Parliamentary debates

Domnul Petru Călian:

"O lecţie de democraţie"

În urmă cu 18 ani, mii de tineri şi-au pierdut viaţa pentru ca în prezent România să fie o ţară membră NATO cu drepturi depline, pentru ca noi, românii, să avem reprezentanţi aleşi în Parlamentul european şi să ne bucurăm de statutul privilegiat pe care îl are fiecare ţară ce face parte din marea familie europeană.

Dar, înainte de toate, aceşti tineri au plătit cu preţul vieţii dreptul ca astăzi să trăim în democraţie şi să putem alege în mod deliberat pe cei care ne vor conduce destinele în anii ce vor urma.

Dacă în '90 aveam parte de o reprezentare masivă la urnele de vot, acum se pare că ne luptăm cu un absenteism greu de suportat pentru cei mai mulţi dintre politicieni. Ce îi determină pe români să nu îşi exercite acest drept constituţional obţinut prin vărsarea de sânge a unor tineri? Nimic altceva decât reţeta electorală românească, plină de sclipici, gălăgie şi demagogie.

La alegerile locale din acest an, rata participării la vot a fost de doar 40%, lucru care ne arată că democraţia nu este înfloritoare, ba, dimpotrivă, a murit înainte să se maturizeze.

Absenteismul la vot, formă a absenteismului civic, este provocat de acţiunile politicienilor, care sunt contra dorinţei alegătorilor, singurul pedepsit fiind însuşi electoratul.

Participarea electoratului se diminuează de la un scrutin la altul, iar reprezentanţii sunt aleşi de un număr tot mai mic de alegători. Bineînţeles, acest lucru nu se datorează faptului că românii nu mai cred în instituţiile democraţiei, ci pentru că românii nu sunt satisfăcuţi de cei care se află la putere, indiferent că facem referire la o putere centrală sau locală.

Dacă o simplă definiţie a democraţiei ne arată că aceasta înseamnă "guvernarea de către popor pentru popor", atunci se naşte o întrebare: cine realizează o guvernare şi interesele cui le reprezintă aceasta, atunci când poporul e în dezacord şi are preferinţe diferite?

Slaba reprezentare la vot din acest an ne-a dovedit încă o dată că actorul colectiv sau electoratul s-a plictisit să tot asculte programe electorale care de multe ori se cufundă în doctrine politice care nu sunt nici de dreapta, nici de stânga.

Pentru acest electorat confuz, trebuie să luptăm ca la alegerile parlamentare ce vor avea loc în toamna acestui an să fie nu unele pline de promisiuni deşarte, ci unele în care mesajul politic să fie clar înţeles, iar odată pentru totdeauna fiecare politician să se hotărască pe care parte a baricadei se află: stânga sau dreapta!

Închei această declaraţie politică cu dorinţa de a-i felicita pe toţi cei care au câştigat aceste alegeri dorindu-le mult succes pe viitor şi să nu uite că prima lecţie despre democraţie se referă la popor şi la interesele acestuia.