Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 februarie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat George-Mădălin Borş, din partea Grupului parlamentar al PSD, şi se pregăteşte domnul Robert Alecu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul George-Mădălin Borş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă adresez astăzi în faţa dumneavoastră cu un mesaj clar şi responsabil, reafirmând angajamentul nostru faţă de valorile democratice care definesc România şi Europa.

Declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance, făcute la Conferinţa de Securitate de la München, necesită clarificări importante, mai ales în contextul geopolitic actual, marcat de încercări de manipulare şi dezinformare.

Democraţia nu este doar un vot, ci un sistem de valori.

Democraţia înseamnă stat de drept, instituţii solide, respect pentru drepturile fundamentale şi responsabilitate faţă de cetăţeni.

Este surprinzător că vicepreşedintele Vance reduce democraţia la un simplu proces electoral.

România, la fel ca Europa, traversează o perioadă dificilă, o perioadă în care se pune la încercare solidaritatea noastră, rezistenţa noastră şi capacitatea noastră de a face faţă ameninţărilor, atât din interior, cât şi din exterior.

Însă, în astfel de momente, trebuie să alegem înţelept. Atunci când casa vecinului este cuprinsă de foc, nu asişti impasibil, ci ajuţi la stingerea incendiului, pentru că, mai devreme sau mai târziu, flăcările pot ajunge şi la tine.

România va rămâne un partener de bună-credinţă al aliaţilor săi, contribuind activ la menţinerea păcii şi securităţii în această parte a lumii. Nu vom cădea în capcana izolaţionismului şi a discursurilor care servesc interesele inamicilor democraţiei.

În acest context, nu putem ignora pericolul reprezentat de figuri politice, precum Călin Georgescu, care promovează o viziune fals naţionalistă, antioccidentală şi izolaţionistă. Un astfel de discurs, care atacă parteneriatele noastre economice şi strategice, ar arunca România în haos şi nesiguranţă. Investitorii străini, fondurile europene şi relaţiile comerciale internaţionale sunt vitale pentru dezvoltarea noastră. Fără acestea, economia noastră ar suferi un şoc puternic, iar românii ar simţi direct efectele negative, prin inflaţie, pierderea locurilor de muncă şi scăderea nivelului de trai.

La conducerea României nu are ce căuta un om care sfidează democraţia.

Călin Georgescu a afirmat public că nu vor mai fi partide politice şi că nu are nevoie de Parlament, ceea ce trădează un dispreţ total faţă de principiile democratice.

Dragi colegi,

Dragi români,

Haideţi să fim responsabili şi să alegem un viitor stabil, prosper şi sigur pentru România!

Mesajul nostru trebuie să fie clar: România nu se lasă manipulată de propaganda niciunui pol de putere, fie el la Est sau la Vest.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Robert Alecu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acum trei ani, la 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat un război de agresiune împotriva Ucrainei, după ce, în 2014, ocupase ilegal peninsula Crimeea. Acest război, numit de Moscova "Operaţiune Militară Specială", a făcut peste un milion de victime omeneşti.

Efortul Statelor Unite ale Americii şi al ţărilor din Uniunea Europeană, de susţinere a Ucrainei, a fost unul substanţial. România se numără printre principalii susţinători ai Ucrainei, sprijinul acordat fiind de multe ori în detrimentul interesului naţional românesc sau în detrimentul producătorilor români împinşi spre faliment. România a arătat o înţelegere şi solidaritate exemplară cu Ucraina, mizând pe reciprocitate şi pe un tratament civilizat aplicat minorităţii române din fostele teritorii ale României deţinute astăzi de Ucraina.

Era firesc ca războiul ruso-ucrainean să trezească un viu ecou în memoria poporului nostru, amintindu-ne de anexiunile sovietice din 1940, când URSS a ocupat militar 13 judeţe ale României, încorporându-le Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene şi partajându-le mai târziu între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Războiul ruso-ucrainean ne-a amintit şi de războiul dezlănţuit de Federaţia Rusă împotriva Republicii Moldova, în martie 1992, război la care Ucraina, din păcate, a participat cu două batalioane de combatanţi, alături de armata a XIV-a rusă şi trupele de cazaci.

Nu păstrăm resentimente pentru faptul că, între 1992 şi 2015, Ucraina a fost pe aceeaşi poziţie cu Rusia în chestiunea transnistreană. Însă nu putem trece cu vederea că între Moscova şi Kiev a existat un acord privind tranzitul trupelor ruse către enclava transnistreană, ale cărei căpetenii deţin deopotrivă cetăţenia Rusiei şi a Ucrainei. Nu păstrăm resentimente nici pentru faptul că, până în 2015, Ucraina a considerat oficial, prin Strategia de securitate a Kievului, drept inamicul său numărul 1, România, nu Rusia.

Trei ani de război în vecinătatea imediată a României, peste un milion de morţi, peste 15 milioane de refugiaţi înseamnă prea mult.

A sosit timpul pentru pace.

De aceea, salutăm demersurile energice ale administraţiei Trump, pentru semnarea unui acord de pace, care să ofere garanţii de stabilitate într-o nouă arhitectură regională de securitate.

Termin imediat, dacă-mi permiteţi.

Vieţile oamenilor sunt mai importante decât teritoriile.

Peste 80% dintre ucraineni cred la fel.

Speranţa noastră de pace nu poate fi demolată de niciun argument politic care nu pune preţ pe vieţile oamenilor, pe libertatea şi demnitatea lor. Sperăm că o pace durabilă va putea interveni cât de curând între Rusia şi Ucraina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Robert Alecu:

Vrem lângă noi o Ucraină paşnică, stabilă şi autentic democratică,...

Imediat termin!

... în care drepturile omului, inclusiv ale minorităţii naţionale române, astăzi discriminate, sunt garantate şi respectate.

În final, vă reamintesc că Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat că iubirea de oameni este mai importantă decât dreptatea.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Robert Alecu:

Pentru acest motiv, între război şi pace, în Ucraina, noi, românii... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Au trecut 18 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, în timpul unei guvernări liberale, şi nu cred să existe om raţional care să conteste avantajele de ordin economic şi social de care am beneficiat în toată această perioadă, începând cu dreptul de liberă circulaţie sau dreptul la muncă.

A fost un moment al maturităţii întregii clase politice de atunci. Toate partidele au înţeles interesul naţional al României de a intra şi de a se integra în spaţiul european, un spaţiu guvernat de principii şi valori comune: libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept, promovarea păcii şi a stabilităţii.

Între timp, mulţi au uitat de unde am plecat, în urmă cu18 ani. Au uitat cât de săraci eram şi cât de mult ne doream să muncim în Occident, pentru a ne crea un viitor şi a avea o viaţă mai bună.

Ne aflam pe penultimul loc, ca nivel de trai, doar cu puţin înaintea Bulgariei.

Salariul mediu pe economie, în anul 2006, premergător aderării la Uniunea Europeană, era de 1.000 de lei.

În decembrie 2024, salariul mediu a fost de 5.388 lei, peste 1.000 de euro, de cinci ori mai mult decât înainte.

În 2006, înaintea integrării în Spaţiul European, România a avut un PIB de 122 de miliarde de dolari.

În momentul de faţă, România se apropie de 400 de miliarde de dolari, ca PIB naţional.

Până la 31 decembrie 2024, România a atras de la bugetul Uniunii Europene 93 de miliarde de euro, bani care au mers în cofinanţări, în dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, în spitale, în şcoli, în dezvoltarea şi modernizarea României, per total.

Stimaţi colegi,

Raportat la anul 2006, exporturile româneşti au atins o cifră de aproape patru ori mai mare - 94 de miliarde de euro. 73% din aceste exporturi au mers către spaţiul comunitar.

Şi cred că astfel se demontează minciunile unor partide, care comunică faptul că România nu mai produce nimic. O mare minciună!

Dacă în 2006 doar 49% din populaţie era racordată la reţelele de apă, în momentul de faţă 80% din gospodării sunt racordate la reţelele de apă şi aproape tot atât la cele de canalizare.

Satul românesc, cel atât de afectat de politicile proaste făcute în anii '90, din punctul de vedere al agriculturii,... satele româneşti au renăscut, s-au dezvoltat: apă, canal, asfaltări.

Din păcate, avem în Parlament oameni politici care, sub sintagma falsă a "suveranismului", a populismului ieftin, specific anilor '50, ai secolului trecut, comunică politici intervenţioniste în zona economică, denunţă contractele pe care le avem în desfăşurare...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

... capitalul privat este afectat de toate aceste politici.

Este datoria noastră să spunem că, în momentul de faţă, România este cea mai puternică naţiune din Sud-Estul Europei.

Să fim mândri de Europa şi să comunicăm acest lucru cetăţenilor noştri, care ne-au dat acest credit.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Şi se pregăteşte doamna deputat Verginia Vedinaş.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Guvernul României nu poate rămâne indiferent la redefinirea arhitecturii de securitate SUA - Europa din aceste săptămâni"

În cadrul recentei Conferinţe de Securitate de la München, desfăşurată între 14 şi 16 februarie, lideri importanţi ai lumii libere s-au reunit pentru a discuta provocările majore de securitate cu care se confruntă comunitatea internaţională. Printre temele centrale s-au aflat conflictul dintre Rusia şi Ucraina şi consolidarea valorilor democratice în Europa.

În acest context, preşedintele Zelenski a făcut un apel ferm pentru crearea unei forţe militare europene unificate, capabile să contracareze agresiunea Rusiei. El a evidenţiat faptul că viitorul Europei trebuie decis de europeni, nu de alte mari puteri. Acest apel vine în contextul unei reevaluări a politicii externe americane, care devine tot mai tranzacţională, în antiteză cu cea bazată pe apărarea credinţelor şi valorilor democratice din ultimele decenii.

În acest cadru tensionat, vicepreşedintele american JD Vance a susţinut un discurs în cadrul conferinţei, în care a minimizat influenţa Rusiei şi a Chinei în subminarea statului de drept, în ţările europene. În schimb, a criticat liderii europeni pentru suprimarea libertăţii de exprimare şi de vot.

România a fost una dintre ţările criticate pentru anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, pe motivul unor rapoarte parţial declasificate ale serviciilor de informaţii româneşti care indicau o influenţă rusească masivă în campania electorală.

În loc să răspundă criticilor aduse de administraţia americană, liderii guvernării "de succes" din ţara noastră, preşedintele interimar Ilie Bolojan şi premierul Marcel Ciolacu, au reacţionat pe reţeaua X în mod vag şi cu un mesaj standard, anost şi lipsit de soluţii.

România nu-şi poate permite luxul de a fi nepregătită şi pasivă în discuţiile privind politica de securitate occidentală. Unitatea europeană este mai importantă ca oricând şi nu trebuie sacrificată până când Alianţa PSD-PNL îşi face jocurile politice la nivel intern. O parte esenţială din această responsabilizare implică şi declasificarea completă a tuturor informaţiilor obţinute de serviciile secrete româneşti, în legătură cu anularea alegerilor din decembrie, aspect pe care noi, cei de la USR, îl tot solicităm de săptămâni în şir.

Acum, mai mult ca niciodată, Europa şi SUA trebuie să-şi întărească colaborarea şi să-şi afirme angajamentul comun pentru apărarea democraţiei, a prosperităţii economice şi a securităţii colective.

Divizarea Occidentului nu ne va avantaja niciodată pe termen lung, din niciun punct de vedere, şi sper că este un mesaj pe care românii să-l înţeleagă, indiferent de afinităţile politice.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, Prahova.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Verginia Vedinaş.

Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Păun.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Unde sunt fructele şi legumele de altădată?".

De fapt, reprezintă o parafrazare a celebrei expresii franţuzeşti "Oů sont les neiges d’antan?", "Unde sunt zăpezile de altădată?", şi mi-a fost inspirat, ca şi tema în sine, de recenta boicotare a supermarketurilor.

Ştim cu toţii că românii din străinătate ne mărturisesc că abia aşteaptă să se întoarcă în România, să simtă gustul unui măr sau al unei roşii, sau să mănânce o salată de varză cu mărar. Am prieteni care, de multe ori, îmi mărturiseau această dorinţă.

Eu, la început, eram nedumerită. Cu timpul, am realizat că avem fructe şi legume care "încă mai văd pământul", cum spunea cineva, şi nu facem nimic.

Dacă ne-am preocupa să le păstrăm şi să le valorificăm, am avea un cuvânt greu de spus în lume, dar nu facem nimic. În cele mai multe pieţe şi târguri e frig şi mizerie, pe când în supermarketuri e cald şi plăcut. Şi ne mai mirăm de ce lumea preferă supermarketurile?

Am colindat toate pieţele Vrancei şi m-am oripilat să văd că, în zilele noastre, oamenii îşi mai vând încă marfa aşezată pe jos.

Degeaba îi sabotăm pe alţii, dacă ne sabotăm, în primul rând, pe noi!

De ce am pierdut fructe şi legume care altă dată se topeau în gură? Nu au statul şi administraţiile locale bani pentru asta? Nu putem să-i ajutăm pe micii fermieri, să le amenajăm locuri unde să-şi valorifice fructele, legumele, rodul muncii lor, în loc să facem săli de sport care rămân închise, pentru că tinerii au plecat din ţară?

Aceasta este o fărâmă a adevărului crunt, din tragedia pe care o trăiesc mii de fermieri români.

Să nu ne prefacem că nu ştim adevărul despre pandemiile închipuite, care i-au silit pe fermierii români să-şi sacrifice animalele, ca să facem loc cărnii venite din export.

Am ajuns groapa de gunoi a Europei.

E timpul să punem capăt acestor fărădelegi.

Să ne întoarcem cu ochii minţii şi ai sufletului către fermieri şi capitalul autohton, pentru binele acestui popor. Altfel, riscăm să pierim şi din istorie şi de pe harta lumii.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Păun.

Şi se pregăteşte domnul deputat Moiseev Alexandrin.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă este cu referire la ziua de 20 februarie, ziua dezrobirii comunităţilor de romi de pe teritoriul României.

Mesajul meu este unul foarte clar şi este adresat Guvernului României.

Au trecut 169 de ani de când minoritatea romă a fost dezrobită pe teritoriul României şi, pentru cine nu ştia, minoritatea romă 500 de ani a fost înrobită pe teritoriul României.

După 169 de ani putem constata faptul că, în peste 500 de comunităţi de pe teritoriul României, situaţia romilor este aproape neschimbată.

Avem peste 250.000 de case care nu au documente.

Avem peste 100.000 de copii care nu merg la şcoală.

Abandonul şcolar este la cote maxime.

Sunt zeci de mii de persoane care nu s-au întâlnit cu un medic.

Sunt peste 300.000 de persoane care n-au fost recenzate.

Şi lista exemplelor poate continua.

Se spune tot mai des, în ultima perioadă de timp, că actualul Guvern este susţinut de PSD, PNL, UDMR şi minorităţi.

Vă spun sincer că, în calitate de reprezentant al minorităţii romilor, nu simt sub nicio formă că mă aflu la guvernare.

Semnalele din teritoriu şi de la Guvern nu ne conving că problema romilor, cel puţin, începe să se afle în atenţia actualului Guvern.

Păcat, foarte mare păcat, pentru că noi ne-am pus încrederea în actualul Guvern.

Mesajul meu este clar.

Domnule prim-ministru Ciolacu,

Vă rog să încercaţi să priviţi cu mai multă atenţie problematica romilor pe teritoriul României.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Moiseev Alexandrin.

Şi se pregăteşte doamna deputat Mirela-Florenţa Matichescu.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Azi, de la această înaltă tribună a Parlamentului, rostesc prima mea declaraţie politică, şi o fac în calitate de român basarabean şi, în prezent, cu voia Domnului, actual deputat de Botoşani.

Este o declaraţie nu doar simbolică, ci şi o declaraţie asumată, o declaraţie despre viitorul poporului român dintre Nistru şi Prut, despre datoria statului român de a privi către Basarabia nu doar cu simpatie, ci cu responsabilitate şi viziune.

România a susţinut, de-a lungul anilor, Republica Moldova, prin fonduri, proiecte şi parteneriate. Cu toate acestea, consider că nu este suficient să alocăm milioane de euro, dacă nu verificăm impactul acestor investiţii, dacă nu ne asigurăm că ele servesc cu adevărat intereselor românilor de peste Prut. Fără o strategie coerentă, fără mecanisme de control, riscul este ca această susţinere să fie ineficientă sau, mai grav, deturnată de structuri ostile valorilor europene şi româneşti.

Pentru menţinerea sănătăţii morale şi a dreptei credinţe, subliniez necesitatea susţinerii Mitropoliei Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, singura entitate legitimă, istorică şi canonică îndreptăţită să îşi apere credincioşii în faţa acestei ofensive spirituale din partea Rusiei şi a propagandei de la Moscova.

România nu poate să rămână pasivă în faţa tentativelor de deznaţionalizare şi de control comunitar exercitate de forţe ostile valorilor noastre.

În acelaşi timp, este inadmisibil ca românii din Basarabia să fie umiliţi chiar de instituţiile statului român. Procedurile din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie trebuie reformate urgent. Nu putem tolera întârzieri de ani de zile şi tratamente birocratice care îi descurajează pe cei care nu fac altceva decât să îşi redobândească cetăţenia care le-a fost răpită în mod abuziv de ocupantul sovietic.

