Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,04.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să vă invitaţi colegii în sala de şedinţă, începem şedinţa de astăzi.

Sunt înregistraţi 204 colegi, până în acest moment.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de luni, 19, şi marţi, 20 martie 2018; programul de lucru pentru perioada 19-24 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 14-19 martie de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00 avem primirea de răspunsuri la interpelări.

Înainte de a deschide şedinţa...

Doamna Turcan?

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Intervenţia mea este la ordinea de zi. Şi vreau să ştiu dacă îmi permiteţi să intervin pe ordinea de zi?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

N-am înţeles. Mai spuneţi o dată, vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Îmi permiteţi să intervin pe ordinea de zi?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur, păi...

Doamna Raluca Turcan:

Înainte de a supune votului...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... e regulamentar, înainte de începerea şedinţei.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc frumos.

Voiam să mă asigur că îmi permiteţi să intervin.

Şi, ca atare, Partidul Naţional Liberal vă solicită să scoateţi de pe ordinea de zi cele 3 puncte aflate sub rezerva primirii raportului de la Comisia juridică, legate de legile justiţiei. Legile justiţiei care au fost retrimise, cum bine ştim, de la Curtea Constituţională, ca urmare a contestaţiilor făcute de Partidul Naţional Liberal, şi care, astăzi, pe repede înainte, în varianta de urgenţă a PSD şi ALDE, au fost votate, unele dintre ele, deja, în Comisia specială, şi altele urmează să fie votate mâine dimineaţă, la 08,30.

Deci, practic, pentru a înţelege toată lumea, aş vrea să explic ce se vede din ordinea de zi că doriţi să faceţi dumneavoastră. Astăzi, începând cu ora 16,00 aţi pus deja pe ordinea de zi 3 iniţiative legislative, dintre care... 3 iniţiative legate de legile justiţiei. Deci dintre care doar una a fost dezbătută până acum în Comisia specială pe legile justiţiei, iar alte două urmează să primească votul, în urma dezbaterii, mâine dimineaţă, la 08.30.

Şi atunci, la modul cel mai sincer şi democratic cu putinţă, vă întrebăm: Care este urgenţa? De ce astăzi doriţi să antamaţi un vot pe nişte legi declarate deja neconstituţionale, care încă nu au fost dezbătute şi votate în Comisia specială pe care dumneavoastră aţi iniţiat-o?

Doamnelor şi domnilor colegi de la PSD şi ALDE,

Mă uit în ochii dumneavoastră şi vă întreb: cât mai puteţi gira această bătaie de joc...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă Turcan...

Doamna Raluca Turcan:

... gestionată de preşedintele partidului, Liviu Dragnea?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Pentru că este inadmisibil ca în pofida faptului că am solicitat un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneţia, în pofida faptului că suntem monitorizaţi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Închei în 30 de secunde.

În pofida faptului că...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, dar n-are nicio legătură cu ordinea de zi...

Doamna Raluca Turcan:

Ba da, are legătură, pentru că încerc să găsesc toate argumentele raţionale şi de bun-simţ pentru a vă convinge să nu votaţi o asemenea... un asemenea abuz, ca să nu caracterizez altfel.

În pofida faptului că suntem în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu recomandare expresă de a avea totuşi un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneţia, şi că s-a solicitat aici, în România, din partea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, să avem un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia, dumneavoastră, astăzi, aici, puneţi pe ordinea de zi, fără ca măcar să fie dezbătute la Comisia...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... specială, aceste trei legi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Şi singurul... închei... şi singurul răspuns este: acum, vreţi să-l scoateţi pe preşedintele României din procesul de numire a procurorilor şi judecătorilor. Însă mâine...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat...

Doamna Raluca Turcan:

... veţi intenţiona să folosiţi justiţia pentru a vă spăla liderii de dosare şi pentru a o controla politic...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... împotriva altora.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi o propunere? Aţi avut şi o propunere?

Doamna Raluca Turcan:

Propunerea este să supuneţi votului punctele 3, 4 şi 5, legate de Legile nr. 303, 304 şi 317, care încă nu au primit votul în Comisia de specialitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles. Este aprobarea Biroului permanent pentru includerea pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului. Deci nu putem dezbate nimic fără...

Dar voi supune votului propunerea dumneavoastră, în calitate de lider de grup. Cine este pentru?

Voci din sală:

Nu merge!

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Vă solicit oficial să repetaţi votul, întrucât îi rog pe colegii mei care n-au reuşit să-şi înregistreze votul, să ridice mâna şi să vă convingem că nu a funcţionat votul.

Vă rog să ridicaţi mâna.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Deci acestor colegi nu le-a funcţionat sistemul de vot pe aceste legi. Ce coincidenţă!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Vă rog, colegii cărora nu le-a funcţionat, să repete operaţiunea cu scoaterea şi introducerea cartelei de vot, încă o dată.

Vă supun votului propunerea doamnei lider de grup.

Mulţumesc.

62 de voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Continuăm cu... continuăm...

Domnul Stelian? Procedură?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am avut chiar în sesiunea anterioară discuţii nenumărate pe o chestiune de procedură care văd că încă nu s-a rezolvat. În sensul în care s-a stabilit, în Biroul permanent, şedinţă a Comisiei juridice în paralel cu plenul. Asta mă lipseşte de dreptul de a fi în plen şi de a discuta pe chestiuni de interes.

Când am intrat în sală chiar am observat că e vorba de lucruri legate de legile justiţiei. Deci sunt chestiuni foarte importante şi juriştii noştri sunt obligaţi să stea acum în şedinţa Comisiei juridice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Stelian, vă rog, vă rog numai un pic să mă ascultaţi.

Noi suntem deja în şedinţa de plen. Spuneţi-mi procedura pentru ceea ce facem noi aici. Ce spuneţi dumneavoastră s-a discutat la Biroul permanent deja.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

S-a discutat la Biroul permanent. Aici avem toţi colegii de faţă, sunt şi membrii Biroului permanent, şi e o chestiune care ţine de buna organizare a Parlamentului şi de buna funcţionare a Parlamentului.

Vreau să supun atenţiei plenului această chestiune care reprezintă un abuz.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bine.

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Şi să reveniţi asupra acestei practici absolut incorecte şi abuzive.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu putem să mergem la nesfârşit pe această variantă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să vă rog să supuneţi votului propunerea ca poziţia 11 de pe ordinea de zi, şi anume Pl-x 448/2017, să fie adusă pe poziţia 8.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulţumesc.

Vot.

140 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Poziţia 11 devine poziţia 8.

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Văd că vine lume la această tribună, vă solicită anumite lucruri. În sesiunile anterioare aţi promis că nu o să se mai întâmple şedinţe de comisii în acelaşi timp cu plenul, frustrând astfel deputaţii de un drept constituţional pe care îl au, de reprezentare.

Colegul nostru, Stelian Ion, v-a prezentat faptul că şi acum, în această secundă, se desfăşoară o şedinţă a Comisiei juridice, în acelaşi timp cu plenul, şi, astfel, colegii noştri care sunt în acele comisii nu pot participa şi într-un loc şi în altul.

Şi v-aş ruga, având în vedere că este o decizie a Biroului permanent care are nişte probleme clare de constituţionalitate, să supuneţi votului acum - pentru că plenul este suveran şi plenul poate întoarce o decizie a Biroului permanent - dacă o Comisie juridică se poate desfăşura în secunda aceasta, în acelaşi timp cu plenul Camerei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Năsui, nu avem asemenea procedură, ca plenul să modifice programul de comisii stabilit de Biroul permanent.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Plenul e suveran în alte con... nu în acest subiect.

Vă rog, mai citiţi.

Domnul Predoiu.

Procedură, domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rugămintea noastră este ca poziţia 7 să treacă prima, după acestea tehnice, după informare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2017 privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, ţinând cont că până la punctul 7 nu am rapoarte, voi începe cu 7, în momentul în care încheiem cu declaraţiile politice.

Domnul Stanciu.

Sunteţi al treilea vorbitor de la grup. Dacă îmi spuneţi acelaşi lucru, voi fi nevoit să vă opresc microfonul, cu tot respectul.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu s-a zis acelaşi lucru. S-a făcut o solicitare formală, din partea liderului de grup, pentru vot.

Eu vreau să vă solicit altceva. Să supuneţi votului ca punctele 2, 3 şi 4 de pe ordinea de zi să fie mutate de la poziţia 8 încolo, ţinând cont că următoarele lucruri sunt priorităţi legislative sau proceduri de urgenţă. Chiar dacă nu au raport de vot, plenul este suveran şi poate să reordoneze această listă.

Deci vă rog supuneţi votului ca 2, 3, 4 să fie mutate după poziţia 8, în jos.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

S-a votat deja această chestiune.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (din sală):

Nu, s-a cerut eliminarea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

63 de voturi pentru, 132 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu optează. Respins.

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O propunere. Poziţia 17 - Pl-x 566/2017 - vă rog să supuneţi votului aducerea pe poziţia 9.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

138 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Aprobat.

