Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,43.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să ne acceptaţi scuzele pentru această întârziere, atât ale mele, cât şi ale colegilor mei. În acest timp se desfăşoară un eveniment în cadrul partidului, motiv pentru care nu am putut începe la timp.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 185 de deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de luni, 5 noiembrie, marţi, 6 noiembrie, şi miercuri, 7 noiembrie 2018; programul de lucru pentru perioada 5-10 noiembrie 2018; lista rapoartelor depuse, în perioada 30 octombrie - 5 noiembrie 2018, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile de specialitate.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 18,00, avem primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

(Domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ solicită să ia cuvântul.)

Imediat, să citesc şi iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Primul este Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul adiţional privind scrisoarea electronică de însoţire, adoptat la Geneva la 20 februarie 2008, la Convenţia referitoare la contractul de transport rutier internaţional de mărfuri pe şosele, CMR, încheiată la Geneva la 19 mai 1956 - PL-x 412/2018; este lege ordinară.

Al doilea este Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora, adoptat la Nagoya la 29 octombrie 2010, semnat de România la 20 septembrie 2011 la New York, la Convenţia privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro - PL-x 411/2018; este lege ordinară, de asemenea.

Pe procedură, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimată doamnă vicepreşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Sunt reprezentantul minorităţii germane în Parlament, membru al Forumului Democrat al Germanilor din România. În ultima perioadă, organizaţia noastră a fost calomniată de diverşi reprezentanţi ai PSD. Astăzi s-a atins, însă, culmea, prin prestaţia preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Resping cu maxim dezgust afirmaţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor, referitoare la prezumtivele retrocedări către Forumul Democrat al Germanilor din România şi îi cer să vină la tribuna Parlamentului să dovedească ce a debitat.

Aceste afirmaţii au fost infirmate inclusiv de Guvernul PSD, prin Comisia Naţională privind retrocedările către culte şi comunităţi etnice.

În consecinţă, dacă mai are o urmă de onoare, să vină aici, să îşi ceară scuze faţă de minoritatea germană şi faţă de Forumul Democrat al Germanilor din România, sau demisionează.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe procedură, mai doreşte cineva să intervină?

Domnule Stanciu-Viziteu, vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua!

Avem o solicitare - punctul 8 de pe ordinea de zi - PL-x 557/2017, referitor la obiectivul de investiţii "Autostrada Iaşi-Târgu Mureş", să fie mutat pe punctul 4 al ordinii de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Proiectul de lege de la punctul 8 al ordinii de zi să fie mutat la punctul 4 al ordinii de zi.

Vă rog, votaţi.

(Aplauze.)

Alte intervenţii pe procedură?

Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Grupurile parlamentare, altele decât PSD, au acceptat ca această şedinţă să înceapă cu întârziere, generată de o şedinţă pe care dumneavoastră aţi avut-o la Grupul PSD, în semn de înţelegere faţă de problemele care ţin de agenda unui grup parlamentar.

În sensul art. 33 alin. (1), Grupul Partidului Naţional Liberal şi Grupul UDMR, prin reprezentanţii în Biroul permanent, în număr de 4, plus Grupul USR, scuzaţi, 4 membri din Biroul permanent au solicitat amânarea unei şedinţe a Biroului permanent reunit, ca urmare a prezenţei unui număr important din Grupurile PNL şi UDMR la Summitul PPE de la Helsinki, care se desfăşoară în următoarele zile.

Aş dori să vă solicit, în semn de respect faţă de activitatea altor grupuri parlamentare, altele decât PSD, să acceptaţi şi dumneavoastră aplicarea unei cutume, care a funcţionat până acum în Parlamentul României, de 28 de ani, şi anume atunci când un grup parlamentar are un eveniment care ţine de agenda internaţională sau de o agendă politică internă, în Camera Deputaţilor şi în Parlamentul României, per ansamblu, se acceptă din partea celorlalţi amânarea unor voturi foarte importante.

Din nefericire, cu toate că noi am depus în scris, în spiritul Regulamentului, al textului Regulamentului, nu ni s-a aprobat această solicitare de amânare a voturilor pe ASF, CNA, CNCD şi CNSAS, în zilele următoare, care urmează să se dea în comisiile reunite şi în plenul reunit.

Fac un apel, din nou, la dumneavoastră, şi poate că mâine dimineaţă veţi obţine acordul preşedintelui dumneavoastră de partid, să convoace, aşa cum scrie în Regulament, în calitate de preşedinte al unei Camere, o şedinţă de Birou permanent reunit pentru a amâna acest vot...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... pentru săptămâna următoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ştiţi bine că am avut acest subiect şi pe agenda noastră de la Biroul permanent. Şi acesta, până la urmă, ţine de o decizie în interiorul celor două Birouri permanente, de la Camera Deputaţilor şi de la Senat.

Alte intervenţii pe procedură?

Doamna Cristina Prună.

Şi ultima.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am dori să retrimitem comisiei punctul 17 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2017 - PL-x 92/2018. Termen - două săptămâni.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Punctul 17.

Veniţi puţin la prezidiu, vă rog frumos.

Este procedură de urgenţă.

Retrimiteri? Procedură?

Nu.

Bun. Atunci, avem o propunere din partea USR, punctul 17, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2017... propunere de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă cu 46 de voturi pentru, 89 de voturi contra, 29 de abţineri.

Nu mai sunt alte intervenţii pe procedură.

O să intrăm în ordinea...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Bun. Încă o intervenţie pe procedură.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului poziţia 55 de pe ordinea de zi, să o aducem înainte - PL-x 812/2015 - şi să o retrimitem, două săptămâni, comisiei.

De asemenea...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să o aducem înainte... unde?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Să o aducem pe poziţia 2 şi să o retrimitem comisiei.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe poziţia 2 şi apoi cerem retrimiterea.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Proiectul de la poziţia 55 intră pe poziţia...

Avem ordine de zi diferită faţă de ceilalţi?

Poziţia 55...

Atunci, este proiectul de lege de la poziţia 62, nu de la poziţia 55. Făceam o greşeală şi trimiteam altceva.

Proiectul de la poziţia 62 se mută pe poziţia 2 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor în cadrul cooperării transfrontaliere pentru prevenirea şi combaterea actelor de terorism, a infracţiunilor conexe acestora şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale (PL-x 812/2015). Vot, vă rog.

Propunerea de mutare a fost aprobată cu 103 voturi pentru, 62 de voturi contra, 14 abţineri.

Daţi-mi voie să supun şi retrimiterea la comisie, două săptămâni, a acestui proiect.

Vot, vă rog, pentru retrimiterea la comisie a proiectului de pe punctul 2.

Propunerea de retrimitere a fost adoptată cu 112 voturi pentru, 33 de voturi contra, 11 abţineri.

Alte intervenţii pe procedură?

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ultima intervenţie.

Mulţumesc.

Proiectul de lege de la poziţia 31, PL-x 543/2018, să fie adus pe poziţia 2.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ce PL-x este?

Voci din sală:

PL-x 543.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

PL-x 543?

Vă rog să vă pregătiţi cartele de vot.

Proiectul de la poziţia 31 intră pe poziţia 2.

Vot, vă rog.

Propunerea de mutare a fost adoptată cu 103 voturi, 58 de voturi contra, 9 abţineri.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu v-am acordat cuvântul... vă rog frumos!

Daţi-mi voie 30 de secunde...

Nu, 20 de secunde.

Vă mulţumesc.

Vă rog, pe procedură.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba despre două proiecte de lege, care au fost pe acelaşi punct pe ordinea de zi.

Adică, trebuie să fim atenţi atunci când venim şi rostogolim aceste proiecte, să respectăm acest lucru... A fost un vot care s-a dat. S-a fixat punctul 2 pe ordinea de zi. Apoi venim cu alt proiect pe ordinea de zi şi nu mai respectăm lucrurile aşa cum ar trebui, în plen.

Pentru ordine, şi pentru disciplină, şi pentru consecvenţă, v-am ruga, totuşi, pentru a respecta aceste puncte de vedere, să mergem, conform cutumei, cu o ordine de zi bine conturată, astfel încât să nu creăm situaţii în care mai multe proiecte se găsesc pe acelaşi punct pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea ordinii de zi.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiţii "Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, Autostrada Unirii" - PL-x 557/2017; lege ordinară

Procedură.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege. (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să votaţi retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Vot, vă rog.

(Aplauze.)

Propunerea de retrimitere a fost respinsă cu 81 de voturi pentru, 84 de voturi contra şi o abţinere.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului.

Domnul Lucian Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiţii "Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, Autostrada Unirii", Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi Comisiei pentru afaceri europene.

Guvernul, prin punctul sau de vedere, din 10 august 2017, nu susţine adoptarea acestei... (Se întrerupe microfonul.)

Da, mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La dezbateri generale? (Vociferări.)

