. Substanţele narcotice creează probleme de sănătate pe termen lung şi scad şansele unei integrări sociale reuşite. În absenţa unui sistem de suport, aceşti minori se pot orienta spre activităţi ilegale, inclusiv tâlhării şi acte de violenţă, pentru a-şi susţine dependenţa.

Alarmant este faptul că, în prezent, mulţi dintre aceşti tineri se confruntă cu o lipsă acută de opţiuni de tratament. Rata de deschidere a centrelor de primire şi tratament pentru această categorie vulnerabilă este nesatisfăcătoare. În prezent, nu există suficiente centre specializate sau secţii de spital adecvate pentru a trata dependenţa de droguri în rândul minorilor. Acest lucru lasă multe dintre de familii să se confrunte singure cu această criză, luptând adesea fără resursele sau cunoştinţele necesare pentru a ajuta copilul afectat.

Este esenţial ca autorităţile guvernamentale, instituţiile de sănătate publică şi organizaţiile nonguvernamentale să colaboreze pentru a oferi soluţii concrete, inclusiv finanţări şi infrastructură pentru centre specializate de primire. Aceste centre ar trebui să ofere o gamă largă de servicii adaptate nevoilor unice ale minorilor, de la terapia de dezintoxicare şi tratament medical, la consiliere psihologică şi suport social. De asemenea, acestea ar trebui să contribuie la reintegrarea acestor tineri în societate, oferindu-le educaţie şi formare profesională.

Este timpul să ne asumăm o poziţie fermă împotriva acestei epidemii din umbră şi să recunoaştem că fiecare tânăr pierdut în lupta cu dependenţa de droguri este o tragedie naţională. Trebuie să oferim mai mult decât compasiunea noastră, trebuie să oferim soluţii tangibile!

Adicţia nu mai este un fenomen marginal, ci a pătruns în toate straturile sociale, iar adolescenţii şi copiii sunt cei mai expuşi. Fără centre de primire specializate, care să opereze în fiecare judeţ al ţării, nu le putem oferi minorilor dependenţi de droguri o şansă reală la un viitor mai bun. Fără aceste resurse, chiar şi minorii motivaţi să se lupte cu dependenţa se pot simţi neputincioşi şi abandonaţi de sistem.

Investiţia în tratamentul dependenţei nu este doar o chestiune de sănătate publică, ci şi una de securitate publică. Lăsând această problemă nerezolvată, consecinţele negative asupra societăţii în ansamblu vor fi semnificative - creşterea criminalităţii sau deteriorarea coeziunii sociale.

Prin urmare, este esenţial să acţionăm rapid şi decisiv, pentru a implementa centre de ajutor adaptate necesităţilor unui public tânăr şi în continuă schimbare.

Nu trebuie să uităm că în spatele fiecărui caz de dependenţă de droguri se află o poveste personală, o familie îngrijorată şi un potenţial care merită să fie salvat. Aceşti minori nu sunt doar statistici, ei sunt copii, fraţi, surori şi prieteni. Ei merită o a doua şansă şi trebuie să lucrăm împreună, pentru a le asigura oportunităţi de recuperare şi reabilitare.

Prin înfiinţarea acestor centre de primire în fiecare judeţ, oferim minorilor dependenţi de droguri suportul necesar pentru a depăşi obstacolele cu care se confruntă şi pentru a-şi reclădi vieţile. Acest demers necesită angajament din partea tuturor sectoarelor societăţii, inclusiv educaţie, justiţie, sănătate şi servicii sociale.

Introducerea programelor de conştientizare şi educaţie privind pericolele consumului de droguri în şcoli este de asemenea crucială. Educaţia reprezintă prima linie de apărare împotriva abuzului de substanţe narcotice şi poate juca un rol vital în prevenţia dependenţei înainte ca aceasta să devină o problemă. De asemenea, este necesară implicarea comunităţii pentru a crea un mediu care promovează alegeri sănătoase şi asigură accesul la activităţi constructive care pot descuraja comportamentele de risc.

Pentru acei minori care deja se confruntă cu dependenţa, existenţa centrelor de primire ar putea face diferenţa dintre o viaţă marginalizată şi una cu perspectiva redobândirii independenţei şi demnităţii personale. Astfel, nu doar că salvăm vieţi, dar construim şi o societate mai puternică şi mai sănătoasă.

În cele din urmă, trebuie să conştientizăm că aceasta nu este numai o problemă a sistemului de sănătate, este o responsabilitate colectivă. Prin furnizarea de resurse şi sprijin adecvat pentru minorii dependenţi de droguri, am putea preveni multe dintre consecinţele devastatoare ale consumului de droguri. Fiecare centru de primire înfiinţat înseamnă o oportunitate de redare a speranţei şi o cale de ieşire din capcana dependenţei.

Problema consumului de droguri în rândul minorilor este o urgentă naţională care necesită o acţiune promptă şi coordonată. Fiecare judeţ ar trebui să dispună de cel puţin un centru de primire pentru minorii dependenţi de droguri, unde aceştia pot avea acces la tratament specializat şi suport pentru reintegrarea în societate.

Societatea noastră are responsabilitatea să protejeze şi să sprijine aceşti minori. Să le redăm dreptul la un viitor şi să le asigurăm un mediu în care să se dezvolte sănătos şi în siguranţă!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Românii nu trebuie să fie puşi la plata unor prejudicii enorme, determinate de nişte guvernanţi de dreapta, iresponsabili şi populişti!"

Săptămâna trecută, în presa naţională, a apărut o ştire cu privire la posibilitatea ca România să piardă procesul intentat la Tribunalul Băncii Mondiale, de către Firma Gabriel Resources, în legătură cu dreptul de exploatare minieră de la Roşia Montană. Înainte de orice discuţie despre acest subiect, aş vrea să subliniez că decizia Tribunalului de Arbitraj din cadrul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii al Băncii Mondiale se va pronunţa abia pe data de 10 februarie 2024. Deci, până atunci, nu putem afirma că România a pierdut acest proces.

Însă, indiferent de rezultatul acestui proces, putem spune că, în baza unor decizii iraţionale, populiste şi iresponsabile, România a fost pusă într-o situaţie de risc extrem care pune economia naţională într-o situaţie vulnerabilă.

Am ajuns în această situaţie din cauza a două acte semnate de doi premieri ai României. Amândoi au condus guverne de dreapta şi amândoi au semnat documente care au zădărnicit orice posibilitate de înţelegere amiabilă cu cel care deţinea dreptul legal de exploatare şi care, pe bună dreptate, s-a îndreptat împotriva statului român pentru că nu şi-a respectat angajamentul.

Este vorba, în primul rând, despre fostul premier, Dacian Cioloş, care, în ultima zi de mandat, când Guvernul pe care îl conducea avea atribuţii limitate, a depus la UNESCO cererea de includere a "Peisajului Cultural Minier Roşia Montană" în Patrimoniul Universal UNESCO, în pofida faptului că Guvernul României îşi asumase un angajament faţă de un terţ cu privire la acel perimetru.

Al doilea premier care se face vinovat de această situaţie este Ludovic Orban, care a solicitat UNESCO să reia procedura, după ce Guvernul anterior ceruse întreruperea ei, tocmai din cauza faptului că pe acel teren exista un litigiu.

Eu nu susţin aici dacă era bine sau nu să se exploateze regiunea de la Roşia Montană. Nu sunt de specialitate. Unii spun că avem resurse importante acolo, alţii spun că exploatarea lor ar avea un impact catastrofal asupra mediului.

Eu vorbesc aici despre angajamentele statului român, exprimate prin decizii ale Guvernului României, indiferent de cei care conduc vremelnic această instituţie.

La fel cum Guvernul Ciolacu este pus acum în situaţia ingrată de a duce la bun sfârşit anumite angajamente ale guvernelor anterioare transpuse în PNRR, tot aşa Guvernul Cioloş avea obligaţia să ţină cont de angajamentele luate anterior de alte guverne, chiar dacă principial nu era de acord cu ele. Culmea este că aceste angajamente au fost asumate tot de către nişte guverne de dreapta, cum a fost Guvernul Radu Vasile.

Refuzul oricărei discuţii şi zădărnicirea definitivă a oricărei şanse de exercitare a unui drept acordat de statul român ne-au adus în situaţia de faţă. Iar Cioloş şi Orban au ştiut cu certitudine că încalcă un angajament al României, atunci când au semnat documentele. Au ştiut cu certitudine care va fi deznodământul provocat de semnătura lor.

Eu, personal, cred că a fost un act comis cu premeditare, care se încadrează perfect în definiţia infracţiunii de subminare a economiei naţionale. Cred că ar trebui să existe o formă de răspundere împotriva celor care comit astfel de acte iresponsabile. La fel ca în cazul vaccinurilor COVID-19, românii riscă să fie puşi la plata unor prejudicii enorme, determinate de nişte guvernanţi iresponsabili şi populişti. Eu, în calitate de contribuabil, care plătesc taxe şi impozite, nu vreau ca din banii mei să se plătească prostiile lui Cioloş şi Orban. Nu vreau ca din banii mei să se plătească prostiile lui Cîţu, Barna, Mihăilă sau Voiculescu, în cazul achiziţiilor supradimensionate de vaccinuri COVID. Iar dacă totuşi se ajunge în această situaţie, pentru că nişte iresponsabili îşi bat joc de banii României, atunci ei trebuie să răspundă, în primul rând, politic şi moral, dar, din punctul meu de vedere, şi în faţa justiţiei.

Domnul Vasile Cîtea:

"De ce nu investigăm un fals?"

Atrag atenţia asupra unei situaţii ce necesită o analiză atentă şi responsabilă din partea noastră. "Expoziţia Victor Brauner - Între oniric şi ocult", de la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) a stârnit îngrijorări serioase.

Asociaţia Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR) a semnalat că cinci lucrări expuse sunt falsuri, iar această problemă a fost adusă la cunoştinţa curatorului expoziţiei şi a directorului Muzeului Naţional de Artă al României.

În această privinţă, răsare o întrebare firească în mintea fiecăruia dintre noi - cum acţionează Ministerul Culturii pentru a gestiona această situaţie delicată şi pentru a proteja imaginea artistului şi credibilitatea Muzeului Naţional de Artă al României?

Cu peste 6.000 de semnături consemnate într-o petiţie de protest lansată în spaţiul public, este evident că există o îngrijorare în rândul publicului cu privire la integritatea patrimoniului cultural.

Mai mult, având în vedere respingerea solicitării Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România privind expertizarea lucrărilor contestate, întrebările se multiplică - de ce a fost luată această decizie şi cum afectează aceasta imaginea instituţiei noastre culturale la nivel internaţional; în contextul discuţiilor despre un nou Cod al Patrimoniului Cultural şi acuzaţiilor de agresiune la adresa fenomenului artistic românesc, ne întrebăm cum se pliază Ministerul Culturii pe aceste preocupări şi la responsabilităţile sale faţă de patrimoniul nostru artistic?; de ce nu a fost cercetat corespunzător acest caz?

Astfel, consider că este total justificat efortul Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR) de a aduce în atenţia Ministerului acest incident.

Cred că putem face mai mult atunci când vine vorba despre patrimoniul cultural al ţării!

Doamna Cristina Burciu:

"Garanţii sustenabile pentru continuarea Programului «Noua Casă»"

Conducerea PNL a Ministerul Finanţelor a decis alocarea unui plafon de garanţii de un miliard de lei, aferent continuării în cele mai bune condiţii a Programului "Noua Casă", în acest an. Derularea acestui proiect guvernamental de susţinere a familiilor, pentru a dobândi o locuinţă, în circumstanţele optime garantate de stat, a contribuit esenţial, în ultima perioadă, la stabilizarea şi maturizarea pieţei imobiliare, dar şi a pieţei creditelor ipotecare.

Programul "Noua Casă 2024" prevede acordarea unor sume de bani, în lei, beneficiarilor eligibili pentru achiziţia unei singure locuinţe. Valoarea maximă a creditului care se poate accesa este de 66.500 euro, pentru locuinţele al căror preţ este de maximum 70.000 euro, cu un avans de doar 5%, precum şi de 119.000 euro, pentru locuinţele cu preţul de maximum 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat fiind de 15%. Avantajul acestor credite este dobânda variabilă, calculată în funcţie de Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de 2%.

Potrivit Proiectului de Hotărâre de Guvern, în acest an vor putea accesa programul şi finanţatori care nu au participat anul precedent.

Viabilitatea acestui program este incontestabilă, având în vedere faptul că, de la lansarea din anul 2009 şi până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 31,57 miliarde lei, prin intermediul cărora s-au susţinut credite în valoare de 63,8 miliarde lei.

Programul "Noua Casă" a fost îmbunătăţit în anul 2020 de către Guvernul PNL, noua formă a acestuia oferind posibilitatea doritorilor de a cumpăra locuinţe mai mari, mai spaţioase, dar şi mai costisitoare, însă, în acelaşi timp, a perpetuat spiritul Programului de succes "Prima Casă", drept dovadă fiind realitatea conform căreia este, în continuare, cel mai accesat produs din domeniul imobiliar.

Nu în ultimul rând, datele statistice oficiale au relevat că Programul "Noua Casă" a conferit multiplicarea accesului la proprietate a familiilor cu venituri medii, simplificând stabilitatea locativă şi sporind astfel calitatea vieţii oamenilor.

Sunt încrezătoare că susţinerea din partea statului va ajuta considerabil românii care doresc să achiziţioneze o locuinţă, stabilirea sumei de un miliard de lei ca plafon de garantare fiind în măsură să asigure continuitatea şi consolidarea angajamentului PNL referitor la creşterea nivelului de bunăstare a cetăţenilor.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Susţin ridicarea pragului de neimpozitare a pensiilor!"

PSD a susţinut şi a venit întotdeauna cu măsuri în sprijinul pensionarilor români, iar astăzi avem în vedere un nou posibil ajutor real pentru aceştia, prin ridicarea pragului de neimpozitare a pensiilor.

Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu analizează ridicarea pragului de neimpozitare a pensiilor la 3.000 de lei, o măsură menită să sprijine pensionarii cu venituri mai mici, oferindu-le un beneficiu fiscal şi facilitându-le gestionarea costurilor de trai.

După cum bine ştim, în momentul de faţă, nu este impozitată nicio pensie până în 2.000 de lei, iar în zilele care urmează Ministerul Finanţelor va analiza impactul bugetar al neimpozitării pensiilor până la 3.000 de lei. Desigur, statul ar putea să înregistreze o pierdere de venituri fiscale, iar din acest punct de vedere îmi doresc să se găsească o soluţie şi un echilibru între sprijinirea pensionarilor şi necesitatea colectării de fonduri pentru serviciile publice.

Aşteptând comunicarea din partea Ministerului Finanţelor, îmi doresc ca aceasta să fie una pozitivă şi astfel să se poată pună în practică această măsură, întrucât, aşa cum am mai spus, mereu voi susţine orice proiect legislativ care poate contribui la ridicarea nivelului de trai pentru pensionari.

Între timp, termenul pentru recalcularea pensiilor rămâne cel stabilit, şi anume luna septembrie.

Românii trebuie să ştie că PSD apără mereu interesele pensionarilor şi a reparat greşelile altora. Partidul Social Democrat a criticat angajamentele asumate de Cristian Ghinea şi USR prin PNRR, prin care pragul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile ar fi condamnat pensionarii români la îngheţarea veniturilor pe următorii 50 de ani. Era un angajament nedrept, pentru care PSD a găsit o rezolvare corectă. Ministrul muncii de la acea vreme, Marius Budăi, a deschis negocierile cu Comisia, iar ulterior prim-ministrul Marcel Ciolacu a obţinut, prin acord cu Comisia Europeană, eliminarea pragului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile.

Pensionarii români trebuie respectaţi şi sprijiniţi!