Domnul Szabó Ödön:

Şi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai aveţi?

Domnul Szabó Ödön:

Da. Următoarea propunere. PL-x 71/2017, de pe punctul 51, să-l aducem pe punctul 3 al ordinii de zi şi să-l retrimitem comisiei. (Proiectul de Lege pentru completarea art.104 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru aducere pe punctul 3.

135 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Aprobat.

Vot pentru retrimitere la comisie.

Termen? Domnul Szabó? Termen? Două săptămâni.

125 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 9 abţineri. Aprobat.

Domnul Predoiu.

Nu mai vreţi? Că eraţi acolo.

Păi, procedură... nu declaraţii. (Voci suprapuse.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru că mi-aţi dat cuvântul la 5 minute după ce l-am solicitat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aşa eraţi la rând, domnule deputat.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

E posibil ca intervenţia mea să pară puţin tardivă.

În esenţă, doream să vă subliniez ceea ce v-a spus şi colega mea, doamna Turcan. Facem o mare greşeală prin punerea pe ordinea de zi, mâine, a legilor justiţiei. Pentru că mai e de discutat la aceste legi. Inclusiv problema răspunderii magistraţilor, care, în luna decembrie ne-a luat cam, nu ştiu, 4-5 zile de dezbateri. Şi, tot ca şi acum, am fost grăbiţi atunci. Ca şi acum, am spus atunci că va strica toată povestea această grabă. Şi iată că s-au pierdut...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... s-au pierdut două luni de zile...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... pentru că sesizarea noastră la Curtea Constituţională a fost admisă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Deci... domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi să conchid.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu vă permit, pentru că nu aveţi procedură de discuţie, acum, aici.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Păi, am cerut cuvântul, mi l-aţi acordat. Trebuie totuşi să spun ceea ce aveam de spus.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, eu am crezut că aveţi o procedură sau aveţi ceva.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Asta e declaraţie politică, nu vă supăraţi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Îmi rămâne să vă întreb şi eu pe dumneavoastră dacă vă asumaţi această responsabilitate, să mai pierdem încă două-trei luni de zile cu legile justiţiei?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Benga. Procedură, da?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

E mai degrabă o explicaţie a votului. O rugăminte către colegii de la UDMR.

Există aici o cutumă care, vizavi de retrimiterile la comisie, ni s-a adus fiecăruia la cunoştinţă. Ar fi drăguţ să încercăm s-o respectăm.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Şi domnul Andronache? Procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Invoc art. 151 alin. (3) din Regulament care spune: că atunci când un deputat constată o încălcare a regulamentului, poate lua cuvântul pe procedură, pentru a aduce la cunoştinţa plenului această încălcare.

Şi, atunci, mă refer la afirmaţia dumneavoastră de la începutul şedinţei, că au fost distribuite la casetele deputaţilor, casetele electronice, rapoartele aferente punctelor de pe ordinea de zi.

Şi vă întreb, domnule preşedinte, pentru punctele 2, 3 şi 4, au fost distribuite rapoartele? Atâta timp cât aceste propuneri legislative se discută încă în Comisia specială?

E adevărat că nu au fost distribuite? Cred că este mai bună întrebarea aceasta.

Aştept un răspuns, dacă se poate. E o chestiune de procedură, nu este...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Vă dau răspunsul...

Mergeţi în bancă, pentru că aţi încercat o chichiţă care nu e aşa cum spuneţi dumneavoastră.

Domnul Gabriel Andronache:

Păi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

N-am încercat niciun regulament.

Domnul Gabriel Andronache:

Staţi puţin. Staţi puţin, că vă dau citire dispoziţiilor regulamentare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă citesc eu.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Haideţi să vă citesc eu.

Domnul Gabriel Andronache:

... 94, dacă se poate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Haideţi să vă citesc eu.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... lista rapoartelor depuse în perioada 14-19 martie de comisiile permanente sesizate în fond.

Domnul Gabriel Andronache:

OK...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi în niciun caz cu cele care sunt acum pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache:

Astăzi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache:

Astăzi suntem în data de 19, domnule preşedinte. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Începem dezbaterile.

Doamnă deputat, aţi avut 4 colegi şi n-aţi invocat niciunul o procedură. O să vă dau cuvântul, dar vă întrerup microfonul dacă nu aveţi procedură.

Vă rog. (Vociferări.)

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Pentru procedură. Pentru că se invocă. Şi ar fi bine ca atunci când se invocă, realmente să sesizăm nişte lucruri care nu sunt în regulă.

Şi lucrul care nu este în regulă pe procedură este că, în pofida faptului că avem o şedinţă a liderilor grupurilor parlamentare, o şedinţă de Birou permanent unde reprezentanţii grupurilor parlamentare se pot manifesta pentru aducerea unor puncte pe ordinea de zi sau scoaterea unor puncte de pe ordinea de zi, ceea ce, mă rog, astăzi s-a şi întâmplat cu legile justiţiei, aş dori de la acest microfon să ni se spună şi nouă de ce s-a propus ca acel punct 51 să fie adus mai în faţă pe ordinea de zi şi să fie retrimis comisiei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

S-a votat deja. Vorbiţi cu domnul lider de la UDMR.

Punctul 7, procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2017 privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" prin transformare.

Comisii?

Comisia pentru învăţământ.

Vă rog, doamnă, nu... lăsaţi-mă pe mine să fac aici ordinea.

Doamna Camelia Gavrilă:

Raportul comun al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi al Comisiei pentru politică economică... (I se întrerupe microfonul) Da, probabil că l-am supărat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu eu, nu eu...

Doamna Camelia Gavrilă:

... asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2017 privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" prin transformare.

În baza prevederilor art. 95 şi ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii, Comisia pentru învăţământ, respectiv Comisia pentru politică economică, au primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege menţionat... (Defecţiune tehnică.) la înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" prin transformarea acesteia.

Prin proiectul de act normativ, Editura Didactică trece din coordonarea în subordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate... cu completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţa comună din 27 februarie 2018.

La lucrări au fost prezenţi 31 de deputaţi, din totalul de 45 de membri ai comisiei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din decembrie 2017, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii, cu 17 voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi o abţinere, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PNL va vota împotriva acestui proiect de lege prin care se doreşte transformarea juridică a Editurii Didactice şi Pedagogice din regie autonomă în societate pe acţiuni, astfel încât acestei edituri să-i dăm pe mână toată producţia de manuale din România. Culmea, o transformare care nu se face conform legii, ci se face doar prin ordin de ministru sau prin hotărâre de Guvern.

Într-o Românie anormală, cea mai neperformantă editură, cu o cotă de piaţă de doar 4%, în condiţiile unei competiţii reale, va deţine monopolul asupra unei industrii de 15 milioane de lei pe an. Această decizie încalcă flagrant Legea concurenţei şi dovedeşte o conduită de tip comunist.

Într-o Românie normală, Editura Didactică şi Pedagogică ar fi fost declarată falimentară, iar statul ar fi elaborat norme şi ar fi cerut condiţii, astfel încât această industrie să funcţioneze pe principiul unei pieţe libere.

Motivul invocat în preambulul acestei ordonanţe este acela că la începutul anului şcolar 2017-2018 lipseau peste 70% din manualele pentru clasa a V-a. Acest lucru este adevărat, dar nu se poate lua o decizie atât de importantă pe baza unei experienţe dintr-un an.

Pe de altă parte, cu toţii ştim că în ultimii 5 ani elevii nu au avut toate manualele la începutul anului şcolar, şi problema întârzierii apariţiei manualelor pe băncile şcolilor arată de fapt incompetenţa, neştiinţa şi lipsa de interes din partea celor care au organizat licitaţiile.

Iar soluţia pe care acum a improvizat-o PSD-ul, aceea de a institui un monopol, este profund dăunătoare, antidemocratică şi antiprogres.

Nu editurile, stimaţi colegi, au fost de vină pentru că elevii au început şcoala fără manuale, ci greşelile făcute de Ministerul Educaţiei, licitaţiile întârziate, rezultatele viciate, contestaţiile tărăgănate, cu grave suspiciuni de corupţie.

Dimpotrivă, editurile au investit resurse considerabile, pentru a-şi pregăti resursa umană şi a veni cu manuale de bună calitate.

Alianţa de guvernare nu ţine cont nici de avizul Consiliului Legislativ, care constată neconstituţionalitatea, nelegalitatea şi netemeinicia actului legislativ propus spre aprobare.

Prin introducerea acestor prevederi, prin care o singură editură va tipări manualele şcolare, va scădea profund calitatea manualelor din România şi, practic, 251 de titluri de manuale editate de o editură unică - Editura Didactică şi Pedagogică - nu au cum să apară pe masa şi pe băncile copiilor noştri, în anul viitor şcolar 2018-2019.

Vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să votaţi împotriva acestei iniţiative legislative, aşa cum va face şi Partidul Naţional Liberal, pentru că altfel vom ajunge să retrăim trecutul. Trecutul este acest manual, pe care eu l-am avut la şcoală, cu poza tovarăşului pe prima pagină. (Arată manualul.)

Iar viitorul spre care ne îndreptăm, Legea editurii unice şi a manualului unic, este acesta! (Arată un alt manual.) Este doar o altă poză, a unui alt tovarăş! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Huncă.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu este o problemă doar a anului şcolar trecut, a anului şcolar 2017 sau a anului şcolar 2018. Este o problemă care în momentul de faţă s-a perpetuat în fiecare guvernare, indiferent de componenta politică, din cauza procesului de achiziţii şi de contestaţii care generează întârzieri în editarea, tipărirea manualelor şcolare, iar cei care au de suferit sunt elevii, sunt generaţii de elevi.

Dacă suntem oneşti, trebuie să admitem că lucrurile nu mai pot continua aşa.

De aceea, statul trebuie să-şi asume această rezolvare, pentru că vorbim de sistemul public de educaţie.

Acest Guvern - PSD-ALDE - şi-a asumat această răspundere.

Dacă în septembrie elevii vor începe şcoala cu toate manualele pe bănci, atunci înseamnă că decizia Guvernului a fost cea corectă.

Proiectul de act normativ emis de Guvern prevede trecerea Editurii Didactice şi Pedagogice, societate cu capital integral de stat, de interes naţional, în coordonarea şi subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, astfel încât toate manualele, pentru toate ciclurile şi tipurile de învăţământ, să fie editate de această instituţie.

În acest fel, nu vor mai apărea întârzieri în tipărirea manualelor şcolare, din cauza lipsei ofertelor sau contestaţiilor rezultatelor licitaţiilor organizate.

Societatea "Editura Didactică şi Pedagogică" S.A. va avea ca obiect principal de activitate editarea de manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar, în limba română şi în limbile minorităţilor, şi alte lucrări specifice pentru învăţământul preuniversitar şi universitar.

De asemenea, va edita manuale pentru şcoli profesionale şi de maeştri, tratate, lucrări, materiale grafice, în domeniul mijloacelor de învăţământ, precum şi alte lucrări necesare învăţământului.

Complementar, Societatea "Editura Didactică şi Pedagogică" poate desfăşura şi alte activităţi conexe, pentru realizarea obiectului său de activitate.

Finanţarea programelor de investiţii şi de retehnologizare a Societăţii "Editura Didactică şi Pedagogică" S.A. se asigură din surse proprii şi din alte surse atrase.

Patrimoniul Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" se preia de Societatea "Editura Didactică şi Pedagogică" S.A., prin protocol de predare-preluare, în conformitate cu prevederile legale.

Personalul Societăţii "Editura Didactică şi Pedagogică" S.A. va fi preluat, în totalitate, de la Regia Autonomă "Editura Didactică şi Pedagogică", fără să le fie afectate drepturile avute la data preluării.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Năsui.

Domnule Solomon, este procedură de urgenţă, un singur vorbitor! Şi dumneavoastră!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege ne reaminteşte de un mod de a opera, al statului şi, din păcate, al statului român, în mod special.

De ce avem probleme cu manualele, cu întârzierile şi cu toate acestea? Din cauza statului român, care nu începe la timp procedurile de avizare, de licitaţie pentru aceste manuale şi aşa mai departe.

Deci statul român, prin Ministerul Educaţiei Naţionale, nu-şi face treaba, după care apar întârzieri, şi furnizori privaţi de manuale nu pot să vină cu ele, să le propună mai departe statului român, iar copiii să le aibă în şcoli în momentul în care începe anul şcolar.

Şi care este soluţia cu care veniţi dumneavoastră la această problemă? Nu una în care, haideţi să îl penalizăm pe acela care a greşit! Haideţi să găsim un alt sistem, în care să depindă lucrurile mai puţin de minister! Veniţi cu cealaltă parte şi ziceţi: "Dacă statul nu-şi face treaba, deja, cu bucata de responsabilitate pe care o are, haideţi să extindem responsabilitatea, haideţi să oprim acea piaţă de manuale care până acum funcţiona, dar se pare că nu vă mai place, şi să facem o idee nouă în istoria umanităţii, o companie de stat, un monopol de stat care să facă manuale, aceleaşi pentru toţi, cum ni le-a arătat şi antevorbitorul nostru, nişte manuale standard, de data aceasta bune, pentru că se ştie că un monopol de stat o să dea întotdeauna rezultate mai bune decât o piaţă competitivă, nu-i aşa?!

Soluţiile pe care le propuneţi, cum au fost - îmi pare rău, domnule Tudose, şi ale dumneavoastră - cu Şantierul Naval Mangalia, sunt unele care ne reamintesc de o vreme trecută. Nu aşa funcţionează o economie de piaţă, cum ar trebui să aibă România, însăşi prin Constituţie.

Prin urmare, USR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Băişanu.

Domnul Tudose, drept la replică.

Doamna Gavrilă, intervenţie de la comisie, la final.

Vă rog, domnule Băişanu.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Stimaţi colegi,

ALDE va vota pentru şi o să spun şi de ce.

Dacă tot este vorba de economie de piaţă, haideţi să lăsăm ca legile acestui tip de economie să funcţioneze atunci când vindem pere, prune, şaibe, piuliţe. Aici este vorba de cărţi pentru toţi copiii României, iar până în momentul de faţă am văzut că, din cauza unor licitaţii şi a unor bătălii care să reuşească până la urmă să facă un tip de carte, avem întârzieri şi, la momentul în care cartea ar trebui să fie pe banca elevului, lucrul acesta nu se întâmplă, tocmai din cauza unor contestaţii care curg, de la un an la altul.

Consider că ministerul face un lucru bun, Guvernul face un lucru bun. Nu exagerez când spun că trebuie să fie un monopol, atâta vreme cât este vorba despre educaţia copiilor noştri.

Pe de altă parte, am să spun că eu am făcut şcoala şi aveam o fotografie pe care o colegă mi-a arătat-o mai înainte. Aveam pe toate cărţile fotografia lui Ceauşescu. Credeţi-mă că eu nu l-am învăţat pe Ceauşescu, ci am învăţat ce scria după acea fotografie şi, dacă nu mă înşel, suntem generaţia care a făcut şcoala atunci.

Dacă hulim cartea după care am învăţat noi, cei care astăzi suntem în Parlamentul României şi conducem România, înseamnă că ne hulim pe noi, hulim Parlamentul şi atunci ar trebui să plecăm cu toţii acasă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Drept la replică, domnul Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am fost acuzaţi 20 de ani - toţi cei care au fost la putere - că am vândut ţara, că au dispărut combinate, că au dispărut resurse minerale, că s-au dus CAP-urile şi aşa mai departe.

Când statul român începe să-şi asigure o infrastructură necesară bunei funcţionări, în special în educaţie, apare un coleg care foloseşte sintagma "ca copiii noştri să înveţe nu ştiu ce...", dovadă că manualele oricum nu le-au folosit la nimic, (Aplauze.) să ne povestească că e bine să avem patru tipuri de interpretare a istoriei, şase tipuri de interpretare a, ştiu eu, Teoremei lui Pitagora, cu 20 de tipi care se bat pe manuale, pentru ca ele să nu fie gata la 15 septembrie, indiferent, stimaţi colegi, când începe Ministerul Educaţiei licitaţiile, fiindcă întotdeauna - nu-i aşa?! - trăim într-o ţară liberă şi există un drept de a contesta o licitaţie, a contesta caietul de sarcini, a contesta vremea de afară, pentru ca pe data de 15 septembrie să poată fi folosite, imperios necesare, acele caiete suport, substitute de manuale, care mai costă. Spunea colega noastră de nu ştiu câte milioane. Da, calculul arată că, făcute în regie proprie - şi vă spun, ca iniţiator, cumva, a acestui proces, împreună cu ministrul educaţiei de atunci, cu domnul Pop, costurile sunt cel mult la jumătate din suma actuală, cu garanţia manualelor pe bancă.

Dacă vreţi dumneavoastră, în continuare, trei manuale alternative de sport, care să nu fie gata pe 15 septembrie, ci pe 15 septembrie să avem trei tipuri de caiete suport alternative, care costă de 10 ori mai mult, este dreptul dumneavoastră! Dar jefuiţi ţara dumneavoastră, când ajungeţi la putere, pe răspunderea dumneavoastră! Noi ne-am asumat altceva la guvernare, să nu mai jefuim nimic, ci, dimpotrivă, să păstrăm. (Aplauze.)

A trecut neobservat, stimaţi colegi, faptul că la Sistemul ro.alert au fost alocaţi de Guvern 35 de milioane de lei pentru achiziţionare şi s-au folosit din ei - ghiciţi cât?! - vreo 13 milioane de lei. Da? Atâta tot!