Nu sunt eu de vină pentru întreruperea microfonului.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog...

Bun. Reiau, pentru că s-a întrerupt.

Guvernul, prin punctul sau de vedere, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea executării Obiectivului de investiţii "Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, Autostrada Unirii", care urmează a fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiţii "Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, Autostrada Unirii", cu amendamentele admise şi respinse, prevăzute în Anexele nr. 1 şi nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Domnul Băişanu Ştefan-Alexandru.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Bună ziua!

Doamnelor,

Domnilor,

ALDE a susţinut în Comisia pentru transporturi trecerea acestei iniţiative legislative, dar ar trebui să facem vorbire despre lucruri serioase.

Sub nicio formă, nu o lege poate reglementa chestiunea construirii unei autostrăzi, ci trebuie dată o hotărâre de Guvern, care să-şi urmeze paşii, ca atare.

Prin urmare, vreau să vă spun că mai există o lege pentru o autostradă specială, la Satu Mare, de vreo 12 ani votată. Legea există, autostrada aşteaptă.

Ca principiu, bucovinean fiind, moldovean fiind, e clar că voi susţine până la capăt o autostradă, Suceava-Târgu Mureş sau Iaşi-Târgu Mureş, la care să se lipească toate judeţele din Moldova.

Dar, conform unor studii făcute de o societate serioasă, s-a demonstrat că, dacă am face de la Bacău la Braşov o autostradă şi de la Suceava la Cluj o altă autostradă, sumele necesare construirii celor două autostrăzi ar fi egale cu sumele necesare construirii autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş.

Cred că trebuie să ne gândim mai serios la oportunităţile financiare pe care le are România şi la posibilitatea de a face două autostrăzi, în loc de una la acelaşi preţ.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Drulă Cătălin.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Este, într-adevăr, un pas neobişnuit să avem o lege pentru un obiectiv de investiţii, dar nu este fără precedent. Acest lucru se întâmpla şi în România, în perioada antebelică, când au fost legi emise de Parlament pentru mari obiective de investiţii - calea ferată către Moldova, de exemplu. Acest lucru se întâmplă şi în alte ţări ale lumii europene, în prezent, care îşi aprobă marile proiecte de investiţii prin legi.

Această lege vine dintr-o mare frustrare, frustrarea unei întregi regiuni, a întregii ţări, până la urmă, că acest proiect bate pasul pe loc, de aproape 2 ani, deşi Comisia Europeană se roagă de noi să luăm bani, să facem acea parte de proiectare, de studii geotehnice, pentru ca apoi să se poată face execuţia acestui proiect.

În comisie am adus o serie de amendamente pentru a îmbunătăţi forma legii, amendamente care au fost asumate în numele Comisiei pentru transporturi - şi le mulţumesc colegilor de acolo pentru asta. Este vorba despre precizarea punctului de conexiune cu Republica Moldova. Autostrada era trecută doar în forma Târgu Mureş-Iaşi, şi, după amendament, este clar că merge până la Râul Prut. Este vorba despre obligaţia de a asigura finanţare, anual, pentru acest obiectiv de investiţii, conform necesarului.

Deci, orice Lege a bugetului de stat, pe viitor, prin care nu se alocă bani, conform necesarului solicitat de Ministerul Transportului, va trebui să deroge explicit de la Legea autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi, ceea ce cred că este un lucru bun, pentru că va fi clar, politic, că se sabotează şi se subfinanţează acest obiectiv de investiţii.

Acest proiect de lege mai prevede că ministerul responsabil este Ministerul Transporturilor, astfel încât să nu facem autostrăzi la Comisia de prognoză, pentru că, până la urmă, Ministerul Transporturilor gestionează transporturile în această ţară. Şi am introdus acolo, împreună cu colegii, un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în care procedurile necesare realizării acestui obiectiv de investiţii trebuie începută, adică acele proceduri de achiziţii publice, achiziţii care trenează de doi ani.

Este un proiect esenţial pentru Moldova, pentru Republica Moldova, este conexiunea cu Uniunea Europeană, cu Vestul continentului, înseamnă dezvoltare economică. Orice zi pierdută este o crimă. Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au tratat absolut iresponsabil şi cred că este momentul, dincolo de orice apartenenţă politică, ca orice om responsabil din această sală, orice om învestit cu votul, să dea votul acestei legi, să transmitem un semnal. Este pronunţarea Legislativului asupra importanţei acestui proiect de conexiune între două provincii istorice.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Paşcan Emil-Marius.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Trebuia să iau cuvântul în calitate de iniţiator, fiindcă subsemnatul, în calitate de deputat de Mureş, în mod simbolic, împreună cu Petru Movilă, deputat de Iaşi, făcând legătura între cele două destinaţii ale acestei autostrăzi, am iniţiat acest proiect legislativ la care s-au raliat, înainte de toţi ceilalţi colegi parlamentari ai partidului Mişcarea Populară, şi, mai apoi, foarte mulţi colegi, transpartinic, din cam toate celelalte formaţiuni politice.

Vă mulţumesc!

V-am mai mulţumit şi anterior, vă mulţumesc şi acum.

Este un proiect necesar. Personal, consider că România nu are alte priorităţi astăzi, decât cele legate de dezvoltarea infrastructurii, implicit, acestea fiind o garanţie şi reprezintă un pilon de stabilitate pentru dezvoltarea şi stabilitatea României pe termen lung.

Acest proiect, din păcate, este şi astăzi negociat, dezbătut. Nu se ştie de ce şi ce interese stau în spatele acestor contestări, pentru că, iată, se discută despre alte trasee, deşi este un MasterPlan General de Transport cu această autostradă, A 8, care este aprobată la nivelul Uniunii Europene, şi astăzi, iată, se negociază fiecare cauză, cumva, politic, să o ducă într-o direcţie care îi convine, şi care să vină, oarecum, să mulţumească propriul electorat.

Eu cred că nu putem fi egoişti în această privinţă. Este un proiect al nostru, al tuturor, sigur, care urmează o cale extraordinară.

În mod normal, Guvernul ar fi trebuit să-şi asume un astfel de proiect, dar, iată, câtă vreme, de 10 ani încoace, s-au făcut studii şi parastudii de fezabilitate pe acest traiect al drumului, s-au cheltuit milioane de lei, şi nu s-a întâmplat nimic. Astăzi se propun alte variante adiacente.

Eu cred că singura variantă legală este aceasta - iniţiativa legislativă care trebuie asumată de noi toţi, astfel încât să fie o garanţie pe termen lung.

În acest an cu semnificaţii centenare, în acest an în care aniversăm 100 de ani de la Marea Unire a tuturor românilor, vom avea şi Autostrada Unirii, pentru că astfel am botezat-o în acest proiect legislativ, care este spre binele nostru, al tuturor.

De aceea, stimaţi colegi, treceţi peste orice patimă, peste orice lucrătură, peste orice fel de laboratoare secrete ale dezbaterilor şi asumaţi-vă acest proiect, spre binele României, în primul rând, dar şi al nostru, al tuturor.

Ar fi un bun exemplu şi am avea siguranţa, astfel, că, printr-o lege, această autostradă ar putea fi realizată într-un termen cât se poate de scurt şi la modul eficient.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc din inimă, doamnă preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Sunt moldovean şi sunt foarte, foarte emoţionat de faptul că astăzi discutăm despre cea mai importantă lege pentru Moldova. Această autostradă este importantă. Ne va scoate din sărăcie, ne va scoate din izolare.

Şi o să vă spun un lucru minunat. Am participat la lucrările şedinţei Comisiei pentru transporturi în care s-a discutat această propunere legislativă. A fost unanimitate pentru amendamentele depuse de colegul meu.

Este extraordinar că într-o comisie parlamentară se poate discuta constructiv şi se pot depune amendamente care sunt asumate de comisie, nu de parlamentari, în mod individual.

Societatea civilă din Moldova a jucat un rol foarte, foarte important, pentru a face din acest proiect un punct crucial pe ordinea de zi a dezbaterii publice. Avem nevoie de această autostradă.

Să ştiţi că noi, moldovenii, suntem aşa de lipsiţi, şi aşa de emoţionaţi de acest moment incredibil, de a discuta despre autostrada noastră în Parlamentul României, încât am primit un comentariu foarte relevant de pe Facebook, atunci când am anunţat că acest lucru se va desfăşura în Parlamentul României şi că asociaţiile din societatea civilă moldavă au jucat un rol aşa de important în a aduce acest subiect pe ordinea de zi. Şi o să vă dau citire.

"Este poate cea mai importantă lege pentru un proiect de investiţii din Moldova. Toată regiunea Moldovei îşi doreşte acest proiect. Şi părerea mea - adică a celui care a scris - este că dacă nu o trece e o declaraţie de război între cetăţeanul de rând din Moldova şi mediul politic. Urmărim cu interes. Şi multe felicitări asociaţiilor şi politicienilor care faceţi acest efort posibil, ne informaţi şi ţineţi legătura pe acest subiect de agendă naţională. Vă mulţumesc din inimă". (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Bodea, vă rog.