Domnul Darius Pop:

"În ultimii ani, coaliţia de guvernare PSD-PNL a distrus vieţile românilor"

Ceea ce susţin încă din titlul prezentei declaraţii politice, şi anume, că această monstruoasă coaliţie PSD-PNL a distrus destinele a milioane de români, doar pentru a putea să îşi conserve puterea şi accesul la fondurile publice, de unde să fure în voie, în deplină complicitate cu o justiţie tributară, şi ea, mai mult lumii politice, decât independenţei, este perfect adevărat!

Pe scurt, o să vă explic şi de ce.

În primul rând, chiar dacă au promis că vor elimina privilegiile specialilor, poate vă reamintiţi de domnul europarlamentar Rareş Bogdan şi declaraţia sa rituoasă, cum că în 30 de zile va elimina pensiile speciale, spre exemplu, PSD-PNL au făcut exact contrariul - au menţinut privilegiile specialilor. Şi nu doar atât - în loc să facă reformele din PNRR, care ar fi fost benefice pentru cetăţeni, să construiască spitale noi, autostrăzi, şcoli şi grădiniţe, PSD şi PNL au menţinut pensiile speciale, au gonflat aparatul de stat, ţara noastră ajungând la un maximum istoric de angajaţi la stat, de aproximativ 1,29 milioane, au plasat sinecurişti în funcţii cheie şi i-au răsplătit chiar şi cu zeci de mii de euro pe lună, desigur, din bani publici, adică din taxele şi impozitele noastre, că doar nu din buzunarele fostului preşedinte de consiliu judeţean de la PNL, Iulian Dumitrescu, cel care dintr-un simplu salariu îşi permitea să plătească o chirie de 6.000 de euro lunar, iar acum vi-l dau exemplu pe domnul Zgonea de la ANCOM sau ASF-ul cu cele 16 salarii pe an, au umplut conturile firmelor prietene şi aici nu-l pot trece cu vederea chiar pe preşedintele anonim al României şi afacerea BMW-uri pentru Poliţie!

Acum, vă întreb, stimaţi colegi, câţi români au murit pentru că nu au avut acces la servicii medicale decente, câţi români au murit de cancer, pentru că, chiar dacă au plătit o viaţă întreagă CAS şi CASS, pentru ei nu există nici măcar un program naţional ori un registru naţional, nu mai amintesc despre posibilitatea de a beneficia de ultimele tratamente în domeniu, câţi români şi-au reparat maşinile cu puţinele economii pe care le aveau, pentru că ASF nu a fost în stare să prevadă falimente celebre, cusute cu aţă albă?

În acest hal aţi adus românii, stimaţi colegi din coaliţia de guvernare, a limita supravieţuirii, în timp ce voi nu mai ştiţi cum să vă conservaţi privilegiile!

Aceasta este realitatea!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Îndeplinirea criteriilor de aderare la OCDE, o prioritate a conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii"

Unul dintre obiectivele conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii pentru acest an îl reprezintă realizarea integrală a criteriilor de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Demersurile referitoare la intrarea României în acest organism au început după decizia Consiliului OCDE din 25 ianuarie 2022, la nivelul Executivului fiind înfiinţat Comitetul interministerial pentru coordonarea relaţiilor cu OCDE, care are ca scop iniţierea şi realizarea tuturor acţiunilor şi strategiilor privind promovarea candidaturii ţării noastre.

OCDE este Forul interguvernamental care are ca principal obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime, pentru asigurarea creşterii economice, prosperităţii şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

OCDE este continuatoarea fostei Organizaţii Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanţat de SUA pentru reconstrucţia continentului european după cel de-Al Doilea Război Mondial. În prezent, în componenţa OCDE sunt 38 de state dezvoltate care deţin circa 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Actualmente, România se află în plin proces de aderare la această importantă organizaţie internaţională, fiecare entitate guvernamentală fiind în curs de îndeplinire a criteriilor prevăzute de acest demers complex.

Domeniul sănătăţii are o importanţă deosebită în înscrierea României în OCDE, ţintele de conformitate referindu-se, îndeosebi, la asigurarea accesului la servicii medico-sanitare de bună calitate. De asemenea, un alt criteriu condiţional este continuarea investiţiilor începute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi îndeplinirea reformelor presupuse de digitalizarea şi dezvoltarea resurselor umane în sănătate.

În acest context, reprezentanţii OCDE au apreciat progresele remarcabile reuşite de Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei sistemului sanitar.

Programul de reformă şi investiţii în domeniul sănătăţii va continua în ritm susţinut în acest an, pentru a ne îndeplini în mod judicios toate principiile presupuse de aderarea ţării noastre la prestigiosul organism european, care va însemna noi oportunităţi de evoluţie şi dezvoltare, inclusiv în domeniul medico-sanitar.

Domnul Dumitru Rujan:

"Cum obţinem salarii mai mari în judeţul Caraş-Severin? Prin investiţii publice şi private!"

La finalul anului trecut, mai multe evaluări cu privire la câştigurile salariale au plasat judeţul Caraş-Severin pe ultimul loc, cu cele mai mici salarii nete din ţară şi, implicit, cu un nivel scăzut al standardului de viaţă. Cum a ajus judeţul Caraş-Severin în această situaţie? În trecut, era perla turismului european, locul de referinţă al industriei şi metalurgiei.

Explicaţia este simplă! În ultimele trei decenii, judeţul nostru a fost neglijat în ceea ce priveşte investiţiile. Autostrăzi încă nu avem, nici măcar în plan! Căile ferate sunt în curs de realizare sau în proiect! Turismul suferă din cauza blocajelor instituţionale şi a incertitudinii juridice cu privire la regimul clădirilor din cele mai frumoase şi prestigioase clădiri din Europa. Siderurgia suferă şi ea, iar reindustrializarea judeţului bate pasul pe loc. Tot acest peisaj justifică pe deplin numărul mic de locuri de muncă, precum şi nivelul redus al salariilor cu care angajaţii pleacă acasă după o lună de muncă.

Ori de câte ori s-a vorbit despre nivel de trai ridicat, despre salarii mari, dezvoltare şi standard de viaţă ridicat, s-a dat, pe bună dreptate, exemplul comunităţilor locale conduse de administraţii locale liberale - Emil Boc, Ilie Bolojan, Gheorghe Flutur, Ion Lungu, Ionel Dumitrel şi lista liberalilor poate să continue, pentru că efortul acestor aleşi ai PNL s-au văzut în şcoli moderne şi curate, spitale bine dotate, drumuri modernizate, utilităţi publice de top şi tot mai mulţi investitori care asigură salarii nete comparabile cu cele care se plătesc peste hotare. S-a întrebat cineva de ce tinerii nu fug de Cluj, ci aleg să trăiască la Cluj? De ce nu fug din Oradea, ci doresc să trăiască în Oradea?

Sunt deosebit de determinat ca modelul liberal de succes, bazat pe investiţii publice utile să ajungă la Caransebeş, Reşiţa sau Moldova Nouă, iar judeţul Caraş-Severin să devină, în cel mai scurt timp, un magnet pentru investiţii strategice, româneşti sau străine.

Zilnic ne curtează investitori străini germani, americani, italieni sau francezi. Din păcate, nu am avut primari care să valorifice aceste oportunităţi! Important este să aducem în comunităţile noastre cele mai bune investiţii, care să asigure tinerilor salarii motivante, condiţii să-şi întemeieze o familie şi să umple satele şi oraşele de copii.

Eu am rămas în Caraş, iubesc judeţul şi îmi doresc ca tinerii să-mi urmeze exemplu şi să-şi construiască viaţa la noi acasă, în Caraş-Severin.

Domnul Ervin Molnar:

"Ministerul Energiei, condus de PNL, lansează Programul «ElectricUp 2»"

Ministerul Energiei, condus de ministrul liberal Sebastian Burduja, continuă susţinerea sa pentru afacerile româneşti, în vederea reducerii costului cu energia şi transformarea acesteia în energie verde. Astfel, în vederea pregătirii unui nou ciclu de finanţare al Programului "ElectricUp", Ministerul Energiei a elaborat şi a pus în consultare publică proiectul de act normativ pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 159/2020 privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA, pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp şi 100 kWp, necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de minimum 22kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 12/2022.

Prin Programul "ElectricUp2" se acordă un ajutor de minimis, beneficiarilor, în sumă maximă de 150.000 de euro/beneficiar, reprezentând maximum 75% din valoarea cheltuielilor eligibile, restul de 25% reprezentând cofinanţare din surse proprii ale beneficiarului. Aşa cum a menţionat şi ministrul liberal al energiei, "ElectricUp" este un program de susţinere a mediului de afaceri, prin finanţarea proiectelor de investiţii în dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu scopul asigurării consumului propriu, dezvoltarea infrastructurii de transport pentru vehicule electrice şi creşterea numărului de autovehicule electrice şi electrice hibrid plug-in înmatriculate, precum şi dezvoltarea consumului de energie termică produsă din surse de energie regenerabilă.

Partidul Naţional Liberal, prin politica dusă la nivelul Legislativului şi Executivului, a promovat constant dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei, atât pentru promovarea intereselor noastre de securitate, cât şi pentru reducerea costurilor aferente consumului necesar desfăşurării activităţii economice, precum şi pentru atingerea ţintelor noastre naţionale şi europene privind extinderea capacităţilor de producere de energie verde, sustenabilă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Realizările liberale pentru judeţul Alba"

Pentru că am expus, ori de câte ori am avut ocazia, faptul că munca pe care o depun în Parlamentul României este pentru locuitorii judeţului Alba şi pentru cei care sunt cel mai aproape de cetăţeni, şi anume, administraţia locală, vreau să fac un rezumat a ceea ce am realizat pentru oamenii din Alba, pentru că, de multe ori, la întâlnirile cu cetăţeni mai puţin informaţi, se punea întrebarea: "Şi ce faceţi voi parlamentarii pentru noi cetăţenii?".

Prin urmare, printre realizările din acest mandat se numără: peste 26 de milioane de lei din redevenţe în bugetele locale şi al CJ Alba, anual, prima descentralizare reală de fonduri, de la nivel naţional la nivel local, realizată ca urmare a intervenţiei legislative la iniţiativa mea.

Practic, în fiecare an, de la apariţia legii, peste 26 de milioane de lei rămân în Alba, la primarii şi Consiliul judeţean Alba. Înainte de Legea Roman, toţi banii din redevenţe din exploatări de suprafaţă mergeau la bugetul de stat. Acum, aceşti bani merg la primării, în investiţii, indiferent de culoarea politică a aleşilor locali, totul în interesul cetăţenilor.

La finele anului 2023, în judeţul Alba, situaţia se prezintă astfel - ei mai mulţi bani au mers către CJ Alba, circa 12 milioane de lei, iar în rural, cei mai mulţi bani ajung la investiţiile din Lupşa, aproape 7 milioane de lei.

Alţi bani au încasat: Şibot - 218.817 lei, Sebeş - 95.343 lei, Mirăslău - 7.528 lei, Noşlac - 56.531 lei, Râmeţ - 175.984 lei, Lunca Mureş - 360.986 lei, Zlatna - 607.711 lei, Teiuş - 2.562.901 lei, Stremţ - 1.066.548 lei, Almaşu Mare - 345.172 lei, Ighiu - 15.710 lei, Vinţu de Jos - 164.796 lei, Ocoliş - 598.243 lei, Bucium - 415.221 lei, Roşia Montană - 193.213 lei, Bistra - 363.335 lei. Aceşti bani aduşi de Legea Roman, anual şi predictibil, în judeţul Alba, îi vedeţi zilnic în investiţii. Fapte, nu poveşti, pentru oamenii din Alba! Nu pot decât să spun că voi continua să muncesc neîncetat în acest fel, pentru judeţul nostru, astfel încât să reprezentăm un exemplu de administraţie pentru toată ţara!

Doamna Mirela Furtună:

"Roşia Montană, cronica unui eşec"

România urmează să plătească despăgubiri uriaşe din cauza deciziilor lui Cioloş, Orban şi USR. Sigur, am văzut că se transmite prin presă că vina ar aparţine fostului premier Victor Ponta, iar PSD încearcă să-l apere. În niciun caz nu mă voi apuca să-l apăr pe domnul Ponta, dar este foarte clar cine a afectat interesele României, iar pentru asta trebuie să facem o trecere în revistă a principalelor momente.

Semnarea contractului de exploatare minieră s-a făcut în perioada Guvernului CDR, iar contractul avea clauze nefavorabile total statului român, inclusiv faptul că statul român nu va face nimic prin care să impieteze activitatea minieră în zonă.

În timpul Guvernului Ponta s-a venit în Parlament cu un proiect de lege, prin care se dorea modificarea Legii minelor, astfel încât să se evite deschiderea unui litigiu, care putea costa mult România şi, în acelaşi timp, să transfere cheltuielile de ecologizare a lacurilor de decantare deja existente la Roşia Montană din obligaţia statului român, în sarcina investitorului.

Pe fondul protestelor din societate şi al dezbaterilor din Comisia special creată pentru soluţionarea acestui proiect, partenerul din USL, respectiv PNL, s-a răzgândit şi nu a mai susţinut proiectul de lege trimis de Guvern, Parlamentului.

Deşi domnul Ponta a susţinut public că proiectul propus era un proiect bun, eu nu cred că ar fi fost benefic României, dar ştiu sigur că nu din cauza respingerii acestui proiect vor primi cei de la Gold Corporation compensaţii de miliarde de dolari acum.

În timpul Guvernării Cioloş, s-a lucrat la Dosarul de propunere din partea României, în vederea încadrării Sitului Roşia Montană (RM) în UNESCO, fără a avea o situaţie juridică clară şi fără a fi identificată exact prin PUG zonă. "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană" a fost înscris în Lista indicativă a României la data de 16 februarie 2016.

Atunci când a aprobat înscrierea perimetrului de la Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO, Dacian Cioloş a ştiut că va expune România şi pe cetăţenii români la un risc uriaş de a plăti daune de miliarde de dolari. Într-un document transmis Ministerului Finanţelor, avocaţii care apărau cauza României atrăgeau atenţia că există un risc semnificativ ca România să fie obligată să plătească unele compensaţii substanţiale, dacă premierul va decide includerea perimetrului în Patrimoniul UNESCO.

Deci, Cioloş a avut pe masă avertismentul de specialitate că decizia sa îi va putea împovăra pe români la plata unor daune uriaşe!

Din documentul oficial transmis de Casa de avocatură către ministrul finanţelor, USR-ista de azi, Anca Dragu - "În plus, aceasta ar putea avea un efect negativ privind percepţia Tribunalului asupra comportamentului României şi capacitatea de a se apăra împotriva pretenţiilor reclamanţilor. Există, prin urmare, un risc semnificativ ca includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO să ducă la plata unor compensaţii substanţiale către reclamanţi".

Lipsa de autoritate, probabil şi de legalitate, a deciziei luate de Cioloş şi ministrul culturii de la acea vreme, Corina Şuteu, în ultima zi de mandat, a fost evidenţiată chiar de purtătorul de cuvânt al Guvernului, care, într-o declaraţie anterioară acestei decizii, sublinia că Guvernul Cioloş nu avea "autoritatea" să dispună înscrierea Roşiei Montană în Patrimoniul universal, întrucât exista deja un litigiu juridic pe acel perimetru, iar Guvernul avea atribuţii limitate, pentru că deja avuseseră loc alegerile generale şi urma să fie numit un nou guvern.

Declaraţia lui Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloş - "În mod normal, asemenea dosare pot fi depuse şi doar sub semnătura ministrului culturii, ministrului de resort, însă în ceea ce priveşte dosarul Roşia Montană statul român se află într-un litigiu. Din această cauză, premierul Cioloş ar putea semna un act pentru depunerea dosarului la UNESCO doar după o procedură formală, prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru".

Dosarul depus de Corina Şuteu a fost înregistrat la UNESCO şi a intrat pe ordinea de zi cu propunerea de aprobare pentru agenda de lucru a celei de a 42-a sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO de la Bahrein, care s-a desfăşurat în perioada 24 iunie-4 iulie 2018, la Manama.