În faţa acestor realităţi, România trebuie să treacă de la declaraţii la acţiuni concrete. Este momentul să discutăm serios despre înfiinţarea unui minister al reunificării, după modelul sud-coreean, care să aibă ca obiectiv principal apropierea instituţională, economică şi socială a celor două maluri ale Prutului.

Nu putem ignora realitatea că singura garanţie pentru siguranţă, pentru un trai decent şi pentru pace socială, în acest spaţiu, este reunirea în mod paşnic şi democratic a Basarabiei cu România. Aceasta este singura cale fezabilă prin care putem asigura extinderea naturală a Uniunii Europene şi a NATO, oferind protecţie şi un viitor sigur milioanelor de români din Republica Moldova.

Stimaţi colegi,

Aceasta nu este doar o opţiune politică, ci o datorie istorică, morală şi strategică, o datorie pe care România trebuie să şi-o asume, fără ezitare, în faţa clipelor istorice pe care le trăim la nivel mondial.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mirela-Florenţa Matichescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

"România pe buzele liderilor americani - un moment de reflecţie şi acţiune"

Statele Unite ale Americii sunt şi trebuie să rămână partenerul strategic esenţial al României. Relaţia noastră cu Statele Unite ne-a oferit securitate, sprijin diplomatic şi acces la oportunităţi economice de care puţine state din regiune beneficiază. Cu toate acestea, pentru ca acest parteneriat să fie unul echilibrat şi eficient, România trebuie să-şi asume un rol mai activ şi mai vizibil pe scena internaţională, consolidându-şi capacitatea de a acţiona ca un partener de încredere, şi nu doar ca un beneficiar de securitate.

Declaraţiile recente ale vicepreşedintelui american JD Vance, la Conferinţa de Securitate de la München, nu trebuie să fie interpretate ca o critică. Eu o văd mai mult ca o oportunitate rară de introspecţie. România este astăzi mai prezentă ca niciodată în discursurile liderilor americani, însă nu pentru că am reuşit să ne impunem ca o putere regională, ci pentru că suntem parte dintr-o ecuaţie geopolitică fragilă.

Putem să ne întrebăm: unde am greşit în ultimii ani? Ce am ratat în procesul nostru de consolidare, ca stat puternic şi respectat? Ce trebuie să facem pentru ca România să devină partenerul fără de care nu se poate şi nu trebuie să se discute şi să se decidă aspecte cu impact direct sau indirect pentru viitorul Europei, al Uniunii Europene, şi nu numai?

Oare unde am greşit?

Am greşit în educaţie?

Am greşit în selecţia valorilor democratice?

Am greşit în relaţia cu diaspora?

Am greşit în politica externă, unde România a avut un rol pasiv în politica europeană şi globală, mulţumindu-se adesea să urmeze deciziile luate de marile puteri, fără să-şi impună propriile interese?

Cu siguranţă, da.

Într-un context geopolitic tot mai tensionat, avem şansa istorică de a deveni o punte de legătură între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

România poate juca un rol esenţial în consolidarea securităţii regionale, în dezvoltarea relaţiilor economice transatlantice şi în menţinerea unui echilibru între Vestul Europei şi interesele strategice ale Statelor Unite.

Nu trebuie să permitem ca acest rol să fie preluat de alte state care au încercat să profite de poziţionarea lor geografică şi politică.

Trebuie să fim proactivi, să ne afirmăm interesele naţionale şi să demonstrăm că suntem un partener stabil, de încredere şi cu viziune pe termen lung.

România nu-şi mai permite să fie condusă din inerţie şi lipsă de viziune. Avem nevoie de reforme reale.

Democraţia se construieşte de jos în sus, iar reforma reală trebuie să înceapă din administraţia locală, din mediul academic, din iniţiativele civice şi din economia reală.

Trebuie să devenim o naţiune care nu doar supravieţuieşte într-un context geopolitic tensionat, ci una care îşi defineşte propriul viitor.

Dacă vrem ca România să fie respectată pe plan internaţional, trebuie mai întâi să ne respectăm pe noi înşine, ca naţiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Vă rog, domnule deputat Doru-Lucian Muşat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Că statul este aproape în faliment o ştim cu toţii. Ce nu înţelegem noi este de ce domnii de la putere asmut hoardele inspectorilor fiscali tot asupra celor ce sunt corecţi, a antreprenorilor români.

De ce această instituţie numită "Antifraudă" nu se ocupă de marii evazionişti, de corporaţiile care, prin optimizări fiscale, îşi exportă profitul în străinătate, de companiile care nu sunt oneste cu statul român şi care, de ani de zile, unele şi de 13 ani, nu plătesc impozit în România, pentru că raportează pierderi anuale, deşi au cifre de afaceri de miliarde de lei?

Nu merg peste aceste companii, pentru că le este frică! Le este frică de decidenţii politici care, de prea multe ori, au răspuns telefoanelor ambasadelor străine ori de câte ori statul român a vrut să se ridice din genunchi şi să-şi ceară drepturile cuvenite.

Omorâm tot ce înseamnă pătura de mijloc, micii antreprenori români, dar de străini nu ne atingem cu nimic.

Dorim să le venim în ajutor celor ce dorm prin birouri cu unele speţe, cel puţin dubioase, ale următoarelor companii şi le cerem să-şi facă datoria.

PROFI ROM FOOD SRL: Cifră de afaceri - 12.925.986.296 lei, pierderi de 213.027.662 lei, în 2023. Este pe pierdere de 6 ani.

ROMÂNIA HYPERMACHE S.A. - CORA: Cifră de afaceri - 1.384.705.937 lei, pierderi de 67.091.496 lei, în 2023. A fost pe pierderi 8 ani, în ultimii 10 ani.

KRONOSPAN TRADING SRL: Cifră de afaceri - 1.893.474.140 lei, pierderi de 262.168.643 lei, pentru 2023.

VODAFONE ROMÂNIA SRL: Cifră de afaceri - 5.337.540.287 lei, pierderi de 182.290.252 lei, pentru 2023. Şi este pe pierdere în ultimii 4 ani.

ORANGE ROMÂNIA COMUNICATIONS SA: Cifră de afaceri - 2.310.278.284 lei, pierderi de 514.484.451 lei, în 2023, şi pierderi de 187.195.973 lei, în 2022.

TELEKOM ROMÂNIA MOBILE COMMUNICATIONS SA: Cifră de afaceri de 1.298.630.375 lei, are pierderi de 79.800.257 lei, în 2023, şi pierderi de 558.080.366 lei, în 2022. A fost pe profit doar un an, în ultimii 10 ani.

PREH ROMÂNIA SRL: Cifră de afaceri - 1.388.333.404 lei, pierderi de 21.298.428 lei, în 2023. Este pe pierdere în ultimii 6 ani.

FAURECIA ROMÂNIA SRL: Cifră de afaceri de 1.606.746.501 lei, pierderi de 885.780 lei, în 2023. Este pe pierdere în ultimii 4 ani.

DONALAM SRL: Cifră de afaceri - 812.040.749 lei, pierderi de 189.960.066 lei, în 2023.

Aşadar, am avea bani şi de spitale, şi de şcoli, dacă autorităţile statului şi-ar face treaba şi n-ar mai închide ochii la acţiunile ostile ale unor contribuabili necinstiţi cu România.

Să ne rezolvăm aceste probleme, care nu sunt deloc puţine, şi apoi să ne controlăm micii antreprenori români care plătesc impozite mult mai mari, nu beneficiază de ajutoare de stat generoase şi nu au ambasade care să intervină pentru ei.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Şi se pregăteşte domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Titlul declaraţiei politice pe care o prezint astăzi este "Atragerea de fonduri europene de către primării - o soluţie eficientă de modernizare a sistemelor centralizate de furnizare a agentului termic pentru populaţie".

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Unul dintre proiectele discutate în şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, din care fac parte, ca deputat al PNL, a fost Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 556/2024.

Prin această ordonanţă, Ordonanţa nr. 33/2024, au fost adoptate măsuri în scopul furnizării optime a agentului termic pentru populaţie în sezonul rece 2024-2025.

Astfel, pentru a preîntâmpina eventuale blocaje financiare, chiar în timpul sezonului rece, s-a reglementat posibilitatea ca unităţile administrativ-teritoriale să poată garanta împrumuturi de la bănci comerciale sau alte instituţii de credit pentru obţinerea de către operatorii care au calitatea de producători de energie termică, aflaţi în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale, a finanţării necesare achiziţiei de gaze naturale pentru asigurarea funcţionării sistemului de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice.

Totodată, pentru unităţile administrativ-teritoriale, care au calitatea de operator de serviciu de alimentare cu energie termică, s-a instituit posibilitatea de a contracta împrumuturi de la instituţiile de credit, pentru achiziţia de combustibil necesar asigurării energiei termice.

În acest caz, împrumuturile şi garantarea de împrumuturi pot fi doar o soluţie de moment, pentru cazuri punctuale, dar ele nu produc modernizarea sistemelor şi nici nu elimină pierderea financiară din aceste sisteme.

Prin urmare, consider că este nevoie, pe termen lung, de alte instrumente financiare la îndemâna unităţilor administrativ-teritoriale, pentru a eficientiza aceste sisteme de furnizare a agentului termic şi a nu mai pune în situaţii dificile comunităţile locale.

Aceste instrumente financiare există, ele sunt banii europeni pe care unităţile administrative-teritoriale îi pot accesa pe diferite proiecte, inclusiv pentru reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea sistemelor de furnizare a agentului termic în sistem centralizat.

Orice sistem care se transformă şi oferă servicii de calitate cetăţenilor înseamnă un stat eficient şi puternic.

Aceasta este viziunea noastră, a liberalilor, de a atrage fonduri europene şi investiţii, de a dezvolta infrastructura, de a genera locuri de muncă, viziune care a fost pusă în aplicare în diferite oraşe şi comunităţi din ţară şi pe care vom încerca să o implementăm şi la nivel naţional.

Atragerea acestor fonduri europene pentru a rezolva problema funcţionării optime a sistemului de producere, transport...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Călin-Graţian Gal:

...distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat se traduce, practic, printr-un surplus de fonduri, atât la bugetul de stat, cât şi la bugetele locale, bani care pot fi...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Călin-Graţian Gal:

...direcţionaţi către investiţii.

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 5 Bihor.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat Iulian Lőrincz.

Se pregăteşte doamna deputat Rodica Plopeanu.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

România trece printr-o situaţie extrem de gravă, este atacată din toate părţile, atât intern, cât şi extern, iar românii, pe bună dreptate, nu au cum să se simtă apăraţi şi reprezentaţi de către politicieni.

Iar vina este a voastră - a voastră, PSD-iştilor; a voastră, PNL-iştilor; a voastră, UDMR-iştilor. Voi, cu atitudinea voastră arogantă, cu lăcomia voastră, cu politici care taxează cetăţeanul în fiecare zi, voi aţi creat acest monstru din dreapta dumneavoastră. Cauzele extremismului în România sunt datorate politicilor voastre.

Sunteţi total decuplaţi de realitate. Nu înţelegeţi omul de rând, nu înţelegeţi că românii suferă, că o duc greu, că inflaţia îi afectează. Am ajuns să ne împrumutăm cel mai scump din Uniunea Europeană - 7.000.000.000 de euro am plătit anul trecut privind datoria publică, dobânzile pe datoria publică, din banii românilor. Anul ăsta o să plătim 8.000.000.000.

Nu pot să vă înţeleg - cât de hapsân poţi să fii să te plimbi la Nisa şi Monaco cu avioane private? Aţi ajuns la un nivel de nepăsare, un tupeu greu de suportat. Oamenii vă înjură pe stradă, sunt nemulţumiţi.

Aşa au ajuns extremiştii ăştia în Parlament. Voi i-aţi văzut?

I-aţi văzut p-ăia de la POT, partidul-breloc al impostorului Călin Georgescu? Parlamentari violenţi care instigă la ură, cu un preşedinte, Anamaria Gavrilă, care şi-a băgat sora în Parlament, mare agent imobiliar într-un orăşel din Spania, sau, atenţie, iubitul şomer.

Bă, p-ăla nu l-au vrut la un job şi a aterizat direct în Parlament. Nepotism pe faţă!

Vouă vi se pare normal?

I-aţi văzut pe cei de la AUR, care au puşcăriaşi, parlamentari, foşti puşcăriaşi, parlamentari, actori de cea mai joasă speţă? Simion şi-a băgat şi verişorii şi naşii în Parlament. Nepotism pe faţă! Copila aia de 23 de ani care a venit cu muniţie, cu 4 gloanţe în Parlament?

Vouă vi se pare normal ce aţi făcut?

Au recunoscut şi Simonis, şi Ciolacu că le-aţi dat voturi celor de la AUR.

Sau ăia de la SOS, care merg la Ambasada Federaţiei Ruse cu un discurs violent, extremist, anti-Uniunea Europeană, anti-NATO, cu foşti securişti dubioşi în Parlament?

Vouă vi se pare normal unde am ajuns?

Ia să vă văd, suveraniştilor, trumpiştilor, cum explicaţi voi, electoratului vostru, că Administraţia Trump, în frunte cu Elon Musk, intervine în politica din România? Cum era cu suveranitatea? Cum era cu "Eu îs român!", "Eu îs român!", "Noi suntem singuri, să nu intre forţele străine peste noi!".

Ia să vă văd acum cum explicaţi voi electoratului vostru asta!

Ce îi recomandă pe oamenii ăştia? Că sunt creaţia voastră.

Nimic. Oameni care blamează Occidentul, dar care au trăit bine-mersi pe economiile străine.

În momentul în care aţi depus jurământul, cu mâna pe Biblie, aţi spus - "Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu".

Unde este onoarea? Unde este dreptatea? Unde este cinstea? Vă gândiţi doar la interesele personale. V-aţi bătut joc de instituţia asta, care a ajuns la un nivel de încredere sub nivelul mării.

Parlamentul României trebuie să fie în folosul...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...şi în slujba cetăţeanului. Trebuie să fim legiuitori buni, cinstiţi, profesionişti, oneşti, care legiferează pentru ţara asta cu generozitate faţă de români şi cu empatie faţă de problemele...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...cu care se confruntă românii.

Acum închei, doamnă preşedinte. (Vociferări.)

Mul... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Gianina Şerban:

Doamna deputat... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamnă deputat Rodica Plopeanu, vă rog.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

O rugăminte.

Doamnă deputat, numai puţin!

Vă rog să ne încadrăm în 3 minute. Este timpul alocat fiecărei persoane, pentru declaraţii, să ne respectăm colegii şi să încercăm, pe cât posibil, să ne încadrăm în timp.

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rodica Plopeanu:

Vă mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Titlul declaraţiei politice este "Taxa pe stâlp".

Prin "Ordonanţa-trenuleţ" s-a impus taxa pe stâlp, s-au majorat taxe şi au fost sacrificate salariile şi pensiile românilor care îşi duc traiul de pe o zi pe alta. Noul ministru al finanţelor a declarat referitor la reinstituirea taxei pe stâlp următoarele - "Este un domeniu foarte complex. Eu mi-aş fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar, având în vedere situaţia creată de condiţiile şi restricţiile bugetare, s-a decis în Guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025".

În această perioadă ne aflăm într-o situaţie economică dificilă şi numita "taxă pe stâlp" nu reprezintă o soluţie viabilă, ba mai mult, afectează companiile din toate sectoarele economice şi are potenţialul de a genera efecte negative semnificative asupra mediului de afaceri de pe teritoriul României.

Impozitul pe construcţii speciale este calculat prin aplicarea unui procent de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul firmelor la finalul anului anterior. Printre construcţiile vizate se numără silozurile agricole, antenele de telecomunicaţii, panourile electrice şi alte instalaţii industriale. Taxa se aplică în paralel cu impozitul pe clădiri, ceea ce înseamnă că firmele vor suporta o povară în plus, o taxă suplimentară.

Această abordare nu doar că amplifică povara fiscală asupra companiilor, dar şi descurajează investiţiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea echipamentelor. Este esenţial să înţelegem că aceasta nu afectează doar companiile mari, ci şi întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă motorul economiei noastre.

De asemenea, este important de menţionat că această taxă se va aplica tuturor firmelor, atât româneşti, cât şi străine, cu excepţia instituţiilor publice, fundaţiilor şi asociaţiilor nonprofit. Această abordare nu face decât să amplifice inechităţile fiscale şi să descurajeze investiţiile în România.

Reamintesc că, în 2014, taxa pe stâlp a fost intens criticată de mediul de afaceri pentru impactul său negativ asupra investiţiilor. Deşi în 2015 cota a fost redusă la 1%, măsura a fost considerată o povară fiscală inutilă. Eliminarea impozitului în 2017 a fost privită ca un stimulent pentru dezvoltarea infrastructurii industriale, iar reintroducerea acesteia...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Rodica Plopeanu:

O secundă!

...reintroducerea acesteia acum ar putea afecta grav planurile de investiţii ale companiilor, crescând costurile pentru industrii esenţiale precum energia, telecomunicaţiile sau agricultura.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Rodica Plopeanu:

Astfel, taxa pe stâlp... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Gianina Şerban:

Doamna... (Vociferări.)