Domnul Marius Bodea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă număr şi eu printre iniţiatorii acestui proiect de lege.

Vreau să încep prin a contrazice ceea ce spunea un antevorbitor, şi anume, că am putea face două autostrăzi, pe alte trasee, mai ieftine decât această autostradă. Este fals. Atâta timp cât cheltuim un euro din bugetul de stat este mai scump decât atunci când cheltuim din bani europeni.

Această autostradă se află pe culoarul principal de autostrăzi al Europei, stabilit de Comisia Europeană, şi are finanţare de la Comisia Europeană, adică bani gratis.

Niciun ministru al transporturilor, în ultimii ani, nu a prevăzut în buget bani pentru acest obiectiv de investiţii, în condiţiile în care şi de la Bruxelles se transmit semnale foarte clare că acest proiect este finanţabil din bani europeni, dar că Ministerul Transporturilor nu a trimis proiect spre finanţare. Cu atât mai mult se impune o măsură excepţională, şi anume, să aprobăm acest proiect de investiţii, printr-o lege.

Vreau să vă aduc şi câteva argumente, ale disperării zonei Moldova, legate de acest proiect de investiţii.

Moldova este cea mai populată regiune a României, iar acest obiectiv ar scoate efectiv din izolare peste 4 milioane de oameni. Este cea mai numeroasă, dar este şi cea mai săracă regiune a Uniunii Europene, cu un PIB cu 40% mai mic decât media naţională, cu o rată de deprivare materială severă a populaţiei, cea mai mare din Uniunea Europeană, de 38%. De aceea pleacă oamenii din Moldova, în pribegie, să-şi caute un loc mai bun.

Tot ce se produce în Moldova este cu 30% mai puţin competitiv decât ce se produce în celelalte regiuni ale ţării, tocmai pentru că nu avem transport rapid şi costurile de transport sunt foarte mari.

Mai mult, 70% din producţia regiunii Moldova se adresează părţii de vest a României şi a Europei; de aceea, şi nevoia de conectivitate.

Această autostradă nu ajută doar regiunea Moldovei, ajută inclusiv Republica Moldova. Şi fiecare dintre noi afişăm un discurs pro-european pentru Republica Moldova. Haideţi să facem şi ceva în acest sens!

Moldova are cea mai mică alocare pe infrastructură de la bugetul Ministerului Transporturilor. De aceea, alocarea pentru un proiect major cum este autostrada nu este un moft.

În fine, suntem în an Centenar, ne bucurăm cu toţii că avem dezveliri de busturi, că plătim bani pe tot felul de concerte, pe tot felul de colecţii filatelice aniversare, însă nu rămânem cu nimic concret.

De aceea, acest mare proiect, proiectul autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş poate primi şi numele de Legea Marii Uniri.

Aşadar, vă invit pe toţi să îl susţinem necondiţionat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Benedek Zacharie, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR sprijină acest proiect de lege. Noi suntem de acord că în România este nevoie de autostrăzi. Deci orice autostradă care se va construi sau se construieşte este un element de dezvoltare, este un element care ne leagă mai strâns de Uniunea Europeană.

Dar totodată nu trebuie să uităm că această autostradă, dacă se va finaliza, şi Autostrada Transilvania până atunci nu va fi finalizată, atunci iar discutăm de câteva elemente de transport, câteva elemente de dezvoltare, până la un anumit punct.

Deci acestea două, Autostrada Transilvania, respectiv Autostrada Unirii - A8 - sunt legate.

Deci noi dorim ca amândouă să se finalizeze cât mai repede.

Prin proiectul de lege există un termen de 30 de zile de la promulgarea acestei legi până când Ministerul Transporturilor este obligat să demareze documentaţiile necesare demarării SF-urilor.

Ştim că deja, de mai mult de 10 ani, se discută de această autostradă, şi suntem în diverse faze, cu diverse SF-uri.

Eu aş fi dorit să avem şi un termen foarte clar de finalizare, adică să nu lăsăm la latitudinea ministerului sau la latitudinea celor care se vor întâmpla de acum înainte, ca în următorii 10-15 ani să tot discutăm de autostrada A8.

Deci aş propune, şi o să am o propunere în sensul acesta, ca în termen de 7 ani să fie finalizată această autostradă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rotaru.

Domnul Alexandru Rotaru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, toţi membrii Comisiei pentru transporturi am votat această iniţiativă legislativă, şi anume, Autostrada Unirii, Iaşi-Târgu Mureş.

Pe lângă ceea ce au precizat colegii mei, vreau să vă mai adaug câteva chestiuni tehnice. Şi anume, că un amendament susţinut de toţi membrii comisiei prevede în felul următor, că sursa de finanţare a autostrăzii va fi din fonduri europene, fonduri - bugetarea de stat sau prin parteneriat public-privat.

Inginer fiind, întâmplător, cred că acum jumătate de an, mă aflam într-un vârf de munte, în zona comunei Poiana Teiului, exact pe unde trece autostrada, şi practic am rămas uimit că un astfel de studiu de fezabilitate a fost redactat în aşa fel încât această autostradă să traverseze o zonă, vă spun sincer, foarte complicată, din punct de vedere ingineresc.

Să sperăm că Parcul Naţional Ceahlău nu va pune probleme, în vederea construcţiei şi proiectării acestei autostrăzi.

Şi, de aceea, dragi colegi, vă îndemn să votăm cu toţii această iniţiativă, acest proiect de lege, pentru că este un punct foarte important pentru ţară şi pentru zona Moldovei, în mod special.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Nechifor.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult.

E, într-adevăr, un lucru extraordinar. Şi cred că, mai mult decât atât, ar trebui ca la fiecare kilometru pe traseul Iaşi-Târgu Mureş, să punem şi numele parlamentarilor, nu? La kilometrul 85, numele cuiva, la 88, al altcuiva. Mai puţin al meu, că aş fi în conflict de interese, nu?

E ruşinos, stimaţi colegi, şi spun cu simţ de răspundere că ajungem în Parlament, după 30 de ani de Parlament, după atâtea schimburi de guverne, să decidem prin lege o chestiune care ţine de evidenţă, ţine de normalitate. Ar trebui cumva să legiferăm că apa are doi atomi de hidrogen?

Oare n-au fost destule legi în ţara asta, care n-au avut finalitate? Vă aduc aminte, în 2008, s-au mărit salariile profesorilor, cu votul tuturor. Şi s-a aplicat? Din păcate, nu.

Şi vă spun că e trist pentru că nu avem curaj ca în Parlamentul României să înţelegem un lucru, că Guvernul este în măsură şi obligat să dea raport Parlamentului.

Şi cât timp vom adopta prin lege bugetul de stat şi nu o să avem descărcarea bugetului de stat tot prin Parlament, vă spun că vom fi întotdeauna nişte oameni mărunţi, în cabinete la miniştri, în anticameră, aşteptând ca cineva să ne primească, eventual cu cafea, cu un răspuns politicos şi cu: "La revedere, drum bun!".

E păcat că suntem în România Centenară şi decidem astfel de lucruri.

Şi sunt foarte pesimist că această lege, pe care probabil toţi o s-o votăm, în această săptămână, va fi şi pusă în aplicare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimată doamnă vicepreşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Evident că proiectul se bucură şi de susţinerea mea, chiar dacă sunt timişorean, şi nu moldovean. Că asta nu are, de fapt, nicio importanţă.

E un proiect foarte bun. Şi dezvoltarea echilibrată a României nu se poate produce în absenţa unor astfel de proiecte de infrastructură mare. Pentru că, aşa cum se spunea aici, regiuni cu un PIB foarte mic, la coada Uniunii Europene, dar cu un potenţial uman imens nu se pot valorifica decât prin construcţia unor astfel de autostrăzi.

E regretabil, după părerea mea, că a fost necesar mai mult de un an ca să ajungă acest proiect în plen, ca să votăm asupra lui.

Şi am venit în faţa dumneavoastră, de fapt, pentru a supune atenţiei un aspect care s-ar putea să nască discuţii.

Am înţeles că în Comisia pentru transporturi, în unanimitate, a fost admis acest amendament privind finanţarea. Şi anume - scrie aici - "şi/sau prin parteneriat public-privat".

România se luptă în interiorul Uniunii Europene pentru păstrarea politicii de coeziune şi păstrarea fondurilor structurale pentru România cel puţin la nivelul la care au fost. Respectiv, ne dorim să fie mai mari, în ciuda intereselor altor state care cer reducerea acestor fonduri.