Conducerea delegaţiei României (secretar de stat de la Ministerul Culturii, George Ivaşcu - PSD, de la Guvern - Viorica Dăncilă) a solicitat amânarea unei decizii. Ca urmare a acestei solicitări, Comitetul a decis întoarcerea dosarului la iniţiator, România având posibilitatea de a reintroduce acelaşi dosar timp de 3 ani, inclusiv 2021. Motivaţia părţii române s-a bazat pe existenţa litigiului arbitral aflat pe rolul ICSID şi a solicitat ca nici o decizie a Comitetului Patrimoniului Mondial în legătură cu acest dosar să nu fie luată până la soluţionarea litigiului arbitral.

Foarte interesantă a fost însă susţinerea furibundă a unui membru din delegaţia României, senatorul Vlad Alexandrescu (USR) care a susţinut, contrar poziţiei Guvernului, adoptarea proiectului.

La data de 31 ianuarie 2020, deşi România mai avea la dispoziţie un an de zile pentru a înregistra dosarul, ca urmare a instrucţiunilor Ministerului Culturii condus de Bogdan Gheorghiu (PNL), Delegaţia Permanentă a României la UNESCO a depus la Centrul Patrimoniului Mondial corespondenţa semnată de ministrul Gheorghiu, prin care dosarul a fost reintrodus în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial.

La 11 iunie 2021, Ministerul Finanţelor a solicitat MAE susţinerea poziţiei MF, şi anume, amânarea procedurii de înscriere a sitului până la momentul comunicării hotărârii arbitrale a ICSID. MAE a comunicat că nu are atribuţii, indicând ca responsabili Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii. Totodată, MAE precizează că nu se mai poate solicita o nouă amânare şi că este nevoie de o decizie a Guvernului României.

Ministerul Culturii transmite pe 21 iulie, prin semnătura ministrului Bogdan Gheorghiu, că susţine înscrierea "Peisajului Cultural Minier Roşia Montană" în lista Patrimoniului Mondial, precum şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Ca urmare, pe 27 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis includerea Peisajului Minier al Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial, inclusiv în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Un alt moment cheie în procesul dintre România şi firma Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a fost atunci când UNESCO a cerut ţării noastre să implementeze anumite recomandări pentru a da curs cererii de includere a Roşiei Montane în patrimoniul universal.

Una dintre recomandări era stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră în zonă. Implementarea acestei măsuri echivala practic cu recunoaşterea de către România că încalcă dreptul de exploatare obţinut anterior de RMGC, ceea ce va afecta dramatic cursul procesului la Tribunalul Internaţional. Era exact ceea ce ne-am obligat prin contractul semnat la finalul anilor ҆90 că nu vom face.

Ministrul finanţelor de atunci, Alexandru Nazare, a prezentat în Guvern evaluarea avocaţilor că, dacă se va lua această măsură, România ar putea fie obligată să plătească un prejudiciu cuprins între 0,5 şi peste 3,5 miliarde dolari. Cu toate acestea, premierul Cîţu şi fostul ministru al culturii Bogdan Gheorghiu şi miniştrii USR au ignorat avertismentele şi au dat curs recomandării UNESCO, ştiind bine că prin această decizie riscă să-i împovăreze pe contribuabilii români la plata unor daune uriaşe.

Cioloş a ştiut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român şi toţi contribuabilii din România ar putea fi obligaţi să plătească daune uriaşe, cu un impact negativ uriaş asupra economiei naţionale. Sub acest aspect, Dacian Cioloş se face vinovat de subminarea economiei naţionale şi se descalifică definitiv pentru orice funcţie de demnitate publică. Cioloş nu mai poate cere votul cetăţenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriaşe!

La fel de vinovat este şi premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluţionarea litigiului.

De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniştrii săi din Guvernul Cîţu, s-a opus cu vehemenţă retragerii dosarului de la UNESCO, deşi ministrul finanţelor de atunci a atras atenţia că România riscă să plătească daune uriaşe.

În concluzie, nu domnul Ponta sau Guvernul USL de atunci sunt de vină pentru deciziile iresponsabile sau poate chiar interesate luate în ciuda tuturor avertismentelor de către Cioloş, Orban şi USR. Voi sunteţi principalii vinovaţi pentru faptul că aţi zădărnicit posibilităţile de apărare ale României şi pentru că aţi încălcat cu bună ştiinţă clauzele contractuale.

DNA să vină să vă ia!

Doamna Elena Hărătău:

"Strategii concludente ale PNL, pentru ca România să conteze cu adevărat în Europa şi în lume"

În plan internaţional, Guvernul susţinut de PNL a demarat proiecte viabile privind creşterea vizibilităţii ţării noastre, astfel încât România să conteze cu adevărat la masa deciziilor, atât în Europa, cât şi peste Ocean.

Ţara noastră se bucură acum de o largă susţinere din partea statelor membre ale Uniunii Europene privind aderarea, în cel mai scurt timp, la spaţiul Schengen, fiind confirmat faptul că, începând din luna martie, vom intra în acest areal cu frontierele aeriene şi maritime.

Aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie european va însemna, într-o primă fază, creşterea vizibilităţii şi capacităţii de performanţă a Portului Constanţa, care va deveni mult mai atractiv pentru transportatorii din toată lumea. În acest fel, vom asista la dezvoltarea considerabilă a portului maritim constănţean, care are deja o importanţă deosebită, mai ales în circumstanţele securitare actuale delicate, generate de războiului din Ucraina.

Nu în ultimul rând, am reuşit în ultima perioadă consolidarea exemplară a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, care va fi dinamizat şi din punct de vedere economic, astfel încât SUA să devină în scurt timp principalul partener economic al României din afara Uniunii Europene.

Sunt convinsă că strategia diplomatică şi de securitate a politicii externe româneşti, iniţiată dinamic şi combativ de conducerea liberală a Ministerului Afacerilor Externe, va determina creşterea gradului de respect şi tratament egal pentru români în Uniunea Europeană, deoarece merităm cu prisosinţă să fim egalii celorlalţi cetăţeni europeni.

Doamna Alexandra Huţu:

Am văzut o întreagă dezbatere despre această comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare, în special la partidele din opoziţie. Constat că AUR şi USR au din nou un proiect comun, dar aş vrea să îi rog pe colegii de la aceste partide să nu mai amestece PSD în această poveste.

PSD nu a cerut nicio comasare. Această insistenţă de a comasa alegerile vine de la colegii noştri de coaliţie, de la PNL. Dumnealor chiar au decis în partid, în unanimitate, să se comaseze alegerile. Nu ştiu încă ce alegeri vor să se comaseze, dar vom vedea când vor veni cu argumentele în coaliţie.

Deci, pe cei care vor să picheteze sedii de partid, pentru aşa-zisa "moarte a democraţiei", îi rog să meargă la autorii cererii, adică la PNL. La PSD nu aveţi de ce să veniţi, pentru că, până acum, singura decizie asumată politic este să nu susţinem niciun proiect de lege care ar propune o astfel de comasare!

Pe fond, resping categoric argumentul sovietic cu economia făcută la buget care a fost invocat de colegii liberali. Nu pot fi de acord cu o astfel de explicaţie. Cu atât mai puţin nu pot accepta justificarea că, dacă vom comasa alegeri, ne vor rămâne bani pentru diverse politici sociale. Este o abordare pur populistă. Pe acest raţionament ar însemna că cel mai bine este să nu mai facem deloc alegeri, pentru că astfel vom face cea mai mare economie la buget şi vom avea cei mai mulţi bani pentru politicile sociale. Asta însă ar însemna să desfiinţăm democraţia.

Pe de altă parte, nu pot fi de acord nici cu partidele din opoziţie care susţin că prin comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare ar "muri democraţia". Văd că democraţia nu a murit nici în Germania, nici în Italia, nici în Belgia, nici în Irlanda, nici în alte state unde există această comasare.

De asemenea, nu pot fi de acord nici cu explicaţia colegilor din opoziţie că dacă sunt tematici diferite, comasarea înseamnă să creeze confuzie la nivelul electoratului. Pe de o parte, este o jignire la adresa alegătorilor, că, vezi Doamne, nu au capacitatea intelectuală de a distinge între tematica locală şi cea europeană.

Dincolo de această jignire la adresa electoratului, eu nu îmi amintesc ca USR să se revolte că tematica europeană s-a amestecat cu tematica privind Justiţia, la alegerile europarlamentare anterioare din 2019. Atunci aţi considerat că puteţi profita electoral de comasarea referendumului cu alegerile europarlamentare. Acum de ce nu aplicaţi aceeaşi măsură? V-aţi remarcat ca partidul dublei măsuri şi în chestiunea iniţiativei "fără penali", unde aţi făcut scut în jurul celor din partid care au probleme cu justiţia şi în multe alte teme în care v-aţi sucit după cum a bătut interesul vostru electoral.

În plus, în această aşa-zisă Dreaptă Unită, din care lipseşte cel mai mare partid de dreapta, se află şi fostul premier Ludovic Orban, unul dintre susţinătorii comasării alegerilor locale cu cele parlamentare, care atunci nu era deloc deranjat de amestecarea temelor şi de efectele în plan electoral.

În încheiere, aş vrea să remarc ipocrizia care există în această dezbatere interminabilă despre comasare. Cei care o contestă au fost ei înşişi susţinători ai unor variante de comasare, după cum le convenea din punct de vedere electoral.

În ceea ce priveşte PSD, noi suntem pregătiţi pentru orice scenariu - nu ne temem nici dacă se comasează alegerile, nici dacă nu se comasează. Cred că dacă suntem corecţi şi ne facem treaba la guvernare şi în Parlament, alegătorii ne vor vota şi în varianta cu alegeri comasate, şi în varianta cu alegeri necomasate.

Domnul Ioan Balan:

"Bucovina nu va fi niciodată acaparată de extremişti, populişti sau instigatori la ură!"

În urmă cu un secol, marele istoric Nicolae Iorga ne avertiza, pe bună dreptate, spunând că: "Un popor care nu-şi cunoaşte trecutul e condamnat să-l repete". De aceea, cred că este absolut necesar să nu uităm şi să amintim tuturor, în mod special celor mai tineri, cât de mult rău au făcut românilor şi ţării noastre manifestările politice extremiste, promovarea ideilor populiste, violenţa verbală şi propagarea urii. În secolul trecut, românii din Bucovina au avut mult de suferit de pe urma celor care s-au deghizat în blană de oaie, aşa cum o fac astăzi reprezentanţii unor partide şi formaţiuni care au un comportament tot mai periculos şi agresiv pentru democraţia din ţara noastră.

Cred că este de datoria oricărui om politic responsabil, care respectă în mod real valorile democratice şi parcursul european al ţării noastre, să atragă atenţia asupra pericolelor care planează asupra ţării noastre, nu numai din exterior, ci chiar şi din interior. Personal, nu voi putea să uit cum partidele extremiste au batjocorit anul acesta Sfânta Zi a Unirii Principatelor Române, chiar în Cetatea de Scaun a Sucevei. În loc de respect şi admiraţie faţă de înaintaşii noştri care au făcut posibilă unitatea poporului român, extremiştii au considerat de cuviinţă să promoveze mesaje violente şi să ceară demisia celui mai performant preşedinte de consiliu judeţean pe care l-a avut Suceava vreodată. Cât de slab inspirat să fii să faci aceste gesturi nedemne, când Suceava s-a modernizat şi dezvoltat puternic în ultimii ani, tocmai datorită echipei liberale conduse de Gheorghe Flutur? Oare ei au crezut că sucevenii nu văd faptele noastre şi cred vorbele lor deşarte?

Noi, liberalii suceveni, din responsabilitate pentru comunitatea noastră, am organizat şi vom mai organiza manifestări publice, pentru a arăta opiniei publice pericolul pe care îl reprezintă extremismul politic şi politicienii populişti, nu doar pentru Suceava, ci pentru toată ţara. După contactele pe care le-am avut în această duminică cu sucevenii pot să afirm cu toată încrederea că aceştia nu vor accepta şi nu vor vota extremişti, populişti şi demagogi care pun în pericol toată munca întregii comunităţi din ultimii ani.

Aşadar, Bucovina nu va fi acaparată de cei care vând iluzii şi incită la ură, iar sucevenii îşi vor alege conducătorii locali dintre cei care au demonstrat că au muncit pentru ei şi au proiecte pentru viitorul judeţului.

Domnul Lilian Scripnic:

"Fermierii din întreaga Europă se revoltă!"

Anul 2024, un an cu o miză importantă pentru Europa, prin perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, din iunie, a debutat cu protestele agricultorilor în mai mute ţări europene: România, Franţa, Germania, Italia, Grecia, Spania şi Belgia.

Nemulţumirile şi solicitările lor au fost diferite de la ţară la ţară dar au avut şi un numitor comun.

În România, fermierii au solicitat plata de urgenţă a subvenţiilor APIA, măsuri compensatorii pentru pierderile suferite ca urmare a importurilor din Ucraina şi stabilirea unor culoare separate pentru cerealele româneşti, acordarea de credite cu dobândă subvenţionată pentru capital de lucru şi investiţii în ferme şi actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorina achiziţionată şi utilizată în agricultură.

La Berlin, mii de agricultori au protestat împotriva intenţiei Guvernului federal de a reduce gradual, până anul viitor, subvenţia acordată pentru acciza la motorină. Fermierilor din sectorul vegetal li s-au alăturat şi producătorii din sectorul zootehnic, care au criticat birocraţia stufoasă şi regulile europene în domeniul nitraţilor care îi fac pe crescătorii germani de porcine să nu respecte standardele.

În Franţa, proteste masive au pus în evidenţă nemulţumirea faţă de inflaţia mare, rezervele de apă, concurenţa neloială a produselor din import, criza sanitară din domeniul zootehniei şi avicol sau taxe şi impozite prea mari.

Ample proteste au mai avut loc şi în Grecia, Spania, Italia şi Belgia, agricultorii denunţând mai ales concurenţa neloială a produselor extracomunitare care nu respectă regulile europene de mediu şi pun în pericol profitabilitatea exploataţiilor agricole europene.

Aşa cum am spus, fiecare protest are specificul său şi motive care ţin de politica naţională din aceste ţări, dar există şi un numitor comun faţă de care protestatarii şi-au manifestat cu fermitate nemulţumirea: reformele de mediu prevăzute de Pactul Verde European şi deciziile Comisiei de a reduce subvenţiile acordate în agricultură care afectează productivitatea şi veniturile fermierilor. Politicile europene de eliminare a emisiilor de carbon până în 2050, de reducere a utilizării pesticidelor, lipsa de reacţie faţă de afluxul de produse din Ucraina neconforme cu normele europene şi care fac concurenţă neloială produselor europene dar, mai ales, condiţia de a lăsa nelucrat un procent de 4% din teren pe bună dreptate au stârnit furia fermierilor.

Este tot mai greu să ne dăm seama ce interese mai apără actuala Comisie Europeană, pentru că politicile sale în domeniul agricol nu mai sprijină producătorul european. Atitudinea sfidătoare a actualilor lideri din cele 27 de state membre a fost pusă în evidenţă din plin în data de 1 februarie, în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European, unde s-a votat acordarea unui sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, chiar în timp ce fermierii revoltaţi aprindeau focuri în faţa Parlamentului European.

Nu ne rămâne decât să sperăm că cetăţenii vor fructifica şansa alegerilor europarlamentare din iunie şi vor trimite în Parlament şi Comisie pe acei lideri care să le apere interesele, care să ia decizii mai raţionale şi mai potrivite cu contextul politic şi economic global şi vor face din Europa, din nou, un spaţiu al siguranţei şi al prosperităţii.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"O nouă Europă, dar cu picioarele pe pământ!"

"Pacea lumii nu poate fi păzită fără a fi depuse eforturi creative proporţionale cu pericolele ce-o ameninţă!". Acestea sunt cuvintele scrise de ministrul francez de externe, Robert Schuman, la 9 mai 1950, în deschiderea Declaraţiei de constituire a ceea ce va deveni Uniunea Europeană.