Mulţumim, doamnă deputat.

Domnule deputat Alexandru-Mihai Ghigiu, vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În calitate de membru al Camerei Deputaţilor, dar mai ales în calitate de cadru didactic, voi susţine constant că educaţia rămâne cel mai puternic instrument pentru a reduce inechităţile.

În data de 20 februarie marcăm Ziua Mondială a Justiţiei Sociale şi îmi doresc să ne reamintim că aceasta înseamnă şi dreptul fiecărui copil la educaţie gratuită, modernă şi adaptată vremurilor în care trăim.

Nevoia de a eradica sărăcia, de a asigura accesul tuturor la muncă decentă, la justiţie, la sănătate, la educaţie, indiferent de statutul economic, de gen sau de etnie, rămâne la fel de importantă astăzi, ca şi în trecut.

O societate dreaptă, care prioritizează justiţia socială, este aceea în care fiecare copil are şansa de a învăţa şi de a reuşi, indiferent de mediul în care s-a născut sau de resursele familiei sale.

România încă se confruntă cu discrepanţe în educaţie - rata abandonului şcolar este peste media europeană, accesul la educaţie de calitate este inegal între mediul urban şi cel rural, iar lipsa resurselor împiedică mulţi copii să-şi atingă obiectivele şi adevăratul potenţial. Aceste probleme nu sunt doar cifre într-un raport, ci realităţi care definesc viitorul ţării noastre.

De aceea, Guvernul condus de Partidul Social Democrat a menţinut educaţia ca prioritate naţională şi a luat măsuri pentru combaterea abandonului şcolar, sprijinirea elevilor din medii defavorizate şi modernizarea şcolilor. Prin extinderea programelor naţionale, precum "Masă sănătoasă", sau prin burse sociale de diferite tipuri - şi aş menţiona aici în mod special bursele pentru mamele minore care îşi continuă studiile - am reuşit să oferim sprijin real celor care au cea mai mare nevoie. Progresele sunt relevante, dar trebuie să continuăm să diversificăm instrumentele de sprijin pentru a face un salt vizibil în remedierea acestor probleme structurale cu care se confruntă educaţia din România.

În calitate de fost coordonator al Comitetului interministerial pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, am văzut cât de important este ca politicile educaţionale să fie gândite nu numai în termeni de infrastructură, ci mai ales de justiţie socială. Un sistem educaţional care funcţionează corect este cel care oferă fiecărei generaţii oportunităţi reale, indiferent de statutul socioeconomic.

În România de astăzi, justiţia socială trebuie să se reflecte în şcoli sigure, accesibile şi bine dotate, în profesori sprijiniţi şi respectaţi, în copii care pot învăţa fără grija zilei de mâine.

Ca preşedinte al Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, voi susţine proiectele şi propunerile care au astfel de obiective, menite să asigure accesul la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii învăţământului.

Viitorul României depinde de modul în care investim în educaţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Şi se pregăteşte domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

România traversează un moment delicat în politica externă - am putea spune, fără precedent -, iar Ministerul Afacerilor Externe, ca unul dintre cei doi reprezentanţi ai politicii externe a acestei ţări, continuă să fie un spectator pasiv, uneori chiar penibil, la marile decizii care ne privesc direct.

Este inacceptabil ca ţara noastră să fie exclusă de la negocieri strategice, în timp ce alte state din regiune îşi consolidează poziţia şi îşi apără interesele naţionale.

Avem acum 3 exemple, printre care:

- Conferinţa de Securitate de la München, unde s-au discutat strategii de securitate esenţiale pentru Europa, unde partenerul nostru strategic, Statele Unite, a fost prezent prin vicepreşedinte, iar ministrul nostru de externe alerga oameni pe culoare, să vorbească cu dânşii, şi dânşii nu-l băgau în seamă. Mai mult decât atât, de la acea conferinţă, România s-a întors cu mâinile goale;

- Avem întâlnirea informală de la Paris, de luni;

- Astăzi avem a doua întâlnire de la Paris.

La prima întâlnire, cea care a contat, România nu a fost prezentă, pur şi simplu, nefiind invitată, din cauză că nu contăm, aparent, pentru preşedinţia franceză.

Astăzi sperăm ca România să fie reprezentată de preşedintele interimar, dar, din păcate, cred că deciziile au fost deja luate.

Mai mult decât atât, Ambasada României în Statele Unite, o instituţie care ar trebui să promoveze imaginea României, s-a transformat într-un instrument de propagandă politică. Pe pagina oficială a Ambasadei României în Statele Unite au apărut declaraţii politice despre alegerile din România şi o mică ceartă din partea ambasadorului către actualul Guvern al Statelor Unite.

Conform Legii nr. 269/2003, membrii Corpului diplomatic au obligaţia să se abţină de la manifestarea în public a convingerilor politice.

Încălcarea acestei obligaţii este inacceptabilă, iar Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să ia de urgenţă măsuri, prin chemarea de urgenţă în ţară a ambasadorului Muraru, pentru explicaţii clare şi asumate.

Ce trebuie să facem?

- Să fim prezenţi la toate mesele de negociere unde se discută viitorul Europei;

- Să fim implicaţi în negocierile de pace din Ucraina;

- Ministerul Afacerilor Externe trebuie să ofere explicaţii pentru excluderea noastră de la aceste evenimente;

- Iar ambasadele României şi Corpul diplomatic trebuie să reprezinte interesele naţionale;

- România nu trebuie să fie doar un pion pe tabla de şah a marilor puteri; România trebuie să fie un actor activ, un stat respectat, capabil să-şi apere interesele.

Atât preşedintele interimar, cât şi Ministerul Afacerilor Externe au obligaţia să răspundă şi să-şi asume responsabilitatea pentru acest eşec diplomatic în formă continuată.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Andrei Daniel Gheorghe, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Europa, în război de 3 ani"

Stau şi mă uit cum de 3 ani încoace vedem o tragedie sub ochii noştri - invazia criminală a lui Vladimir Putin şi a Rusiei dictatoriale în Ucraina.

La 24 februarie 2022 lumea s-a schimbat. Ordinea internaţională, aşa cum o ştiam noi până atunci, nu mai există. Am revenit într-o eră specifică marilor totalitarisme criminale de la jumătatea secolului XX şi din prima parte a secolului XX, în care forţa, teroarea, dictatul reprezintă unica formă de exerciţiu al unei aşa-zise "legi".

Ceea ce a făcut Rusia în Ucraina reprezintă o crimă de război, fără doar şi poate, şi cred că din tot ceea ce am văzut în aceşti ani ar trebui să învăţăm câteva lucruri.

Ar trebui să înţelegem ceea ce înseamnă demnitatea, capacitatea de rezistenţă şi forţa morală a unui popor, poporul ucrainean, care, în ciuda multor păreri ale unora şi ale altora, că nu va rezista invaziei ruseşti, iată că a rezistat.

Ar trebui să învăţăm ceea ce înseamnă morala, ca principiu în relaţiile internaţionale, şi să nu acceptăm niciodată dictatul forţei.

Şi ar mai trebui să învăţăm cine ne sunt prietenii şi cine ne sunt duşmanii, şi care este pericolul Rusiei pentru România, pentru Europa de Est şi pentru toată lumea liberă.

Acest război din Ucraina nu este decât expresia regimului criminal pe care Rusia îl are astăzi şi care vine în descendenţa bolşevismului, stalinismului, regimului totalitar comunist sovietic.

Cred că, cu toţii, ne imaginăm cât de tragic ar fi să ne învecinăm cu Federaţia Rusă. Nimeni nu-şi doreşte acest lucru. Sau ce ar însemna acest lucru pentru cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova. Ar fi absolut catastrofal.

Trebuie să respectăm şi să omagiem efortul de război şi jertfa poporului ucrainean pentru apărarea Europei în aceste momente foarte grele.

Acolo, în Ucraina, etnicii români se jertfesc alături de ucraineni, fiind cetăţeni ai Ucrainei, pentru apărarea libertăţii.

De aceea, cred că, de multe ori, toate aceste poveşti, care se inspiră cu privire la anumite conflicte între România şi Ucraina, ar trebui să se estompeze şi să înţelegem că, în faţa agresiunii ruseşti, cu toţii trebuie să fim uniţi.

Şi, totodată, nu pot să uit un aspect - că în societatea românească vedem adesea vânturată aceeaşi propagandă rusească de către populişti care se pretind a fi în chip fals suveranişti şi care nu sunt decât expresia unui fel de noi epoci de aur a ceauşismului.

Cred că Europa, lumea liberă, nu poate decât să fie...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...solidară, alături de Ucraina, o ţară care apără libertatea şi democraţia lumii de astăzi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Giurgiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Miroslav Petreţchi.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bugetul României pe 2025 este un jaf naţional! PSD, PNL şi UDMR le bagă mâna în buzunar românilor ca să umple conturile specialilor. În loc să pună banii unde trebuie - în spitale, şcoli, infrastructură -, guvernanţii aruncă miliarde pe sinecuri, pensii nesimţite şi lux pentru elitele lor.

USR a propus amendamente pentru investiţii esenţiale - 1.000.000.000 de lei pentru Programul "Masă caldă" în şcoli, 500.000.000 de lei pentru renovarea şcolilor cu toalete în curte. Pentru că în 2025, în Romania, ţară membră a Uniunii Europene, încă avem şcoli cu toaleta în curte. Am propus 300.000.000 de lei pentru protejarea pădurilor cu sisteme de supraveghere video şi tehnologii moderne.

Pentru Mureş, judeţul pe care îl reprezint, am propus bani pentru proiectul centurii ocolitoare Târgu Mureş, pentru că ministrul PSD a alocat doar 15% din banii necesari. Pentru autostrada spre Moldova, cu care PSD-iştii locali se laudă, dar ministrul Grindeanu o blochează. Pentru modernizarea maternităţii vechi din oraş, unde gravidele urcă la sala de naşteri pe scări, până la etajul 2, ca să nască, pentru că nu există lift. Pentru Centrul Regional de Transfuzie Sanguină şi pentru centrele paliative pentru copii.

PSD şi PNL au respins totul, dar pentru vile de lux, spitalul secret al SIE şi medicamentele judecătorilor CCR s-au găsit bani, fără probleme. 700.000 de lei pentru medicamentele judecătorilor de la Curtea Constituţională, 2.000.000 de euro pe an pentru cei 7 consilieri de la ANCOM, zeci de milioane de lei pentru vile de lux şi pentru spitalul secret al SIE. În companiile de stat, salariile şi primele nesimţite continuă - şefii Romgaz, Hidroelectrica şi Transelectrica câştigă peste 30.000 de euro pe lună, în timp ce spitalele nu au bani de medicamente esenţiale, şi personalul din sistemele de educaţie şi de sănătate este insuficient.

România se împrumută cu 150.000.000.000 de lei pe an, dar banii nu ajung în educaţie, sănătate sau infrastructură. Ajung la pensiile speciale, la luxul baronilor PSD-PNL şi la afacerile clientelei politice.

România nu este săracă. Este sărăcită.

Acest Guvern este un pericol naţional!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Miroslav Petreţchi.

Se pregăteşte doamna deputat Ana-Marcela Baş.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Realegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii produce deja schimbări în lume.

Nu împărtăşim până la capăt îngrijorările potrivit cărora noua viziune americană globală va genera slăbiri sistemice şi semnificative ale raporturilor transatlantice, însă ne pregătim şi pentru o contracţie pe termen mediu a acestora.

Numeroase iniţiative, precum discuţia despre creşterea cheltuielilor pentru apărare sau negocierile privind pacea în Ucraina, vor testa disponibilitatea pentru compromis a partenerilor transatlantici, însă, în esenţă, datele fundamentale ale relaţiilor strategice dintre SUA şi Europa se vor menţine. Suntem siguri că Statele Unite şi statele europene îşi vor calibra şi coordona în continuare prezenţa şi instrumentele în regiune, astfel încât să asigure în comun şi complementar securitatea Europei.

Chiar şi riscul unei reduceri a interesului Statelor Unite pentru regiune ar putea reprezenta oportunitate pentru marile capitale europene de a contribui mai mult la securitatea Europei Centrale şi de Est, în faţa ameninţărilor care vin dinspre Moscova.

Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe româneşti. Având în vedere că şi în primul mandat al lui Donald Trump, relaţiile româno-americane au fost foarte bune, consider că avem suficiente motive să credem că România va rămâne şi în continuare un partener strategic al Statelor Unite.

În egală măsură, Parteneriatul Strategic cu SUA va reprezenta pentru România o prioritate şi o nevoie absolută în politica sa externă, alături de consolidarea rolului şi profilului nostru în UE şi în NATO, indiferent de cântecele de sirene care încearcă să ne abată de la destinul euroatlantic al României.

Vedem deja primele semne ale efortului internaţional relansat de Washington, pentru asigurarea unei păci credibile şi de durată în Ucraina, care vrea să pună capăt războiului de agresiune provocat de Federaţia Rusă. Suntem încrezători că această pace va fi convenită şi agreată de toate părţile.

Nicio pace credibilă şi de durată în Ucraina nu va fi posibilă fără sprijinul acesteia.

Nicio pace credibilă şi de durată în Ucraina nu va fi posibilă fără un angajament multiplu, coordonat, al Statelor Unite şi al celorlalţi aliaţi şi parteneri occidentali ai Ucrainei, pentru asigurarea unor garanţii de securitate pe termen lung pentru Ucraina.

Noile realităţi geopolitice readuc în ţări precum România tema liderilor politici cu viziune, apţi pentru gestionarea unei politici externe proactive şi creative, apţi pentru o diplomaţie orientată spre sesizare şi exploatare de oportunităţi în sistemul de relaţii internaţionale, iar România are oameni valoroşi, o resursă umană solidă în acest domeniu.

Consolidarea relaţiilor bilaterale cu Statele Unite reprezintă, totodată, un puternic liant intern în România.

Avem deci numeroase motive de a fi optimişti în ceea ce priveşte locul şi rolul României în noua politică externă americană.

În luna mai vom alege un preşedinte care să răspundă imperativului unei politici externe a României.

Sunt convins că acesta va ţine dreaptă, în România, busola euroatlantică, singura care ne protejează cu adevărat într-o lume turbulentă.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, are cuvântul doamna deputat Ana-Marcela Baş.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică priveşte calitatea învăţământului şi a educaţiei româneşti, risc de securitate naţională.

Nivelul de alfabetizare al prezentului şi viitorului cetăţean român lasă de dorit de mulţi ani de zile, iar la această calitate partidele politice care s-au perindat la guvernare, culmea, mereu aceleaşi, au lucrat cu dedicaţie şi extrem de organizat, respectiv pentru menţinerea gradului de analfabetism funcţional şi analfabetism ştiinţific în zona de 40% din populaţia României.

Cum altfel ar fi putut ca PSD şi PNL să-şi fi transmis, din mână în mână, puterea şi conducerea ţării, servind mereu interesele aceluiaşi grup ascuns de persoane fantomatice care au rămas adevăraţii sforari şi păpuşari ai politicienilor care modelează societatea după chipul şi asemănarea lor?

Generaţiile care au acum copii şi care au fost sacrificate acum 15-20 de ani de acest abator de creiere, creativitate şi gândire critică sunt acuzate că nu au încredere în sistemul de învăţământ. Vă surprinde faptul că sunt generaţii care sunt dispuse să-şi amaneteze viitorul şi identitatea naţională unor flaşnetari generaţi de inteligenţa artificială?

Domnule ministru Daniel David,

Cât la sută, din cei 40% analfabeţi funcţional şi analfabeţi ştiinţific, sunt cadre didactice? Cum credeţi că planul-cadru pe care-l propuneţi poate să aibă succes, atâta timp cât multe cadre didactice nu au fost niciodată provocate cu privire la modul de predare şi de atragere a elevilor faţă de disciplina pe care o reprezintă?

Susţin reformarea sistemului de învăţământ, însă cu privire la acest plan-cadru trebuie să vă spun că, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu mulţi profesori, renunţarea sau reducerea orelor de istorie, geografie şi limba română nu este o soluţie, fără reformarea curricumului şi a mentalităţii, a pregătirii potrivite şi flexibilizării profesorului.

Istoria trebuie să rămână în trunchiul comun, însă Istoria României trebuie studiată în contextul ei continental, nu doar regional sau local.

Altfel, se rămâne cu impresia că România este insignifiantă, un cap mereu plecat, doar o altă baltă din marea mlaştină care sunt Balcanii.

Fără studiul Istoriei României, în contextul propus de mulţi colegi, vom naşte, în continuare, cetăţeni lipsiţi de identitate, perspectivă şi mândrie naţională; vom naşte caractere servile, precum cele din prezent.

În mod categoric resping, iar alături de mine sunt multe voci, păstrarea în trunchiul comun a Istoriei Evreilor. Holocaustul!

De ce nu luaţi în calcul înlocuirea disciplinei dedicate Istoriei Evreilor cu Istoria Discriminării,...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Ana-Marcela Baş:

... în care elevii să studieze şi alte exemple de grupuri discriminate: romii, oamenii de culoare, ...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat!