Faptul că invocăm parteneriatul public-privat - nota bene - nu mi-e cunoscut niciun proiect de mare anvergură din România care s-ar fi realizat în parteneriat public-privat până în prezent, dar sunt optimist, poate că în viitor se va reuşi. Dar inducerea acestei idei, că fondurile bugetare şi structurale pot fi înlocuite - scrie acolo "sau parteneriat public-privat" -, cred că e un semnal, de politică europeană, greşit, pe care îl dă România, în contextul în care fondurile structurale sunt departe de a fi epuizate.

Evident, susţinerea există în continuare, pentru proiect, e un deziderat extrem de important. Dar aceste nuanţe cred că sunt la fel de importante.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

70 de parlamentari au semnat, în calitate de iniţiatori, acest proiect de lege, din care 30 sunt membri ai Partidului Naţional Liberal.

Prin urmare, Partidul Naţional Liberal susţine în forţă acest proiect de lege.

De asemenea, parlamentari ai Partidului Naţional Liberal au solicitat introducerea acestui proiect de lege în dezbatere, deci pe ordinea de zi, la Comisia pentru transporturi, unde s-a dezbătut, a fost amendat şi votat, în unanimitate.

Iată, putem vorbi de un exemplu de bună practică, atunci când discutăm despre un obiectiv de interes naţional în care forţele politice pot să conlucreze.

De asemenea, Partidul Naţional Liberal a solicitat introducerea acestui proiect de lege pe ordinea de zi, astăzi.

Şi mulţumim colegilor care au votat pentru dezbaterea acestui proiect, şi, iată, îl avem în discuţie, în momentul de faţă.

Iată, vorbim despre un obiectiv concret, dintr-o zonă reprezentativă a României. Moldovenii aşteaptă de prea mult timp acest lucru. Mereu disputat, mereu motivat, că se poate face ba din fonduri europene, ba din bugetul naţional, ba pe parteneriat public-privat, ba că s-ar putea să nu se mai facă deloc, ba că vin discuţii din partea Ministerului Transporturilor, că s-ar putea acest proiect să fie înlocuit cu altul, adică să se facă mai deloc.

Mereu Moldova a fost căutată, în perioada campaniilor electorale, şi votul moldovenilor a fost important. Şi cred că Partidul Social Democrat are obligaţie faţă de moldoveni.

Şi, iată, este un moment când trebuie să dea o dovadă de bună-credinţă. Pentru că avem un obiectiv concret în faţă, despre care astăzi discutăm şi pentru care putem lua decizii.

Ne aducem cu toţii aminte de versurile unui cântec-imn - "Treceţi, batalioane române, Carpaţii!", vorbim de Războiul de reîntregire. Şi venim acum, la 100 de ani, când ar trebui să gândim reîntregirea şi în spaţiul economic, şi pentru această zonă istorică a României.

Am spune acum: "Treceţi, investitori, Carpaţii!". Dar fără acest obiectiv se întâmplă foarte greu acest lucru. Şi Moldova va rămâne în continuare condamnată, în subdezvoltare, încercând de la zi la zi să-şi gestioneze cât mai bine sărăcia.

Stimaţi colegi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

... avem obligaţia, cu toţii, să susţinem un proiect pe care astăzi, concret, îl avem în faţă. Şi numai intenţia de bună-credinţă şi oamenii cu capul pe umeri...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

... îl pot susţine şi demonstra Moldovei că României îi pasă de ea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Constantin Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Distinşi colegi,

Pe 27 martie, cele două Camere ale Parlamentului votau o declaraţie în care se spunea foarte clar că România este pregătită să răspundă afirmativ dorinţei organice a românilor din Basarabia, de a se reuni.

După - am deplâns lipsa oricăror proiecte punctuale care să transpună în practică această apropiere.

Avem, aşadar, ocazia, ca prin acest proiect, printr-un vot pozitiv dat acestui proiect, să transmitem un semnal foarte clar, în anul Centenarului, şi să transmitem un semnal ante factum pentru pregătirea preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Ca şi coiniţiator, ca deputat care îi reprezintă inclusiv pe românii din Republica Moldova, ca şi cetăţean al celor două state româneşti, îmi exprim speranţa ca miercuri să avem un vot în oglindă celui dat în Comisia pentru transporturi şi infrastructură. Pentru că este nevoie de un astfel de semnal. O denumire alternativă a acestui proiect de lege face vorbire despre o autostradă Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Pentru că proiectul prevede inclusiv construcţia unui pod. Este, sper eu, primul dintre cele 14 pe care le vom reconstrui - poduri distruse de sovietici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Camelia Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Au fost atât de multe argumente, s-au dat detalii tehnice, s-au adus argumente culturale, argumente istorice, argumente economice, încât repetarea lor ar da doar sentimentul unei asocieri şi atâta tot.

E firesc să se întâmple acest lucru. E firesc să votăm acest proiect. E firesc să găsim o formă prin care toate regiunile să se adune într-o reţea de comunicare şi de infrastructură de calitate, aşa cum şi spre Sud trebuie să fie autostradă, aşa cum relaţia cu Republica Moldova este extrem de importantă.

Nu doar argumentele sentimentale sunt cele care trebuie să predomine în acest moment, ci argumentele logice, de respect faţă de toate zonele ţării, de încercare de a găsi structura care să le unească şi de a trece dincolo de proiectele, să spunem, din zonele noastre. Fiecare avem proiecte personale, proiecte regionale. S-a creat o falsă impresie de rivalitate între zone diferite; cu cât mai multe autostrăzi, cu atât mai bine. E loc pentru fiecare proiect să se decupeze şi să lege lucrurile. Şi e bine să căutăm aspectele care ne unesc, nu aspectele care ne diferenţiază.

Dincolo de bucuria şi de sentimentul cultural al acestei legături între Republica Moldova, Moldova, regiunea noastră, Transilvania, îmi păstrez totuşi luciditatea să-mi dau seama că această lege are valoare mai mult de semnal. Că decizia va trebui luată la nivel guvernamental, că fondurile vor trebui să fie găsite, că e un proiect de distanţă, de durată.

Important este că s-a dat semnalul şi cred că... aş fi aşteptat mai multă unitate şi mai multă implicare şi din partea unor colegi de-ai noştri din diferite judeţe.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt 4 amendamente admise, un amendament respins.

Dacă de la marginal 1 la 4 sunt obiecţii?

La cele respinse - avem un singur amendament respins.

Domnule Drulă, doriţi să-l susţineţi?

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Stimaţi colegi,

În ultimii 20 de ani, Compania de Drumuri a demonstrat cu prisosinţă, spun eu, că nu e capabilă să gestioneze proiecte complexe de autostradă, aşa cum este cazul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi. Pentru a realiza această autostradă e necesară o echipă dedicată acestui obiectiv, profesionistă, cu experienţă în domeniul managementului de proiecte de transport de anvergură mare.

Am propus un amendament care vine ca un articol final. Legea are 4 articole, acesta ar fi art. 5.

Am să vi-l citesc, ca să votaţi în cunoştinţă de cauză. Spune aşa: "Gestionarea proiectului autostrăzii va fi făcută în primă fază de o unitate specială de proiect din cadrul Ministerului Transporturilor. Personalul angajat în cadrul acestei unităţi va fi angajat prin concurs şi va fi înalt calificat, cu experienţă în proiecte internaţionale de magnitudine similară, salarizarea urmând a fi făcută la nivelul pieţei, prin derogare de la Legea nr. 153/2017. Ministerul Transporturilor va implica experţi ai instituţiilor financiare internaţionale pentru asistenţă tehnică către unitatea specială de proiect, iar gestionarea proiectului de investiţii Autostrada Unirii va putea fi ulterior externalizată către un partener privat cu experienţă relevantă pe plan internaţional".

Cu alte cuvinte, oferă baza legală pentru ca un proiect de 4 sau 5 sau 6, nimeni nu ştie, miliarde de euro, să nu fie gestionat de oameni care sunt plătiţi cu 3.000 de lei/lună. E nevoie de oameni care au experienţă în astfel de megaproiecte. Este recomandarea instituţiilor financiare internaţionale, a Băncii Mondiale, ca o echipă strânsă de profesionişti să se ocupe de la început până la sfârşit de un proiect de această natură.

Deci, repet...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

... este un articol care vine ca art. 5, în completare la cele 4 existente, şi se referă doar la gestionarea profesionistă a investiţiei. Aşa că vă rog să-l votaţi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins, al colegului nostru. Vot, vă rog.

Nu a fost aprobat. Respins, cu 53 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la marginal 1 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Marginal 2. Obiecţii?

Vă rog, domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc foarte mult.

Vedeţi, s-au spus foarte multe lucruri de aici, de la această tribună, şi cred că s-a epuizat cu totul latura emoţională a acestui subiect.