Nu... plângeţi de grija editurilor? Am înţeles! Nu ştiu cine vă mână în luptă, doamnă?! Nu ştiu cine vă mână în luptă! Noi vrem ca banii să rămână la stat! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Tomac, v-aţi retras? (Vociferări.)

Sunteţi doi! Hotărâţi-vă!

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Să iei cuvântul după fostul prim-ministru, este un privilegiu. Sper ca după Paşte să pot vorbi după doamna Viorica Dăncilă! (Râsete. Aplauze.)

Dar acum să vorbim... Nu sper, îmi imaginez, că nu am speranţe de acest gen.

A vorbi despre cărţi este foarte bine şi foarte frumos. Nu iau în glumă această problemă. Ştiu ce s-a dezbătut la Comisia pentru învăţământ, din care sper să fac şi eu parte vreodată, pentru că sunt profesor - de aceasta am ajuns la mediu, se înţelege! - şi acolo au fost părerile împărţite. A blama mereu Editura Didactică şi Pedagogică, nu este bine! A-i scoate în evidenţă numai calităţile, iar nu este bine!

Cum am vorbit despre TVR! Toată lumea critică TVR: consumă bani, face emisiuni de nu ştiu ce tip, dar toţi ne batem să ajungem la TVR, pentru că la alte televiziuni ajungem pe criterii nu tocmai axiologice, valorice, ci pe criterii politice.

În concluzie, eu v-aş sugera, celor care aveţi copii acasă, să răsfoiţi manualele de pe care învaţă copiii dumneavoastră şi îl veţi înţelege pe Ion Creangă când vorbea despre acel cumplit meşteşug de tâmpenie. Manuale mai barbare decât în ţara noastră nu există!

Eu predau logică, psihologie, filosofie şi, vă rog să mă credeţi, să pot preda o lecţie cum se cuvine, folosesc material din zece manuale. De aceea, un concurs al editurilor este foarte bun! Concursul este bun, licitaţiile mai întârzie! Nu este nicio problemă! Important este să ajungă pe masa copiilor cărţi bune!

Vreţi să vă spun că în cartea de istorie, la un anumit an, în învăţământul V-VIII, sunt mai multe ore alocate lui Voican Voiculescu decât lui Ştefan cel Mare?! Sunt mai multe ore de istorie pentru Doina Cornea decât pentru Mihai Viteazul?! E normal aşa?!

Eu am fost atent la ce a spus domnul... - în general sunt foarte atent. Sunt foarte atent şi cu cei care mă critică, fără să înţeleagă nimic!

Partidul Mişcarea Populară, numeros cum este el acum, în sală....

Domnule Tomac?! (Vociferări.)

Deci Partidul Mişcarea Populară va vota împotrivă, iar eu mă voi abţine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea pe care o avem în discuţie nu se referă la un manual unic, în momentul de faţă, pentru că urmează să avem în dezbatere Legea manualelor şcolare în comisie, mâine, în Comisia pentru învăţământ, iar în zilele următoare sau în săptămânile următoare această lege va veni spre dezbatere.

Deci toată această dezbatere despre manuale ar trebui să o realizăm la Legea manualelor şcolare, nu la această lege. Această lege se referă la editură şi eu cred că este bine să discutăm, pentru că, din cei cinci copii ai mei, trei dintre ei n-au avut niciodată pe bancă un manual.

Dacă aceasta înseamnă piaţa pe care o clamează mulţi dintre colegi, atunci eu nu cred că trebuie să susţin acest lucru! A, competiţia manualelor, da! Să existe mai multe variante, să nu existe un manual unic, da! Şi o susţinem! Şi în comisie am primit asigurări - sper să existe această asigurare - că vor fi cel puţin trei manuale care se vor selecta, editura va edita aceste manuale.

Eu cred că aceasta este corect, competiţie pe manuale! Şi costurile cu editura să fie cele mai mici!

Vă mulţumesc.

Vom susţine, bineînţeles, această lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Noi înţelegem această iniţiativă ca pe un demers disperat al fostului ministru al educaţiei, de a rezolva o problemă de fond care, pentru noi, cei de la minorităţi, trenează de 28 de ani şi care a devenit acută şi pentru majoritate, de ceva timp, şi anume, prin incompetenţa miniştrilor care s-au succedat la educaţie, şi a aparatului din subordine, am ajuns în situaţia în care, iată, trei copii ai domnului coleg n-au avut manuale niciodată. Pot să subscriu la acest lucru, vorbind despre copiii mei, care ar fi trebuit să aibă manuale în limba germană maternă.

Problema de fond este importantă şi ea caută sau are nevoie de o rezolvare urgentă.

Personal am şi eu rezerve că va fi acceptabilă o astfel de soluţie şi o poziţie de monopol a unei edituri pe piaţă, dar nu este momentul să discutăm neapărat noi sau să decidem noi acest lucru. Cu siguranţă, există autorităţile competente în materie să decidă.

Mai este un aspect. Piaţa internă a Uniunii Europene este reglementată, facem parte din Uniunea Europeană.

În consecinţă, şi şaibele, şi orice altă marfă, circulaţia ei, este reglementată de regulile Pieţei Comune a Uniunii Europene. Nu o să rezolvăm noi aici chestiunea!

Problema, însă, este că nu vedem o soluţie rapidă, nu vedem tendinţe pozitive, nu am reuşit să avem un dialog cu actualul ministru, pe acest subiect, care, repet, pentru minorităţile naţionale este o chestiune aproape disperată şi nerezolvată de 28 de ani.

Din nefericire, fostul ministru a mai luat o măsură, pe care noi o considerăm fundamental greşită, aceea de a interzice materialele auxiliare, simultan cu inexistenţa manualelor. Practic, au fost puşi colegii care predau la clasă în situaţia de a nu avea la dispoziţie absolut nimic în susţinerea procesului de instruire. Deci, practic, totul s-a rezumat la lecţia din clasă, fără niciun suport editat, o chestiune care acutizează criza şi nici pe departe nu o rezolvă.

În ce ne priveşte, ne declarăm disponibilitatea pentru un dialog cu ministrul educaţiei, care, totuşi, sperăm să reacţioneze la sugestiile noastre, pentru rezolvarea acestei chestiuni în interes general, nu numai pentru noi.

Am auzit că, începând de astăzi, diverşi colegi de-ai noştri au depus astfel de proiecte, în cazul limbii germane, Abecedarul.

Vreau să cred că pe data de 12 septembrie, când va începe noul an şcolar, aceste abecedare se vor găsi pe masa elevilor.

Oricum, răspunderea exclusivă pentru rezolvarea chestiunii aparţine Ministerului Educaţiei Naţionale.

Parlamentul poate să adopte tot felul de legi, inclusiv cea a manualului şcolar, rezolvarea ţine în continuare de Executiv.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, încheiem dezbaterile.

Legea merge la votul final.

De pe poziţia 11, actuala poziţie 8.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative.

Comisii? Iniţiatori?

Domnul Dobre? E legea pe care mi-aţi...

A, nu, nu, mă scuzaţi!

Comisia pentru apărare.

Domnul Rodeanu.

Mă scuzaţi!

Pl-x 448/2017, da!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă Pl-x 448 din 11 decembrie 2017.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative, respectiv a Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi a Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, propunându-se ca suma compensatorie acordată pentru chirie să poată fi utilizată fie în vederea achitării chiriei, fie în vederea achitării ratei sau fracţiunii din rată pentru achiziţia unei locuinţe.

Examinarea propunerii legislative a avut loc în şedinţe separate.

În cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a fost dezbătut în data de 20 februarie 2018. Din totalul de 21 de membri au fost prezenţi deputaţi, conform listei de prezenţă.

În ceea ce priveşte Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, aceasta a dezbătut în data de 27 februarie 2018 acest proiect. Din numărul total de 25 de membri ai comisiei, au participat la şedinţă 25 de deputaţi.

La dezbaterile care au avut loc, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, au participat, în calitate de invitaţi, domnul Bogdan Samoilă, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi domnul Florin Bucur, şef serviciu în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Căprar.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Instituţiile din domeniul securităţii naţionale sunt de o importanţă deosebită pentru menţinerea şi restabilirea echilibrului, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Angajaţii din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie aparte de angajaţi, a căror activitate este circumscrisă unei întregi categorii de privaţiuni, condiţii deosebite de muncă şi obligaţii legale.

Legislaţia românească a ultimilor ani nu a reuşit să realizeze acea justeţe şi acel echilibru între munca prestată de aceşti oameni şi beneficiile activităţilor lor, astfel încât, compensarea muncii lor să reprezinte o garanţie pentru respectarea de către aceştia a obligaţiilor care le revin potrivit legii.

Obiectul prezentei iniţiative legislative vizează optimizarea cheltuielilor sumelor pe care instituţiile din sectorul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale le acordă, potrivit legilor în vigoare, personalului propriu, cu titlu de compensaţie pentru chirie.