Doamna Ana-Marcela Baş:

... femeile, diferite minorităţi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, are cuvântul domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Vă rog, domnule deputat!

Nu este în sală?

Domnul deputat Sergiu-Mircea Constantinescu?

Vă rog.

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Domnul Sergiu-Mircea Constantinescu:

Stimaţi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră pentru a sublinia o problemă de o importanţă strategică majoră: reabilitarea de urgenţă a drumului care leagă localitatea Chilia Veche de restul infrastructurii naţionale. Nu este doar o problemă de dezvoltare locală a judeţului Tulcea, ci una de securitate naţională, mai ales în contextul actual al războiului din Ucraina.

Aflate în apropierea graniţei cu Ucraina, cele trei comune unite prin Drumul Judeţean 222N, Ceatalchioi, Pardina şi Chilia Veche, sunt localităţi expuse riscurilor generate de conflictul armat de peste graniţă. Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre impun măsuri urgente pentru asigurarea unei rute rapide de evacuare pentru locuitorii zonei. În situaţia unei crize, un drum impracticabil poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Reabilitarea acestui drum nu este doar o investiţie în siguranţa civililor, ci şi o necesitate pentru mobilitatea forţelor de intervenţie, fie că vorbim de ISU, poliţie, jandarmerie sau unităţi ale armatei. În faţa unui pericol iminent, accesul rapid al autorităţilor poate salva vieţi. Un drum modernizat permite transportul logistic al echipamentelor şi al personalului într-un timp scurt, ceea ce este vital în orice scenariu de criză.

Este foarte periculos ca, în timp ce România dezvoltă proiecte majore de infrastructură la nivel naţional, o localitate aflată într-o zonă sensibilă să fie ignorată. Vorbim despre 70 de kilometri de şosea. Statul are datoria de a asigura condiţii decente de viaţă şi siguranţă pentru toţi cetăţenii săi, indiferent cât de izolaţi ar fi geografic.

Nu mai este timp de amânări şi de justificări birocratice datorate blocării cărţilor funciare în diverse instanţe de către persoane iresponsabile.

Solicit CSAT implicarea într-o situaţie de siguranţă naţională şi luarea unei decizii privind deblocarea de urgenţă a situaţiei care a dus la oprirea oricărui demers al administraţiei locale, de reabilitare a acestui obiectiv strategic.

Alocarea fondurilor necesare şi demararea lucrărilor de reabilitare a drumului spre Chilia Veche nu reprezintă doar o investiţie în infrastructură, ci o investiţie în garanţia securităţii naţionale şi a siguranţei cetăţenilor noştri.

Pentru siguranţa oamenilor, pentru onoarea noastră, ca stat, haideţi să facem ce trebuie! (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu.

Doamnă deputat Ionelia-Florenţa Priescu, vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trebuie să fim atenţi cum legiferăm, pentru că legile neclare fac victime în spitalele din România.

Vreau astăzi să ne aducem aminte că, în noiembrie 2024, un adolescent de 16 ani a ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu, însă şi-a pierdut viaţa, pentru că nu s-a putut interveni.

De ce?

Nu pentru că nu ar fi existat soluţii medicale.

Nu pentru că nu existau cadre medicale pregătite să intervină în caz de urgenţă, ci pentru că sistemul nostru medical, care are şi în 2025 prevederi legale neclare, a pus medicii în situaţia absurdă de a sta pe margine, de teamă să nu fie sancţionaţi, pentru că nu aveau specializare pediatrică.

În faţa unei vieţi aflate în pericol, un chirurg nu a intervenit pentru că legea nu i-o permitea clar.

Într-o Românie normală, medicul trebuie să salveze vieţi, nu să stea cu frica dosarelor penale!

Acest caz tragic nu este un accident izolat, ci un simptom al unui sistem bolnav, în care regulile sunt făcute fără să ţină cont de realitatea din spitale. Iar realitatea este că România duce lipsă de medici pediatri, de chirurgi pediatri!

Între timp, Guvernul a venit cu o modificare, prin Ordonanţa nr. 130/2024, dar această schimbare este departe de a fi suficientă.

Textul legal spune că medicii care nu au specializare pediatrică vor putea interveni doar dacă transferul la alt spital nu este posibil. Vedem cum, din nou, un text legal suferă de pe urma neclarităţii şi impune limite care sunt în contradicţie cu situaţia faptică din spitale.

În calitatea mea de deputat de Gorj, cer ministrului sănătăţii să aibă în vedere modificarea acestui nou text de lege, în sensul eliminării condiţiei referitoare la imposibilitatea transferului către alt spital.

Medicii trebuie să poată acţiona imediat, fără să fie blocaţi de condiţii suplimentare.

Vă întreb, cine garantează că un medic pus în faţa unei situaţii urgente ce implică un minor, precum cea de la Târgu Jiu, nu va pierde timp vital pentru a îndeplini această condiţie, pentru a verifica şi pentru a demonstra imposibilitatea transferului?

Sau cine garantează că decizia de transfer nu a fost pripită, situaţie în care copilul decedează pe drumul către spitalul de transfer?

De asemenea, consider că trebuie introdusă în textul legal obligativitatea de a acorda asistenţă medicală în astfel de cazuri, pentru ca personalul medical să nu mai ezite şi să nu acţioneze sub un stres sporit, în cazuri urgente ce implică minori. Să fie clară datoria medicilor de a acţiona în vederea salvării unui copil aflat în stare critică, chiar dacă aceştia...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

... nu au specializare pediatrică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Vă rog, are cuvântul domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele este "Încă un ciolan cărnos de la Ciolacu pentru Piedone, adică o nouă palmă pentru fiecare român cinstit, peste ceafă!".

Dragilor, la şcoală, în momentul în care golanul clasei, golanul şcolii, iese afară, face prăpăd printre copii. În cazul în care acest golan ajunge inclusiv în politică, din nefericire, nu suferă absolut nicio sancţiune. Golanul şcolii primeşte un premiu, şi premiul acesta este dat exact din pixul premierului Nordis, Marcel Ciolacu.

Avem un nou ministru secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Golanul din curtea şcolii a ajuns să fie premiat şi să aibă o astfel de funcţie, în condiţiile în care nimic nu-l recomandă.

Da, în trecut, golanul şcolii era priceput în a dărâma tarabele de zarzavat, era fioros de-a dreptul cu bătrânicile care vindeau zarzavaturi. Dar în niciun caz nu a reuşit acest om, în toată cariera lui, să facă ceva bun pentru cetăţeni.

A fost primar şi la Sectorul 4 şi la Sectorul 5. Are pe conştiinţă tinerii de la Colectiv şi a reuşit să prăduiască bugetul Sectorului 5 timp de 4 ani de zile, punându-şi toţi mafioţii, toţi interlopii, toate rudele, în toate funcţiile. Şi acum, prin pixul premierului Nordis, Marcel Ciolacu, toată această mafie este exportată la nivel guvernamental.

Trăiesc în Sectorul 5, fac politică din Sectorul 5 şi cred că sunt puţini oameni care pot să vă spună mai clar ce se întâmplă în sectorul nostru şi cum cel mai sărac sector este prăduit sistematic de acest bătăuş din curtea şcolii, Piedone.

Şi ne mirăm că oamenii s-au săturat. Ne mirăm că oamenii, acum, tind să voteze cu extremiştii, pentru că văd acest prăpăd pe care îl face PSD, pe care îl face PNL, cum exportă toţi golanii din curtea şcolii şi îi pun în funcţii publice cât mai înalte.

Şi pentru mine este ruşinos, este de-a dreptul strigător la cer să văd cum mafia aceasta a lui Piedone a ajuns să fie la nivel guvernamental.

Este o palmă peste obrazul fiecărui român cinstit să-l vadă pe Piedone ministru secretar de stat.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Mircea-Vasile Govor.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Partidul SOS România respinge orice formă de dominaţie străină din partea Comisiei Europene şi a marilor puteri".

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a reflecta asupra unui moment deosebit din istoria noastră, un moment care, în ciuda vremurilor care s-au schimbat, păstrează o puternică legătură cu realităţile actuale ale României. Mă refer la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, care a început în februarie 1821, o revoltă împotriva dominaţiei străine, a regimului fanariot impus atunci de Imperiul Otoman, cu ignorarea voinţei poporului român.

Tudor Vladimirescu nu a luptat doar pentru o schimbare formală a clasei conducătoare, ci pentru înlăturarea jugului străin care submina autonomia Ţării Româneşti. Această revoluţie a fost o luptă împotriva xenocraţiei, adică împotriva unei clase politice impuse de forţe externe, care nu răspundea intereselor şi nevoilor poporului român. Erau vremuri în care străinii dictau destinul ţării noastre, iar românii nu aveau puterea de a-şi modela propriul viitor.

Dacă privim astăzi cu atenţie la situaţia noastră, nu putem să nu observăm o paralelă izbitoare.

În prezent, România se află într-o situaţie similară. Deşi suntem un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, aşa cum este înscris în articolul 1 din Constituţia României, realitatea este că ţara noastră este tot mai mult sub influenţa Comisiei Europene şi a marilor puteri economice şi politice, care îşi impun propriile interese în ţara noastră. În loc să fim cu adevărat stăpâni pe destinul nostru, continuăm să fim supuşi unor decizii externe care nu întotdeauna reflectă nevoile şi dorinţele poporului român.

Uniunea Europeană joacă un rol major în stabilirea direcţiei economice şi politice a ţării noastre. Deşi aderarea la Uniune ne-a adus şi beneficii, nu putem ignora faptul că, în multe cazuri, politica europeană este mai degrabă dictată de birocraţii de la Bruxelles şi interesele unor state dominante, decât de voinţa şi interesul real al popoarelor europene, inclusiv al nostru.

Asemenea lui Tudor Vladimirescu, care nu a acceptat ca soarta Ţării Româneşti să fie decisă de alţii, şi astăzi, noi, românii, trebuie să ne regăsim curajul de a apăra independenţa şi suveranitatea noastră.

Trebuie să învăţăm din istorie şi să înţelegem că, până şi într-o lume globalizată, nu trebuie să renunţăm la controlul propriilor decizii.

Trebuie să fim conştienţi de forţele externe care ne pot manipula şi să avem puterea de a le face faţă, în interesul nostru naţional.

Nu cerem izolare, nu cerem autarhie, dar cerem să fim respectaţi ca naţiune suverană, capabilă să-şi definească singură drumul, să-şi protejeze interesele şi să nu fie doar un pion pe tabla de şah a marilor puteri.

În încheiere, vreau să subliniez că, la fel ca Tudor Vladimirescu, şi noi, ca naţiune, trebuie să avem curajul de a ne ridica împotriva oricărei forme de dominaţie străină care ne împiedică să ne atingem obiectivele şi idealurile naţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mircea-Vasile Govor.

Se pregăteşte doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Îi văd pe colegii de la USR că se agită întruna. Şi, totuşi, poate, după această declaraţie politică, o să se mai liniştească un pic.

"Cine finanţează precampania domnului Nicuşor Dan? Un semnal de alarmă pentru transparenţă în finanţarea electorală"

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Trăim într-o perioadă în care transparenţa şi corectitudinea în viaţa publică ar trebui să fie principii incontestabile. Totuşi, realitatea ne arată că unii politicieni uită de rigorile pe care le-au impus altora şi aplică standarde duble atunci când este vorba de propria activitate. Un astfel de exemplu este campania de publicitate a domnului Nicuşor Dan, lansată la nivel naţional cu un buget impresionant, deşi acesta se declară candidat independent, fără sprijinul unui partid şi fără acces la finanţare publică.

Am avut ocazia, recent, să constat, personal, amploarea acestei campanii. Deplasându-mă de la Satu Mare spre Baia Mare, în drum spre aeroport, am fost surprins să observ panouri publicitare uriaşe promovându-l pe domnul Nicuşor Dan. Această desfăşurare masivă de forţe ridică întrebări fireşti: cine finanţează această precampanie costisitoare şi în ce scop?

În calitate de parlamentar şi reprezentant al cetăţenilor, consider că este legitim să întreb: de unde provin sumele uriaşe cheltuite pentru această precampanie electorală? Conform declaraţiilor făcute de echipa dânsului de campanie într-un editorial online, costul panourilor publicitare instalate de domnul Nicuşor Dan se ridică la peste 200.000 de euro doar pentru două luni. Suma totală a campaniei, conform propriilor sale declaraţii, ar trebui să fie finanţată exclusiv din donaţii. Aceste donaţii "anonime", cu ghilimelele de rigoare "anonime", despre care se vorbeşte, ridică suspiciuni majore. Când vedem contribuţii de mii de euro venite de la persoane fără identitate publică, trebuie să ne punem întrebarea: cine şi de ce finanţează candidatura lui Nicuşor Dan? Să fie grupurile de interese imobiliare pe care de ani de zile le protejează sub masca luptei pentru "urbanism corect"?!

Este important să ne amintim că domnul Nicuşor Dan şi-a construit întreaga carieră politică pe un discurs virulent împotriva corupţiei, a lipsei de transparenţă şi a influenţelor obscure din administraţia publică. A fost un fervent critic al neregulilor din urbanism, al jocurilor de culise şi al lipsei de etică în politică. Totuşi, astăzi, vedem că aplică exact aceleaşi metode pe care le-a blamat cu vehemenţă.

În mandatul său de primar s-a remarcat prin blocarea Planurilor Urbanistice Zonale ale sectoarelor, generând haos şi incertitudine juridică, ceea ce a avantajat tocmai acele cercuri care beneficiază de derogări, excepţii şi acorduri preferenţiale.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Numai un pic, dacă îmi permiteţi!

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Românii au dreptul să fie reprezentaţi de lideri oneşti, care respectă legea şi care nu folosesc dublul standard ca instrument politic.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Cerem ca toate...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

... cheltuielile... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Se pregăteşte domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi vizează restabilirea libertăţii de exprimare în România, care trebuie să redevină o prioritate absolută.

Libertatea de exprimare este sub o ofensivă fără precedent, în ţara noastră. Doar în ultimele luni, mai mulţi cetăţeni români au fost vizaţi de Poliţie pentru opiniile pe care le-au exprimat pe platformele de socializare, o încălcare gravă a drepturilor fundamentale şi un semnal de alarmă pentru aşa-zisul stat de drept în care trăim.

Practic, prin acţiuni de tip poliţie politică, ministrul Cătălin Predoiu a exercitat presiuni inacceptabile asupra românilor care au îndrăznit să vorbească liber despre lovitura de stat din 6 decembrie, invocând "ordinea publică".

Represiunile împotriva cetăţenilor reprezintă un atac direct asupra democraţiei şi libertăţii de exprimare, iar dacă libertatea de exprimare nu mai este respectată e doar o chestiune de timp până când şi alte libertăţi vor ajunge să fie încălcate şi limitate.

România trebuie să rămână un loc în care fiecare cetăţean poate să îşi exprime opiniile fără frica de represalii, un loc în care libertatea de exprimare nu este doar un drept teoretic, ci o realitate vie.

Libertatea de exprimare nu poate fi negociată! Nu putem accepta ca drepturi fundamentale, precum libertatea de a vorbi, să fie erodate treptat, sub diverse pretexte. Este datoria noastră să apărăm acest drept, să fim vigilenţi şi să nu permitem ca România să devină o ţară în care vocile disidente să fie reduse la tăcere.

Libertatea de exprimare este esenţială pentru viitorul nostru, iar, ca naţiune, trebuie să o protejăm cu orice preţ.

În încheiere, cer demisia ministrului de interne, Cătălin Predoiu, pentru actele oribile de poliţie politică pe care le-a săvârşit recent asupra românilor care au îndrăznit să ridice vocea împotriva dictaturii şi atrag atenţia că Parlamentul şi instituţiile statului trebuie să asigure un cadru legislativ care să protejeze libertatea de exprimare.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei-Cosmin Guşă.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mi-am intitulat această declaraţie "Vrabia zidită în cuib de rândunici".

Tot mai des auzim, stimaţi colegi, termenul de "izolaţionist", care îl înlocuieşte inspirat pe cel de "suveranist". Pentru că în niciun caz nu este pusă la îndoială suveranitatea, ci este vorba doar de dorinţa unor indivizi de a avea o moşie cât de mică, unde să fie ei şefi şi nimeni să nu intre ori să plece fără voia acestor căpetenii de trib.

Campania electorală de la prezidenţiale ne-a arătat frica unora, care vorbesc fără să spună nimic, de întrebări care le-ar expune micimea, incapacitatea de a-şi susţine ideile, în afara unui discurs învăţat dinainte.

Cu cât mai puţin consistent în comunicare e omul, cu atât spune mai puţine lucruri care contează, cu atât îşi doreşte mai tare o audienţă numai a lui, captivă într-o cameră, într-o ţară sau... într-o sală de şedinţe a Consiliului Judeţean Braşov, unde domnul Adrian Veştea s-a molipsit de izolaţionism.

Deşi parlamentarii au dreptul legal de a lua cuvântul la şedinţele consiliilor locale sau judeţene, deşi, mai mult decât oricând, în contextul tulbure naţional şi mondial, e nevoie de transparenţă, de colaborare, la Braşov s-a instalat obscurantismul. De două ori am încercat, deja, pe 30 ianuarie 2025 şi 12 februarie 2025, alături de colegul senator Irineu Darău, să luăm cuvântul la şedinţa consiliului judeţean, dar ni s-a refuzat acest drept ca şi cum consiliul ar fi proprietatea lui Adrian Veştea, o fortăreaţă medievală unde seniorul taie şi spânzură.