Aş vrea să revenim la lege. Dincolo de voinţă, dincolo de voinţa politică, din 2007 şi până în prezent, ca să lămurim implicarea tuturor celor care s-au succedat la conducerea Ministerului Transporturilor. Din 2007 până astăzi, acest proiect a fost rostogolit prin minister şi, din păcate, nu a fost...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să susţineţi amendamentul, domnule Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

... adus în discuţia... nu a fost adus în dezbatere şi implementat.

La marginal 2 se discută despre finanţare. Deci, încă o dată, dincolo de voinţă, foarte important pentru noi, în comisie, a fost capitolul legat de finanţare.

Şi pentru că s-a discutat aici, de ce parteneriat public-privat? Pentru că noi aşa am înţeles, în comisie, să acceptăm punctele de vedere ale tuturor celor care au participat la aceste dezbateri, să le cuprindem pe toate într-un articol, într-un amendament, la marginal 2. Şi, din acest motiv, astăzi vorbim de toate variantele posibile de finanţare. Şi daţi-mi voie să le prezint.

"Se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public-privat".

Deci acesta este motivul. Şi am vrut să intervin, să apăr oarecum poziţia comisiei noastre. Pentru că am ţinut cont de toate variantele posibile de finanţare a acestui obiectiv.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Pe acelaşi...

Dacă la marginal 2? Supun votului dumneavoastră marginal 2. Vot, vă rog.

Adoptat. 135 de voturi pentru, două voturi contra, două abţineri.

Marginal 3. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Marginal 4. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Mai departe.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018; PL-x 543/2018; avem procedură de urgenţă şi caracter ordinar; fără amendamente.

Reprezentantul Guvernului, vă rog, aveţi cuvântul.

Mulţumesc.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ se urmăreşte ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) încheiat între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la data de 1 august 2018.

În baza aprobării Guvernului şi a Preşedintelui României, la data de 1 august 2018 s-a semnat, la Bucureşti, Acordul de împrumut între România şi BIRD, un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro.

Împrumutul a fost aprobat de Comitetul directorilor executivi ai băncii, la data de 24 iulie 2018.

Obiectivul principal este îmbunătăţirea rezilienţei în cazul dezastrelor şi a infrastructurii de răspuns în situaţii de urgenţă.

Termenii financiari ai împrumutului sunt:

- maturitate de 8 ani, din care 6 ani, perioadă de graţie;

- împrumutul va fi rambursat în perioada 1 noiembrie 2024-1 mai 2026, în 4 rate de capital;

- rata de dobândă - rata EURIBOR la 6 luni, - 0,27% + marjă fixă 0,5-5%;

- comision iniţial - 0,25%, aplicat la suma împrumutului;

- comision de angajament - 0,25%/an, aplicat la suma neretrasă din împrumut, plătibil semestrial.

Susţinem adoptarea acestui act normativ.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul preşedinte.

Prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018.

În conformitate cu art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018, în valoare de 50 de milioane de euro.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018, în forma prezentată de Guvern.

Menţionăm că, din cauza unei erori materiale, iniţiatorul a prezentat pagina din Acord cu ştampila şi semnătura necesară, care înlocuieşte pagina corespunzătoare din forma înregistrată. Această pagină se regăseşte în original, anexată la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Domnul Nicolae Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Salutăm acest proiect şi-l vom susţine, pentru că orice venit în sensul îmbunătăţirii rezilienţei infrastructurii, ca răspuns în situaţii de urgenţă, este bine-venit, cu atât mai mult, cu cât acordul menţionat vine într-o linie de finanţare accesibilă şi necesară statului român.

Sperăm ca astfel de acorduri să ducă şi la implementarea rapidă a celor constatate în ultimul timp, încât să evităm, pe cât posibil, orice fel de riscuri în spatele unor dezastre.

Deci vom susţine acest proiect de lege.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 22/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Camerei Deputaţilor la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 76/2018.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicare privind o nouă Alianţă Africa-Europa pentru investiţii şi locuri de muncă sustenabile: să ducem parteneriatul pentru investiţii şi locuri de muncă la un nivel superior; COM(2018) 643; PHCD 77/2018.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul preşedinte Tîlvăr.

Prezentarea raportului, vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Opinia noastră are în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia noastră subliniază că promovarea tehnologiei moderne şi a comportamentului profesional responsabil în afaceri, în relaţiile comerciale, în obţinerea de beneficii reciproce de pe urma unei politici de investiţii solide şi urmărirea unei diversificări avansate a economiilor de pe cele două continente presupun un parteneriat între cât mai multe state membre europene, pe de o parte, şi state africane, pe de altă parte, ceea ce s-ar putea obţine mai rapid printr-un efort mai insistent al Comisiei Europene de a face cunoscute oportunităţile de afaceri ale alianţei Africa-Europa.

Considerăm că pregătirea profesională urmează adesea căi diferite, în medii culturale şi de afaceri diferite, atât în Uniunea Europeană, cât şi în Africa. Şi propunem Comisiei Europene să iniţieze mecanisme prin care economiile celor două regiuni să beneficieze de pe urma acestei diversităţi.

Totodată, considerăm utilă coordonarea obiectivelor alianţei Africa-Europa cu politicile de coeziune ale Uniunii, inclusiv în ceea ce priveşte fluxurile investiţionale, dezvoltarea capitalului uman al Uniunii Europene şi disparităţile de pe piaţa forţei de muncă.

În aceste condiţii, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 30 octombrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care a fost transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Totodată, propunem informarea instituţiilor Uniunii Europene şi Guvernului României asupra observaţiilor şi recomandărilor noastre, ca o contribuţie la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referinţă.

Propunem, în acelaşi timp, transmiterea observaţiilor şi recomandărilor noastre Comisiei Europene, în cadrul dialogului politic informal propus de Comisia Europeană în Comunicarea furnizând rezultate pentru Europa - COM 211.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea cadrului Uniunii de supraveghere a instituţiilor financiare dintr-o perspectivă prudenţială şi din perspectiva combaterii spălării banilor; COM(2018) 645; PHCD 78/2018.

Din partea Comisiei, prezentarea raportului, domnul preşedinte Angel Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Opinia privind Comunicarea Comisiei a avut în vedere Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza pe care comisia noastră a făcut-o.

Astfel, apreciem acţiunea Comisiei şi efortul său constant pentru consolidarea cadrului Uniunii de supraveghere a instituţiilor financiare, atât din perspectivă prudenţială, cât şi din perspectiva combaterii spălării banilor.

Totodată, constatăm că se admite implicit faptul că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente şi aşteptăm ca măsurile suplimentare propuse prin consolidarea capacităţii Autorităţii Bancare Europene de a asigura respectarea normelor privind combaterea spălării banilor, inclusiv în contextul competenţelor sale legate de încălcări ale dreptului Uniunii sau de medierea cu caracter obligatoriu, să fie mai eficiente.

În acest sens, acceptăm măsura propusă de Comisie, privind necesitatea de dezvoltare rapidă a unei coordonări clare între normele prudenţiale şi normele privind combaterea spălării banilor, aplicabile instituţiilor financiare, care să permită combaterea spălării banilor într-un mod mai eficient, la nivel transfrontalier.

Recunoaştem că este necesară reglementarea domeniului monedelor virtuale la nivelul statelor membre, inclusiv în România, dar credem că există incertitudini referitoare la autoritatea competentă care realizează efectiv autorizarea, înregistrarea şi supravegherea acestor entităţi.

Doamnă preşedinte,

Comisia noastră, întrunită în şedinţa din 30 octombrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care a fost transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul Florin Nicoară, vă rog.

Domnul Romeo Florin Nicoară:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de hotărâre, deoarece apreciem şi noi acţiunea Comisiei, în efortul său de consolidare a cadrului Uniunii pentru supravegherea instituţiilor financiare.

În esenţă, prin acest proiect se propune consolidarea rolului Autorităţii Bancare Europene, în respectarea normelor privind combaterea spălării banilor.

Unul dintre scopurile Uniunii Bancare a Europei trebuie să fie "în baza celor mai înalte standarde de integritate" - Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru stabilitate financiară.

Aceste afirmaţii au fost susţinute şi de doamna comisar pe justiţie, doamna Jourova, de asemenea, şi de miniştrii finanţelor ai statelor membre, şi de diverşi membri ai Parlamentului European.

De asemenea, Comisia invită Banca Centrală Europeană să încheie cu autorităţile de supraveghere a combaterii spălării banilor memorandumuri de înţelegere privind schimbul de informaţii, până la 10 ianuarie 2019, aşa cum este prevăzut şi în Directiva 5 privind combaterea spălării banilor.

În consecinţă, vom susţine acest proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Şi... sper să mai avem timp de încă un proiect.

8. Proiectul de Lege privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici; PL-x 502/2018; are caracter organic şi se află în procedură de urgenţă, cu 32 de amendamente admise.

Iniţiatorul?

