Parliamentary debates

Domnul Alexandru Rafila:

Domnul deputat Daniel-Sorin Gheba, Grupul parlamentar al USR.

Şi se pregăteşte, online - sper că este - doamna Alexandra-Oana Cambera. Este online?

Dacă nu este online, domnul deputat Brian Cristian?

Domnul deputat Poliţeanu? Perfect.

Mulţumesc.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi - "Hotărârile de Guvern trebuie adoptate cu mai multă responsabilitate!".

Subiectul pe care vreau să-l aduc în discuţie astăzi este numărul îngrijorător de mare al hotărârilor adoptate de Guvernul României.

În ierarhia juridică a actelor normative, Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor, iar Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. În categoria legilor, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Rolul unei hotărâri de Guvern este doar acela de a organiza executarea legilor, ele fiind semnate de primul-ministru şi contrasemnate de miniştri care au obligaţia punerii lor în executare şi publicarea în Monitorul Oficial al României.

Prin urmare, Hotărârile Guvernului stabilesc modul în care legile vor fi efectiv puse în aplicare sau alte aspecte organizatorice privind implementarea acestora.

În 2021 au fost emise de la începutul anului şi până în prezent peste 1.000 de hotărâri de Guvern, apropiate ca număr cu cele adoptate de Guvernul PSD, condus de Liviu Dragnea, într-un an.

Dacă o hotărâre de Guvern este adoptată cu rea-credinţă sau conţine imperfecţiuni, ea nu poate fi modificată prin propunerea unor amendamente.

Din punct de vedere legal, ea poate fi doar atacată în instanţa de contencios administrativ, care nu are competenţa de a controla constituţionalitatea Hotărârii Guvernului, ci doar legalitatea acesteia, întrucât actul de reglementare secundară este dat în aplicarea legii, ea organizând şi executarea legilor. În consecinţă, în aplicarea unei legi neconstituţionale se poate adopta un act secundar legal, dar care este, în esenţă, neconstituţional. Mai mult, se poate aştepta rectificarea ei printr-o altă hotărâre de Guvern anul următor, după ce noul buget va fi aprobat. Ambele soluţii se întind pe intervale mari de timp, de cel puţin un an, fapt ce creează instabilitate şi inconsecvenţă în actul guvernamental, punând chiar în dificultate şi întârziere transpunerea în practică a Programului de guvernare.

Astfel, datorită faptului că prin hotărâri ale Executivului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sancţionatorii, iar cu titlu de exemplu, dacă Guvernul României decide alocarea de fonduri în mod preferenţial sau discreţionar către anumiţi aleşi locali, nu se poate stopa acest aspect în timp util prin amendamente sau prin altă modalitate juridică.

Într-un stat de drept, democratic şi social, organizat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, legislativă, executivă şi judecătorească, unde respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, este de neconceput ca o hotărâre de Guvern să devină instrumentul prin care cei care se află vremelnic la putere să emită cu dedicaţie acte de favoritism subordonaţilor din sfera autorităţilor administraţiei publice locale.

Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a ţării, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte prin acte normative specifice, în temeiul dispoziţiilor art. 108 din Constituţia României. Aşa dispune Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 686 din 20 mai 2010.

Stimaţi colegi, în calitate de reprezentanţi ai poporului român, astăzi fac apel la conştiinţa voastră - este momentul să nu mai încurajăm aceste practici!

Haideţi să lăsăm parlamentarilor pârghiile şi prerogativele instituţionale necesare pentru a stopa scurgerea nejustificată de fonduri!

Se impune să nu mai încurajăm crearea unui cadru legislativ favorabil, prin care să se urmărească alimentarea sinecurilor!

Daniel Gheba, deputat al USR PLUS, Circumscripţia nr. 17 Dolj.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.