Politica pe care o duc izolaţioniştii peste tot în lume, cu ciripeala lor fără noimă, îmi aduce aminte de o poveste veche, cu o vrabie care a intrat în cuibul unor rândunici şi nu se mai dădea dusă de acolo. În cele din urmă, rândunicile, păsări harnice, au adus humă şi, puţin câte puţin, au zidit-o înăuntru.

Este capătul de drum pentru toţi cei tentaţi să practice politica închiderii. În cele din urmă, cei de afară pun ei ultima piatră şi se lipsesc de plăcerea de a asculta vrabia dând sfaturi pline de importanţă.

Românii, astăzi, sunt ca nişte rândunici, păsările care văd lumea întreagă şi îşi găsesc un loc al lor, respectat, oriunde. La noi, la Braşov, ne mândrim că există o tradiţie a multiculturalismului şi a colaborării, pe care noi, cei de la USR, am continuat-o, am preţuit-o în patrimoniu, în festivaluri, în adăpostul oferit celor aflaţi la nevoie şi ne-o dorim îmbogăţită şi mai departe cu o largă deschidere, ca o primăvară pe care am aşteptat-o zeci de ani. Altfel, un veştitor al iernii îşi va primi de la fiecare braşovean grăuntele de humă care să îl facă uitat.

Ovidiu Paraschivescu, deputat al USR de Braşov.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Andrei-Cosmin Guşă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei-Cosmin Guşă:

Declaraţie politică intitulată "România trece prin vremuri tulburi, iar anul 2025 este cel în care românii aşteaptă să întrevadă lumina de la capătul tunelului".

Este vorba despre tunelul cvasidictaturii progresiste, în care atât România, cât şi majoritatea ţărilor din lumea occidentală au intrat în anul 2020, odată cu pLandemia Covid 19, moment în care a devenit clar că anumite forţe globale neomarxiste exercită puterea în scopul propriei îmbogăţiri, cu preţul vaccinării experimentale a populaţiei, în particular, şi subjugării voinţei oamenilor, în general. Cvasidictatura instaurată de către aceste forţe oculte a continuat, inclusiv prin deciziile samavolnice luate în legătură cu războiul din Ucraina, în contextul în care decidenţii români au fost convinşi să implice statul român în mod indirect în conflict, de partea Ucrainei, în contextul în care majoritatea românilor au fost împotriva acestor decizii, conform tuturor sondajelor de opinie.

Românii îşi doresc neutralitatea, românii vor pace.

În anul 2025, puterea politică a Statelor Unite ale Americii, a partenerului nostru strategic, a fost preluată de administraţia prezidenţială Trump. Iar noua putere, prin vocea vicepreşedintelui Vance, anunţă, fără echivoc, statele europene că cel mai mare pericol de care trebuie să ne temem nu vine din exterior, dinspre Est, ci chiar din interiorul nostru. Conform spuselor lui Vance, cel mai mare pericol care ne paşte este cel al dictaturii instaurate de către puterea politică de la Bruxelles, putere politică bruxelleză care asupreşte libertatea de exprimare pe bătrânul continent, respectiv care a ajuns să se teamă de vocea poporului.

Noi, suveraniştii din România, am observat şi am condamnat fără echivoc aceste excese dictatoriale săvârşite de puterea bruxelleză în ultimii 5 ani şi nu numai. Pentru cei care au condus statul român în ultimii ani, libertatea de exprimare a fost inamicul public numărul unu. Amintesc aici amenzile covârşitoare acordate de CNA, multe dintre aceste amenzi fiind de facto pentru delict de opinie, în special împotriva radiodifuzorului Gold FM.

În egală măsură, aşa cum vicepreşedintele Vance bine a observat, statului român i-a fost frică să asculte vocea poporului.

Elon Musk a declarat faptul că România merită suveranitate. Dar cum poate un stat să fie suveran, dacă vocea poporului este batjocorită în cadrul alegerilor prezidenţiale? Cum poate România să devină suverană, în condiţiile în care candidatul Diana Şoşoacă, cel mai periculos candidat din opoziţie la acel moment, a fost interzis de către CCR, pentru ca mai apoi alegerile să fie anulate, pentru că nu a intrat cine trebuie în turul II?

În acest moment, aşa-zisele partide proeuropene din România - deşi definiţia este una eronată, nu ai cum să fii proeuropean când deja eşti european - aşadar aceste partide proeuropene întorc zilnic spatele administraţiei Trump, adică întorc spatele partenerului strategic.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei-Cosmin Guşă:

Doar o frază!

În România anului 2025, partidele suveraniste sunt omoloage Partidului Republican din America, iar viitorul aparţine patrioţilor!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire listei cu următorii domni şi doamne deputat care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul Gheorghe-Daniel Georgescu, domnul Mircea-Vasile Govor, domnul Voicu Vuşcan, domnul Petru-Bogdan Cojocaru, domnul Mihai Weber, domnul Ştefan Ţintă, domnul Virgil Alin Chirilă, doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu, domnul Romeo-Daniel Lungu, domnul Nicolae-Adrian Bara.

Din partea Grupului parlamentar AUR: domnul Bogdan-Florin Velcescu, domnul Valeriu Munteanu, domnul Silviu-Titus Păunescu, domnul Petre Puşcaşu, domnul Daniel-Răzvan Biro, domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu, doamna Monica Iagăr, domnul Fabian-Cristian Radu, domnul Petru-Gabriel Negrea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul Robert-Ionatan Sighiartău, domnul Florin-Claudiu Roman, doamna Vetuţa Stănescu, domnul Ioan Balan, doamna Simona-Geanina Pistru-Popa, domnul Bogdan-Iulian Huţucă, domnul Marian Cruşoveanu, domnul Iulian-Alexandru Muraru.

Din partea Grupului parlamentar al USR: domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu, domnul Marius-Nicolae Alexandru, domnul Andrei-Florin Gheorghiu, domnul Andrei George Plujar, doamna Oana-Silvia Ţoiu, domnul George Gima.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, domnul Mădălin-Laurenţiu Făget, doamna Elena-Laura Toader, doamna Raisa Enachi, domnul Vasile Nagy şi doamna Simona-Elena Macovei-Ilie.

Lista de declaraţii politice fiind epuizată, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, şi din partea mea, stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 205.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că dezbatem astăzi iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00; votul final este programat la ora 11.30; iar la încheierea votului final, cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă au observaţii în legătură cu ordinea de zi. (Vociferări.)

(Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu solicită să ia cuvântul.)

Ordinea de zi?

Sunteţi vicelider? (Vociferări.)

E vicelider? (Vociferări.)

Dacă nu sunteţi vicelider, nu puteţi să faceţi nicio propunere; doar liderii şi viceliderii de grup pot face propuneri asupra ordinii de zi. (Vociferări.)

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Bună ziua tuturor!

Am o rugăminte pentru dumneavoastră, să intrăm şi noi în ritmul celor de la Senat şi să epuizăm ordinea de zi, nu să stăm doar o oră, după care să plecăm.

Dacă se poate, să lucrăm un pic prelungit şi să ne încadrăm în ritmul celor de la Senat. Cred că e o propunere decentă, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bănuiesc că aţi fost domnul Velcescu Florin-Bogdan.

În regulă.

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Avem pe procedură o intervenţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ordinea de zi!

Staţi, să epuizăm cu ordinea de zi.

Nu...

Pe procedură, doamna Vedinaş, Grupul SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Domnilor colegi,

Vreau să vă pun în discuţie o chestiune care cred că preocupă pe fiecare dintre noi şi care a fost, de altfel, foarte dezbătută la nivelul spaţiului public.

Este vorba despre sumele de bani cheltuite de fostul preşedinte, în exercitarea...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ordinea de zi!

Doamna Verginia Vedinaş:

...în exercitarea mandatului...

Pe procedură, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Care procedură?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă... (Vociferări.)

Stimată doamnă... (Vociferări.)

Domnule Coarnă... (Vociferări.)

Stimaţi colegi... (Vociferări.)

Doamna Verginia Vedinaş:

Propunerea noastră este să facem o comisie specială de anchetă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Doamna Verginia Vedinaş:

...privind această problemă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Doamna Verginia Vedinaş:

...şi să solicităm Curţii de Conturi un control asupra...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Doamna Verginia Vedinaş:

...acestei chestiuni.

La nivel declarativ, toţi spunem că ne interesează, ca să câştigăm capital politic... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă,

Este cel mai inelegant lucru pe care poate să-l facă un preşedinte de şedinţă, să oprească o doamnă când vorbeşte... (Vociferări.) dar... (Vociferări.) dar există proceduri, pe care sunt convins că şi dumneavoastră le cunoaşteţi, şi liderul de grup din care faceţi parte le cunoaşte. (Vociferări.)

Am o rugăminte - orice propunere se înaintează Biroului permanent. Mai ales când vine vorba de comisii de anchetă sau comisii de orice fel de... (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Intrăm în ordinea de zi.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Am o propunere, pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Chiar am o propunere pe procedură, şi anume - este în desfăşurare şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru a finaliza dezbaterile pe care le au pe două proiecte aflate... înscrise pe ordinea de zi a plenului, rugămintea mea este să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor ca această comisie să îşi desfăşoare în continuare activitatea, în paralel cu şedinţa plenului, până la finalizarea ei şi să aducă rapoartele la plen, pentru a le putea discuta.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Mulţumesc.

Conform Regulamentului, la începerea plenului, în lipsa unui vot, nicio comisie nu poate să îşi desfăşoare activitatea.

Aşadar, tot conform Regulamentului, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru încuviinţarea Comisiei pentru apărare să lucreze în paralel cu plenul, până la finalizarea ordinii de zi pe care o are sau o avea astăzi.

Vot, vă rog.

151 de voturi pentru, 75 contra.

Comisia pentru apărare poate să-şi continue activitatea în paralel cu plenul.

Nemai...

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Mai avem pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai sunt intervenţii?

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Ciprian...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun, pe procedură.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Că tot conform Regulamentului, liderii sau viceliderii pot propune pe procedură...

Stimaţi colegi,

Avem un preşedinte care şi-a dat demisia. Toată lumea şi toţi românii cunosc deplasările lui Iohannis şi modul în care a condus ţara 10 ani.

De aceea, noi, SOS România, propunem constituirea unei comisii de anchetă a cheltuielilor pe care le-a făcut domnul preşedinte- călător...

O voce din sală:

Au fost declaraţii.

Domnul Ciprian Ciubuc:

...pe la schi, pe la... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La ora 8.30 au fost, în această sală, declaraţiile politice, domnule Ciubuc. (Vociferări. Domnul deputat Ciprian Ciubuc se îndreaptă spre prezidiu.)

Nu mă întrerupeţi! (Vociferări.)

Nu mă întrerupeţi! (Vociferări.)

Domnul Ciprian Ciubuc (din faţa prezidiului, fără microfon):

Dar de ce... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru că eu conduc şedinţa. (Vociferări.)

Bun.

Orice propunere pe ordinea de zi se discută în Comitetul... (Vociferări.) liderilor şi în Biroul permanent.

Domnul Ciprian Ciubuc (din faţa prezidiului, fără microfon):

Noi nu avem oameni în Biroul permanent.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi...

Domnul Ciprian Ciubuc (din faţa prezidiului, fără microfon):

Nu avem.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ba da.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Intrăm în ordinea de zi. (Vociferări.)

Domnule Enache, vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În mod normal, ar trebui să aşteptăm în primul rând raportul Comisiei pentru apărare, pentru a dezbate PL-x 5 şi PL-x 6, ţinând cont şi de faptul că au fost introduse luni, într-o formă de urgenţă pe ordinea de zi, şi mai ales ţinând cont de faptul că în aceste două legi sunt anumite prevederi care... (Vociferări.) afectează suveranitatea României. (Vociferări.)

Deci, vă rog să nu dezbatem şi să nu supunem la vot... (Vociferări.) cele două... (Vociferări.) PL-x-uri.

Ştiu că vreţi să faceţi acum tot ce este... (Vociferări.) posibil ca să arătaţi că sunteţi docili, aşa cum aţi fost timp de 35 de ani, dar poporul român...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Enache...

Domnul Mihai-Adrian Enache:

...nu are suflet de slugă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Enache... (Aplauze. Vociferări.)

(Domnul deputat Gabriel Andronache şi domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Tot pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...am întrebat...

Numai puţin, domnule Andronache!

...am întrebat de nenumărate ori dacă aveţi propuneri, intervenţii asupra ordinii de zi. Declaraţia dumneavoastră ar fi putut constitui o retrimitere...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

...eliminarea de pe ordinea de zi; nu avem raport. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...la comisie sau o scoatere de pe ordinea de zi, sau, când ajungem să dezbatem proiectele respective, pentru care încă n-avem raport, la fel, scoaterea de pe ordinea de zi sau retrimiterea la comisie; n-aţi făcut atunci.

Domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Eu am înţeles altceva, domnule preşedinte.

Şi îl întreb pe liderul de grup AUR următorul lucru - doriţi suspendarea şedinţei până când vor veni rapoartele? Asta aţi propus? (Vociferări.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Dorim să le scoatem de pe ordinea de zi.

Domnul Gabriel Andronache:

Pentru că, în situaţia aceasta, facem lucrul acesta; dar colegul dumneavoastră din spatele dumneavoastră a cerut să dezbatem toată ordinea de zi.

Rugămintea mea este să vă hotărâţi - vreţi şedinţă sau nu vreţi şedinţă?

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da, domnule preşedinte.

Noi schimbăm raportul juridic şi încălcăm cu lejeritate Constituţia şi legea.

Sunt nişte principii de vreo 2.000 de ani, de la Ulpianus încoace - "Cine poate mai mult, poate şi mai puţin".

Dumneavoastră veniţi şi ne spuneţi că noi, 330, nu putem să punem pe ordinea de zi un subiect pe care doamna profesor Vedinaş l-a adus în discuţie, pentru că trebuie Birou permanent.

Dumneavoastră ne spuneţi că cei 7 sunt mai puternici dacă noi, 330.

Rugămintea mea - haideţi un pic către carte şi către lege. (Vociferări.) Aveţi obligaţia legală să puneţi pe ordinea de zi, şi o respingeţi, că aveţi majoritate, dar nu încercaţi cu domnul "Regulament", de la PNL, care atâta ştie... (Vociferări.) nici pe ăla nu-l ştie complet... (Vociferări.) să schimbaţi principii de drept de 2.000 de ani!

În Parlamentul României, dumneavoastră schimbaţi logica juridică, îl combateţi pe Ulpianus - "Cine poate mai mult, poate şi mai puţin".

Aveţi obligaţia legală, în conformitate cu legea, să puneţi pe ordinea de zi solicitarea noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor; PL-x 395/2016.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii...

Domnule Ciunt, vă rog, raportul.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, transmis cu adresa PL-x 395 din 3 octombrie 2016.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea redimensionării economice a fermei de familie, în acord cu practica agricolă europeană.

Guvernul României, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 22/2017 modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 prin care lărgeşte accesul fermierilor la finanţare şi garantare.

În aceste condiţii, proiectul de lege actual nu mai are obiect de reglementare, iar în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Dezbateri.

Doamna Prună?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Suntem şi noi acolo.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Credeam că a rămas de data trecută, că era de data trecută. (Vociferări.)

Haideţi să dăm cuvântul doamnelor şi după aceea, domnule Coleşa, vă ştiu elegant.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur, este bine să ne uităm către fermele de familie, către micii fermieri, către fermierii tineri, către fermierii care au exploataţii mijlocii, şi toate aceste fonduri europene să ajungă cât mai nebirocratic către aceşti oameni care au exploataţii agricole.

Acest proiect e din 2016, nu mai are obiect, dar cred că e momentul să ne uităm la ce face Guvernul şi ce face statul pentru fermieri şi haideţi să ne uităm la infama "Ordonanţă-trenuleţ" care, în loc să ajute fermierii, în loc să ajute agricultura românească, de fapt, vine şi pune beţe în roate - a introdus acea taxă pe stâlp, care, ce să vedeţi, afectează sistemele de irigaţii. Adică, pe de o parte, zicem că nu avem irigaţii în România şi sunt agricultori care s-au asociat, care accesează fonduri europene, care construiesc sisteme de irigaţii, şi ce face statul? Păi, vine şi le pune o taxă pe stâlp de 1,5%, care mai afectează şi silozurile şi serele.

Ştiţi foarte bine că avem o problemă şi cu capacităţile de stocare în agricultură şi dacă sunt câţiva fermieri care investesc în silozuri, ce să vedeţi, o să fie taxaţi şi aceia.

Mai mult decât atât, era acea facilitate pe muncă, pentru că oricum taxele pe muncă sunt imense în România, şi era acea scutire de taxe pe muncă în agricultură şi în sectorul agroalimentar; aţi ras-o şi pe aceea.