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Având în vedere obligaţiile care îi revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin proiectul de lege supus dezbaterii se transpun prevederile Directivei 2016/2228/UE privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE, care reprezintă unul dintre instrumentele legislative adoptate pentru punerea în aplicare a pachetului Uniunii Europene de politici pentru un aer curat.

Precizăm că aplicarea prevederilor proiectului de lege contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind calitatea aerului, stabilite în legislaţia Uniunii Europene, şi la atenuarea schimbărilor climatice.

Faţă de acestea, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei, prezentarea raportului?

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor directivei europene, în scopul stabilirii unor angajamente de reducere a emisiilor atmosferice şi instituirii obligaţiei de elaborare, adoptare şi punere în aplicare a unor programe naţionale de control al poluării atmosferice, precum şi a monitorizării şi raportării emisiilor şi a impactului poluanţilor respectivi asupra ecosistemelor.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 30 octombrie 2018.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Claudiu Ilişanu.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Considerând riscurile poluării atmosferice asupra mediului, prin adoptarea prezentului proiect de act normativ, se urmăreşte, cu prioritate, reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi de formare a ozonului troposferic.

Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Tudoriţa Lungu.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

România, ca şi celelalte membre din Uniunea Europeană, este parte a Convenţiei Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, dar şi a Protocolului de la Göteborg.

Prin revizuirea politicilor privind poluarea atmosferică, Comisia Europeană a adoptat aşa-numitul Pact aer curat, care are în vedere diminuarea emisiilor nocive ale poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii umane şi a mediului.

Prin noua directivă, se stabilesc angajamente de reducere a emisiilor pentru dioxidul de sulf, oxizii de azot, compuşii organici volatili nemetalici, amoniacul şi particulele fine din suspensie, sistemul de plafoane, precum şi obligativitatea statelor membre de a elabora un program de control al emisiilor de poluanţi.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Cornel Zainea.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dacă vorbim despre poluanţi industriali, ar fi trebuit să vorbim şi despre hidrogenul sulfurat.

Am atras atenţia, în şedinţa comisiei, că această substanţă generează probleme foarte mari în apropierea gropilor de gunoi.

Am cerut introducerea pe lista substanţelor monitorizate a hidrogenului sulfurat. Din păcate, propunerea mea a fost respinsă, astfel încât locuitorii din Chiajna, Chitila şi din nord-vestul Bucureştiului vor continua să trăiască un adevărat coşmar olfactiv.

Consider că nu este suficient să adoptăm aceste directive europene, atât timp cât România nu face nimic. Suntem în procedură de infringement privind calitatea aerului pentru trei oraşe - Bucureşti, Braşov şi Iaşi - şi măsurile, în continuare, se lasă foarte mult aşteptate.

Cu toate acestea, nu vrem să ne opunem transpunerii directivei europene şi vom vota, evident, pentru adoptarea acestui act legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Avem 32 de amendamente admise.

Dacă de la marginal 1 la 31 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Urmează cea de-a doua parte, dedicată interpelărilor.

Vă mulţumesc.

O seară bună!

După o scurtă pauză

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice; şi apoi, prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Afacerilor Externe?

Doamna Ştefania Bîrlibescu.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu se află în sală? Nu. O să primească răspunsul în scris.

Următoarea aparţine aceluiaşi coleg, căreia trebuie să-i răspundă domnul Petru Andea.

O să primească răspunsul în scris.

Domnul Constantin Codreanu? Se află în sală.

Domnul secretar de stat Ieremia se află?

Vă rog.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Bună seara!

Distinsă doamnă preşedinte,

Distinse domn deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 17 septembrie 2018, având ca obiect "Ridicarea în Bucureşti, în Alba Iulia şi în alte localităţi a unor monumente de for public ale lui Vasile Stroiescu, mare patriot şi filantrop român, artizan al Unirii de la 1918, primul preşedinte al Parlamentului României Mari", avem plăcerea să vă comunicăm următoarele.

Vasile Stroiescu a fost un cărturar însemnat, filantrop, om politic marcant şi artizan al Marii Uniri, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, membru de onoare al Academiei Române. Personalitatea sa reprezintă un reper major în conştiinţa naţională.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale derulează Programul strategic de finanţare a acţiunilor culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Astfel, îi omagiem pe cei care, acum 100 de ani, au reuşit să realizeze un vis aparent imposibil, şi anume, Unirea tuturor românilor, vis realizat cu multă trudă şi prin efortul conjugat al unor gânditori, oameni politici, ostaşi, simpli cetăţeni.

Prin munca şi jertfa lor, România urma să devină statul tuturor fiilor săi, indiferent de etnie, religie sau opţiuni ideologice.

O componentă a programului de finanţare este aceea a reabilitării şi realizării de monumente de for public. Selectarea dosarelor depuse ca urmare a anunţului public al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a condus la rezervarea unei finanţări pentru amplasarea unui bust al lui Vasile Stroiescu, în Parcul Memorial "Constantin Stere" din comuna Bucov, judeţul Prahova. Proiectul bustului, realizat de sculptorul George Dumitru, a fost depus la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în data de 1 octombrie 2018, documentaţia fiind completată, ca urmare a solicitării ministerului, potrivit cerinţelor legale, în 31 octombrie, iar aceasta va fi analizată în şedinţa din 8 noiembrie, a Comisiei Naţionale pentru Monumentele de For Public, în vederea avizării concepţiei artistice.

În acest moment nu avem în curs de avizare sau finanţare monumente de for public ale lui Vasile Stroiescu, care să fie amplasate în alte localităţi.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale consideră oportune şi sprijină, potrivit cadrului legal existent, iniţiativele prin care se urmăreşte recuperarea şi promovarea memoriei personalităţilor fondatoare ale Statului Român.

Încheiem prin a vă asigura în continuare de întreaga noastră disponibilitate, sperând totodată că cele precizate vă sunt de folos în activitatea dumneavoastră.

Cu aleasă consideraţie.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă se află în sală? Nu se află. Va primi răspunsurile la cele două interpelări în scris.

Domnul Raeţchi Ovidiu se află în sală? Nu. De asemenea, va primi răspunsul la interpelare.

Domnul Tudor-Vlad Benga se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Doamna Ionela Dobrică? Nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Următoarea aparţine tot colegei noastre, Ionela Dobrică. Va primi răspunsul în scris.

Şi ultima. Domnul Petru Movilă nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Prezentarea interpelărilor.

Domnul Vîrză?

Vă rog.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Subiectul este: "Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2014-2020".

Programul gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate de management, reprezintă o continuare a Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013.

Obiectivul general al programului este unul foarte ambiţios, şi anume, crearea unei administraţii moderne, capabile să faciliteze dezvoltarea socio-economică prin intermediul unor servicii publice competitive, investiţii şi reglementări de calitate, resurse umane profesionalizate, contribuind astfel la implementarea măsurilor de reformă şi la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Pentru a putea îndeplini acest rol, administraţia publică are nevoie de resurse umane competente şi bine gestionate, un management eficient şi transparent al utilizării resurselor, o structură instituţională administrativă adecvată, precum şi de proceduri clare, simple şi predictibile de funcţionare.

Optimizarea administraţiei este o condiţie importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale spre o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

După cum se cunoaşte, alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de aproximativ 554 de milioane de euro, bugetul fiind structurat pe trei axe prioritare, după cum urmează: 59% se alocă administraţiei publice şi sistemului judiciar eficient; 33,93% se alocă administraţiei publice şi sistemului judiciar accesibil şi transparent; 7,07% se alocă asistenţei tehnice.

Având în vedere importanţa programului şi a obiectivelor propuse până în 2020, dar şi faptul că programul este document strategic de referinţă pentru administraţia publică din România, cerinţă funcţională care se doreşte a răspunde nevoilor de dezvoltare şi direcţiilor de acţiune ale sectoarelor pentru administraţie şi justiţie, identificate în analizele socio-economice, vă rog să-mi transmiteţi în scris un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul alocării la nivelul programului, pe fiecare axă prioritară în parte?

2. Având în vedere că programul vizează consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţii publice şi a părţilor interesate şi eficienţa administraţiei publice, care este în prezent situaţia concretă atingerii obiectivelor specifice celor trei axe prioritare?

3. Cum evaluaţi până în prezent îndeplinirea obiectivelor propuse?

4. Care sunt eventualele progrese limitate constatate în implementarea programului până în prezent şi care sunt eventualele soluţii sau măsuri de remediere, pentru atingerea rezultatelor propuse?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Moşteanu, o interpelare depusă în scris.

Domnul Mihai Culeafă, o interpelare depusă în scris.

Domnul Neculai Iftimie, în scris.

Domnul Ioan Sorin Roman, în scris.

Domnul Daniel Oleanu, în scris.

Doamna Mariana Popescu, în scris.

Domnul Costel Alexe, în scris.