Ieşind din trauma celui de-Al Doilea Război mondial, Europa începea să-şi construiască un nou drum al păcii, unităţii şi prosperităţii comune. După şapte decenii de la Declaraţia Schuman, Uniunea Europeană, deşi mai extinsă şi mai prosperă ca oricând, se află la răscrucea unor provocări uriaşe: misiunea de salvare climatică, război la graniţa estică a Uniunii, pandemie şi apoi inflaţie uriaşă, tulburări sociale, excese de putere politică în interior şi lipsa unor soluţii viabile pentru viitorul tinerilor. Să nu ne amăgim, Europa se află într-o perioadă dificilă!

Dacă privim conflictul între Pactul Climatic şi problemele de dependenţă energetică a Europei, ne dăm seama de o prăpastie uriaşă între idealuri şi realitatea concretă. Pentru a proteja natura, închidem în Europa mine de cărbune, dar în acelaşi timp unele ţări europene importă petrol pentru industrie din ţări neprietenoase! Ţări europene cu nevoi ridicate de electricitate închid centralele nucleare doar pentru a ajunge dependente de importul de gaze naturale din Rusia. Oprim brusc producţia de motoare clasice în numele tranziţiei către automobile electrice curate, dar în acelaşi timp facem Europa dependentă de China, ţară ce deţine 90% din piaţa mondială de baterii electrice!

Provocarea de securitate de la graniţa estică a UE a mobilizat ţările membre în a ajuta Ucraina să facă faţă unei invazii barbare, cu tancuri şi rachete. Empatia şi dorinţa de a ajuta sunt înălţătoare, însă drama agricultorilor europeni în faţa importurilor nediscriminatorii de cereale este o realitate dură şi dureroasă.

Principiile şi idealurile măreţe sunt lumini călăuzitoare pentru oricare civilizaţie puternică, însă desprinderea de realitatea oamenilor obişnuiţi riscă să înstrăineze elitele politice de cetăţeni. Istoria ne spune că acesta este punctul în care începe ruptura socială şi haosul.

Ca cetăţean european, nu îmi doresc o Europă cu mai multe viteze. O astfel de invenţie nu poate funcţiona ca o Uniune în care toţi suntem egali, cu drepturi egale. Avem mult prea multe exemple recente, în care lipsa unităţii europene ne pune pe toţi în pericol. Dorinţa de preamărire a cancelarului austriac privează de drepturi legitime popoare întregi din estul Europei. România şi Bulgaria sunt ţinute pe nedrept în afara spaţiului Schengen. Tratatele europene spun clar că trebuie să fim în Schengen, dar acest veto abuziv şi de neînţeles blochează voinţa majoritară a ţărilor UE. Euroscepticismul a crescut brusc în România, nu din cauze economice şi nici din dezinformare, ci din injusteţe, discriminare şi lipsa sentimentului de respect reciproc.

Exemplele aroganţelor politice care pun în pericol unitatea europeană pot continua şi cu premierul Ungariei. Admiraţia sa faţă de "puterea" absolută a liderului rus îl face pe Viktor Orbán să aibă vise revizioniste şi să lanseze provocări periculoase. Toate acestea îl rup de realitatea europeană în care se află! Am un mesaj pentru Guvernul de la Budapesta: ţările noastre sunt legate una de alta şi suntem obligaţi să avem consens! Ungaria nu poate sări peste România în braţele Rusiei, dar nici Rusia nu mai poate veni cu tancurile la Budapesta, aşa cum a făcut-o în noiembrie 1956!

Acum, la ceas aniversar de Ziua Europei, trebuie să ne gândim la aceste provocări ale Uniunii. Dar, mai mult ca oricând, trebuie să avem grijă şi de viitorul României în UE. Să fie clar ca lumina zilei, locul României este în Uniunea Europeană! Nu avem altă şansă de dezvoltare economică şi socială decât alături de ţările europene. Economia României nu ar fi putut performa niciodată cu atât de mult succes dacă nu ar fi fost în Uniunea Europeană. Accesul producătorilor români la pieţele europene, miliardele de euro din fonduri nerambursabile, importul de tehnologie şi investiţiile directe au făcut din ţara noastră succesul economic actual.

Însă nu trebuie să ignorăm disparităţile enorme din România! Avem judeţe în Ardeal care depăşesc economic media UE, dar şi judeţe în estul ţării care sunt cele mai sărace din întreaga Uniune! Avem oraşe mari care rivalizează cu metropole europene, dar şi sate neelectrificate sau cu drumuri de pământ şi fără semnal la telefon. Avem aproape jumătate din copiii ţării în risc de sărăcie şi excluziune socială!

Din aceste motive, Uniunea Europeană trebuie să creeze şi să implementeze programe regionale de reducere a disparităţilor sociale şi economice. Ştiu, Comisia Europeană nu gestionează proiecte regionale, doar naţionale. Dar poate că lucrurile trebuie să se şi schimbe în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni!

În încheiere, vă reamintesc ceea ce Robert Schuman scria în "actul de naştere" al visului Europei Unite: "Europa nu va fi făcută dintr-odată sau conform unui singur plan; ea va fi construită prin reuşite concrete care vor duce la adevărata solidaritate!".

Europa înseamnă demnitate şi unitate, nu garduri şi discriminare!

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani României în UE!

Domnul Ioan Mang:

"Priorităţile politice şi legislative ale noii sesiuni parlamentare"

În primea mea declaraţie din această nouă sesiune parlamentară, penultima din acest mandat, aş dori să mă refer la câteva dintre priorităţile politice şi legislative ale grupului PSD din care fac parte.

În primul rând, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii al Camerei Deputaţilor, voi acorda o atenţie deosebită domeniului energiei, un domeniu care mă preocupă şi mă pasionează de mai mult timp.

Aşa cum bine ştiţi, Guvernul României, în cadrul şedinţei din 21 decembrie 2023, a adoptat Proiectul de Lege privind energia eoliană offshore, acesta intrând în procesul legislativ al Parlamentului. Adoptarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenţei şi rezilienţei energetice a României, fiind, totodată, şi o asumare a ţării noastre în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În aceste condiţii, Legea offshore-ului eolian este prioritatea noastră în cadrul Comisiei pentru Industrii şi Servicii următoarea perioadă.

În al doilea rând, la nivelul grupului parlamentar, avem în vedere o legislaţie adaptată anului 2024 privind combaterea consumului şi a traficului de droguri. Consider că este nevoie de o schimbare de paradigmă: problematica consumului de droguri trebuie tratată ca o chestiune de sănătate publică. În loc să abordăm problema strict din perspectiva unor măsuri coercitive şi punitive, care şi-au arătat limitele, trebuie să avem o abordare diferenţiată: dependenţa de droguri este o boală, iar oamenii bolnavi se tratează în spitale şi centre specializate, în schimb, traficanţii se trimit la poliţie şi la puşcărie.

Pe lista de priorităţi legislative ale PSD se regăseşte şi Legea de reglementare a sălilor de jocuri de noroc, celebrele "păcănele".

Am mai spus-o şi repet - suntem hotărâţi să combatem viciul dependenţei de jocurile de noroc! Intenţia PSD este ca "păcănelele" să dispară complet din satele şi oraşele cu mai puţin de 15.000 de locuitori. Aş dori să subliniez aici o nuanţă importantă - nu suntem împotriva companiilor sau a antreprenorilor care derulează astfel de afaceri. Noua lege nu trebuie să fie îndreptată împotriva acestora, ci să rezolve şi să prevină problemele de ordin social pe care aceste activităţi le pot produce: bolile psihice legate de dependenţă, distrugerea familiilor şi a vieţilor omeneşti, îndatorarea excesivă şi chiar falimentul personal al "jucătorilor".

În acelaşi context, ne vom apleca atenţia şi asupra creditelor oferite de IFN-uri. Nu mai putem lăsa ca românii să fie jecmăniţi de aceste "instituţii" aşa-zis financiare, de fapt, nişte cămătari cu acte în regulă!

În 2021, Curtea Constituţională a României a decis că Legea plafonării dobânzilor a avut o exprimare neclară şi a declarat-o neconstituţională. De atunci, problema a rămas nerezolvată, iar mulţi români au ajuns în situaţii disperate, pentru că nu şi-au plătit ratele. Între cazurile dramatice şi cerinţa unei pieţe care foloseşte astfel de împrumuturi, avem obligaţia de a lua decizia corectă, iar această decizie nu poate fi alta decât plafonarea dobânzilor.

De această dată, trebuie însă să ne asigurăm că vom adopta un text de lege clar şi fără ambiguităţi, astfel încât să nu mai fie atacabil.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Investiţiile în dezvoltarea infrastructurii rutiere din judeţul Constanţa continuă neîntrerupt"

Infrastructura rutieră în judeţul Constanţa se dezvoltă bine şi constant, sub administraţie liberală. Demonstrăm zi de zi că angajamentele pe care ni le-am asumat faţă de români, dar mai ales faţă de constănţeni, sunt îndeplinite cu exactitate. Astfel, ultimele veşti anunţă extinderea reţelei de drumuri a judeţului Constanţa cu o lungime totală de aproximativ 34,6 kilometri, prin implementarea a două proiecte în valoare de aproximativ 140 de milioane de lei. Pe lângă Alternativa Techirghiol, autostradă de aproape 29 de kilometri, care se va desprinde din actuala autostradă A4 (Centura Constanţei), chiar din zona actualului nod cu Autostrada Soarelui A2, vom avea două noi rute de care vor beneficia constănţenii, dar şi toţi cei care doresc să ajungă în sudul litoralului românesc în perioada aglomerată a anului. Astfel, se va construi un drum ce va conecta localităţile Tuzla şi Biruinţa (DJ 391), iar al doilea tronson va lega localităţile Techirghiol şi Arsa.

Bugetul alocat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, condus de ministrul liberal Adrian Veştea, prin intermediul Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", un program de investiţii şi dezvoltare sută la sută liberal, susţine aceste investiţii, consolidând astfel angajamentul Partidului Naţional Liberal pentru dezvoltarea durabilă a judeţului Constanţa.

Aşadar, asistăm la încă un angajament al PNL Constanţa, bifat cu succes! Subliniez din nou ideea următoare: investiţiile în dezvoltarea infrastructurii contribuie la stimularea creşterii economice, generarea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile locale.

Partidul Naţional Liberal şi-a asumat această misiune, de a dezvolta România la firul ierbii, în localităţile şi regiunile sale, astfel încât fiecare român să beneficieze de servicii publice de calitate, cât mai aproape de el.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Viitoarea extindere a Uniunii Europene va fi o provocare politică generală, cât şi naţională"

La finalul anului trecut, premisa privind viitoarea apartenenţă a Ucrainei şi a Moldovei la Uniunea Europeană căpăta atât de mult contur, încât presa din întreaga lume titra despre acest subiect şi prezenta această perspectivă din cele mai diverse unghiuri de abordare, toate trecute, inevitabil, şi prin filtrul conflictului declanşat de Federaţia Rusă.

În ciuda interesului manifestat de mass-media, de analişti politici şi de diverşi finanţişti renumiţi, acest proces de aderare rămâne prea puţin dezbătut şi asta mai ales pe fondul unei Uniunii care pare pe zi ce trece din ce în ce mai greu de guvernat din cauza unor reguli şi decizii încremenite în timp şi care nu mai pot oferi răspunsurile corespunzătoare succesiunii noilor provocări de toate tipurile. Recentele mitinguri şi gesturile radicale ale fermierilor şi transportatorilor din statele comunitare cu economii puternice relevă că Uniunea Europeană are nevoie de revizuiri atât ale arhitecturii sale decizionale, cât şi economice, aşa cum am mai reliefat şi în alte declaraţii politice, o parte dintre ele susţinute pe parcursul anului trecut, atât în faţa dumneavoastră, dar şi în diverse întâlniri cu omologi sau ambasadori străini.

Subliniez că exclud a priori orice îndoială legată de importanţa şi de oportunitatea acestei extinderi. Însă accederea acestor două state vecine ţării noastre trebuie dublată şi de extinderea dezbaterii publice, mai ales că pentru instituţiile europene decizia a fost luată, după cum relata Le Monde. Integrarea Moldovei şi cea a Ucrainei nu vor consta doar dintr-o serie lungă de aranjamente instituţionale, concentrate pe un obiectiv geostrategic ce trebuie îndeplinit, ci, inevitabil, trebuie să preconizăm cu toţii care ar putea fi gradul cu care această extindere ar perturba cadrul existent şi ce măsuri vor fi luate la nivelul UE, precum şi de fiecare stat membru mai vechi.

Fireşte că şi România trebuie să fie bine pregătită pentru transformările pe care le va degaja această raliere a celor două state la comunitatea europeană. Ca de fiecare dată, cei mai noi membri, printre care ne numărăm şi noi, sunt cel mai puternic afectaţi de schimbările interne ale Uniunii, la fel şi statele care au o economie în plin avânt, şi nu una consolidată timp de secole.

Dintre aceste raţionamente, pun un accent deosebit pe pragmatism, având în vedere că, înainte de atingerea acestor ţinte geostrategice, se prefigurase deja că Uniunea Europeană are nevoie de noi reforme interne, de la cele instituţionale şi până la cele sociale sau la cele legate de agricultură şi protecţia mediului.

Alături de colegii mei de la PSD şi PES, precum şi de social democraţii europeni, am militat şi continuăm să pledăm pentru lărgirea atribuţiilor de legiferare ale Parlamentului European şi pentru revizuirea regulilor de luare a deciziilor în Consiliu. Uniunea Europeană a celor douăzeci şi şapte de ţări s-a dovedit deja, în câteva rânduri, ceva mai dificil de guvernat pe fondul specificităţilor atât de diferite ale fiecărui membru în parte, cât şi din pricina inaplicabilităţii perfect uniforme a deciziilor comune. Cel mai probabil este nevoie de o anumită marjă de flexibilizare a condiţiilor şi a unor termene. În plus, o altă prioritate a instituţiilor europene ar trebui să fie şi rezolvarea contradicţiilor care o afectează, astfel încât nici procesul de aderare, şi nici consecinţele ulterioare acestuia să nu aibă efecte majore pentru cei nou-veniţi sau pentru ţările cu economii în creştere.

Să nu omitem faptul că, în cadrul UE, nivelul de trai variază în funcţie de ţară. Iar PIB-urile Ucrainei şi Moldovei pe cap de locuitor sunt, acum, de aproximativ cinci ori mai mici decât cel al Danemarcei. În completare, trebuie să fim atenţi şi la tensiunile existente dintre Polonia, Bulgaria, Ungaria, ţara noastră şi Slovacia pe de-o parte şi Ucraina pe de altă parte în legătură cu exporturile de cereale ucrainene. În lipsa unei revizuiri prealabile şi a arhitecturii sale economice, extinderea UE ar duce la slăbirea clasei mijlocii şi a muncitorilor din ţările occidentale, dar şi a celor din statele estice care au aderat la comunitatea europeană după 2004.

Aşadar, tranziţia la o Uniune extinsă se prefigurează nu doar ca o provocare matematică, ci şi ca o provocare politică care trebuie abordată în consecinţă atât global, cât şi la nivel naţional. Mai mult, este vital ca atât ţările membre, cât şi cele candidate să aibă în continuare garanţia că proiectul european îşi îndeplineşte cu succes rolul de piaţă continentală, dar şi de democraţie transnaţională.

Iar pe plan intern, România trebuie să se pregătească din timp să facă faţă provocărilor socioeconomice pe care le ridică accederea Ucrainei şi a Moldovei. Trebuie să identificăm, cât mai rapid, soluţii ca să preîntâmpinăm dificultăţile economice inerente, indiferent cât de mici sau de mari vor fi, dar care vor apărea odată ce aceste ţări vor intra pe piaţa internă a Uniunii.

