Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Adrian Moisoiu şi rog să se pregătească domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule Moisoiu, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, o să vă rog să îmi daţi puţin mai mult, pentru că am şi o replică de dat şi vă mulţumesc pentru cuvântul dumneavoastră.

Domnul Ioan Oltean:

Un minut în plus, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

În primul rând, vreau să-i răspund în replică domnului deputat Kerekes Károly că, deşi nu este vorba de un primar al PRM-ului, ci este vorba de un primar PSD în cazul comunei Sovata, întrebarea ar fi cine a iniţiat şi propagă cu obstinaţie separatismul de toate gradele? Cine promovează autonomia Ţinutului Secuiesc?

Şi vreau să-l asigur pe domnul deputat Kerekes Károly că şi domnul ministru Borbély ar fi putut fi ales primar la municipiul Târgu-Mureş dacă ar fi avut puterea să se dezlipească, să se dezică public de autonomia Ţinutului Secuiesc, deci de Programul UDMR-ului.

Am două declaraţii politice, una "Bacalaureat politic", pe care am să o depun, împreună cu domnul deputat Magheru, şi una care are ca motto, "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor!".

Această declaraţie politică se intitulează "Un gând pios la comemorarea a 119 ani de la moartea lui Mihail Eminescu.

Sunt mândru că întâmplarea a făcut ca să fiu născut la 15 ianuarie, în aceeaşi zi cu marele Mihail Eminescu, şi, deoarece la anul nu voi mai fi la acest microfon, permiteţi-mi să aduc un omagiu celui despre care, în urmă cu 119 ani, ziarul "Românul" din 16 iunie 1889 anunţa sec la rubrica "Ştiri": "Eminescu nu mai este. Înmormântarea în ziua de 17 iunie. Corpul poetului este depus în groapă, la umbra unui tei din cimitirul Bellu."

Cel despre care Traian Demetrescu a scris: "Şi numai eşti!...O groapă sub rânjetele-i crunte/ Cuprinse necuprinsul din geniala-i frunte!/ Şi după cum în viaţă a fost eternul dor:/ Tu dormi, tu dormi acum sub teiul plângător!"

Da, Eminescu a trecut în nefiinţă în urmă cu 119 ani... Cel despre care Alexandru Vlahuţă scria: "Tot mai citesc măiastra-ţi carte/ Deşi o ştiu pe din afară:/ Parcă urmând şirul de slove/ Ce-a tale gânduri semănară".

Iar Victor Eftimiu: "Şi floarea teiului e-n toi/ Furtunile se potoliră/ Mai freamătă măiastra liră/ Mai cântă Eminescu-n noi."

Cel despre care titanii literaturii române, dintre care am să citez câţiva aleşi aleatoriu, scriau:

Tudor Arghezi: "Păşiţi încet cu grijă tăcută, feţii mei./ Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei." ... "A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă... Nu poate să ajungă vorba la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene, din depărtare, delicata lui singurătate."

Mihai Beniuc: "Pe Eminescu noi, poeţii tineri,/ Zadarnic încercăm, nu-l vom ajunge./ Cântecele lui fără seamăn/ Sunt pentru noi miraj de neatins."

Marin Sorescu: "Acest tânăr cu ochi mari,/ Cât istoria noastră,/ Trecea bătut de gânduri/ Din cartea cirilică în cartea vieţii,/ Tot numărând plopii luminii, ai dreptăţii, ai iubirii/ Care îi ieşeau mereu fără soţ....Şi pentru că toate acestea/ Trebuiau să poarte un nume,/ Un singur nume,/ Li s-a spus/ EMINESCU."

Nichita Stănescu: "Eminescu este cel mai dificil poet român şi cel mai de neînţeles. Dându-ne iluzia, totuşi, că poate fi înţeles. ...Adolescentul, bărbatul, bătrânul, fiecare ia din Eminescu partea lui. Întins de-a lungul atâtor vârste, Eminescu ni se relevă ca fiind cel mai înalt bărbat pe care l-a născut această ţară."

George Călinescu: "Astfel se stinse, în al optulea lustru de viaţă, cel mai mare poet pe care l-a ivit şi îl va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale."

În încheiere, vă prezint câteva versuri ale lui Dumitru Matcovschi: "Eminescu mai trăieşte,/ Eminescu n-a murit,/ Eminescu pătimeşte,/ Cum nimeni n-a pătimit./ Eminescu e făclie,/ E o ţară cu minuni, Un izvor cu apă vie, Care vine din străbuni."

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

V-aţi înscris în timpul alocat. Cealaltă declaraţie vă rog să o lăsaţi la Secretariatul Camerei.