Doamna Oana Bîzgan, în scris.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad.

Vă rog.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnului ministru Paul Stănescu.

Obiectul interpelării: "Sistemele de protecţie pentru siguranţa circulaţiei, montate pe podurile şi viaductele din municipiul Arad".

Stimate domnule ministru,

Doresc să vă aduc la cunoştinţă situaţia a două viaducte peste calea ferată - cele aflate în cartierele Micălaca şi Grădişte - şi a unui pod peste râul Mureş - podul Decebal - din municipiul Arad, dotate cu sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei (parapete) care, în opinia mea, nu satisfac normele privitoare la sistemele de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe drumuri, poduri şi autostrăzi şi nu asigură protecţia necesară în cazul unui eveniment rutier.

Vă rog ca, prin intermediul Inspectoratului de stat în construcţii, să verificaţi cele de mai sus şi să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

• 1. Dacă sistemele de protecţie pentru siguranţa circulaţiei montate pe viaductele şi podul amintit mai sus respectă cerinţele legale?
• 2. Dacă administraţia locală a municipiului Arad a respectat, la montarea respectivelor sisteme, prevederile legale privitoare la proiectarea, avizarea şi executarea lor?
• 3. Dacă aveţi în vedere luarea unor măsuri care să oblige administraţia locală a municipiului Arad să înlocuiască aceste sisteme cu unele care să corespundă cerinţelor din normative?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral şi în scris.

Cu deosebită consideraţie, Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Silviu Dehelean, în scris.

Domnul Marius Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună seara, distinşi colegi!

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Şova, şi priveşte chiar proiectul autostrăzii A8, Autostrada Unirii, pe relaţia Târgu Mureş-Iaşi, întrucât, iată, apar tot mai frecvent în spaţiul public luări de poziţie ciudate, de altfel chiar întreţinute prin declaraţii de la nivelul Ministerului Transporturilor, prin care se vorbeşte de nerentabilitatea acestui proiect, se dau tot felul de referinţe privitoare la studii pe alte trasee legate de Bicaz, de Oituz sau Vatra Dornei, câtă vreme acest drum, această autostradă este inclusă şi aprobată în MasterPlanul General de Transport al României şi nu înţelegem de ce ministerul trenează realizarea şi promovarea unui studiu de fezabilitate; am văzut şi declaraţiile europarlamentarului Corina Creţu. Tocmai că este necesar un studiu de fezabilitate, el poate fi susţinut chiar din bani europeni, iar ministerul se concentrează ciudat, chiar declarativ, şi dă tot felul de idei pe alte traiectorii şi trasee ale acestei autostrăzi.

Prin urmare, i-am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor şi i-am solicitat domnul ministru Şova să clarifice, odată pentru totdeauna, acest subiect şi să ne spună ce studii face ministerul şi de ce dă prilej acestor discuţii neavenite, câtă vreme s-a convenit asupra traseului Autostrăzii Unirii. Aşa cum s-a văzut, el a devenit şi propunere legislativă, asumată de Partidul Mişcarea Populară, care sperăm, miercuri, să fie votată cu majoritatea, dacă nu chiar unanimitatea voturilor colegilor parlamentari.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Pirtea, în scris.

Domnul Constantin Codreanu, vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul interimar al educaţiei naţionale, şi domnului Tudorel Andrei, preşedinte al Institutului Naţional de Statistică. Este o interpelare care face referinţă la maghiarizarea forţată, contra cost, a cetăţenilor români care nu sunt de etnie maghiară, în şcolile publice din România.

În această interpelare, în care există mai multe cazuri de astfel de maghiarizare silenţioasă, fac referire la câteva dintre cazurile respective. Unul dintre ele s-a produs şi se produce în continuare, începând cu octombrie 2018, în judeţul Satu Mare, acolo unde elevi de etnie romă sunt motivaţi, contra cost, să se declare maghiari şi să urmeze cursuri de predare a limbii maghiare în judeţul respectiv, în Satu Mare.

Punctez, de exemplu, că Guvernul maghiar a pus la bătaie, încă din 2002, nu mai puţin de 20.000 de forinţi pentru fiecare elev pe care părinţii îl declară ca fiind de etnie maghiară.

Un alt exemplu este cel din judeţul Maramureş, acolo unde iarăşi elevi care nu sunt maghiari sunt de etnie ruteană, ucrainenă şi română, se declară a fi maghiari şi urmează cursuri în limba lor nematernă, limba maghiară, în şcolile de stat din România.

Un alt exemplu este cel semnalat de asociaţiile guvernamentale ale romano-catolicilor din regiunea istorică Moldova, mai exact Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, Decanatul Romano-Catolic de Bacău, unde vorbim de aceeaşi metodă de cumpărare, cu burse maghiare, a cetăţenilor români ce aparţin altor etnii.

Ca să rezum, există câteva întrebări pe care le adresez celor doi.

• 1. Care este numărul total şi pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, adică judeţe şi municipiul Bucureşti, al elevilor de altă etnie decât cea maghiară, instruiţi în limba maghiară?
• 2. Care este, per total şi pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul copiilor de etnie română instruiţi în limba maghiară, în şcolile publice din România?
• 3. Care este, per total şi pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul copiilor de etnie ucraineană instruiţi în limba maghiară în şcolile publice din România?

Aceeaşi întrebare, numărul 4, cu copiii de etnie romă.

Aceeaşi întrebare, numărul 5, cu copiii de etnie nemaghiară.

Şi ultima întrebare.

Care este, per total şi pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul de cadre didactice, adică învăţători şi profesori, antrenaţi în predarea într-o formă instituţionalizată a cursurilor facultative de limba maghiară pentru elevii de etnie nemaghiară?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Lovin.

Vă rog, domnule Lovin.

Domnul Dumitru Lovin:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc frumos.

Interpelare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării: "Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea are nevoie urgentă de un endoscop şi de un echipament de radiologie cu braţ C".

Doamnă ministru,

În ultima vreme, la audienţe, tot mai mulţi cetăţeni îmi semnalizează faptul că una dintre marile probleme cu care se confruntă Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea este lipsa unui aparat pentru endoscopie şi colonoscopie şi a unui echipament de radiologie cu braţ C.

Stând de vorbă şi cu medicii, pe acest subiect, mi s-a confirmat că, într-adevăr, există o problemă, din acest punct de vedere, şi că cele două echipamente sunt vitale pentru sănătatea vâlceană.

La ora actuală, la Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea există un endoscop foarte vechi şi unul reparat. Acestea nu le fac faţă sutelor de pacienţi care lunar au nevoie de intervenţii, chiar dacă la spital avem şi patru medici specialişti care le deservesc.

Pentru ca lucrurile să se schimbe în bine se impune, aşadar, achiziţionarea, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, a unui endoscop nou la Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea, costul acestuia fiind estimat la aproximativ 60.000 de euro.

Un efort financiar similar ar presupune şi braţul C, radiologic, necesar la Secţiile Chirurgie şi Ortopedie de la Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea.

În concluzie, doamnă ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi cu autoritatea de care dispuneţi să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Sorin Bota, în scris.

Domnul Silviu Macovei, în scris.

Domnul Cornel Zainea, în scris.

Domnul Tudor Benga, în scris.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Subiectul interpelării mele se referă la situaţia raportului Ministerului Sănătăţii, care nu este încă public şi care ar trebui să se refere la gravele nereguli descoperite la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi semnalate public, inclusiv prin greva foamei, de către doi asistenţi medicali din această unitate.

Stimată doamnă Sorina Pintea, ministru al sănătăţii, vă solicit, prin prezenta, să-mi răspundeţi în termenul legal, scris şi oral, la următoarea interpelare care are ca obiect rezultatul controlului pe care l-a efectuat Corpul de control al Ministerului Sănătăţii la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Doamnă ministru,

Vă solicit să-mi puneţi la dispoziţie, în integralitate, raportul de control şi anexele acestuia, care fac referire la gravele nereguli semnalate de doi angajaţi ai SUB, Daniel Simion şi Mariana Luceanu, asistenţi medicali care au făcut ulterior obiectul unor acţiuni de intimidare din partea conducerii acestui spital, evenimente pe care le-aţi considerat public ca fiind în afara ariei de acţiune a dumneavoastră, ca ministru al sănătăţii.

Am convingerea că aţi greşit profund în această chestiune, în contextul în care aţi declarat că această chestiune ar fi o problemă internă a SUB.

Doamnă ministru,

Vă aduc aminte că m-am implicat direct în acest conflict, încă din primele zile în care a intrat în greva foamei asistenta Mariana Luceanu, gest de solidaritate cu colegul acesteia, Daniel Simion, care a stat în faţa spitalului, a dormit noaptea pe nişte bucăţi de carton, timp de 17 zile, pentru a atrage atenţia public despre mizeria din acest spital, lipsa de organizare, gravele erori de management care pun în pericol viaţa pacienţilor şi siguranţa personalului medico-sanitar.