Acum, nu zic că nu trebuie să favorizăm un sector contra altuia, dar haideţi odată să scoatem de la sertar acel proiect care reduce taxele pe muncă în mod autentic, pentru toată lumea, pentru că avem cel mai taxat salariu minim din toată Uniunea Europeană...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi asta afectează inclusiv agricultura românească. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Prună.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dumneavoastră aţi remarcat foarte bine că rămăsese apăsat butonul în dreptul meu, cerând dreptul de a vorbi încă de dinaintea începerii dezbaterilor la acest PL-x. Practic, aţi încălcat puţin Regulamentul.

Ce doream să fac - şi fac cu această ocazie, rugându-vă ca, după încheierea dezbaterilor, să supuneţi la vot ca PL-x 5/2025 şi PL-x 6/2025 să fie scoase de pe ordinea de zi.

Nu pot să propun retrimiterea la comisie pentru raport, pentru că ele încă nu au raport.

Noi considerăm că ele - şi, într-adevăr, ele tratează nişte domenii extrem de importante, de siguranţă, de securitate naţională şi nu avem niciun motiv să le trecem pe repede înainte şi fără dezbateri reale.

Ce înseamnă asta?

În niciun caz comisiile raportoare nu se pot întruni în timpul plenului, pentru că asta înseamnă că noi trebuie să fim aici şi nu putem participa la ele; şi nu putem să le punem astăzi pe ordinea de zi, iar mâine să le dezbatem şi în comisii şi în plen, să le şi votăm, având în vedere domeniile tratate.

Deci vă rog să propuneţi scoaterea lor de pe ordinea de zi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trebuia să faceţi lucrul acesta la începutul şedinţei - asta, 1.

2... (Vociferări.)

2. Dacă nu mă înşel, cel care tocmai a vorbit a fost lider de grup în legislatura trecută şi, dacă v-aş scoate de câte ori acest fost lider de grup a propus ca anumite comisii să lucreze în paralel cu plenul, ar fi exact în defavoarea a tot ceea ce aţi spus dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

N-aş fi intervenit, dar am auzit acum câteva minute, de la microfonul Camerei Deputaţilor, îngrijorări asupra eliminării facilităţilor din agricultură, din construcţii, din tot ceea ce înseamnă alimentaţie publică, până la urmă, şi procesare.

PNRR, Jalonul 207, reforma fiscală, spune clar - eliminarea facilităţilor.

Jalonul 206 vorbeşte de reducerea pragului la microîntreprinderi.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Domnule preşedinte,

Avem dezbateri generale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, dezbateri generale, domnul Ciubuc.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Nu cred că se încadrează la drept la replică, doamnă Prună. (Vociferări.)

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţelegem că opoziţiei îi puneţi pumnul în gură, dar roata se întoarce.

În legătură cu acest proiect de lege, însuşi proiectul de lege vorbeşte despre susţinerea micilor producători şi fermelor mici şi măsuri pentru sprijinirea lor pentru a putea accesa fonduri europene.

Atât e de important acest proiect de lege pentru Puterea din România, PSD-PNL-UDMR, încât timp de 9 ani - 2016 văd -, 9 ani, acest proiect de lege a fost ţinut în sertarul Camerei Deputaţilor şi a fost scos acum, vezi, Doamne, cu un raport de respingere din Comisia pentru agricultură.

Deci, stimaţi colegi, haideţi să nu mai fim ipocriţi, că susţinem fermele mici şi mijlocii şi susţinem micii fermieri şi agricultura românească!

Românii trebuie să ştie că acest proiect vine în Parlament după 9 ani, iar voi, majoritatea parlamentară, PSD-PNL-UDMR, veniţi aici cu un raport de respingere a acestui proiect de lege, în condiţiile în care noi, România, accesăm fonduri europene din 2007 până în 2027.

Deci, dacă cu adevărat susţineţi micii fermieri, votaţi pentru respingere şi nu veniţi şi spuneţi, atât în Comisia pentru agricultură, cât şi în plenul Parlamentului, atât... voi, cei de la PSD-PNL-UDMR, că susţineţi fermele mici.

Cu ce le susţineţi?

Astăzi micii fermieri nu pot accesa fonduri europene. De ce? Pentru că voi, cei care conduceţi astăzi Ministerul Fondurilor Europene, susţineţi doar camarila politică şi doar membrii de partid să acceseze fonduri europene, iar oamenii simpli, care produc mâncare şi produc produse româneşti, nu au acces la fonduri europene.

De asta, dacă sunteţi cu adevărat pentru români şi pentru fermieri, votaţi pentru respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, înţeleg, a doua intervenţie din partea Grupului USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Eu vreau să cred că dumneavoastră cunoaşteţi Regulamentul şi nu v-a plăcut că a trebuit să vin eu a doua oară la tribună, şi, de aceea, nu voiaţi să-mi daţi cuvântul, dar ştiţi foarte bine că nu e în procedură de urgenţă şi avem voie la două intervenţii pe grup.

Acum, revenind la ce s-a spus de la acest microfon cu privire la facilităţile pe muncă pentru sectorul agricol, agroalimentar, sigur, putem să venim aici să invocăm tot felul de jaloane, să citim cifre la acest microfon, dar ştiţi foarte bine că nu ne interzice absolut nimeni să avem o taxare mai mică a salariilor în România.

Şi colegii de la PSD, sigur, în campanii electorale spun întotdeauna lucrul acesta - că salariul minim este cel mai taxat din toată Uniunea Europeană -, dar ce să vedeţi, la nivelul acţiunii, cresc taxele pe muncă.

Şi nu vă imaginaţi dumneavoastră că în sectorul agricol sunt salarii mari, că ştiţi foarte bine că nu sunt salarii mari şi, până la urmă, tot pe oamenii aceia i-aţi afectat.

Soluţia - încă o dată - stă în a scădea taxele pe salarii pentru toată lumea, la nivelul întregii economii. Şi putem să o facem. Există moduri. Noi am venit şi am propus o manieră de a nu mai taxa o bucată din salariul fiecărui român - sigur, putem să vedem până la ce prag, la două salarii minime, la trei salarii minime -, dar să intrăm şi noi în normalitate şi în rândul acelor state care au grijă de cetăţenii lor şi mai ales de cetăţenii care au salarii mici şi care muncesc 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, ca, atunci când trag linie, să vadă că nu au cu ce să-şi întreţină familia, nu au cu ce să-şi trimită copiii la şcoală.

Şi, de fapt, asta e soluţia, să le lăsăm mai mulţi bani din munca lor. Statul nu le dă absolut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...nimic, ei păstrează mai mult din munca lor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Povestea asta cu salarizarea începe în 2017, 8 noiembrie, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului PSD condus de Tudose, prin care se transferă de la angajator la angajat toate sarcinile fiscale.

Suntem singura ţară din lume unde sarcina fiscală este doar pe angajat.

Înainte să intre în vigoare această Ordonanţă nr. 79, din 100 de lei brut, angajatul rămânea cu 71,5% net, 71,5 lei. După ce a intrat în vigoare Ordonanţa "Tudose", Ordonanţa nr. 79, am rămas cu 58,5, pentru că aţi transferat tot ce înseamnă contribuţii CAS, CASS 100% pe angajat.

În toată lumea civilizată, aceste contribuţii se împart între angajat şi angajator şi atunci sigur că majorăm restul de plată, salariul net.

Soluţia este să abrogaţi Ordonanţa nr. 79, o ordonanţă introdusă de Guvernul Tudose în 8 noiembrie 2017 şi atunci majorăm salariile nete, inclusiv salariul de bază minim brut.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vuşcan?

Domnul Voicu Vuşcan:

Domnule preşedinte,

Nu aş fi intervenit dacă...

Voci din sală:

Microfonul!

Domnul Voicu Vuşcan:

Domnule preşedinte,

Nu aş fi intervenit dacă n-aş fi văzut ironia faptului că tocmai USR-ul, care mănâncă lăcuste... (Râsete. Aplauze.) care a închis 3.000 de ferme în Olanda... (Aplauze.) şi care sunt foarte preocupaţi de soarta vacilor şi a climei, vorbeşte despre agricultură în România.

Doamna Prună, eu am experienţă de 20 de ani în sectorul agricol, în România, şi pot să vă spun că Partidul Social Democrat, anul trecut, a investit 600.000.000 de euro prin INVESTALIM, iar săptămâna trecută, încă 249.000.000 de euro, pentru a dezvolta industria alimentară din această ţară.

Bravo nouă, pentru că ştim să o facem! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Voiam doar să atrag atenţia colegului de la PSD - nu PSD a investit în sectorul agricol, ci s-a investit din banii românilor, din bugetul românilor... (Aplauze.) şi din fonduri europene, dacă mai ştiţi ce înseamnă asta, da? (Vociferări.)

Deci nu din banii PSD-ului, nu din finanţarea partidului PSD, ci din banii românilor şi din fonduri europene, care înseamnă tot banii românilor. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön. (Vociferări.)

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă despre care se vorbeşte este cu totul despre altceva.

Este vorba despre fermele de familie.

Nu am înţeles această dezbatere.

Dacă o să citiţi textul legii, se referă la fermele de familie şi la programul care era, programul... PNDR-ul din 2014-2020, care deja s-a şi încheiat, şi la mărimea fermelor de familie. (Vociferări.)

Despre asta este iniţiativa legislativă, nu despre salarizare, nu despre altceva.

Din păcate, da, atunci trebuia intervenit, acum, deja este tardiv.

Sper că măcar la momentul oportun, dacă vom avea iniţiative legislative pertinente, la momentul potrivit, să adoptăm legislaţia atunci... (Vociferări.) ...nu tardiv să avem aceste dezbateri.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Au vorbit din partea tuturor grupurilor parlamentare câte 2 colegi.

Rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare a învăţământului profesional, universitar şi a cercetării ştiinţifice; Pl-x 172/2014.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru învăţământ, vă rog, raportul comun suplimentar.

Mai spun o dată, Comisia pentru buget şi Comisia pentru învăţământ.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Raport suplimentar comun asupra Propunerii legislative privind unele măsuri de stimulare a învăţământului profesional, universitar şi a cercetării ştiinţifice

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul acordării unor stimulente fiscale întreprinzătorilor care încheie contracte pentru finanţarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare şi a posibilităţii deducerii cheltuielilor efectuate pentru acordarea de burse elevilor şi studenţilor care urmează o formă de şcolarizare sau perfecţionare acreditată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 31 martie 2014.

În urma reexaminării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, prezenţi la lucrări, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Paraschiv, Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă a rămas fără obiect, evident pentru că Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogată. Dar vreau să profit de acest Pl-x, care prevede, sau, mă rog, prevedea, că văd că analizăm tocmai din 2014 un Pl-x, asigurarea de facilităţi fiscale studenţilor, pentru studii de cercetare, asigurarea de burse, să vă readuc aminte că, la finalul anului trecut, aţi dat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2024, prin care faceţi exact invers, tăiaţi şansele studenţilor de a studia, de a participa la workshopuri, la proiecte de cercetare, la congrese, prin reducerea facilităţilor fiscale la mijloacele de transport feroviar sau rutier.

Încă o dată, vreau să subliniez, nu trebuie să "cârpim" bugetul de stat prin reducerea banilor de şcoală ai copiilor noştri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România o să voteze pentru respingere, dintr-un motiv simplu. Avem o iniţiativă din 2014. Noi suntem în 2025.

Evident că a rămas fără obiect, prin intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, Legea nr. 227/2015.

Dar, uitaţi-vă cât de mult aţi lucrat... Şi mă uit în sală, parlamentari cu 5, 6, 7 mandate!

N-aţi fost în stare să duceţi la finalizare o lege! 2014-2025... La fel ca şi precedenta discuţie, aceeaşi logică juridică!

Vă uitaţi în regulamente... Nici pe alea nu le stăpâniţi bine!

De asta România merge prost!

Venim după 11 ani şi propunem o respingere care, practic, ea a fost, din start, scoasă din uz, prin intrare în vigoare a Codului fiscal. Dar asta e valoarea dumneavoastră, în Parlamentul României, atâta puteţi! Da?!

Noi vom vota pentru respingere, pentru că e logic şi normal! Dar încercaţi să lucraţi... nu online, să votaţi de acasă, să voteze consilierii, copiii sau ştiu eu cine, alţi oameni care fac infracţiuni cu privire la fraude electorale, şi veniţi acum, la respingeri, după 15 ani, 20 de ani!

Asta aţi făcut cu ţara asta 30 de ani, aţi distrus-o!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apreciez, de obicei, pregătirea unor colegi în ceea ce priveşte legislaţia, dar trebuie să subliniem că în 2023 au fost adoptate o lege a învăţământului preuniversitar şi o lege a învăţământului universitar.

Probabil că mulţi colegi nu au citit acea lege, pentru că o serie de facilităţi sunt prevăzute în Legea învăţământului preuniversitar şi au fost incluse, ulterior sau înainte, în Codul fiscal.

De exemplu, art. 35 alin. (3) prevede o serie de facilităţi fiscale pentru învăţământul dual, inclusiv burse şi posibilitatea de a avea.

Dacă doriţi, în Codul fiscal, la fel, la art. 22¹, o serie de facilităţi care au fost propuse prin această iniţiativă legislativă, ulterior au fost incluse în legislaţia de învăţământ preuniversitar, universitar şi inclusiv în Codul fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Ce voiam să spun este că noi, care suntem la primul mandat, am putea să avem abordarea pe care a avut-o un coleg de-al nostru mai devreme, ce s-a întâmplat în Parlament,de nu s-a făcut.

Dar, pentru Fulgerică, pentru că aşa l-aş categorisi, oare ce a făcut domnia-sa 4 ani, de n-a respins această lege?

Este evident ce a spus domnul Ödön, nu are obiect această lege.

Dar, haideţi să nu ne mai dăm eroi atunci când am frecat menta patru ani aici, în Parlament! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final. (Vociferări. Gălăgie.)

Mi se pare mie sau e puţin zgomot de fond?

Mulţumesc.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407 din 9 noiembrie 2006; Pl-x 670/2018.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.

Doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au examinat proiectul de lege sus-menţionat.

În urma examinării propunerii legislative şi a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ şi Guvern, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Matieş.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Eu vreau să vă spun că moţii din judeţul Alba au nevoie de această lege. Şi vă spun şi de ce.

Săptămâna trecută eram în Albac şi-mi arătau poze cum o haită de lupi a omorât două oi, la marginea drumului Albac. Îmi arătau cum APIA nu le acordă subvenţiile, că mistreţii le strică păşunile. Şi nu răspunde nimeni!

Primăria n-are comisie de evaluare a pagubelor. Prefectura, la fel, are o singură persoană care nu se omoară să-i ajute pe fermieri. Şi moţii mei, din judeţul Alba, rămân cu paguba. Rămân cu paguba de la mistreţi, rămân cu pagubele că nu-şi primesc subvenţiile, rămân cu pagubele la animalele domestice.

Trebuie să răspundă, iar 4% din valoarea pagubei, despăgubire pe zi, trebuie să aibă loc, trebuie să fie susţinută de fiecare dintre voi.

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, cum a spus şi colegul de la AUR, e o problemă între fermieri, dacă vreţi, care sunt crescători de animale şi vânători, şi protecţia fondului cinegetic.

Stimaţi colegi,

Noi, SOS România, vom vota contra respingerii, pentru că, din punctul nostru de vedere, este un proiect bun, pentru a putea despăgubi fermierii, în cazul în care animalele sălbatice din fondul cinegetic al României distrug culturile.

Dar aş dori să vă atrag atenţia în legătură cu o problemă cu care se confruntă foarte mulţi fermieri. Nu există o delimitare între păşunile date în concesiune la foarte mulţi fermieri, fondurile de vânătoare şi ocoalele silvice. De multe ori aceste fonduri cinegetice, care se află pe păşunile închiriate fermierilor de primăriile din România, se suprapun.

De asta vă invit pe toţi pentru a păstra şi a conserva fondul cinegetic al României, dar în acelaşi timp şi a susţine micii fermieri şi micii crescători de animale, care de multe ori ajung în bătaia puştii. Şi se întâmplă accidente în aceste fonduri de vânătoare, şi mulţi oameni ajung să moară, din cauza acestor lucruri, pentru că nu există o delimitare clară între fondurile cinegetice şi păşuni. Şi de multe ori ajung ciobanii sau fermierii să plătească acei câini de vânătoare cu 5.000 de euro, 10.000 de euro, pentru că câinii lor, care le apără turmele, normal că se suprapun în aceste fonduri de vânătoare, unde se întâmplă vânătorile în România.

Aşa că, haideţi să ne aplecăm şi să delimităm clar fondurile cinegetice, ocoalele silvice şi păşunile date în concesiune fermierilor!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Este dezamăgitor să vedem un aviz, o propunere de respingere a acestei legi, pentru că este un simbol, un simbol de respingere a responsabilităţii funcţionarilor publici, a responsabilităţii celor care lucrează pentru stat, o protecţie care li se oferă încontinuu şi pentru care tot cetăţeanul român trebuie să plătească, pentru cei care nu îşi fac treaba.

Adică, haideţi să-i protejăm pe cei care îi punem, îi numim în funcţie tot timpul, şi lasă să plătească cetăţeanul, care nu are un cadru funcţional, care nu are instrumente să se adreseze pentru plângerile lui, care nu este educat şi învăţat ce trebuie să facă.