Prin acest proiect legislativ, am urmărit ca suma compensatorie, acordată cu titlu de chirie cadrelor vizate, să poată fi utilizată de către acestea, inclusiv în vederea achitării ratei, chiar fracţionare a ratei, pe care o plătesc pentru achiziţionarea unei locuinţe.

Potrivit art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului şi art. 20¹ din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, personalul numit în funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la compensaţie pentru chirie, în cuantum de până la 50% din salariul de bază.

În mod firesc, beneficiarii sumei de bani anterior menţionate au obligaţia de a executa serviciul public, în condiţiile în care li se ordonă, iar potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, respectivele instituţii au obligaţia să le asigure spaţiu de locuit corespunzător celor care se află în serviciul public.

Pentru situaţia în care militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile din sectorul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, legiuitorul a prevăzut dreptul lor de a primi de la instituţiile în care îşi desfăşoară activitatea o sumă de bani care reprezintă compensaţii pentru chirie în spaţiul locativ.

Efectele concrete ale acestei iniţiative legislative sunt eminamente pozitive, deoarece cadrele vizate prin proiect sunt loializate suplimentar faţă de angajatorul lor, cu atât mai mult acum, în contextul pensionării masive din sistem şi a sporirii îndatoririlor care ne revin, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Este important de evidenţiat faptul că acest proiect legislativ nu aduce modificări de ordin bugetar, pentru instituţiile implicate, în condiţiile în care, oricum, acestea au prevăzut în buget sumele necesare pentru plata compensaţiei lunare.

Faţă de cele arătate mai sus, vă rugăm ca, având în vedere importanţa socială a activităţii pe care o desfăşoară militarii şi funcţionarii din sectorul apărării ordinei publice şi siguranţei naţionale, de la care avem pretenţii majore, să votaţi prezenta propunere legislativă.

Această categorie profesională merită şi trebuie tratată cu respect!

Aceasta este opinia Comisiei pentru apărare şi a mea personală.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect legislativ pare să fie o intenţie bună, la prima vedere, dar el naşte măcar câteva întrebări. Ce se va întâmpla cu poliţiştii sau cu militarii care şi-au achiziţionat, prin forţe proprii, o locuinţă sau cei care se află în momentul de faţă în procedură de achiziţie, plătind rate din resursele proprii?

Mai mult decât atât, cei care vor beneficia de această normă şi îşi vor achiziţiona o locuinţă din banii cuveniţi pentru chirie, iată, care vor putea fi folosiţi şi pentru achiziţia unei locuinţe, dacă ei vor fi trimişi într-o altă garnizoană? Atunci Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Apărării va trebui să le plătească şi acolo o sumă pentru chirie? Ce se va întâmpla cu contractul, pe care deja l-au semnat pentru achiziţia unei locuinţe?

Eu cred că în sistemul de apărare, în sistemul de ordine publică ar trebui gândit un sistem prin care să se achiziţioneze locuinţe de serviciu sau locuinţe de intervenţie, astfel încât, încetul cu încetul, această sumă pe care, cel puţin în Ministerul Apărării, de circa 35-40 de milioane de euro, anual...

Tot se va rostogoli ca un mosor, an de an, şi nu va rezolva decât probleme punctuale, în loc să rezolve o problemă de sistem.

Drept pentru care Grupul deputaţilor PNL se va abţine la acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al deputaţilor PMP va susţine acest proiect legislativ. Noi considerăm că acordarea acestor bani, celor care plătesc rate, este doar trecerea în normalitate.

În Statele Unite nu contează unde se mută soldaţii... sau cei din Ministerul Apărării, sau de unde sunt. Le plăteşte o sumă de câteva mii de dolari. Aşa ar trebui şi noi să-i susţinem pe poliţiştii noştri, pe soldaţii noştri. Nu facem decât să le arătăm că suntem de partea lor.

Grupul PMP va vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Mulţumesc.

Închidem şedinţa.

Continuăm mâine.

Da, da, da. O secundă, o secundă. E o intervenţie de tehnică.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Pentru îndreptarea unei erori materiale, vă adresăm rugămintea de a fi de acord cu modificarea titlului proiectului de lege, în "Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative", întrucât prin amendamentele propuse de cele două comisii s-au adus şi completări ale actelor normative vizate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Suspendăm şedinţa.

Mâine, la ora 10,00.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei.

Vă rog să luaţi loc în bănci, să urmăriţi răspunsurile la interpelări.

Ministerul Transporturilor.

Domnul Andrei Gheorghe. Vă rog.

Un minut, reamintiţi tema.

Vă rog, domnule Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Chiar aş vrea un răspuns cumulat la interpelările adresate Ministerului Transporturilor. Sunt interpelări care vizează infrastructura rutieră din judeţul Ilfov, unele sunt legate de centura Capitalei, altele, de problemele de siguranţă a traficului, care se întâlnesc în mai multe localităţi din Ilfov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, deci la toate, patru, da?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Un răspuns cumulat va fi greu. Trebuia să fie o interpelare cumulată, dar voi sintetiza.

Prima. Linia de cale ferată Gara de Nord - Aeroportul Otopeni.

Puţin istoric. Procedura de licitaţie pentru actualizarea studiului de fezabilitate a fost publicată în anul 2016, în septembrie. Dar, având în vedere că nu s-a prezentat niciun ofertant la acel moment, procedura atunci a fost anulată.

În anul 2017, am reluat procesul de licitaţie, astfel încât astăzi avem ridicat pe SEAP revizuirea studiului de fezabilitate, mai exact, 28 februarie 2018. ANAP a validat, bineînţeles, după mai multe eşuări de a încărca documentaţia.

Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R.-S.A., administratorul infrastructurii feroviare, va respecta, desigur, principiile care stau la baza atribuirii contractului.

Sperăm ca de data aceasta să avem ofertanţi care se vor prezenta pentru revizuirea studiului de fezabilitate.

Am făcut şi un calendar compact, astfel încât până în anul 2020 să avem cei 2,9 kilometri de cale ferată nouă plus o staţie în Aeroportul Otopeni, astfel încât să fim pregătiţi pentru Campionatul European de Fotbal din 2020.

Cea de-a doua - infrastructura din zona Afumaţi.

Sensul giratoriu de pe DN 2. Primăria comunei Afumaţi a înaintat în anul 2013 un proiect pentru realizarea unui sens giratoriu la km 16 + 100. A fost avizat de către DRDP Bucureşti şi, ulterior, Primăria Comunei Afumaţi a solicitat, de altfel, şi autorizaţiile, în vederea demarării acestor lucrări. De fapt, de ce este vorba de două lucruri? Pentru că unul este la kilometrul 16, iar celălalt, cu punct de întoarcere la kilometrul 17 + 450.

Potrivit informaţiilor pe care ni le-au furnizat cei de la CNAIR, Primăria Comunei Afumaţi nu a realizat lucrările pentru care a solicitat avizele şi autorizaţiile pe care DRDP Bucureşti şi-a dat acordul, cu privire la amenajarea de pasarele pietonale în comuna Afumaţi, precizând că acestea nu se află printre proiectele derulate în prezent la DRDP Bucureşti.

Pentru Centura Municipiului Bucureşti Sud, între Autostrada A2 - km 23 - şi Autostrada A1 - km 55 -, şi anume, Lotul 2, în prezent este în derulare procedura de evaluare a ofertelor în vederea atribuirii contractului de proiectare şi execuţie lucrări. După finalizarea procedurii de atribuire şi desemnarea ofertei câştigătoare, urmează a fi semnat contractul de proiectare şi execuţie lucrări. Deci suntem în procedură de evaluare.

În ceea ce priveşte semnalizarea rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoşoaia - Otopeni.

Iluminatul pe Drumul Naţional de Centură a Municipiului Bucureşti, pe sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoşoaia şi Pasajul Otopeni a fost reparat integral. Însă, după finalizarea lucrărilor, în anul 2017, adică anul trecut, în noiembrie, a avut loc un accident de circulaţie, soldat, din păcate, cu doborârea unui stâlp de iluminat, în dreptul intrării în Cimitirul Străuleşti. Acest accident a produs întreruperea reţelei de alimentare cu energie electrică pe întreg sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoşoaia şi sensul giratoriu aflat la kilometrul 68. Defecţiunea urmează a fi remediată, având în vedere că avem cuprinse astfel de lucrări în contractul de întreţinere multianuală.

În privinţa indicatoarelor de circulaţie de pe acest sector.

În general, sunt într-o stare bună, excepţie făcând cele care reglementează într-adevăr viteza de circulaţie, o parte dintre acestea fiind degradate, şterse. În acest sens, DRDP Bucureşti a început înlocuirea indicatoarelor, în limita celor existente în gestiune, urmând să fie înlocuite şi restul, imediat ce condiţiile meteorologice ne vor permite acest lucru.

Şi cred că acestea au fost, deocamdată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Un minut, pentru lămuriri suplimentare, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc pentru răspunsuri.