Prin instrumentarea timpurie a unei astfel de strategii preventive, numele României va conta şi mai mult atât la masa deciziilor de la Bruxelles, dar şi pe plan internaţional. Anul acesta este unul al alegerilor în tot spaţiul Uniunii şi acest lucru poate deveni cu adevărat benefic pentru toţi locuitorii săi şi implicit pentru români, dacă vor desemna prin votul lor oamenii calificaţi să le reprezinte cu adevărat interesele. Iar PSD va avea şi cu ocazia scrutinului din 9 iunie pentru europarlamentare o garnitură de candidaţi cu multă experienţă în politica internă şi în cea a UE.

PSD mizează pe profesionalismul candidaţilor săi, nu pe amatorismul, impostura şi hazardul de care abuzează la maxim opoziţia!

Domnul Nicolae Giugea:

"La alegerile locale, cetăţenii trebuie să întocmească decontul pentru administraţiile publice ineficiente!"

Cei mai mulţi dintre primarii PNL au reuşit să facă adevărate minuni în comunităţile locale pe care le administrează: şcoli renovate şi dotate, unităţi medicale moderne, drumuri asfaltate şi utilităţi de calitate. Am convingerea că reuşitele performanţilor primari liberali au ridicat standardele în întreaga administraţie publică din România, punând cetăţenii să se întrebe "de ce în oraşul acela, în care e primar de la PNL, se poate şi la noi nu?". Este evident că din această competiţie politică au de câştigat cetăţenii şi că aceasta a îmbunătăţit calitativ actul administrativ public.

Nu vreau să se înţeleagă că am ajuns la un nivel de dezvoltare atât de ridicat al administraţiei locale încât nu mai este nimic de făcut. Dimpotrivă! Vă dau ca exemplu oraşul meu drag, Craiova. Deşi nimeni nu şi-ar închipui, într-un oraş cu un buget consistent, încă mai există străzi neasfaltate, craiovenii fiind nevoiţi să meargă pe un amestec de piatră şi pământ. Vă daţi seama cât este de mare noroiul atunci când plouă? Tot la Craiova, la orice ploaie mai sănătoasă, oraşul se transformă într-o mică Veneţie, pentru că sistemele de canalizare sunt de proastă calitate şi subdimensionate. În aceeaşi capitală a Olteniei, reţelele de apă înregistrează probleme funcţionale, locuri de parcare nu există, traficul este infernal, iar căldura din calorifere este printre cele mai scumpe din ţară. Aşadar, la Craiova nu ne putem mândri cu nicio urmă de administraţie publică locală performantă, ci cu un şir lung de eşecuri, parcă premeditate.

Vin alegerile şi vreau să cred că primarii liberali performanţi vor fi apreciaţi de comunităţile locale în care au muncit, iar primarii neperformanţi, indiferent de partid, vor fi sancţionaţi. Personal, voi veni în faţa craiovenilor cu un amplu pachet de măsuri pentru dezvoltarea oraşului, astfel încât, în câţiva ani, Craiova să se ridice la înălţimea prestigiului său de capitală a Olteniei.

Domnul Nicolae Roman:

"Români pentru România - Provocarea ca oportunitate: perspectiva României în revitalizarea industriei porcine"

Astăzi, ne confruntăm cu o problemă serioasă în sectorul producţiei de carne de porc din România. Din nefericire, începând cu anul 2017, am fost martorii unui declin constant cauzat de răspândirea pestei porcine africane în ţara noastră. Această boală a lovit puternic industria noastră, afectând atât fermele mari, cât şi pe cele mici.

Totuşi, în mijlocul acestor provocări, există şi oportunităţi. România a atras atenţia unor mari companii europene care văd un potenţial semnificativ pentru producţia de carne de porc aici. În special, una dintre cele mai mari companii producătoare din Europa doreşte să îşi extindă activitatea în ţara noastră, ceea ce indică interesul şi potenţialul crescut al României.

Cu toate că aceste perspective par promiţătoare, fermierii români sunt îngrijoraţi de competiţia neloială şi discrepanţele în ceea ce priveşte subvenţiile din alte ţări europene. Este evident că aceşti fermieri au nevoie de sprijin şi protecţie pentru a putea concura în mod echitabil pe piaţa internă şi internaţională.

În loc să privim această situaţie ca pe un obstacol insurmontabil, ar trebui să o vedem ca pe o provocare pe care suntem hotărâţi să o înfruntăm. Guvernul trebuie să găsească soluţii durabile pentru revitalizarea sectorului producţiei de porc din România, prin investiţii în infrastructură, promovarea standardelor ridicate de calitate şi crearea unui mediu de afaceri echitabil care să asigure un viitor solid pentru producătorii noştri de porci.

Este momentul să demonstrăm că România poate deveni un lider în producţia de carne de porc din sud-estul Europei, transformând această provocare într-o oportunitate de creştere şi dezvoltare pentru întreaga noastră ţară.

Importante sunt soluţiile pe care un partid ca al nostru le are, cât şi oamenii dedicaţi, aşa cum există în Partidul Români pentru România!

Domnul Nicu Niţă:

"Partidul Social Democrat susţine prelungirea măsurii de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază!"

Declaraţia mea politică se referă la una dintre măsurile propuse de Partidul Social Democrat în cadrul Coaliţiei pentru a veni în sprijinul românilor cu venituri mici.

PSD consideră că datele statistice oficiale prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată că decizia Guvernului de a limita adaosul comercial la alimentele de bază şi-a atins obiectivele principale de a tempera inflaţia şi de a proteja puterea de cumpărare a cetăţenilor cu venituri mici şi medii.

Totodată, trebuie subliniat că, spre deosebire de alte măsuri pentru combaterea creşterii preţurilor aplicate în alte state din Uniunea Europeană, soluţia promovată de PSD nu a perturbat piaţa de profil şi nu i-a afectat în niciun fel pe producătorii români.

Măsura Partidului Social Democrat, de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază, aduce un beneficiu de cel puţin 150 lei/lună pentru o familie cu doi copii. Alimentele cu adaos limitat care se află în coşul minim de consum, pe lângă alte produse alimentare, costă cel puţin 740 de lei pe lună pentru o familie cu doi copii. În lipsa măsurii PSD, coşul plătit lunar pentru aceste produse ar fi de minim 890 de lei.

Măsura a fost prelungită doar pentru două luni, pentru că la începutul lunii aprilie vor intra pe piaţă produsele de sezon de primăvară, iar atunci va trebui adaptată şi lista de alimente cu adaos limitat, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când a fost prelungită măsura.

Partidul Social Democrat şi-a asumat guvernarea într-un moment dificil din punct de vedere economic şi social, însă continuă să susţină şi să promoveze măsuri pentru populaţie, pentru familiile cu venituri mici şi medii - pentru ca acestea să poată pune pe masa familiei mai multe produse, în special româneşti, la preţuri corecte.

Partidul Social Democrat guvernează pentru România şi pentru români!

Doamna Oana Murariu:

"Comasarea alegerilor, ultimul aranjament al PSD-PNL împotriva democraţiei şi a cetăţenilor din România"

Alianţa toxică PSD-PNL ce sufocă cetăţenii prin taxele aplicate, ducând la scăderea vizibilă a nivelului de trai, vrea acum să ştranguleze şi democraţia prin comasarea alegerilor, a celor locale cu europarlamentarele, apoi, dacă le iese bine, mai văd ei şi cu celelalte.

Alegerile de anul acesta îi încurcă nespus şi vor să le rezolve repede şi în interesul lor. Alegerile din 2024, de altfel cruciale pentru viitorul următorilor 10 ani prin semnificaţia şi multitudinea lor, îi împiedică nespus în avântul luat deja spre falimentarea României, în dispreţul oamenilor oneşti care vor să ducă un trai normal în ţara lor, dar spre îmbogăţirea lor şi a acoliţilor cu care se înconjoară.

Comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European sau poate chiar şi a parlamentarelor cu prezidenţialele este, pur şi simplu, o ticăloşie politică, o jignire a dreptului cetăţenesc de a decide şi a vota în cunoştinţă de cauză, iar toate argumentele cu economisirea resurselor sunt ploaie în vânt şi nu merită dezbătute.

Alianţa Dreapta Unită a făcut multiple demersuri pentru a explica de ce alegerile trebuie să aibă loc separat, aşa cum au fost ele gândite iniţial: adrese către comisarii europeni, sesizare a Comisiei de la Veneţia.

Ce legătură este între agenda europeană a unei ţări şi faptul că un primar sau altul nu reuşeşte să dea cu mătura la el în localitate? Oamenii trebuie să decidă în cunoştinţă de cauză, având drept criteriu principal performanţa oamenilor care se propun în funcţiile publice.

Scopul alegerilor este împuternicirea cetăţeanului de a-şi alege liderii conform cu ceea ce sunt ei capabili să facă. Scopul alegerilor nu este să facem astfel încât să perpetuăm PSD-PNL la putere. Scopul alegerilor nu este ca generalul Ciucă să se salveze politic şi să fie candidat la prezidenţiale, de asemenea, scopul nu este ca PNL să nu se facă de râs şi să poată fi în continuarea remorca PSD la guvernare, iar argumentele pot continua. Ciucă - preşedinte şi Ciolacu - premier, dacă se poate pe următorii 20 de ani, este bine PNL, vă convine PSD?

Alegerile locale ţinute cu trei luni mai devreme vor întârzia proiectele de dezvoltare, vor arunca administraţia publică într-un haos din care nu se va mai înţelege nimic, vom avea sute, mii de primari dublaţi pe aceeaşi funcţie, fără autoritate de decizie timp de două-trei luni.

În pandemie am avut obsesia preşedintelui Iohannis să închidă gura virusului pentru a-l pune pe Cîţu preşedinte la PNL într-un congres aranjat, acum toate problemele acestei ţări - taxele mărite, inflaţia, costul vieţii în general, administraţia nemodernizată, colectarea deficitară etc. - sunt puse în aşteptare ca să rezolve ei alegerile, să facă ei astfel încât omul să fie păcălit să pună ştampila pe ei. Toate acestea se vor întoarce împotriva lor. De ce fugiţi de electorat? Pentru că ştiţi ce aţi făcut!

Ca parlamentar al USR, voi continua să mă lupt pentru dreptate, pentru adevăr şi să cred că această naţiune se va mobiliza pentru ce e corect, pentru că numai aşa poţi progresa. Anul acesta este anul tuturor alegerilor, este anul cetăţenilor. Către ei ne îndreptăm cu argumente şi cu fapte concrete şi le spunem cinstit cine suntem, ce vrem şi de ce România merită mai mult şi mai bine.

Anul 2024 este despre posibilitatea de a avea o România modernă, în ciuda tuturor eforturilor PSD-PNL de a se menţine la putere şi a ne ţine în întuneric.

Doamna Raisa Enachi:

"Comasarea alegerilor"

Cele două partide aflate la putere au impresia că pot face ce vor cu ţara noastră!

Propunerea de comasare a alegerilor europarlamentare, programate a se susţine în iunie, cu cele locale, iniţial programate în luna septembrie este un abuz de putere. Sub nicio formă, AUR nu va permite acest lucru şi va lupta cu toate forţele, pentru ca românii să-şi exprime votul democratic, aşa cum este reglementat prin lege, ci nu la termenele care avantajează doar "marile partide". Din dorinţa de a rămâne la putere, aşa-zişii lideri politici, calculează în mod meschin variante care încalcă Constituţia!

Atât de puţin le pasă celor de la conducere de proprii oameni, proprii cetăţeni, că sunt în stare de orice pentru a-şi rezerva încă un mandat! Prin această manevră, se creează un dezavantaj evident pentru studenţii şi tinerii care locuiesc în oraşe diferite faţă de locul de domiciliu, deoarece, pentru a putea vota primarii din oraşul în care trăiesc, trebuie să deţină viza de flotant, şi aceasta trebuie obţinută cu cel puţin 6 luni înainte de alegeri, asta conform unei legi promulgate de preşedintele României în anul 2023. Prin urmare, comasarea alegerilor ar însemna că tinerii aflaţi în afara oraşelor natale pentru studii sau muncă ar fi efectiv lipsiţi de posibilitatea de a-şi exprima opţiunile politice la alegerile locale. Este de neacceptat ca deciziile cu privire la procesul electoral să fie manevrate de liderii aflaţi momentan la putere, fără a lua în considerare diversitatea şi mobilitatea populaţiei.

Noi, AUR, respingem cu vehemenţă comasarea alegerilor şi nu doar atât, dar ne angajăm şi să luptăm pentru drepturile şi reprezentarea corectă a tuturor cetăţenilor! Această încercare de comasare a alegerilor parlamentare cu cele locale reprezintă un atac direct la adresa democraţiei şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Este evident că coaliţia PSD-PNL încearcă să impună propriile interese politice în detrimentul voinţei poporului şi a principiilor democratice.

Doar dacă vom lupta împreună, vom reuşi! AUR a fost, este şi va fi, mereu, alături de români! Noi sigur vom lupta pentru drepturile românilor!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Apărarea noastră naţională..."

Aş vrea să vă atrag atenţia, stimaţi colegi, asupra unei vechi probleme a actualei guvernări, şi anume, pierderea obiectivismului şi discernământului statal care a ajuns să culmineze şi să se manifeste prin renunţarea la simţurile primare - cum ar fi instinctul de conservare.

Recent, actuala guvernare a mai bătut un cui în sicriul suveranităţii româneşti, prin înstrăinarea Uzinei Automecanica Mediaş din judeţul Sibiu - este vorba despre vânzarea acesteia, producătorului german de armament Rheinmetall - "Felicitări!", acum nici muniţia n-o mai producem singuri.

Vreau pe această cale "să felicit" actuala stăpânire pentru realizări deosebite în subversiunea statului românesc, sau, mai bine zis, ce a mai rămas din el, reuşind, până-n prezent, următoarele "performanţe" absolute:

• Aţi îngropat energetica românească, prin închiderea capacităţilor de producţie de energie electrică!;
• Aţi îngropat agricultura românească, în favoarea celei ucrainene!;
• Aţi îngropat învăţământul şi medicina! Iar acum aţi decis voi că a venit timpul să ne scăpăm şi de propria noastră producţie de armament!

Domnul Vasilică Toma:

"Quod erat demonstrandum"

Doresc să abordez o temă crucială pentru fiecare dintre noi - starea actuală a sistemului nostru de sănătate. Aş dori să aduc în discuţie un aspect care a devenit evident şi preocupant - absenţa cifrelor concrete în evaluarea şi planificarea sistemului nostru de sănătate.

Observăm cu toţii că discuţiile despre sănătate se transformă adesea într-un fel de "roman al sistemului sanitar". Ne confruntăm cu naraţiuni bogate, dar rareori vedem cifre concrete, grafice sau statistici clare care să ne arate direcţia şi progresele reale. Se vorbeşte despre intenţii bune, dar adesea ne lovim de un deficit de cifre precise şi de planuri tangibile.

Dincolo de toate promisiunile şi intenţiile bune, am remarcat un evident paradox între cuvinte şi fapte, între discursuri şi realitatea sistemului nostru de sănătate. Este ca şi cum am evita să privim în faţă cifrele, să le aducem în discuţie şi să le asumăm. Astfel, discuţiile se rezumă la expresii precum "vom face", "este nevoie de", "trebuie să creştem", "trebuie să scădem", dar fără a avea un fundament numeric, aceste afirmaţii rămân la nivel de retorică.

Observ că şedinţele şi conferinţele pe această temă devin adesea lungi şi deficitare în conţinut efectiv. Este frustrant să constatăm că nu vedem decât un tablou vag şi imprecis al situaţiei reale din sistemul nostru de sănătate. Suntem aşezaţi în faţa unor decizii "orientative", a unor direcţii "orientative", iar acest mod de funcţionare are consecinţe directe asupra eficienţei şi predictibilităţii sistemului nostru de sănătate.

Mă întreb cât de departe ne putem îndrepta spre îmbunătăţirea stării sistemului nostru de sănătate fără o cunoaştere detaliată şi fără a ne asuma cifre concrete? Cum putem avea încredere într-un drum pe care nu îl vedem clar? Este adevărat că există o doză de nesiguranţă şi lipsă de cunoştinţe, iar aceasta pare să îngreuneze planificarea şi implementarea eficientă a măsurilor necesare.