Deci, haideţi să protejăm, în continuare, funcţionarul public şi instituţiile, şi să lăsăm cetăţeanul român să plătească pentru toate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Noi o să votăm contra respingerii, dintr-un motiv simplu. Legea este foarte bună, iar motivarea este una de la domnul "că Câciu", că nu sunt bani. (Râsete.)

Deci, domnul "că Câciu" a zis că nu sunt bani şi atunci respingem această motivare. (Râsete. Vociferări.)

Deci, noi vom vota contra respingerii.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu v-aş face o sesizare, domnule Coarnă. Dacă tot faceţi cacofonii, spuneţi-i colegului dumneavoastră "că câinii" este la fel, exact cum aţi spus şi dumneavoastră! (Aplauze.)

Chiar nu se poate spune orice de la acel microfon!

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; Pl-x 703/2018.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnule Rodeanu, haideţi să vă dau raportul!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

- obligaţia asigurării pazei revine tuturor organelor de specialitate ale administraţiei, conform Legii nr. 333/2003, şi

- în privinţa modalităţii de asigurare a serviciului de pază în mediul rural, dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu modificările şi completările de rigoare.

Precizăm, totodată, că asigurarea pazei, utilizând sistemele de supraveghere video, nu reprezintă în sine, în accepţiunea Legii nr. 333/2003, o formă de asigurare a pazei obiectivelor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Grupul parlamentar SOS România o să voteze pentru respingere, dintr-un motiv simplu. Legea nr. 333/2003 are o reglementare foarte clară în ceea ce înseamnă sisteme de pază, iar această reglementare nu se încadrează în forma prevăzută în lege.

Şi, sigur că, cine doreşte să îşi protejeze comunitatea, poate, prin jandarmi, poliţia locală, paza obştească şi aşa mai departe, paza angajată pe bază de contract.

Sistemele electronice nu fac parte din aceste sisteme de pază, în conformitate cu legea.

Şi, în consecinţă, noi o să votăm pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne...

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, domnul Popa.

Bănuiesc, prelungirea programului de lucru.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra PL-x 5/2025 (Proiectul de Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului roman), PL-x 6/2025 (Proiectul de Lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional) şi PL-x 42/2024 (Proiectul de Lege privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Tulcea, judeţul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei, "Delta Dunării", aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale).

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog, prelungirea programului de lucru. (Vociferări.)

Păi, săptămâna trecută şi luni aţi cerut prelungirea programului de lucru!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Păi, să le terminăm pe toate! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Era o constatare neutră.

161 de voturi pentru, 87 contra.

Prelungirea programului de lucru a fost aprobată.

Domnul Ödön?

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă prevede, printre altele, ca paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor în administraţiile publice locale sau pe teritoriul administraţiilor publice locale, care este obligatorie, aşa cum a spus colegul anterior, să se poată realiza şi prin sisteme video avizate de inspectoratele de poliţie.

Care este problema?

În momentul în care toată lumea merge spre digitalizare, în momentul în care avem camere video peste tot, noi spunem că: "Nu, trebuie să existe om plătit de către primării", care să realizeze această supraveghere în cadrul comunelor, unde nu există bani, de multe ori, pentru funcţionare.

Cum se încadrează aceasta în planul nostru de digitalizare a pazei proprietăţilor?

Toate sistemele private folosesc acest sistem, dar noi spunem că noi trebuie să avem oameni, obligatoriu, în fiecare comună, care realizează această pază a proprietăţilor; inclusiv voluntariat. Se spune că se poate realiza prin voluntariat.

Eu cred că această iniţiativă este una bună.

Sper că la următoarea depunere să primească votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Ne întoarcem.

1. Proiectul de Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român; PL-x 5/2025.

Iniţiatorul, vă rog, Guvernul României.

Domnul Eduard Bachide (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare de către forţele armate române, fie individual, fie în cadrul aliat sau de coaliţie, pe teritoriul României, atunci când nu este instituită stare de urgenţă, de asediu, sau declarată stare de mobilizare şi de război.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Doamna Matichescu, vă rog, raportul.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare crearea cardului juridic care să permită desfăşurarea unor misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare prin care să fie protejată viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români. Totodată, se asigură completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea şi desfăşurarea misiunilor şi operaţiilor pe timp de pace, pe teritoriul naţional, de către forţele armate.

Proiectul oferă baza legală pentru adoptarea măsurilor de prevenire şi descurajare a riscurilor şi a ameninţărilor, precum şi reacţia promptă la acestea, pe durată limitată, în raport cu evoluţia crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanşarea unei stări excepţionale, potrivit legislaţiei în materie.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil, în şedinţa din 11 februarie 2025.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil, în şedinţa din 18 februarie 2025.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, PL-x 5/2025, în forma transmisă de Guvern.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Intervenţii?

Doamna Gavrilă Anamaria.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Voiam să fac o observaţie la observaţia dumneavoastră, domnule Suciu.

Da, într-adevăr, săptămâna trecută s-a cerut prelungirea programului de lucru şi dumneavoastră aţi spus "nu".

Deci, dumneavoastră prelungiţi programul de lucru doar când vă convine dumneavoastră, nu?! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Atât?

Mulţumesc.

Doamna Ramona Bruynseels, vă rog.

Şi la mulţi ani!

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc tuturor!

Dragi colegi,

Vă propun, pentru o clipă, să uităm că fiecare suntem într-un alt partid politic şi să ne amintim că suntem cu toţii români, înainte de toate, şi că suveranitatea ţării noastre, respectarea Constituţiei, în ţara noastră, şi aşezarea acesteia acolo unde îi este locul, respectiv legea de căpătâi a României, legea fundamentală, legea la care trebuie să se raporteze toate celelalte legi, sunt principii fundamentale pe care noi, înainte de oricine altcineva, noi, cei aleşi, noi cei care avem oameni care aşteaptă de la noi să facem acest lucru, noi, care avem familii care vor să fie mândre de noi, ar trebui să le respectăm şi totodată să le confirmăm prin ceea ce facem.

PL-x 5/2025 nu poate să fie trecut, din perspectiva şi din viziunea AUR. Şi asta pentru că este un atac continuat la adresa Constituţiei.

Am început acest atac, cu toţii, prin mâna celor care au dat lovitura de stat din 6 decembrie, în decembrie, şi de atunci o ţinem într-un haos total.

Dacă vom continua aşa, România va fi în derivă şi vom pierde cu toţii, oameni buni, nu contează din ce partid facem parte şi dacă ne aflăm la guvernare sau în opoziţie!

Articolul 118 alin. (1) din Constituţia României stipulează foarte clar: "Armata se subordonează exclusiv voinţei poporului, pentru garantarea suveranităţii".

Articolul 118 alin. (5) completează: "Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine".

Nicăieri nu se spune despre transferul autorităţii asupra armatei române către o ţară, către forţe străine, ţară parteneră, nu contează, pe timp de pace.

În acelaşi timp,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... vă amintesc faptul că suntem parte a NATO.

Să ştiţi că PL-x-ul nu este şi nu reprezintă litera şi spiritul Tratatului NATO...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... şi asta pentru că NATO este o alianţă defensivă, nu este un instrument de cedare a suveranităţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Nu putem să acceptăm aşa ceva!

Oameni buni, ideea este următoarea: nu ştim cine va fi mâine...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... la guvernare.

Vreţi, la o adică, să ne expunem riscului ca...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă, ...

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... la o adică, cineva, oricine, să vină şi să folosească acest instrument, PL-x 5, pentru a exercita măsuri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... represive împotriva populaţiei civile a României, doar pentru că aşa doreşte sau consideră că ceva nu este în regulă?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, stimată colegă!

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Haideţi să clarificăm dispoziţiile legii!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Haideţi să ne asigurăm că nu lasă loc de echivoc! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă!

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Avem nevoie de dispoziţii clare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că şi noi vom vota contra admiterii acestei aberaţii.

Dumneavoastră, acum, vorba unui coleg, "mâncătorii de gândaci", aţi cam pierdut. Mâncătorii de gândaci au cam pierdut! Au pierdut alegerile.

Vine o forţă care respectă suveranitatea, suveranismul, şi Constituţia.

Lovitura de stat împotriva României a început în data de 5 octombrie 2024, prin Hotărârea CCR nr. 2, prin care dumneavoastră aţi interzis unui candidat sau unui cetăţean rămân să candideze şi aţi interzis dreptul a milioane de oameni de a-şi exprima votul. Ca să nu mai spun că aţi afectat şi dreptul la liberă opinie, după care aţi continuat cu Hotărârea din 6 decembrie, nr. 32. De la 2 la 32 aţi produs o lovitură de stat şi, practic, România este acaparată de nişte forţe oculte.

Soros a plecat! Obişnuiţi-vă, consolaţi-vă cu gândul ăsta!

Dacă vreţi să mâncaţi gândaci, noi vă lăsăm! Dar nu vă lăsăm să încălcaţi Constituţia, pentru că, până la urmă, tot ceea ce faceţi acum, prin acest PL-x, adăugaţi la Constituţie. V-a expus şi doamna Bruynseels!

Uitaţi-vă că sunt stările foarte bine nominalizate în Constituţie, când avem dreptul, prin lege şi cu votul Parlamentului, să încuviinţăm aceste operaţiuni militare.

Nu faceţi decât, încet, dar sigur, să introduceţi România într-un conflict care nu este al ei.

România trebuie să rămână suverană, independentă şi în zona de pace. Noi nu avem niciun fel de probleme militare cu Federaţia Rusă, încercăm să rămânem neutri. (Vociferări.)

Domnule, vă rog frumos! Rămânem neutri şi, încă o dată, rămânem pentru Constituţie.

Dumneavoastră, încet, dar sigur, veţi fi aruncaţi la lada de gunoi a istoriei, pentru că v-aţi bătut joc, la propriu, de acest popor. Au murit mii de oameni, mii de tineri în '89, în '90, ca noi să putem să discutăm astăzi liber. Dumneavoastră veniţi, prin diferite artificii, şi încercaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

... să reintroduceţi dictatura în România.

Grupul parlamentar SOS România o să voteze contra PL-x 5/2025.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aceleaşi partide care au scos armata pe stradă, cu muniţie şi cu armament, aceleaşi partide care au scos armata pe străzile din România, cu vehicule blindate, ca să ne apere de un virus, aceleaşi partide ne propun acum un proiect de lege care vorbeşte despre operaţiuni militare pe teritoriul României, pe timp de pace.

În comisia pentru apărare am întrebat: cum este posibil, domnilor?

Înseamnă că sunteţi ori ticăloşi, ori inconştienţi, ori hoţi, ori mincinoşi, dacă noi până acum nu am fost în stare, după 3 ani de conflict la graniţa noastră, n-am fost în stare să producem un astfel de act normativ.

Ca să nu mai spun că pentru orice chestiune - şi pentru un ac cu gămălie - produceţi ordonanţe de urgenţă pe repede înainte, dar aici, în acest caz, v-a trebuit, iată - dar, bine ce vorbesc, mai mult de 3 ani, că... conflictul din Ucraina n-a început acum 3 ani, a început mult mai... a început undeva prin 2014, că ne amintim cu toţii istoria.

Formulările - din formulări reiese foarte clar că vă pregătiţi să cedaţi comanda Armatei Române unor state străine. Vă pregătiţi să cedaţi comanda militară a Armatei României pe timp de pace unor state străine - chestiune care încalcă nu doar Constituţia României, dar încalcă şi Tratatul NATO, din care noi facem parte.

Şi, sigur că da, vorbiţi în text despre operaţiuni militare pe timp de pace pe teritoriul naţional; în schimb, în textul actului normativ vorbiţi de faptul că personalul forţelor armate române şi străine poate face uz de armamentul, muniţiile şi dispozitivele militare.

Şi chiar la art. 2, atenţie!, o formulare atât de ambiguă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...o formulare atât de ambiguă, în care vorbiţi despre...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Tănase.

Domnul Dan Tanasă:

...iminenţa sau existenţa unor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ambii vorbitori de la AUR...

Domnul Dan Tanasă:

...acţiuni, stări de fapt...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...aţi avut tendinţa de a depăşi...

Domnul Dan Tanasă:

...capacităţi, strategii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...în loc să finalizaţi.

Domnul Dan Tanasă:

...şi intenţii ori planuri ce pot afecta valorile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...formulări atât de ambigue încât, repet, dacă voi aţi fost... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Tanasă. (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc.

Dacă nu aveţi capacitatea să vă încadraţi în două minute, voi cere să se oprească automat la două minute orice intervenţie.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Domnule Tanasă, mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc.

Domnule Rodeanu, vă rog. (Aplauze.)

Vă anunţ, stimaţi colegi, că indiferent de numele vorbitorului, la două minute voi opri automat microfonul.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru apărare de astăzi, mă văd nevoit să vin în faţa dumneavoastră şi în faţa tuturor românilor cu câteva precizări, cumva în antiteză cu ce s-a discutat până mai adineauri de aici, de la tribună.

Acest proiect de lege, PL-x 5/2025, face parte dintr-un pachet de legi, alături de PL-x 6/2025. Ambele generează reglementări în ceea ce priveşte posibilitatea ca Armata Română să intervină pe timp de pace pentru neutralizarea unor ameninţări la adresa poporului român, a integrităţii şi a suveranităţii ţării noastre. Aceste acţiuni sunt generate la iniţiativa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizate de către preşedinte şi aduse în faţa Parlamentului. (Vociferări. Gălăgie.)

Spunea o colegă mai devreme că să uităm cu toţii că suntem membri ai unor partide politice, şi da, asta ar trebui să le spuneţi şi românilor, pentru că nu contează afinitatea către un partid politic când eşti pus în faţa aceluiaşi pericol. (Vociferări. Gălăgie.)

Atunci când vorbim despre drone care intră pe teritoriul României şi pot cădea nu numai peste un sat, dar şi în mijlocul unui oraş, pot lovi o grădiniţă, pot lovi un azil de bătrâni, atunci trebuie să fim cu toţii conştienţi că viaţa omului şi viaţa românului este cea mai importantă şi că trebuie să folosim toate resursele instituţionale pentru a o proteja. De aceea, Guvernul, cu foarte mare întârziere, după 2 ani, a venit cu această propunere, cu aceste propuneri.

Şi vă spun că sunt unul dintre aceia care primesc mesaje la 2.00, la 3.00, noaptea, stau în Galaţi, da, şi, ca şi ceilalţi concetăţeni, şi din Tulcea şi din Galaţi, primim aceste mesaje şi ne uităm la familiile noastre şi ne întrebăm, oare cum putem să le protejăm şi de ce nu poate Armata Română să intervină, să neutralizeze...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

...acest pericol? (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Am zis, nicio intervenţie peste două minute. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule Rodeanu. (Vociferări.)

Nu se va mai întâmpla. (Aplauze.)

Domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce să vezi?

Stimaţi români,

Stimaţi colegi,

Partidele - PSD, PNL, UDMR - vor astăzi... (Vociferări.) în condiţiile în care avem un atac direct la statul român, prin anularea alegerilor prin Decizia CCR din 5 octombrie, avem astăzi un preşedinte uzurpator de stat, care a demisionat pentru că altfel pierdea privilegiile, avem astăzi un preşedinte interimar, liderul unui partid politic cu 11%, avem astăzi un proiect de lege venit din partea Ministerului Apărării - exerciţii militare pe teritoriul României pe timp de pace.

Românii trebuie să înţeleagă că mâncătorii de gândaci pot să mănânce mai departe gândaci.

Aţi pierdut alegerile, trendul este unul suveranist, chiar nu vă uitaţi peste Ocean, că marii lideri negociază deja pacea în Ucraina? De ce vă temeţi? Vă temeţi de poporul român? Vreţi să scoateţi armata pe străzi? Vreţi să faceţi exerciţii militare contrar Constituţiei?

Mă adresez tuturor colegilor din opoziţie.

Noi, Grupul SOS România, vom ataca la Curtea Constituţională, ce a mai rămas din ea.

Aşa că vă rog să iniţiem strângerea de semnături, pentru că este un proiect de lege împotriva Constituţiei, anticonstituţional.

Nu este posibil ca în ajun de alegeri prezidenţiale să executăm ordinele aşa-zişilor "parteneri strategici", în condiţiile în care ştim cu toţii că Tratatul NATO spune clar... (Vociferări.) suntem membrii... (Vociferări.) NATO, iar Armata Română participă la operaţiuni militare NATO.

Dar nu să cedăm conducerea şi comanda Armatei Române unor alte state. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă.

Fără doamna Gavrilă.

Doamna Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fiecare vine la microfon şi vorbeşte orice şi despre orice. O să vă dezamăgesc şi o să vorbesc despre proiectul de lege acum... (Vociferări.) motiv pentru care, stimaţi colegi, vreau să vă spun aşa - adoptarea acestei legislaţii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român este absolut necesară şi este un proiect de salutat.

Sigur, este al Guvernului, ni-l însuşim astăzi prin dezbatere parlamentară.