Sub aspectul problemelor de pe Centură şi privind calea ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, răspunsurile mi se par destul de clare. Iar aici doar partea de execuţie ar trebui grăbită, dat fiind faptul că ne confruntăm cu un volum uriaş de trafic.

În rest, cred că DRDP Bucureşti - Ilfov şi CNAIR ar trebui să aibă o mai mare atenţie cu privire la problemele care există în anumite localităţi, cum este cazul de la Afumaţi. Mie mi se pare absolut urgentă realizarea a cel puţin unei pasarele în zona comunei Afumaţi - DN 2. E o zonă unde se produc tot timpul accidente deosebit de grave.

La fel, au fost nişte probleme, din cauza amânărilor, şi a birocraţiei, şi a dezinteresului celor din DRDP, şi în zona Snagov, la Tâncăbeşti.

Probleme de siguranţa traficului sunt şi pe Centură, aşa cum mă bucur că aţi precizat.

Şi cred că ar trebui un pic să mai grăbim procedurile, atât cât se poate, legal şi să încercăm să prioritizăm zona aceasta, Bucureşti - Ilfov, care este supraaglomerată, este sufocată de trafic şi care, aşa cum este ea, aglomerată, cu o infrastructură nepusă la punct, produce aproape o treime din produsul intern brut al României. Şi, ca atare, cred că este esenţială o modernizare a infrastructurii de transport din toată această zonă.

Aşadar, insist, în continuare, pasarelele pe DN 2, ca şi pe DN 1, şi chiar pe Centura Capitalei trebuie să fie o prioritate pentru CNAIR şi pentru Ministerul Transporturilor, ţinând cont de gravitatea accidentelor care se produc în aceste zone.

Şi, din păcate, trebuie să sesizez din nou faptul că, la nivelul comunicării dintre CNAIR, DRDP, şi primăriile din judeţul Ilfov, şi Consiliul Judeţean Ilfov...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... sunt probleme care nu se rezolvă foarte uşor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai puteţi continua mâine dimineaţă, la 08,30.

Domnul Nechifor.

Vă rog, dacă vreţi să mai faceţi, un minut aveţi... reamintirea temei. Aveţi... două.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt destul de nemulţumit, pentru că pentru a doua oară, şi anul trecut, în mai, şi acum, primesc un răspuns foarte ambiguu.

Am întrebat, expres, care sunt concluziile rapoartelor de expertiză? Ca şi anul trecut, şi în acest an, Ministerul, de fapt CNAIR-ul, mă trimite la plimbare, cu detalii tehnice, de altă natură, când lucrurile sunt foarte clare.

Cred că şi eu, ca parlamentar, dar şi cei care trăiesc în Suceava au dreptul să ştie de ce nu s-a executat centura de ocolire a Sucevei, începută în 2007. Nici acum nu este finalizată şi nici nu cred că sunt foarte mari oportunităţi de a finaliza această investiţie. Pentru că, din punctul meu de vedere, din ceea ce ştiu eu, rapoartele tehnice nu sunt foarte în regulă.

Drept pentru care voi face uz şi de Legea nr. 544 privind accesul liber la informaţii publice, pentru că înţeleg şi văd, de altfel, dar pentru a doua oară, că ministerul şi compania refuză să răspundă concret la întrebări.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi chiar îmi pare foarte rău.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În privinţa variantei ocolitoare Suceava, DRDP Iaşi, la sfârşitul anului trecut, a demarat procedura de achiziţie a lucrărilor aferente obiectivului "Varianta ocolire Suceava", documentaţia de atribuire fiind respinsă, cu observaţii, din partea ANAP.

În prezent, aceasta a fost revizuită şi se află din nou în procedură de verificare la ANAP, pentru a fi publicată în SEAP. Aici vorbesc despre lucrările rămase neexecutate, din contractul anterior.

De asemenea, în interpelarea dumneavoastră, aţi făcut referire şi la Centura Municipiului Rădăuţi. Şi aici suntem în măsură să vă dăm câteva detalii.

Acest obiectiv de investiţii are indicatori tehnico-economici aprobaţi prin hotărâre de Guvern. În 2010, s-au actualizat indicatorii tehnico-economici, prin avizul Ministerului Transporturilor. Valoarea totală actualizată este de 189.000 mii lei, deci 189 de milioane, din care construcţii-montaj - 140 de milioane.

Pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la acest obiectiv de investiţii, DRDP Iaşi a încheiat cu asocierea Spedition UMB şi Tehnostrade, reprezentată prin lider de asociere, UMB Spedition, în urma unei proceduri de achiziţie publică de lucrări, un contract de execuţie în valoare de 82 de milioane de lei, cu o durată de execuţie de 36 de luni.

În anul 2011, proiectul tehnic întocmit de MAXI DESIGN a fost avizat de CNAIR şi, odată cu avizarea proiectului tehnic, s-au impus unele modificări faţă de studiul de fezabilitate întocmit de Search Corporation, care a condus la o creştere a valorii lucrărilor necesare a fi executate, după cum urmează.

• Pentru intersecţiile cu drumurile comunale, pentru siguranţa circulaţiei s-au proiectat soluţii tip giraţii şi, alternativ, soluţii tip "T";
• La podurile peste râul Suceviţa, s-a considerat schema statică prin continuarea tabierelor;
• Şi totodată s-au reconsiderat elevaţiile podurilor peste râul Suceviţa, prevăzându-se unele de tip lamelar.

Cred că... sunt prezentate toate aceste detalii.

Lucrările suplimentare recomandate de CNAIR au fost licitate, în anul 2017, fiind încheiat un contract, cu Tehnostrade, pentru proiectare şi detalii de execuţie.

Ministerul Transporturilor a fundamentat necesarul de fonduri pentru acest obiectiv, la elaborarea bugetului de stat, urmând a solicita în continuare fonduri, şi la rectificarea bugetară, în momentul când acestea, deja asigurate, vor fi folosite.

Totodată, aţi solicitat şi pentru DN 2. Este un tabel pe care... dacă îmi permiteţi, să trec mai departe.

Tot în judeţul Suceava, pe DN 18, în ceea ce priveşte lucrările de reabilitare şi termenele de finalizare a acestora pentru sectoarele situate pe teritoriul judeţului Suceava, avem un tabel în care vă prezentăm informaţiile solicitate şi anume, stadiul fizic al fiecărei lucrări pe DN 18, cu loturile 2, 3 şi 4.

Pe DN 17B, la fel, v-am prezentat aici stadiul. Faptul că în anul 2017 s-a semnat un contract subsecvent, în baza căruia s-au executat lucrări de reparaţii, între localităţile Chiril şi Crucea.

Totodată, sectoarele cu îmbrăcăminte din beton de ciment de pe DN 17B au durata de utilizare depăşită. Pe acest sector de drum au început în 2017 şi vor continua, până la finalizarea anului 2018, executarea de îmbrăcăminţi bituminoase.

Şi tot pe DN 17 avem întocmit studiul de fezabilitate pentru reabilitarea de la kilometrul 3 până la kilometrul 86, valoarea estimată a obiectivului, aşa cum este avizată în CTE-ul de la CNAIR, este de 400 de milioane de lei, pentru cei 82,9 km.

Potrivit Strategiei Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în politica de investiţii în infrastructura rutieră se va avea în vedere asigurarea fondurilor pentru continuarea şi finalizarea acestor lucrări începute în anii anteriori.

În acest sens, obiectivul a fost propus pentru includere în etapa a zecea de modernizare a drumurilor naţionale din România, aşa cum prevede această strategie.

Mai era o interpelare din partea dumneavoastră...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă secretar de stat, am înţeles. Mai comunicaţi detalii în scris domnului deputat, pentru că am depăşit foarte mult timpul dumneavoastră de intervenţie.

Domnul Csoma Botond este? Nu.

Domnul Lovin Dumitru? Da?

Ministerul Transporturilor?

Aveţi un minut la dispoziţie, pentru reamintire, dacă nu, doamnă secretar de stat, îi răspundeţi domnului deputat Lovin.

DN 7A, Voineasa - Obârşia Lotrului.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Sectorul de drum la care faceţi referire este DN 7A, de la kilometrul 40 până la kilometrul 86, drum secundar, de două benzi, nivel de viabilitate 2, situat în raza comunei Voineasa. Acesta face legătura dintre DN 67C Transalpina, fiind permanent tranzitat, atât iarna, cât şi vara, de turişti care se deplasează spre obiectivele de interes local din zona turistică. Traficul rutier este deosebit de intens pe acest drum şi datorită deschiderii pârtiei de schi "Ski Resort Transalpina", poziţionată la kilometrul 72, pe DN 7A.

Ca urmare a lipsei resurselor financiare pentru sectorul de drum de la kilometrul 40 până la kilometrul 63, nu au fost prevăzute lucrări de investiţii, până acum, sau reparaţii majore, de la finalizarea ultimei reparaţii capitale, care a avut loc de mult, în 1993.