Prin urmare, subliniez necesitatea unui angajament real şi transparent faţă de cifre concrete, faţă de o analiză aprofundată a situaţiei actuale

Q.E.D. - cu alte cuvinte, "Quod erat demonstrandum" - ceea ce trebuia demonstrat - ne conduce la concluzia clară că avem nevoie de mai multă claritate, transparenţă şi asumare în gestionarea şi îmbunătăţirea sistemului nostru de sănătate.

Haideţi să lucrăm împreună pentru a transforma aceste "orientări" în acţiuni concrete şi pentru a construi un sistem de sănătate care să se bazeze pe date reale şi previziuni solide!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Partidul Naţional Liberal susţine curajoşii români aflaţi în situaţii grele!"

În ziua de 4 februarie, marcăm Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, o boală care, din păcate, reprezintă a doua cauză a mortalităţii în ţara noastră. Persoanele care suferă de această cruntă boală au nevoie de o atenţie specială din partea statului român, având în vedere dificila şi extenuanta luptă pe care aceştia şi familiile lor o duc zi de zi, săptămână de săptămână, an de an.

În anul 2022, din iniţiativă liberală, a fost promulgată legea pentru aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, menit a fi implementat în perioada 2023-2030. Astfel, toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, după cum urmează: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

De asemenea, tot la iniţiativa Partidului Naţional Liberal, a fost depusă în Parlament o iniţiativă legislativă pentru a fi eliminată impozitarea de 10% a concediilor medicale pentru bolnavii de cancer şi pentru mamele aflate în concediu de maternitate sau de îngrijire a copilului bolnav. Considerăm de-a dreptul absurd ca un bolnav oncologic, o tânără mamă sau o persoană aflată în situaţie grea cu copilul său să mai sufere şi de o reducere a concediului medical în favoarea statului român. Aceasta iniţiativă vine să atenueze, deşi firav în comparaţie cu greutăţile aferente situaţiilor în cauză, dificultăţile cu care se confruntă aceste persoane.

Partidul Naţional Liberal va căuta întotdeauna să vină în sprijinul celor mai vulnerabili cetăţeni, deoarece a fi liberal înseamnă să îţi pese de cel de lângă tine aflat în dificultate şi să faci ceea ce poţi pentru a-i veni în ajutor.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Cultura devine un articol de lux"

Ne aflăm într-o perioadă în care impactul inflaţiei asupra vieţii noastre de zi cu zi devine din ce în ce mai pregnant, fapt reflectat cu acuitate în rapoartele recente privind cheltuielile familiale realizate de Institutul Naţional de Statistică. Inflaţia nu doar că erodează puterea de cumpărare, dar, mai grav, afectează accesul la cultura şi la bunurile spirituale care ar trebui să fie la îndemâna tuturor.

Într-un raport făcut recent public, ce vizează date strânse în toamna anului trecut, INS arată că în rândul cheltuielilor pentru sport, recreere şi cultură se remarcă o inflaţie de 182,36%! Practic, cu aceeaşi bani, românii pot consuma de 3 ori mai puţină cultură.

Cultura, în sensul său larg, este esenţa care ne uneşte, este sursa de înţelepciune şi inspiraţie a unei naţiuni. Este un drept fundamental şi un liant social care contribuie la bunăstarea emoţională şi intelectuală a fiecărui cetăţean. Prin urmare, este de neconceput ca în loc să democratizăm accesul la cultura, să ne confruntăm cu o situaţie în care aceasta devine tot mai prohibitivă.

Inflaţia cheltuielilor culturale, ilustrată prin cifre care depăşesc orice aşteptări, arată o realitate dură: activităţile culturale, de la spectacole de teatru şi concerte, până la expoziţii de artă şi acces la biblioteci, devin un lux pe care un număr din ce în ce mai mare de cetăţeni nu şi-l mai pot permite. Este un semn alarmant că societatea noastră se îndreaptă spre un viitor în care cultura este rezervată doar unei elite, în loc să fie patrimoniul comun al tuturor.

Este responsabilitatea noastră, a membrilor Parlamentului, să recunoaştem această problemă şi să luăm măsuri imediate pentru a contracara efectele devastatoare ale inflaţiei asupra sectorului cultural. Trebuie să găsim soluţii pentru a susţine şi promova accesul egal la cultură, astfel încât niciun cetăţean să nu fie privat de acest drept fundamental din cauza constrângerilor financiare.

Aceasta nu este doar o problemă economică, ci una de dreptate socială şi de viziune pentru viitorul ţării noastre. Cultura nu trebuie să fie un articol de lux, ci un bun esenţial, accesibil tuturor.

Trebuie să acţionăm acum pentru a asigura că valorile culturale rămân o parte integrantă a vieţii de zi cu zi pentru fiecare cetăţean, indiferent de venituri. Este momentul să ne reafirmăm angajamentul faţă de principiile egalităţii şi drepturilor culturale, să reiterăm că accesul la cultură nu este un privilegiu, ci un drept!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Recent, am avut privilegiul de a face parte dintr-o delegaţie a Parlamentului României, într-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, o călătorie care a avut ca scop principal întărirea legăturilor bilaterale şi promovarea intereselor României şi ale Iaşiului în cea mai mare economie globală. Această misiune a fost marcată de întâlniri semnificative cu înalţi oficiali, congresmeni americani, diplomaţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, toate având un singur scop - deschiderea unor noi orizonturi pentru cooperarea româno-americană, în special în domeniile economic, politic şi cultural.

Unul dintre momentele culminante ale vizitei noastre a fost întrevederea cu guvernatoarea statului Arizona, Katie Hobbs. Discuţiile cu doamna guvernator, o personalitate remarcabilă, cu un istoric impresionant în lupta împotriva violenţei domestice, au evidenţiat angajamentul comun pentru întărirea relaţiilor bilaterale şi identificarea de noi oportunităţi economice şi sociale, de care să beneficieze atât România, cât şi statul Arizona. În acest context, am abordat subiecte de interes mutual, cum ar fi deschiderea biroului de comerţ al statului Arizona la Bucureşti, care va facilita accesul investitorilor din Arizona către piaţa românească, deschizând astfel noi oportunităţi pentru ambele părţi.

De asemenea, discuţiile cu membrii International Trade Committee ai statului Arizona au subliniat importanţa consolidării legăturilor economice şi au reiterat necesitatea unui parteneriat solid între România şi Arizona, recunoscând succesul misiunilor comerciale anterioare şi perspectiva înfiinţării unui birou comercial regional în România.

Pe lângă întâlnirile oficiale, vizita noastră a inclus momente de o profunzime spirituală şi culturală deosebită, prin întâlniri cu comunităţile româneşti din Statele Unite.

Am vizitat Biserica Ortodoxă "Ioan Botezătorul" şi Biserica Penticostală "Happy Valley" din Arizona, unde am întâlnit o parte a diasporei noastre. Aceste momente au fost nu doar ocazii de a celebra tradiţiile şi credinţa noastră comună, ci şi de a reafirma legăturile puternice care unesc comunitatea românească din SUA cu Patria-mamă.

Un aspect remarcabil al vizitei a fost întâlnirea cu Ben Toma, Preşedintele Camerei Reprezentanţilor din statul Arizona şi cel mai înalt oficial de origine română în politica SUA. Povestea sa de succes este o sursă de inspiraţie şi un exemplu strălucit al contribuţiei pe care românii o aduc în societatea americană, subliniind totodată legăturile puternice dintre cele două naţiuni.

În concluzie, vizita noastră în Statele Unite ale Americii a reprezentat o etapă importantă în consolidarea relaţiilor româno-americane şi în promovarea intereselor României pe scena internaţională.

Am demonstrat că România este un partener de încredere, deschis colaborării şi investiţiilor, că împărtăşim cu Statele Unite ale Americii valori comune şi un angajament ferm pentru promovarea păcii, securităţii şi prosperităţii în regiunea Mării Negre şi în întreaga lume. Prin această vizită, am întărit nu doar legăturile politice şi economice, ci şi cele culturale şi spirituale care ne unesc cu diaspora românească din SUA şi cu prietenii noştri americani. Este esenţial să continuăm pe acest drum, să explorăm noi oportunităţi şi să lucrăm împreună pentru un viitor mai bun pentru România, pentru Europa şi întreaga lume.

Vă asigur de întreaga mea dedicaţie în servirea intereselor României şi ale cetăţenilor săi, atât pe plan intern, cât şi în arena internaţională.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Suceava, între extremism şi circ ieftin"

După contrele între George Simion şi Gheorghe Flutur, care mi-au amintit de vitejiile din curtea blocului în care cei mai mici se răţoiau unii la alţii, lăudându-se că fratele lor mai mare îl va bate pe fratele mai mare al celuilalt, în acest sfârşit de săptămână, am fost martorul contramanifestaţiei PNL împotriva extremismului în Bucovina. Că tot ce face AUR, ca imagine publică, miroase greu a prost gust, populism ieftin şi Moscova, asta nu e ceva nou. Însă manevra liberală mi-a amintit de o vorbă veche - "Nu te poţi răzbuna pe un câine care latră la tine de după un gard, oprindu-te să latri înapoi la el..."

Soluţia împotriva acestei invazii a politicii de grotă nu este să iei o bâtă mai mare decât a oponentului, în acest caz, să organizezi o manifestaţie mai mare ca a lui, să strigi mai tare şi să îţi arăţi muşchii politici, rostind lozinci contondente.

Soluţia împotriva invaziei extremismului este civilizarea, educarea, munca cu rezultate şi grija faţă de Bucovina, prin fapte, nu prin vorbe. Omul educat refuză manifestarea prin urlete şi alege argumentul, în locul bâtei.

În două zile, în centrul oraşului au venit oameni aduşi degeaba şi efectiv nu s-a rezolvat nimic. Un clovn a fost trântit şi încătuşat, iar ceilalţi clovni şi-au aruncat vitejii verbale pe după garduri, cu portavocea. Nimic remarcabil!

Circ am avut. Educaţie şi dezvoltare nu avem şi nici nu vom avea multă vreme de acum înainte, conduşi de circari şi rapsozi chinuiţi de talente îndoielnice. Ruşine!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa!

Rog secretarii de şedinţă să vină să mă însoţească.

Bună dimineaţa din nou!

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 328 de colegi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 156.

Ordinea de zi a fost distribuită şi vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.30 votul final, iar după încheierea şedinţei de vot final, cele două şedinţe: Biroul permanent al Camerei, Comitetul liderilor, şi un Birou permanent reunit.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Reiau solicitarea pe care am făcut-o şi luni.

Vă rog să supuneţi la vot eliminarea de pe ordinea de zi şi reîntoarcerea la comisie pentru raport suplimentar, pentru două săptămâni, a proiectului legislativ de pe poziţia 56, PL-x 652/2023 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2023 pentru modificarea Legii nr .152/2020 privind organizarea şi finanţarea serviciilor de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor), pentru eliminarea rolului decizional pe care OMS, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, îl are în problemele legate de vaccinarea la nivel naţional.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, ...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

N-am fost clar?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunteţi în a doua legislatură consecutivă lider de grup şi aţi amestecat puţin o problematică.

De fapt, dumneavoastră îmi solicitaţi ca punctul 56 de pe ordinea de zi - fac abstracţie de eliminare... Revin. Îmi solicitaţi ca punctul 56 de pe ordinea de zi, şi anume PL-x 652/2023, să fie retrimis la comisie pentru un termen de două săptămâni.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am spus asta.

V-am rugat să supuneţi la vot retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, implicit eliminarea de pe ordinea de zi. Ce e greşit aici?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine, domnule Coleşa. Nu este cum spuneţi.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Retrimitere la comisie poziţia 56, PL-x 652/2023.

Vă rog să votaţi.

Cu 18 voturi pentru, 89 de voturi contra şi 10 abţineri propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Prin urmare, rămâne pe ordinea de zi.

Mai sunt şi alte intervenţii asupra ordinii de zi?

Vă rog, doamna Oana-Consuela Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumim.

Vă rugăm, de pe nr. 40, PL-x 471/2023 (Proiectul de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake), să urce pe locul 30.

Nu am acordul liderilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 471/2023 să se mute de pe poziţia 40, pe poziţia 30 a ordinii de zi.

Vot, vă rog.

De această dată, cu 105 voturi pentru, 20 contra şi 5 abţineri, propunerea a fost aprobată.

Aşadar, va figura pe poziţia 30 a ordinii de zi.

Mai departe, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, o propunere de modificare în ordinea de zi.

Nr. crt. 36 în ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2022 privind efectuarea unui test de proporţionalitate; PL-x 780/2022; de la punctul 36 în ordinea de zi, să devină punctul 80 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 780/2022, de pe poziţia 36, pe poziţia 80 a ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Cu 90 de voturi pentru, un vot contra şi 51 de abţineri, propunerea dumneavoastră a fost aprobată.

Mai sunt şi alte intervenţii asupra ordinii de zi? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor; PL-x 718/2023.

Suntem în procedură de urgenţă.

Iniţiator este Guvernul României şi, prin urmare, îi dau cuvântul.

Domnul Gheorghe Sorescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Gheorghe Sorescu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Modificările propuse prin acest proiect de act normativ urmăresc eficientizarea activităţii specifice Inspectoratului General pentru Imigrări, în ceea ce priveşte comunicarea diferitelor documente către străini.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc pentru operativitate.

Comisia pentru muncă, apărare şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun, domnule Şlincu. Iar la final să ne faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Propun trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru trei minute timp de dezbatere.

140 de voturi pentru, 3 contra, 3 abţineri. Aprobat.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună dimineaţa!

Permiteţi-mi, pentru că este prima intervenţie la începutul sesiunii, să vă urez la mulţi ani, spor şi să aveţi iniţiative utile pentru români.

Avem la vot un proiect de lege care se referă la regimul străinilor şi, cum a punctat subsecretarul de stat, se referă la activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări, motiv pentru care am să vă spun câteva cuvinte legat de ce cred că este important în acest moment, pentru că ce propune Guvernul nu reprezintă decât o cârpeală şi câteva modificări administrative. Nu aveţi idei! Asta este problema acestui Guvern. Nu aveţi idei, nu aveţi soluţii cu adevărat serioase pentru a rezolva lucrurile.

Problema celor care stau inclusiv în corturi, sau pe saltele; dacă nu ştiţi, vă rog să vizionaţi ştirile. Presa a scris din plin pe acest subiect. Problema celor care stau, repet, în corturi sau pe stradă, pe trotuar, pentru a li se procesa documentele ca să intre în România, să muncească, repet, nu să cerşească, să muncească, în condiţiile în care angajatorii vă semnalează faptul că nu au forţă de muncă. Şantierele, economia României, printre altele, pe lângă faptul că aţi pus-o pe butuci, are o gravă problemă de lipsă de forţă de muncă.

Toţi aceşti oameni care stau în frig, până de curând, pe trotuar, vă arată următorul lucru: nu cu o cârpeală, cu modificat un pic termenul, să depui mai devreme, de parcă asta era problema firmelor care se ocupă de acest lucru. Ele vin oricum repede, pentru că au tot interesul să se mişte. Problema este la voi, la Guvern, că n-aveţi soluţii serioase.

Şi vă dau o soluţie... cu plăcere! (Vociferări.)

Vă dau o soluţie, pentru că este pentru aceşti oameni care muncesc.

Inspectoratul General pentru Imigrări trebuie să aibă parteneriate cu structurile omoloage din ţările de unde ne vin aceşti oameni să muncească.

Toată procesarea de documente trebuie făcută prin protocol de colaborare acolo, la ei acasă, acolo unde pot să revină la domiciliul lor, să se întoarcă la coadă, sau după cum gândiţi, că speranţă în digitalizare n-am, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... în mod real.

Prin urmare, este un proiect care într-adevăr vine cu mici modificări tehnice, dar n-aveţi viziune, n-aveţi idei, n-aveţi soluţii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... care să simplifice cu adevărat viaţa şi accesul la muncă pentru toţi oamenii care vor să muncească în România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Botez, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe acest subiect, aş vrea să atrag atenţia asupra unui lucru care cred că este important.