Încă din data de 7 august, asistenta Mariana Luceanu s-a înregistrat ca avertizor de integritate la Ministerul Sănătăţii. Puteţi verifica, în acest sens, Adresa nr. 38.744 din 7 august.

A doua zi am fost în vizită în acest spital, la invitaţia asistentului medical Daniel Simion, care era deja în greva foamei. Am stat de vorbă 38 de minute cu directorul Ionescu şi managerul Nica şi, la rugămintea mea, asistenta Mariana Luceanu mi-a arătat mormanul de gunoi din curtea spitalului, depozitul infect unde se recondiţionau tărgile pe care erau transportaţi bolnavii şi condiţiile groaznice din grupurile sanitare, precum şi locul impropriu unde era depozitată arhiva.

Am filmat aceste aspecte, live, şi am înregistrat video. Cu acordul conducerii spitalului am filmat blocul operator nou-nouţ care nu este dat în folosinţă de peste 10 ani, din motive birocratice.

În mod evident, doamna Nica şi domnul Ionescu au fost mai mult decât bucuroşi să-mi permită să filmez zonele din spital unde problemele...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...semnalate nu puteau fi imputate.

Atunci când am decis să filmez mizeria şi lipsa de organizare de care erau responsabili direct cei doi conducători, aceştia au trimis, clar cu scop de intimidare, trei agenţi de pază pentru a mă da afară din incinta spitalului.

Aceste aspecte vor face obiectul unei plângeri penale împotriva directorului medical.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

În consecinţă, fără a intra în alte detalii, pe care le-am prezentat pe larg în această interpelare, vă rog să-mi puneţi la dispoziţie raportul Corpului de control, în integralitate, inclusiv concluziile epidemiologice care au confirmat prezenţa unei bacterii, numită piocianic, în filtrele de apă din secţia de ortopedie.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Tamara Ciofu, în scris.

Domnul Eugen Tomac, în scris.

Domnul Florinel Stancu, în scris.

Domnul Matei Dobrovie, în scris.

Doamna Mihaela Huncă, vă rog.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea se adresează Guvernului României, doamnei prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă.

Obiectul interpelării: "Reintegrarea elevilor emigranţi în şcoală şi societate".

Încă din anul 2012, fenomenul emigraţiei, generat de mobilitatea forţei de muncă în spaţiul european, reprezintă o problemă a societăţii româneşti neglijată cu o lejeritate inexplicabilă.

Reintegrarea elevilor emigranţi nu înseamnă doar demersurile iniţiate astăzi de inspectoratele şcolare privind echivalarea studiilor, ci încadrarea acestor copii în sistemul de învăţământ românesc, la nivelul corespunzător experienţei lor şcolare.

În condiţiile în care studiile UNICEF au stabilit faptul că aceşti copii sunt consideraţi grupuri vulnerabile, este limpede că reintegrarea lor presupune, în primul rând, adaptare şcolară şi integrare socială.

Doamnă prim-ministru, cred că Guvernul României trebuie să-şi asume această situaţie şi să legifereze un set de măsuri, asigurând, totodată, logistica necesară implementării lor.

În primul rând, consider obligatorie organizarea de cursuri gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară, dat fiind faptul că majoritatea dintre ei nu cunosc foarte bine limba română.

Vă rog să-mi răspundeţi dacă aveţi în vedere întocmirea unor programe speciale de consiliere şi monitorizare a acestor copii, urmate de intervenţii de specialitate, acolo unde probabilitatea de dezvoltare a unor dificultăţi de adaptare este foarte mare.

Nu în ultimul rând, prioritară este şi asigurarea unui mediu şcolar incluziv.

Doamnă prim-ministru,

Intervenţia dumneavoastră urgentă înseamnă nu numai rezolvarea unei probleme actuale, ci şi respectarea drepturilor copilului, garantate de Constituţia României.

Viitorul acestor copii depinde de atitudinea dumneavoastră!

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat, Mihaela Huncă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Vlad Duruş?

Vă rog.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Doamnă preşedinte,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale.

Stimată doamnă ministru,

Am aşteptat cu toţii, parlamentari şi cetăţeni, intrarea în procedură de dezbatere parlamentară a Legii pensiilor, o lege extrem de importantă, care ar trebui să rezolve anumite anomalii care sunt în sistemul de pensii.

Ceea ce vreau eu să aduc în discuţie, doamnă ministru, este problema pensiilor speciale.

Guvernul pe care îl reprezentaţi a avut grijă, prin promovarea unor legi, ca numărul - să-i spunem - pensionarilor speciali, dar mai ales veniturile acestora, să crească foarte mult. Asta, în timp ce mulţi români abia îşi duc traiul, de azi pe mâine.

Avem categorii de beneficiari de pensii speciale care au ajuns să ia din prima lună o pensie mai mare decât salariul pe care l-au avut în luna dinaintea pensionării.

Conform datelor oficiale, România a avut în plată, în primele şase luni din anul 2018, 148.000 de pensii speciale. S-au plătit de la buget, în această perioadă, 3,86 de miliarde de lei. Raportându-ne la aceeaşi perioadă din anul 2017, pensiile speciale au crescut cu 19%. Această creştere arată că discrepanţa dintre beneficiarii de pensii speciale şi cei cu pensii normale s-a adâncit.

Amintesc, pe această cale, că USR a fost singurul partid care a depus o propunere legislativă de abrogare a unor categorii de pensii speciale şi de limitare a altora.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi precizaţi:

• 1. Care este valoarea pensiei medii speciale, în primele şase luni din 2018, comparativ cu pensia medie normală?
• 2. Câţi beneficiari de pensii încasează mai mult de o pensie pe lună?
• 3. Care este valoarea celei mai mari pensii aflate în plată în judeţul Maramureş? Dar celei mai mici?
• Şi 4. Câte pensii speciale se află în plată în judeţul Maramureş?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai, în scris.

Domnul Bogdan Rodeanu, în scris.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am două interpelări - una la Ministerul de Interne, iar alta la Ministerul Transporturilor.

Aşadar, interpelarea adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Dezastrul CFR. Cum au ajuns trenurile din România să circule cu viteze mai mici decât ale locomotivelor cu aburi din secolul XVIII?!".

Domnule ministru,

Cu toate că reţeaua feroviară permite viteze convenţionale între 70 de km/h şi 160 km/h, se operează cu o viteză comercială de sub 50 de km/h pentru trenurile de călători.

La capitolul material rulant, conform secretarului de stat, la CFR Călători, 80% din locomotivele electrice au nevoie în acest moment de reparaţii, iar la peste 40% din vagoane se impun modernizări urgente.

Infrastructura este la pământ, şine rupte, şine uzate. Circulă trenurile cu o viteză medie de 45-50 de kilometri pe oră, când în alte ţări viteza este de 350 de kilometri pe oră.

Doar 37% din reţeaua feroviară este electrificată, fapt ce duce la înregistrarea unor întreruperi în programul de operare, ca urmare a necesităţii schimbării locomotivelor, prin urmare la o prelungire a duratei de călătorie.

Una dintre principalele rute pe care se înregistrează pauze în programul de operare este Cluj-Napoca-Oradea, dar există şi alte rute în aceeaşi situaţie, printre care Caracal-Craiova, Iaşi-Bârlad şi ruta Botoşani-Piatra Neamţ-Baia Mare-Satu Mare.

Există pauze în programul de operare înregistrate pe rute din reţeaua feroviară electrificată care afectează reţeaua TEN-T, printre care Craiova-Calafat, Giurgiu-Bucureşti şi Suceava-graniţa cu Ucraina. Craiova, Piteşti, Buzău şi Predeal au înregistrat timpi de parcurs generalizaţi de până la 400 de minute până în Bucureşti.

Timpii de parcurs generalizaţi de la Cluj-Napoca la Bucureşti depăşesc 1.000 de minute, iar durata de parcurs de la Satu Mare, Baia Mare, Oradea până la Arad depăşeşte 1.200 de minute, mai grav fiind că aceste trenuri, care circulă pe distanţe foarte mari, nu au minimul de dotări pentru acest tip de călătorie lungă, vagoanele sunt foarte uzate, multe nu au prize, instalaţia de aer condiţionat funcţionează foarte prost, nu există coşuri de gunoi şi multe altele.

Vă rog să luaţi măsuri pentru a asigura minimul de confort pentru pasagerii ce călătoresc pe distanţele acestea mari, cât şi pe alte distanţe feroviare din România.

Cer răspuns în scris şi oral.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Sorin Bumb, în scris.

Domnul Laurenţiu Leoreanu, în scris.

Domnul Florin-Claudiu Roman, în scris.

Încheiem aici şedinţa noastră de astăzi.

Vă mulţumesc.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,35.