Însă, la nivelul anului 2015, a fost întocmită, la solicitarea Secţiei de Drumuri Naţionale, pentru acest sector, documentaţia tehnică "Reciclare la rece în situ a îmbrăcăminţii asfaltice cu strat de rulare din covor asfaltic".

De asemenea, precizăm că pe sectorul de drum de la kilometrul 63 până la kilometrul 86, a existat un proiect de consolidare şi protecţie versanţi pe DN 7A. Contractul a fost atribuit către Romstrade, care a demarat execuţia, iar lucrările au fost reziliate, ca urmare a progresului necorespunzător, rămânând foarte multe lucrări neexecutate, după cum urmează: nu a fost aşternut stratul de îmbrăcăminte asfaltică; nu au fost finalizate lucrările următoarelor straturi rutiere; nu au fost finalizate lucrările de asigurare a scurgerii apelor.

În acest sens, Secţia de Drumuri Naţionale Râmnicu Vâlcea a executat o serie de lucrări în regie proprie, pe sectorul de drum menţionat, sau, prin terţi, în cadrul contractelor de întreţinere curentă, în funcţie de fondurile alocate, şi anume: reparaţii asfaltice izolate, reparaţii pe suprafeţe întinse, preluări, denivelări, reprofilări, aprovizionări, înlocuire parapet deformabil, marcaje rutiere.

În vederea finalizării lucrărilor, au fost expertizate lucrările executate, fiind astfel întocmită, pe baza rezultatelor expertizei tehnice, o documentaţie tehnică pentru avizarea lucrărilor de intervenţie. Indicatorii economici aferenţi acestei documentaţii au fost aprobaţi în 2016.

Ministerul Transporturilor a inclus valoarea necesară pentru finalizarea lucrărilor acestui obiectiv de investiţii, în solicitările de fonduri, adresate Ministerului Finanţelor Publice, pentru Programul de reabilitare/modernizare drumuri naţionale.

Odată asigurate fondurile necesare, vor putea fi iniţiate şi activităţile privind contractarea serviciilor de proiectare şi execuţie lucrări.

Până la identificarea şi asigurarea surselor de finanţare pentru realizarea lucrărilor restante, CNAIR, prin DRDP, execută lucrări de întreţinere curentă pe sectorul respectiv de drum naţional, aceste lucrări constând în frezări, denivelări, reparaţii cu mixtură asfaltică, aşa cum pot fi ele făcute, pe contractele...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

... vară-iarnă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încercaţi să daţi un răspuns mai sintetic şi detaliile le comunicaţi în scris.

Domnul Neagu? Nu este.

Domnul Andrei Gheorghe.

Ministerul Justiţiei.

Vă rog, un minut.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea vizează o serie de abateri pe care le-am văzut în comportamentul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, cât şi o referinţă foarte clară la libertatea religioasă, pe care această instituţie a statului român o pune sub semnul întrebării. Aştept un răspuns.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Stimate domnule deputat,

În cuprinsul interpelării dumneavoastră faceţi referire la un protocol încheiat între CNDC cu un ONG, protocol în care susţineţi că există anumite prevederi neconstituţionale, solicitând să vi se comunice măsurile pe care le poate lua Ministerul Justiţiei, în cazul unor astfel de derapaje comise de instituţii ale statului român.

Raportat la obiectul interpelării, facem precizarea că, potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1194 din 2001 privind organizarea şi funcţionarea sa, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rolul de a implementa principiul egalităţii între cetăţeni, prevăzut, de altfel, şi în Constituţia României, în legislaţia internă în vigoare şi în documentele internaţionale la care România este parte.

De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol, "În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul îşi desfăşoară activitatea în mod independent", fără ca aceasta să fie îngrădită sau influenţată de alte instituţii sau autorităţi publice.

Pe de altă parte, rolul şi atribuţiile Ministerului Justiţiei, ca organ al administraţiei publice centrale, sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea sa.

Având în vedere prevederile legale menţionate în răspunsul la interpelarea care vă va fi transmisă şi în scris, menţionăm că Ministerul Justiţiei nu are atribuţii în ceea ce priveşte verificarea modului în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar sancţionarea eventualelor abuzuri ori încălcări ale ordinii constituţionale poate fi dispusă de autorităţile publice competente, potrivit legii, inclusiv de instanţele judecătoreşti.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan, vă rog, un minut.

Tema cu Ministerul Justiţiei.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara, stimaţi colegi.

Interpelarea mea a vizat situaţia absolut inacceptabilă a Serviciului de probaţiune Mureş.

Sistemul naţional de probaţiune trebuie să constituie o alternativă la pedeapsa cu închisoarea, respectiv să caute soluţii, să promoveze variante prin care să fie reintegraţi social cei care sunt într-o astfel de situaţie, ba, mai mult, să se încerce evitarea ca aceste persoane să mai ajungă să mai săvârşească infracţiuni.

Din păcate, la Târgu Mureş este o situaţie specială, respectiv Serviciul de probaţiune Mureş sălăşluieşte într-un spaţiu aparţinând Curţii de Apel, această clădire urmează să fie reabilitată integral şi serviciul practic nu mai are unde funcţiona.

Am fost, am vizitat acest serviciu, este ceva de domeniul incredibilului. Sunt aceşti angajaţi ai Serviciului de probaţiune Mureş, care stau la un birou câte doi. Imaginaţi-vă, într-o încăpere extrem de strâmtă, cam cum ar putea să consilieze aceste persoane care ar trebui reintegrate social? Este aproape imposibil!

De aceea, având în vedere că urmează să fie, probabil, evacuaţi şi în momentul de faţă nu au un sediu şi nici o alternativă, am solicitat Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie în acest sens.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, Ministerul Justiţiei.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a face precizarea că răspunsul este destul de extins, aşa că o să încerc să fac un rezumat, urmând ca răspunsul în integralitatea sa să vă parvină în scris.

Serviciul de probaţiune Mureş îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş, spaţiu utilizat în temeiul unui protocol încheiat cu această instanţă, în anul 2014, odată cu înfiinţarea Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi preluarea în subordinea serviciului de probaţiune, în care anterior funcţionau, pe lângă tribunale. La momentul respectiv, echipa Serviciului de probaţiune Mureş era alcătuită din şase persoane.

În ceea ce priveşte situaţia sediului Serviciului de probaţiune Mureş, în primul rând trebuie menţionat faptul că a existat un dialog permanent între acest serviciu şi Direcţia Naţională de Probaţiune, referitor la demersurile necesare legate de asigurarea spaţiului necesar desfăşurării acestei activităţi.

Astfel, după cum se menţionează şi în interpelare, imobilul în care funcţionează în prezent Serviciul de probaţiune a fost inclus în programul de reparaţii capitale, consolidare, modernizare şi extindere, astfel încât este necesară relocarea temporară a sediului Serviciului de probaţiune, până la momentul finalizării acestor lucrări.

În măsura în care nu va fi posibilă alocarea unui spaţiu şi nu va fi identificată o altă locaţie care să fie preluată cu titlu gratuit, la nivelul Direcţiei Naţionale de Probaţiune se vor iniţia demersurile necesare parcurgerii procedurii privind închirierea de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, aprobate prin Ordinul ministerului justiţiei nr. 3372/2016.

În ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială, aplicabilă personalului de probaţiune, în primul rând trebuie menţionat faptul că există o serie de diferenţe între situaţia, respectiv drepturile acestuia şi a altor categorii profesionale din Familia ocupaţională "justiţie", respectiv categoria profesională a judecătorilor.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 3/2006 au fost acordate anumitor categorii de bugetari creşteri procentuale de 5%, prin Ordonanţa nr. 10/2007 au fost acordate creşteri progresive de la 5% până la 11%.

În baza acestor acte normative, prin hotărâri judecătoreşti, au fost acordate aceste majorări salariale şi anumitor judecători şi magistraţi, asistenţi de la instanţa supremă.

Se mai impune a se preciza şi faptul că, asemănarea între personalul de probaţiune şi magistraţi este dată de faptul că toate categoriile profesionale activează în domeniul justiţiei şi sunt subsumate Familiei ocupaţionale de funcţii bugetare "justiţie", astfel cum este prevăzută în Legea-cadru pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Prin raportare la cele anterior menţionate, rezultă că tratamentul diferenţiat al personalului de probaţiune derivă din existenţa pentru anumite categorii profesionale a unei situaţii diferite.

Astfel, mecanismul creşterii salariale pentru alte categorii profesionale derivă, pe de o parte, din efectele unor hotărâri judecătoreşti ale Deciziei CCR, care invalidează anumite articole dintr-un alt act normativ şi ale prevederilor legale referitoare la egalitatea salariilor, situaţia personalului de probaţiune nesupunându-se, însă, în mod...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

...cumulativ pe aceste circumstanţe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuaţi în scris, că aţi depăşit timpul.

Domnule Paşcan, mai aveţi un minut, dacă vreţi?