Doamna Violeta Alexandru a vorbit despre procedurile prin care facilităm ca muncitorii străini să vină în ţara noastră. Însă, o problemă despre care nu se vorbeşte este faptul că nu reuşim să îi integrăm pe aceşti muncitori, până la urmă, în viaţa de zi cu zi. Poate aţi văzut acei livratori care trec cu bicicleta pe trecerea de pietoni. Asta înseamnă că aceşti oameni nu înţeleg regulile după care este organizată societatea noastră.

Ce vreau să spun? Avem nevoie ca după ce aceşti cetăţeni, aceşti oameni intră în România, să înţeleagă şi să fie învăţaţi legile şi regulile după care funcţionăm, pentru că altfel se vor enclaviza şi dacă nu vor fi integraţi în rândurile noastre vom avea probleme din ce în ce mai mari cu ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, din partea Grupului AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Vreau să trag încă un semnal de alarmă de la tribuna Parlamentului referitor la problemele pe care aceşti migranţi le cauzează. Cel puţin în partea de Vest, la Timişoara, mai zilele trecute a avut loc încă o crimă.

De asemenea, vreau să vă semnalez faptul că încă nu există protocoale de colaborări între instituţiile de forţă ale statului nostru - cei de la imigrări, cu cei de la poliţia naţională, cu cei de la poliţia de frontieră, poliţia locală şi aşa mai departe.

V-am spus acest lucru, dacă vă amintiţi bine, şi în februarie 2021.

La mai bine de doi ani distanţă suntem tot în acelaşi loc. Nu există protocoale de colaborare între instituţiile aparţinând aceluiaşi minister.

Şi fac un apel la ministrul de interne să facă aceste protocoale de colaborare şi astfel situaţia migranţilor, cel puţin din zona de Vest a României - Timişoara, Arad, Oradea - să poată fi ţinută sub control şi să evităm pierderea de vieţi omeneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi atrag atenţia domnului Năsui că suntem în procedură de urgenţă; un singur vorbitor de grup.

Mergem la domnul Ignat, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul Ion-Alin-Dan Ignat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că e foarte important ca de fiecare dată să citim dincolo de titlul a ceea ce se dezbate şi se supune la vot aici.

Dacă am face acest lucru, am realiza că e un proiect care ajută angajatorii din România.

Partidul Naţional Liberal a depus un proiect de lege în acest sens, pentru a dubla durata permiselor de şedere de la un an la doi ani.

Acest proiect de lege rezolvă această problemă.

Angajatorii au cerut să creştem această perioadă, pentru că altfel făceau aceleaşi demersuri birocratice în fiecare an, pentru un angajat străin pe care-l angajau.

Eu cred că doar cine nu vrea să vadă nu realizează că e un proiect care într-adevăr ajută angajatorii. Iar dacă întrebaţi fiecare, în circumscripţiile dumneavoastră, pe cei din mediul privat care lucrează cu astfel de angajaţi lucrători străini, vă vor spune acest lucru.

E un proiect bun şi cred că face foarte mult bine mediului privat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau observaţii? Nu.

De la nr. crt. 1 la nr. crt. 20, dacă există obiecţii? Nu.

De la 21 la 40? Nu. Adoptate.

De la 41 la 60? Nu. Adoptate.

De la 61 la 79? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare şi semnat de România la Bruxelles, la 19 februarie 2013; PL-x 773/2023.

Iniţiatorul, Guvernul României.

Vă rog.

Doamna Roxana Simona Momeu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Mulţumesc.

Acordul privind Curtea unică în materie de brevete instituie un nou sistem jurisdicţional specializat - o Curte unică în materia brevetelor europene, alcătuită dintr-un Tribunal de Primă Instanţă, o Curte de Apel şi o grefă comună.

Tribunalul de Primă Instanţă cuprinde o divizie centrală, precum şi divizii locale şi regionale.

Conform acordului, divizia centrală are sediul la Paris, Curtea de Apel este localizată la Luxemburg, iar grefa este localizată la sediul Curţii de Apel.

Curtea unică în materie de brevete este instanţă comună statelor membre contractante, are personalitate juridică în fiecare stat membru contractant şi are competenţă exclusivă în privinţa brevetelor europene cu efect unitar şi a brevetelor europene eliberate în temeiul dispoziţiilor Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene, din 5 octombrie 1973.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, raportul.

Vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare şi semnat de România la Bruxelles, la 19 februarie 2013.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare şi semnat de România la Bruxelles, la 19 februarie 2013.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare şi semnat de România la Bruxelles, la 19 februarie 2013, în forma iniţiatorului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbană; PL-x 101/2023; procedură de urgenţă.

Vă rog, stimată doamnă, din partea iniţiatorului.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta ordonanţă de urgenţă vizează stabilirea cadrului general de finanţare şi modul în care domeniul de regenerare urbană urmează a fi finanţat din fonduri europene alocate în cadrul programelor operaţionale regionale.

Totodată, stabileşte etapele premergătoare depunerii de proiecte mature, prin integrarea zonelor de regenerare urbană în planurile urbanistice şi de amenajare, precum şi prin elaborarea documentaţiilor necesare, prin prezentarea principiilor care se aplică în elaborarea şi implementarea proiectelor de regenerare urbană, prin identificarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană şi prin stabilirea categoriilor de activităţi ce pot fi incluse în proiectele de regenerare urbană, în funcţie de nevoile identificate şi de specificităţile zonei.

Noi, respectuos, vă solicităm să acordaţi un vot favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie, vă rog, raportul comun.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre examinare pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; avizul favorabil al Comisie pentru industrii şi servicii; avizul favorabil al Comisie pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Ba da! Am văzut.

Doamna Buzoianu, vă rog, Grupul USR.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

E foarte bine că ne dorim regenerarea spaţiilor urbane şi a spaţiilor verzi din urban.

Dacă tot ne dorim asta, haideţi să punem pe ordinea de zi, în sfârşit, Legea administrării spaţiilor verzi, haideţi să-şi retragă PSD amendamentele toxice depuse, ca să distrugem toate spaţiile verzi din toate oraşele, şi haideţi să trecem, în sfârşit, nişte legi care cu adevărat să ne protejeze pe noi şi sănătatea noastră.

Până atunci, astea de aici, legile astea pe care le trecem şi care n-au niciun sens, care n-au nicio acoperire în resurse reale alocate pentru unităţile administrativ-teritoriale ca să facă regenerarea urbană, nu înseamnă nimic, sunt doar nişte cuvinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 41/2023; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua!

Prin prezentul act normativ se instituie o serie de măsuri pentru acordarea sprijinului necesar populaţiei vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire, cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

Vă propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă, pentru buget şi pentru industrii, raportul comun.

Acelaşi domn Şlincu, aceeaşi rugăminte - timpii de dezbatere, la final.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii au fost sesizate, prin adresa PL-x 41/2023.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 6 februarie 2023.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În cadrul discuţiilor a fost prezentat un amendament, care, supus votului, a fost respins şi este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Două minute timp de dezbateri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Două minute timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, două contra şi 4 abţineri. Aprobat.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc că raportul conţine un amendament respins. Dacă se susţine?

Domnul Miruţă Radu-Dinel.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Se susţine amendamentul, pentru că văd că aţi început să despărţiţi în silabe cuvântul "digitalizare", dar trimiteţi oamenii pe la cozi, să facă din nou copii xerox, dosare cu şină, permanente circuite pe care dumneavoastră le introduceţi.

Ceea ce am propus noi, prin acest amendament, este o chestiune de bun-simţ foarte funcţională şi care rezolvă o mare parte din aglomeraţia de la Poştă, şi anume ca cei de la Ministerul Fondurilor Europene să facă plata în contul furnizorului, pentru persoana care beneficiază de acest sprijin, pentru că ceea ce se întâmplă acum este ca ministerul să trimită banii la Poştă, iar la Poştă se face transferul bancar pentru omul respectiv.

Ar fi mult mai simplu ca cei de la minister, pentru o serie de beneficiari pentru care se ştie furnizorul, se ştie că îndeplineşte condiţiile, beneficiarul respectiv, să se facă transferul direct de la Ministerul Fondurilor Europene, în contul beneficiarului, dar pe factură să apară reducerea, conform ordonanţei respective.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru amendamentul respins.

Vot, vă rog.

Cu 63 de voturi pentru şi 95 de abţineri, amendamentul respins rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 458/2023.

De asemenea, suntem în procedură de urgenţă.

Avem reprezentant al iniţiatorului.

Vă rog.

Domnul Ion Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea încadrării drumurilor care asigură legăturile cu obiectivele de interes naţional pentru apărare în categoria funcţională a drumurilor de interes naţional, precum şi asigurarea cadrului legal privind delegarea temporară a dreptului de administrare a acestora.

Având în vedere solicitările consiliilor locale în ceea ce priveşte realizarea de lucrări de reabilitare sau modernizare a sectoarelor de drum situate în intravilanul/extravilanul unor localităţi ce pot fi preluate temporar în administrarea administraţiei publice locale, la solicitarea acestora, cu acordul administratorului de drum, este necesar să se creeze un mecanism rapid şi eficient de delegare temporară a dreptului de administrare, prin încheierea unor protocoale în acest sens cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin CNAIR şi unităţile teritoriale, prin consiliile locale respective.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi.

Domnul Drulă... nu este? Nu este.

(Domnul deputat Benedek Zacharie solicită să ia cuvântul.)

Mulţumim reprezentantului UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în temeiul art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, în sensul încadrării drumurilor care asigură legăturile cu obiectivele de interes naţional pentru apărare în categoria funcţională a drumurilor de interes naţional.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 20 septembrie 2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Nu avem.

Neavând nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2022 privind ajustarea preţurilor acordurilor-cadru/contractelor sectoriale de servicii de transport feroviar de cărbune pentru complexurile energetice; PL-x 761/2022; procedură de urgenţă.

Avem reprezentant al iniţiatorului.

Domnul Ion Popa:

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege are ca obiect adoptarea unor măsuri pentru ajustarea preţurilor acordurilor-cadru/contractelor sectoriale de servicii de transport feroviar de cărbune pentru complexurile energetice, afectate de conflictul militar care se desfăşoară pe teritoriul Ucrainei şi de blocajul impus Rusiei la nivel internaţional, coroborat cu o creştere explozivă a preţului pe pieţele de energie electrică, gaze naturale şi a combustibilului.

Prezenta ordonanţă pune la dispoziţia entităţilor contractante, a contractanţilor, o metodă de reechilibrare, o formulă de ajustare a preţurilor acordurilor-cadru/contractelor serviciilor sectoriale afectate de criza energetică.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma adoptată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi, vă rog, raportul comun.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2022 privind ajustarea preţurilor acordurilor-cadru/contractelor sectoriale de servicii de transport feroviar de cărbune pentru complexurile energetice

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege 761/2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi?

Domnul Bende Sándor:

Propun două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Două minute - timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

146 de voturi pentru, două contra, 7 abţineri. Aprobat.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu avem.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final.

28. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 60/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Domnule Lungu, vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, Consiliul Economic şi Social.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege şi documentele aferente în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Nu avem intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la nr. crt. 1 la nr. crt. 8? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I; PL-x 623/2022.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Ioan Cristian Haiduc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta ordonanţă instituie o serie de măsuri în vederea finalizării obiectivelor de investiţii incluse în Programul naţional de dezvoltare locală etapa I.

În acest sens, s-a prevăzut dispoziţia potrivit căreia pentru obiectivele de investiţii incluse în PNDL etapa I, pentru care nu este efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, cu cel mult 3 luni anterior expirării duratei contractului de finanţare, beneficiarii pot solicita Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prelungirea valabilităţii contractelor de finanţare cu o perioadă de până la 2 ani, cu excepţia acelor obiective de investiţii pentru care nu a fost efectuată nicio plată de la bugetul de stat.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie.

Doamna Huţu, vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea în fond asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere -avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri însuşite de iniţiator, avizul favorabil al Comisiei juridice şi avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

30. Proiectul de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake; PL-x 471/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia pentru cultură, vă rog, raportul comun.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Deepfake-ul e o problemă importantă care trebuie reglementată într-un mod care să poată fi şi aplicat, să funcţioneze, să ne asigurăm că avem o lege cu care instituţiile statului pot să lucreze, care să nu predispună la abuzuri.

E o discuţie care a trecut foarte repede prin comisii.

Şi fac un apel la toţi colegii din Parlament, să retrimitem acest proiect două săptămâni la comisie, să avem o nouă serie de dezbateri în comisii.

Două săptămâni ne vor ajuta să facem acest proiect, cum spuneam, să şi funcţioneze, un proiect la care cred că vom vedea unanimitate.

Şi, vă rog, haideţi să fim de acord să retrimitem acest proiect la comisie pentru două săptămâni, pentru a face un proiect beton.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aş fi preferat să faceţi această solicitare la începutul şedinţei, dar este atributul dumneavoastră şi acum.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Retrimitere la comisie, două săptămâni, a PL-x 471/2023.

Vot, vă rog.

Cu 65 de voturi pentru, 92 contra şi 5 abţineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul de voturi.

Rămăsesem la rugămintea mea ca cineva de la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi de la Comisia pentru cultură să prezinte raportul comun.

Domnul Bulai?

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul, în şedinţa din 26 iunie 2023.

În luna decembrie a fost adoptat şi la comisiile din cadrul Camerei Deputaţilor, proiect adoptat cu majoritatea voturilor existente.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Coleşa, din partea Grupului AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci, sub pretextul luptei împotriva deepfake-ului, a falsului, se legiferează posibilitatea unor grave abuzuri din partea majorităţii parlamentare.

Dacă într-adevăr această iniţiativă legislativă ar fi dorit lupta împotriva falsului şi a minciunii sub orice formă - text, audio sau video -, atât pe reţelele sociale, dar şi în toată mass-media, chiar şi în cea plătită de PSD şi PNL, am fi susţinut-o.

Această iniţiativă legislativă defineşte însă deepfake-ul doar ca o contrafacere a unui conţinut de tip imagine audio sau video, nu şi sub formă de text şi nu când e vorba de un mesaj fals, grosolan, fără a avea loc o prelucrare audio sau video, deci o definiţie incompletă faţă de Regulamentul Uniunii Europene din 2022, la care această lege face referire.

Realitatea este că se creează posibilitatea unor abuzuri din partea autorităţilor statului, în special ANCOM sau CNA.

Chiar şi autorităţile statului au recunoscut, prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, că detecţia falsurilor audio sau video este foarte greu de făcut, folosind cei mai noi algoritmi în inteligenţa artificială şi cu un grad mare de erori.

Deci, dacă nici specialiştii, folosind cei mai noi algoritmi, nu pot să detecteze în mod corect, cum ar putea oamenii care prin această lege sunt incriminaţi şi li se aplică o amendă extrem de mare să o facă, să detecteze? Nu pot, evident.

Ca atare, această lege nu va produce decât abuz sau frică. De cine? ANCOM, de exemplu, o instituţie condusă de nişte iluştri politruci - Zgonea, care este... a fost condamnat penal sau Pavel Popescu, pe care l-am văzut de atâtea ori răspândind deepfake de la această tribună.

Ca atare, Grupul AUR va vota contra.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Guvernatorul României, domnul Isărescu, este victimă a deepfake - acum 3 zile.

Grindeanu, ministrul dumneavoastră, este victimă a deepfake - cum că susţine vânzarea de acţiuni pe nişte platforme financiare.

STB-ul - Societatea de Transport Bucureşti - este victimă.

Nu se rezolvă nimic, pentru că avem instituţii eşuate, nu pentru că nu avem legislaţie.

Tot ce se poate reglementa pentru a elimina deepfake-ul din spaţiul public din România există reglementat şi se poate face mâine, dacă CNA-ul împreună cu ANCOM-ul ar funcţiona. Nu funcţionează! Pentru că oamenii care au ajuns acolo nu-şi fac treaba şi nu aplică legea.