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu o să intru în comentarii pe ceea ce priveşte drepturile salariale, este un subiect mult prea complex, dar vreau să vă spun că, legat de situaţia sediului, care se cunoaşte de vreo doi ani, răspunsul este unul absolut demagogic şi îmi pare rău pentru reprezentantul Ministerului Justiţiei. Deci dacă de doi ani se cunoaşte această situaţie şi încă a rămas în faza de "trebuie" şi "că vom face totul", eu îi informez că aici este vorba de o situaţie de forţă majoră. Adică lucrările vor începe curând şi este iluzorie acea susţinere că se va găsi un spaţiu cu titlu gratuit; nu se va găsi un astfel de spaţiu. Prin urmare, trebuie să se procedeze de urgenţă la găsirea unei variante de chirie.

Dacă nu se înţelege acest lucru, situaţia doar va escalada, se va conflictualiza şi, sigur, o instituţie importantă a statului român este lăsată de izbelişte şi se va trezi în stradă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei - Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am două interpelări adresate Ministerului Afacerilor Externe.

Una dintre ele vizează acea situaţie gravă care s-a creat în nordul Bucovinei, privind ameninţarea cu incendierea unor şcoli româneşti, o situaţie fără precedent în rândul comunităţii româneşti din Ucraina.

Iar cealaltă interpelare vizează învăţământul în limba română, din sudul Basarabiei, regiunea Odesa.

Invit reprezentantul ministerului să-mi dea un răspuns pe cele două chestiuni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur!

Vă rog, doamna Monica Gheorghiţă.

Doamna Monica Gheorghiţă (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

În legătură cu prima interpelare, având ca obiect "Planul de incendiere a unei şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi", v-am transmis răspunsul Ministerului de Externe, inclusiv în scris.

Reluăm o parte din elementele pe care vi le-am prezentat în scrisoarea de răspuns a domnului ministru Meleşcanu, şi anume: faptul că Ministerul de Externe a solicitat deja părţii ucrainene date suplimentare privind acţiunile împotriva şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, care au făcut obiectul unui anunţ public al Serviciului de Securitate al Ucrainei; am dialogat inclusiv cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti; ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la orice acţiune îndreptată împotriva persoanelor aparţinând minorităţii române; şi totodată am transmis mesajul că etnicii români sunt în primul rând cetăţeni ai statului ucrainean, care are obligaţia să le asigure securitatea fizică şi protecţia drepturilor prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte cea de-a doua interpelare, Ministerul de Externe acţionează în relaţia cu Ucraina, după cum cunoaşteţi, pe baza acordurilor internaţionale, bilaterale şi multilaterale la care sunt parte ambele state, care reglementează standardele în materie protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Referitor la aşa-zisa limbă moldovenească, menţionăm că, inclusiv ca urmare a demersurilor diplomatice, a fost înregistrată o deschidere din partea ucraineană, faţă de ideea reglementării problemei limbii de predare în şcolile din regiunea Odesa, inclusiv cu luarea în considerare a opiniei Comisiei de la Veneţia, care identifică limba moldovenească cu limba română.

După cum cunoaşteţi, la 31 octombrie 2017, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a formulat o opinie favorabilă privind amendarea art. 13 al Constituţiei, prin înlocuirea sintagmei "limba moldovenească bazată pe alfabetul latin" cu "limba română", consacrând identitatea dintre cele două limbi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc pentru răspuns.

Cred că statul ucrainean ar trebui să dea dovadă de mai multă transparenţă în relaţia cu România. Avem un tratat semnat în 1997 cu Ucraina, un tratat dureros pentru România, la acea dată, şi un tratat pe care doar partea românească îl respectă, partea ucraineană nerespectând drepturile fundamentale ale minorităţii române din Ucraina.

Aşadar, ucrainenii ar trebui să dea de urgenţă un răspuns, pentru că nu pot, aşa, să arunce o piatră cu un atentat terorist deosebit de grav, iar apoi să se ascundă şi să arate cu degetul.

Trebuie să înţelegem dacă mai suntem ori nu parteneri cu ei.

Iar celălalt aspect, România nu poate tolera această catalogare a limbii române din sudul Basarabiei, drept limbă moldovenească, iar dacă ucrainenii vor persista să împartă comunitatea românească din teritoriul Ucrainei, între români şi moldoveni, cred că ar trebui să reconsiderăm şi noi poziţiile României cu privire la integrarea europeană a Ucrainei, cred că ar trebui să luăm tratatul acela şi să ne uităm la el, să vedem dacă mai este valabil, dacă mai modificăm ceva sau dacă nu cumva este depăşit la acest moment.

Ca atare, aştept mai multă fermitate din partea Ministerului de Externe şi cred că nu mai putem să fim doar reactivi şi să lăsăm aşa, la periferia preocupărilor MAE, situaţia românilor din nordul Bucovinei, din nordul Maramureşului, din Basarabia de Sud şi din alte regiuni ale Ucrainei, unde sunt comunităţi mari româneşti şi comunităţi cărora, repet, nu le sunt respectate drepturile fundamentale, dovadă şi noua Legea a educaţiei din Ucraina.

Aşadar, chiar vă rog să insistaţi mai puternic şi să aveţi nişte răspunsuri clare pe aceste probleme, nu doar schimburi diplomatice de idei, pentru că acestea, de cele mai multe ori, rămân ca la început.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andea, pentru domnul Lovin: "Comasare licee, Râmnicu Vâlcea".

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, referitoare la comasarea liceelor din Râmnicu Vâlcea, vă comunicăm următoarele.

Conform Legii educaţiei naţionale şi a Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5472/2017, reţeaua unităţilor de învăţământ se stabileşte prin hotărâre a unităţii administrativ-teritoriale de pe raza căreia fac parte unităţile respective, deci, în cazul nostru, al municipiului Râmnicu Vâlcea şi, desigur, cu avizul conform al Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Vreau să spun că toţi aceşti paşi au fost făcuţi în deplină concordanţă cu prevederile legale şi mai ales printr-o transparenţă care a adunat la masa discuţiilor atât Consiliul Local, Inspectoratul Şcolar, sindicatele reprezentative, directori de unităţi şcolare şi aşa mai departe.

Deci ministerul constată că sunt respectate toate prevederile legale în ceea ce priveşte comasarea acestor licee.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan?

Păi, aveţi Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, mai multe aici. Am înţeles că o să vă răspundă secretarul de stat.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze, este o singură interpelare, dar adresată mai multor ministere.

În mod concret, o petentă mi s-a adresat la biroul parlamentar, arătând că s-a angajat şi, sigur, în mai puţin de şase luni de la data angajării, s-a îmbolnăvit, a mers la medicul de familie, care a trimis-o la medicul specialist, şi i s-a dat concediu medical pentru o pneumonie. Mai apoi a constatat că nu beneficiază de concediu medical prevăzut legal, întrucât, cu marea revoluţie fiscală, iată, s-a trezit că, dacă perioada aceasta de concediu medical este sub cele şase luni de la angajare, nu mai beneficiază de drepturile respective. Sigur că a costat-o câteva sute de lei tratamentul, repaosul respectiv, şi nu înţelege de ce, câtă vreme plăteşte CASS-ul, nu beneficiază de drepturile cuvenite, contribuţia respectivă pentru concediu medical?

Şi la această chestiune aştept răspuns.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Bună ziua, domnule deputat.

Dan Dumitrescu mă numesc, din partea Ministerului Sănătăţii.

Am primit şi noi interpelarea dumneavoastră.

Referitor la problema pe care o ridicaţi, pachetul legislativ privind revoluţia fiscală a fost promovat de Ministerul Finanţelor Publice, iar actul normativ care modifică modalitatea de calcul a indemnizaţiei de concediu medical este în administrarea şi în... modificările au fost făcute de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Prin urmare, aspectele sesizate în interpelare nu intră în sfera de competenţă a Ministerului Sănătăţii şi, dacă putem fi de ajutor cu un alt răspuns, la o altă interpelare sau pe o altă speţă, vă aşteptăm cu drag.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Cred că, domnule Paşcan, mai util ar fi să staţi un pic de vorbă împreună, că aşa, făcând declaraţii la microfon, unul şi celălalt, chiar nu rezolvaţi problema.

Nu am nicio problemă, aveţi dreptul, dar... părerea mea!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Domnule preşedinte,

Este o situaţie absolut revoltătoare, în sensul că, în esenţă, acelaşi răspuns pe care mi-l transmite reprezentantul Ministerului Sănătăţii, spunând că este, de fapt, competent fie Ministerul Muncii, fie celălalt minister, al Muncii sau al Justiţiei Sociale, sau al Finanţelor, aceleaşi ministere, al Muncii şi al Finanţelor, îmi spun că este competent Ministerul Sănătăţii.

Prin urmare, nu este competent nimeni să-mi răspundă de ce, atunci când are ghinionul să se îmbolnăvească cineva, să nu beneficieze de concediu medical.

Este inacceptabil, domnule preşedinte, un asemenea răspuns!

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Închidem şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,40.