Şi iată cum Grindeanu, care acum poate este victimă, pentru că nu şi-a făcut treaba la ANCOM atunci când a condus instituţia... (Aplauze.) ...acum suferă... (Aplauze.) ...de acest abuz. (Vociferări.)

Ce vreau să spun? Din 2021 avem o directivă care se numeşte AVSM - Audio Video Social Media - care dă CNA-ului competenţă de intervenţie, în cadrul platformelor online, pentru a elimina abuzuri.

ANCOM-ul poate să oblige platformele în a elimina aceste tipuri de manipulări, dacă doreşte. Nu se vrea. (Vociferări.)

De asemenea, SRI-ul poate să-şi facă foarte bine treaba, dincolo de orice legislaţie care este redundantă.

Nu a fost consultat mediul jurnalistic, nu au fost consultaţi specialiştii.

În plus, se limitează la ideea de deepfake generat de inteligenţa artificială.

STB-ul a fost făcut printr-un operator creativ, nefolosind inteligenţa artificială.

Deci nu-şi va atinge obiectul acest tip de legislaţie, pentru că nu este făcut în consultare cu cei care pot să genereze plusvaloare.

În plus...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

...încă un lucru, domnule preşedinte, ca să ştie colegii şi colegele ce votează.

Se propune pedeapsa cu 6 luni până la 2 ani de închisoare pentru realizarea de fake-uri, adică act artistic.

Nu realizarea este problema, distribuirea lui cu rea-intenţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Iulian Bulai:

...în sens manipulatoriu.

Altfel...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

...pedepsim creatorii de filme şi de produse culturale.

Vă rog să întoarcem la comisie.

Altfel, vom face mai mult rău decât să găsim soluţii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să intercalăm puţin.

Domnul Muncaciu şi după aceea vom reveni la un domn de la USR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Doresc să vă atrag atenţia asupra acestei legi, deoarece există o chestiune foarte serioasă. Este vorba de primul amendament, dreptul la free speech - dreptul la cuvânt liber.

Acum, dacă noi nu aplicăm criterii serioase pentru definirea deepfake şi dacă din punct de vedere tehnologic nu amendăm acest lucru, lăsăm ANCOM-ul să decidă fără niciun fel de linii directoare, adică guidelines.

Şi, atunci, vreau să vă spun, ca unul dintre aceia care am fost victima ANCOM-ului, care a oprit, în timpul alegerilor din 2020, revista noastră, timp de 6 luni, că acest lucru nu este de joacă, pentru că aici avem de a face cu o atitudine pe care ANCOM-ul nu ar trebui să o aibă decât în cadrul legii, adică să existe criterii clare pentru care ANCOM-ul poate să oprească un website.

Eu sunt de acord că aceste deepfake-uri, cele făcute în scopuri pecuniare, bineînţeles că trebuie pedepsite, dar vă aduc încă o dată aminte asupra pedepsei cu libertatea. Nu se justifică să iei libertatea unor oameni pentru vini, pentru acţiuni neviolente.

Nu suntem de acord ca să fie pedeapsă cu închisoarea pentru fapte neviolente. Se pot amenda, se pot scoate din...

Există alte măsuri, nu trebuie neapărat să pedepsim cu închisoarea, asta vreau să vă spun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Miruţă, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Un proiect făcut de amatori de la un capăt până la celălalt.

Există această situaţie în lume cu deepfake, există inteligenţă artificială, însă, în acest moment, modul în care a fost propus acest proiect nu rezolvă scopul pentru care el a fost invocat.

În acest moment, nu există nicio instituţie în România care să poată clasifica că un material informatic este sau nu este fake.

Şi, atunci, întrebarea mea e - cum va funcţiona?

ANCOM spune că nu poate să facă treaba asta, CNA spune că nu poate să facă treaba asta, SRI nu poate să facă treaba asta, DNSC nu poate să facă treaba asta.

PSD ce vrea să facă? PSD - vine campania electorală şi nu vrea să fie înjurat pe stradă.

O să găsească lumea metode şi prin alte mijloace.

Singura soluţie pentru a limita această problemă - existentă, de altfel - este printr-o abordare la nivel european, astfel încât furnizorii de conţinut - platformele acestea care propagă prin mediul electronic, prin mediul online, conţinutul respectiv, să aibă capacitatea de a identifica în formatul acela electronic conţinutul, că este creat artificial. Iar pentru acest lucru trebuie o colaborare între companiile care produc conţinut şi între companiile care livrează conţinut.

Altfel nu se va rezolva această problemă.

Şi este un pic ciudat ca dumneavoastră să vreţi să ţineţi aşa Dunărea, cu pieptul, crezând că dacă vorbiţi de la tribuna Parlamentului că opriţi subiectul acesta, el se va şi opri.

Nu vă pricepeţi la digitalizare, cum nu v-aţi priceput nici la agricultură, nici la energie şi cum nu vă pricepeţi de fapt la nimic, de 30 de ani, în ţara asta, domnilor de la PSD.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne-am încălzit foarte tare în a discuta în jurul unui concept, un concept împrumutat din alt sistem legislativ.

În primul rând, Constituţia României spune că limba română este limba oficială a României.

Dacă este să citim acest proiect de lege, o să vedem la art. 1 că spune că: "prezenta lege reglementează difuzarea oricărui conţinut vizual şi/sau audio generat sau manipulat..." etc.

În 4 articole, stimaţi colegi, din care jumătate de pagină... 4 articole pe două pagini, din care pe jumătate de pagină avem numai sancţiuni, în condiţiile în care nu am reglementat aspectele ce ţin de utilizarea tehnologiei, utilizarea proprietăţii intelectuale, care sunt incidente, cu privire la acest model, aspectele ce ţin de comunicare, nu în ultimul rând, impactul lor asupra canalelor de transmisie a oricărui tip de informaţie.

Deci este un proiect de lege care deocamdată ar trebui să mai... să se mai lucreze asupra lui.

Aşa cum este el reglementat, încalcă inclusiv aspectele de norme şi tehnică legislativă.

Drept pentru care, aşa cum vă spuneam, recomand să îl trimitem la comisie, pentru a se mai lucra asupra lui.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Antonio Andruşceac solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andruşceac, numai o secundă, domnule Andruşceac, au vorbit...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Lăsaţi, că e loc să vorbesc două minute! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, ce este? (Vociferări.)

Nu există cu "se poate".

Numai o secundă, au vorbit 2 colegi de la AUR...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Şi ce dacă...? E voie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu e voie, domnule Andruşceac. (Vociferări.)

Numai o secundă...

Întrucât timpul alocat acestei şedinţe a expirat, vom relua discuţia pe articole într-o şedinţă ulterioară.

Ne revedem la ora 11.30, la şedinţa de vot final.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Şi, până începem sesiunea de vot final, daţi-mi voie să dau citire iniţiativelor legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere şi vot final sunt depăşite.

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 şi pentru modificarea şi completarea art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Pl-x 550/2023; lege organică.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Pl-x 551/2023; lege organică.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Haideţi să facem un vot de verificare a cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

233 de colegi prezenţi.

Suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat; PHCD 1/2024.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Şi daţi-mi voie să şi trecem la depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Vă reamintesc...

Numai o secundă, doamnă, numai o secundă!

Parcă îmi sunteţi cunoscută... (Se adresează doamnei deputat Claudia Benchescu-Pecingină.)

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, după validarea mandatelor, deputaţii depun în şedinţa Camerei jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Vă reamintesc procedura depunerii jurământului.

La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna şi îl va încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei.

Jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul.

Aşadar, o invit la tribuna pe doamna deputat Claudia Benchescu-Pecingină.

Ultima oară când v-am văzut eraţi însărcinată.

Felicitări pentru fericitul eveniment din viaţa dumneavoastră!

Vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Benchescu-Pecingină Claudia, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări, doamna deputat!

Sunt curios cu cine o să staţi în bancă.

Invit la tribună pe doamna deputat Alina Meclea.

Doamna Alina Meclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Meclea Alina, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări, doamnă deputat,... doamnelor deputat, şi mult succes!

Mergem mai departe.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 3/2024.

Vot, vă rog.

Cu 243 de voturi pentru, 4 abţineri, adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o Europă mai rezilientă, mai competitivă şi mai durabilă COM 558/2023; PHCD 81/2023.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 4 abţineri. Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor -Schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acţiune COM 577/2023; PHCD 82/2023.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, 5 abţineri, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. A. Adoptări

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei nr. 190/2019 privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii, adoptată la cea de-a 108-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva, la 21 iunie 2019; PL-x 735/2023.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, şi anume 248 de voturi pentru, adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 584/2017.

Vot, vă rog.

Cu 202 voturi pentru, 45 de abţineri, adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, a Legii nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, precum şi a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie; PL-x 557/2023.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 253 de voturi pentru, adoptat.

Domnul Ilie Victor, explicarea votului.

Domnul Victor Ilie:

Aş vrea să mulţumesc colegilor pentru votarea acestui proiect util mediului de afaceri. Este un proiect USR, prin care dovedim că sprijinim mediul de afaceri, sprijinim debirocratizarea şi vrem să dăm mai multe puteri unei clase profesionale respectabile, şi anume aceea a avocaţilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri; PL-x 551/2020.

Vot, vă rog.

Cu 215 voturi pentru, 3 contra, 28 de abţineri, adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene; PL-x 254/2022.

Vot, vă rog.

A treia unanimitate - 251 de voturi pentru. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor; PL-x 718/2023.

Vot, vă rog.

Cu 244 de voturi pentru, 5 abţineri, adoptat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, domnul Năsui.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proiectul votat acum de către acest Parlament uşurează munca antreprenorilor, pentru a angaja oameni din alte ţări - nepalezi, indieni... din alte ţări.

Dar este un proiect paliativ. Nu ne întrebăm care e cauza, de ce avem o ţară care în acelaşi timp are nevoie să importe forţă de muncă, dar în acelaşi timp este cel mai mare exportator de forţă de muncă în restul Europei.

Şi cauza acestei probleme este, de fapt, în Codul fiscal. Avem cele mai mari taxe pe salariile mici din absolut toată Europa. Statul român goneşte românii din România şi importă forţă de muncă din afară, care - auzeam nişte discursuri, că cauzează nişte probleme culturale. Poate aşa o fi, dar staţi fără griji, că nici ei nu rămân. Vin şi pleacă apoi în restul Europei. De ce? Din aceleaşi cauze. Degeaba tratăm simptomele, dacă nu adresăm cauzele.

Haideţi să reducem taxarea muncii, aşa cum USR are proiecte pe circuit!

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Grosaru, deputaţii neafiliaţi vorbesc la finalul şedinţei de vot final.

Mulţumesc.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare şi semnat de România la Bruxelles, la 19 februarie 2013; PL-x 773/2023.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 248 de voturi pentru, adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbană; PL-x 101/2023.

Vot, vă rog.

Cu 222 de voturi pentru, 27 de abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Am votat pentru acest proiect de lege, deoarece regenerarea urbană joacă un rol important când vine vorba de calitatea vieţii locuitorilor unui oraş.

Dar dacă ne uităm însă în teren, realitatea este una tristă, aşa cum este ea descrisă şi în expunerea de motive a Guvernului. Avem blocuri între case, blocuri lipite unele de celelalte, spaţii verzi sau destinate sportului care sunt distruse, în detrimentul betoanelor.

Chiar zilele acestea avem situaţia în care instanţa a anulat mai multe HCL-uri şi autorizaţii de construcţie date ilegal de Primăria Baia Mare, în detrimentul cetăţenilor, pe speţa blocuri între case.

Şi tot zilele acestea, în Baia Mare a fost adoptat un nou PUZ care permite construirea de blocuri-turn între bazele sportive ce ţin de Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană", care ţine de Agenţia Naţională pentru Sport.

Asta se întâmplă pentru că multe oraşe din România nu au un PUG, un plan urbanistic general actualizat.

În Baia Mare, PUG-ul a fost actualizat ultima dată în 1999, iar oraşul a fost ca un stat fără câini, fiind dat pe mâna dezvoltatorilor imobiliari şi condus doar prin PUZ-uri, iar acest lucru a condus la o dezvoltare urbanistică haotică.

Statul trebuie să vină cu măsuri coercitive când vine vorba de actualizarea planurilor urbanistice zonale ale localităţilor, iar cetăţenii, dar şi profesioniştii în domeniu, trebuie să aibă un cuvânt de spus când vine vorba de dezvoltarea localităţilor în care trăiesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 41/2023.

Vot, vă rog.

Cu 239 de voturi pentru, 8 abţineri, adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 40/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 458/2023.

Vot, vă rog.

Încă o unanimitate - 249 de voturi pentru. Adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2022 privind ajustarea preţurilor acordurilor-cadru/contractelor sectoriale de servicii de transport feroviar de cărbune pentru complexurile energetice; PL-x 761/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, şi anume 247 de voturi pentru, adoptat.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 60/2023.

Vot, vă rog.

Cu 185 de voturi pentru, 20 contra, 41 de abţineri, 2 colegi care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Acele zone roşii care se împotrivesc imnului, stemei, sigiliului...

Felicitări!

Ăsta e respectul pe care îl aveţi pentru România! (Vociferări.)

A zis bine domnul Ghiţă.

Eu cu Moscova, voi cu Budapesta!

Văd ce încercaţi să faceţi aici, în Parlamentul României, ne obligaţi să ţinem audienţele parlamentare afară. Nu ne mai lăsaţi să intrăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, la sigiliu...

Domnul George-Nicolae Simion:

Nicio problemă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La sigiliu...

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu e nicio problemă! O să ne ţinem audienţele în stradă. Nu e nicio problemă!

După ce terminăm şedinţa de plen, mă găsiţi în faţa Parlamentului; acolo o să mă întâlnesc cu oamenii.

Nu e nicio problemă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I; PL-x 623/2022.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 3 contra, 41 de abţineri, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. A. Adoptări

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere, a căilor ferate forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrare a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora; PL-x 722/2023.

Vot, vă rog.

Cu 169 de voturi pentru, 34 de voturi contra, 45 de abţineri, adoptat.

19. Proiectul de Lege privind ordinul de protecţie; PL-x 707/2023.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, şi anume 249 de voturi pentru, adoptat.

B. Respingeri

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 560/2023.

Vot, vă rog.

Cu 166 de voturi pentru, 81 contra, propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnule Lőrincz, vă rog, explicarea votului.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ceea ce vedem aici (Arată spre monitor.), voturile PNL şi PSD, sunt voturile împotriva diasporei.

Proiectul de lege propune ceva foarte simplu - extinderea cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească, la solicitarea comunităţilor, criterii clare pentru înfiinţarea şcolilor româneşti în afara graniţelor ţării, şi nu în ultimul rând susţinerea iniţiativelor independente.

Sunt foarte mulţi oameni, asociaţii, organizaţii, în diaspora, care au pus pe picioare cursuri de limbă, inclusiv şcoli româneşti în afara graniţelor ţării, şi care au nevoie de recunoaştere oficială.

Ori de câte ori aveţi şansa, în Parlament, să vă arătaţi dispreţul faţă de diaspora, o faceţi fără niciun fel de frică.

Şi vă mai spun un lucru. Trebuie să vă fie frică, pe 9 iunie, pentru că votul diasporei o să se întoarcă împotriva voastră. (Aplauze.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Bravo, Iuliane!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte Legea privind regimul străinilor, per ansamblu are, în primul rând, o caracteristică de siguranţă, de securitate, pentru că, controlând foarte bine fluxurile de străini care au intrat în Uniunea Europeană în ultimul an şi stabilirea caracteristicilor lor, bineînţeles, pe profesii şi pe pregătire, nu fac altceva decât să ne aducă nouă un grad în plus de siguranţă.

Drept urmare, legea este bine aşa cum a trecut, sens pentru care am votat pentru adoptarea acesteia.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de şedinţe.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.57.