Protejarea vieţii românilor - şi subliniez acest lucru - şi, de asemenea, protejarea şi asigurarea siguranţei naţionale sunt priorităţi nu doar pentru statul român, ci şi pentru partidele sănătoase şi pentru partidele care îşi doresc siguranţa fiecăruia dintre noi.

De aceea, cred că este foarte important ca instituţiile statului să poată să reacţioneze rapid, prompt şi eficient. Gândiţi-vă că ne-au mai rămas puţine instituţii credibile în România, iar Armata este una din acele instituţii credibile.

Capacitatea de reacţie a Armatei Române... (Vociferări.) depinde însă de adoptarea urgentă a acestor măsuri care se impun... (Vociferări.) astfel încât să poată preveni şi descuraja riscurile şi ameninţările de securitate fără să fie necesară instituirea sau declararea unei stări excepţionale.

Obiectivul României rămâne acela de a contribui în mod real... (Vociferări.) pentru descurajarea oricărui tip de agresiune, iar un rol foarte important îl are desfăşurarea de misiuni... (Vociferări.) şi operaţii în conformitate cu angajamentele de apărare colectivă pe care ni le-am asumat alături de aliaţi.

Şi da, se impune această regândire a cadrului juridic în actualul context de securitate internaţională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Şi am să vă spun concluzia, domnule preşedinte.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Nu este nicio încălcare a suveranităţii... a integrităţii statului. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Gorghiu. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Europa e casa noastră şi va rămâne casa noastră. România este partener NATO şi vom rămâne partener NATO.

Şi vedem cât de important e să fii partener NATO în vremuri ca acestea, pe care le trăim cu toţii.

Pentru orice politician, mai important decât orice trebuie să fie apărarea teritoriului, apărarea fiecărui cetăţean. Şi asta facem împreună, noi, românii, Armata Română, împreună cu partenerii noştri din NATO şi asta o să facem în continuare.

Şi aceste două legi, asta şi următoarea, pe care le vom dezbate astăzi, asta fac - creează un cadru, ca, de exemplu, când mai trece vreo dronă pe deasupra, pe la Tulcea, mai auzim bucăţi de drone care intenţionat sau din greşeală ajung pe-acolo, să poată fi date jos.

Şi asta pe mine mă face să stau mai liniştit. Pe oamenii de acolo îi va face mai liniştiţi.

Ăsta trebuie să fie dezideratul nostru. (Vociferări.)

Şi mă uit la voi... (Vociferări.) în partea asta sălii - 3 partide, "armata lui Păcălin Georgescu", care păcăliţi în continuare românii... (Aplauze.) de luni de zile. (Aplauze. Vociferări.)

Asta.... (Aplauze.) i-aţi... (Aplauze.) i-aţi speriat, le-aţi băgat spaima în oase unor oameni care nu caută atât de multe informaţii şi se uită la prostiile voastre... (Vociferări. Gălăgie.) de pe TikTok... (Vociferări. Gălăgie.) şi mă uit acum la ei - dragi români, nu-i mai credeţi, verificaţi informaţiile.

Trăim nişte vremuri complicate în care... (Vociferări.) a ajuns ca tot ce zboară pe TikTok să se mănânce de către o parte din concetăţenii noştri şi... (Vociferări. Gălăgie) ...depinde doar de voi... (Vociferări. Gălăgie) să vă informaţi, să nu-i mai credeţi pe ăştia, să nu-l mai credeţi pe Georgescu, vă minte... (Vociferări. Gălăgie)

Şi vedeţi cât de bine ne-a fost şi cât de mult a crescut România şi fiecare dintre voi, familiile voastre, afacerile voastre au crescut cu noi în Europa.

Vom rămâne aşa, parteneri europeni şi parteneri NATO. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Da, suntem parteneri NATO, însă, în România, la noi acasă, românii comandă, înţelegeţi? (Vociferări.)

Ăsta trebuie să fie... ăsta trebuie să fie dezideratul.

Pe de altă parte, acest cadru pe care dumneavoastră îl aduceţi este atât de inexact încât noi nu putem să acceptăm ceva ce nu ştim ce o să fie. Nu aţi venit cu un exemplu în care să ne spuneţi, uite, s-a întâmplat asta şi noi nu am avut cadru să acţionăm.

Da, înţelegem cu dronele... (Vociferări.) dar cum este... cum este cu spaţiul terestru? Ce pericol? Ce exemplu aţi putut aduce? Niciun exemplu. (Vociferări.)

Iar aprobăm un cadru care - am văzut, în pandemie, chiar în stare de urgenţă, şi voi vreţi acum, pe timp de pace, şi nu în stare de urgenţă, să acţionăm, să protejăm nişte persoane împotriva altor persoane care nu ne convin, nu? (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ion Nicolae-Mirel? (Vociferări.)

Domnule Coarnă, aţi vorbit? (Vociferări.)

Nu mai veniţi, au vorbit 2 colegi.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional; PL-x 6/2025.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Domnul Eduard Bachide:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare măsuri necesare pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, în scopul prevenirii şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, integrităţii spaţiului aerian naţional, siguranţei aeronautice, precum şi a vieţii, sănătăţii şi patrimoniului persoanelor, fiind stabilite măsuri specifice adaptate pentru gestionarea riscurilor şi ameninţărilor generate de activităţi aeronautice neautorizate sau de intrarea neautorizată în spaţiul aerian.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog raportul.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene. Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional, precum şi de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de lege.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 19 februarie 2025, desfăşurată în sistem hibrid, cu prezenţă fizică şi prin mijloace electronice.

În urma examinării proiectului de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, vă rog, stimată colegă.

Stimate coleg, cu filmatul, vă rog să mergeţi în bancă. (Se adresează domnului deputat Mihai-Bogdan Negoescu.)

Vă rog, continuaţi.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Mulţumesc.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii... (Vociferări. Gălăgie.) ...membrii comisiei... (Vociferări. Gălăgie.)

Pot să continui?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional - PL-x 6/2025, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Bruynseels Ramona, vă rog, cu rugămintea să vă încadraţi în cele două minute.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Mai devreme se spunea că Armata este una dintre puţinele instituţii care au rămas credibile.

Da, aşa este şi respectăm Armata.

Haideţi atunci să nu facem în aşa fel încât chiar noi să o decredibilizăm. Pentru că dacă venim cu astfel de PL-x-uri, care în final prezintă riscuri de decredibilizare la adresa Armatei Române, nu rezolvăm absolut nimic; dimpotrivă.

Acum, în acelaşi timp aţi spus că aceste reglementări sunt absolut necesare.

Suntem de acord cu dumneavoastră, sunt absolut necesare, însă aţi avut 2 ani la dispoziţie, timp în care le-aţi fi putut gândi foarte bine, le-aţi fi putut analiza, să respectaţi logica juridică, să aliniaţi reglementările Constituţiei şi să veniţi în faţa noastră cu nişte proiecte de lege care stau în picioare şi care oferă garanţii cetăţenilor români că le vor fi respectate drepturile şi libertăţile, indiferent de cine ajunge la guvernare şi ce s-ar putea întâmpla în ţara noastră.

Acum, ştiţi foarte bine că, din nefericire, în pandemie am avut armata pe străzi. Cum credeţi dumneavoastră că în acest moment, cetăţenii, mai ales după tot ceea ce s-a întâmplat în decembrie, pot să creadă în ceea ce le spunem noi?

Tocmai de aceea este nevoie ca toate normele legislative pe care ne punem numele, semnătura şi votul, dragi colegi, să stea în picioare din toate punctele de vedere şi să ofere mecanisme clare de control şi de supraveghere.

Articolul 7 din PL-x 6 face, la fel, referire la acest transfer de autoritate. Nu vreau să mă întorc la ceea ce am spus anterior, la PL-x 5, sunt perfect aplicabile observaţiile noastre şi aici.

Aşadar, reveniţi cu PL-x-uri bine gân... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Domnul Ion Nicolae-Mirel.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Şi în Comisia pentru apărare am avut exact aceleaşi discuţii despre PL-x 5 şi despre PL-x 6.

În esenţă, PL-x 6 este despre doborârea dronelor. Şi acum eu vin şi vă întreb, la 3 ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, noi nu avem o legislaţie care să ne permită să doborâm dronele? Promovăm o astfel de legislaţie când s-ar putea ca acest război să mai ţină poate câteva luni? Şi, dacă da, o promovăm înspre viitor?

Tot timpul când a fost vorba de PL-x 5, colegii din PSD ne-au spus, domnule, eu stau în Galaţi, vine drona, îmi omoară copiii (Vociferări.), îmi omoară casa.

Păi, bun, pentru asta e PL-x 6, asta se doreşte. Şi, atunci, nu - revenind scurt la acest PL-x 5 - nu se arată duplicitatea pe care partidele de guvernământ o au promovând simultan aceste două proiecte de lege?

Păi, una e să dobori drona care îţi distruge casa, deşi nu s-a întâmplat asta în 3 ani de război, şi alta este, stimaţi colegi, să promovezi nişte proiecte de lege, cum sunt PL-x 5 şi PL-x 6, prin care, practic, cedezi suveranitatea statului român asupra armatei şi creezi cadrul legislativ ca armata să fie scoasă în stradă împotriva oricăror primejdii sau ameninţări care se consideră a fi.

Când am cerut explicaţii reprezentantului Ministerului Apărării, mi-a spus, domnule, păi, armata iese în stradă numai când spune CSAT-ul. (Vociferări.)

Păi, stai un pic, n-am văzut ce a făcut CSAT-ul numai acum două luni, când a anulat turul 2 al alegerilor? Nu CSAT-ul a făcut treaba asta? (Aplauze.)

Câtă încredere putem să avem noi în acest CSAT sau cel puţin în CSAT-ul care provine din actuala Guvernare, încât noi să votăm astfel de legi?

De aceea, stimaţi colegi, cred că ar trebui să cumpănim foarte bine cu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem în anul 2025 şi dumneavoastră veniţi şi ne spuneţi că noi nu avem acum cadrul legal să ne apărăm de atacuri aeriene.

Mie mi-e greu să cred.

Dacă citiţi cu atenţie, o să vedeţi că avem.

Problema de fond acolo este transferul de autoritate.

Adică dumneavoastră vreţi să transferaţi autoritatea Armatei Române către o comandă străină. E lucru vechi, pe care noi îl ştim şi îl stăpânim.

N-o să vă permitem luxul ăsta.

Astăzi, la orice oră, Doamne fereşte, dacă avem un atac aerian, Armata Română are cadru legal şi sper să aibă şi logistică ca să riposteze.

Problema e la logistică.

Pentru că vorbeaţi de credibilitate - câţi bani aţi trimis MApN să fure generalul Zisu? Că problema de fond acolo nu e doar pe Cimitirul "Ghencea", la 2,4 milioane de euro. Acolo e vorba de armament, pe care se pare că nu prea l-au cumpărat; au furat banii.

Cam asta e discuţia de fond.

Când eram în Comisia pentru apărare, în mandatul trecut, spuneam aceste lucruri. Sigur că sancţiunea pentru că am spus adevărul - am fost exclus din PSD; iniţial, mutat din Comisia pentru apărare la Comisia pentru egalitatea de şanse; nicio problemă, am mers şi acolo.

Dar dumneavoastră astăzi, acum, încă nu vă treziţi la realitate, că lumea se schimbă. Lumea se schimbă, adaptaţi-vă!

Unitatea dintre ereditate şi adaptare e supravieţuire.

Dacă nu vă adaptaţi, nu veţi supravieţui.

Politic, România are tot ce îi trebuie din perspectiva asta, în anul 2025, să riposteze împotriva unui atac - terestru, maritim, aerian, de care vreţi dumneavoastră.

Nu există astăzi în lege o posibilitate de tipul ăsta prin care să spună armata: domnule, nu atac sau nu intervin, pentru că nu am lege.

Dumneavoastră nu vă daţi seama ce aberaţii susţineţi aici?

Încă o dată, problema de fond este transferul de autoritate.

Aveţi atac la Constituţie şi continuaţi în aceeaşi logică de la Hotărârea CCR nr. 2 din 5 octombrie la Hotărârea CCR nr. 32.

Rămâneţi în aceeaşi paradigmă a dictaturii.

Treziţi-vă, că altfel... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Ceea ce vedem că se spune de aici, de la tribuna Parlamentului, nu este decât o manifestare a unui atac hibrid în formă continuată... manifestată prin declaraţii politice care nu servesc interesul statului român şi care vor să genereze neîncrederea totală a poporului român în statul român.

V-am spus mai devreme ce a simţit un tată când nu şi-a putut apăra familia de o astfel de ameninţare, dar aceeaşi frustrare şi aceeaşi îndârjire o simte şi un pilot de pe F16, care, având toate echipamentele potrivite pentru a neutraliza o astfel de ameninţare, nu poate apăsa pe buton. (Vociferări.)

La fel simte şi un comandant de brigadă, cel care coordonează Gepard-urile şi sistemele antiaeriene - "Le monitorizăm şi doar atât. Şi anunţăm - se poate prăbuşi acolo şi acolo. Şi nu putem apăsa pe buton".

Asta este situaţia din momentul de faţă.

Şi să vă mai spun şi ce simt suveraniştii şi naţionaliştii de carton care sunt aici, în sală şi ne-au spus-o astăzi, în Comisia pentru apărare - "Sunteţi nebuni - citez - Sunteţi nebuni dacă vreţi să deranjaţi o putere nucleară".

Nu suntem nebuni, suntem români şi ne apărăm ţara. (Aplauze. Rumoare. Gălăgie.)

Şi, astăzi... (Aplauze. Gălăgie.) Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege... (Aplauze.) şi va spune şi va transmite un mesaj clar lui Putin... (Vociferări.) pe aici, prin România nu se trece! (Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Este o ipocrizie incredibilă de la AUR, SOS şi POT, care vorbiţi... (Vociferări.) ...întruna de suveranitate şi apărarea României, dar votaţi cu toate voturile voastre împotriva tuturor proiectelor care ar putea să aducă siguranţă aici, în ţară.

Ne vreţi slăbiţi, ne vreţi fără apărare împotriva Rusiei. Ne-aţi face pachet - dacă mâine Rusia ar veni peste noi, ne-ar agresa, aţi fi primii care ar face România cadou.

Nu vă vom lăsa! (Râsete. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog colegii, decibelii puţin mai jos!

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Domnule preşedinte,

Nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să-i văd pe apărătorii curcubeului (Râsete. Aplauze.) că ne vorbesc nouă de apărarea României.

Voi nu v-aţi hotărât încă dacă sunteţi fetiţe sau băieţei! (Râsete. Aplauze.)

Şi voi ne vorbiţi nouă de apărarea României?! Voi, care staţi, voi care staţi, în timp ce noi stăm cu icoane şi cu portretul lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihai Viteazul, şi voi staţi cu curcubeul?! (Aplauze. Vociferări.)

Ne povestiţi nouă de suveranitate, de istorie şi de apărarea statului român?! Nu v-ar fi ruşine!

Dar ce vorbesc eu?! De unde ruşine, la USR?!

USR nu s-a hotărât încă dacă este boală venerică sau boală mintală! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

USR nu s-a hotărât dacă este...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg!

Domnul Dan Tanasă:

... partid aflat la guvernare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg!

Domnul Dan Tanasă:

... sau partid aflat în opoziţie, nu s-a hotărât! (Aplauze. Gălăgie.)

Dragilor,

Domnilor,

Sigur că da, considerăm că este absolut iresponsabil că statul român nu are, în acest moment, o legislaţie care să permită asta.

Sigur că suntem pentru existenţa unei legi, a unor prevederi legale care să permită Armatei Române să doboare ce trebuie să doboare, şi să apere spaţiul aerian şi spaţiul terestru.

Noi spunem că acest lucru trebuie să se facă în acord cu Constituţia.

Noi vă atragem doar atenţia că, prin aceste proiecte legislative, încălcaţi Constituţia şi cedaţi, în mod intenţionat, deliberat, iresponsabil, comanda Armatei Române unor state străine. Ăsta e lucrul pe care vi-l atragem!

Şi, domnule Moşteanu, domnule, nu ştiu cum se face că, deocamdată, voi, PSD, PNL, USR, UDMR n-aţi fost invitaţi nici măcar chelneri, nu sunteţi băgaţi... sunteţi persona non grata pentru administraţia de la Washington, iar la Paris n-aţi fost invitaţi, nici măcar ca şi chelneri n-aţi fost invitaţi. (Aplauze.)

Asta este credibilitatea pe care o are PSD, PNL, UDMR, la nivel de strategie geopolitică în zonă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, drept la replică.

Aşteptaţi, doamnă Gavrilă!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Am drept la replică, pe Regulament; mi-a rostit numele. Dar n-o să-mi bat capul cu clovnii lui "Păcălin" Georgescu!

Vreau, din nou, să-i asigur pe oameni că USR este un partid proeuropean, proeuroatlantic. (Gălăgie. Vociferări.)

Vom rămâne aşa şi vom proteja fiecare român din ţara asta, cât vom avea energie şi sânge vene! Spre deosebire de voi, care, prin tot ce faceţi, vreţi să fim mai slabi... şi asta serveşte unui singur interes, interesului lui Putin! (Vociferări. Gălăgie.)

Dar n-o să vă permitem! O să puteţi să-i păcăliţi pe unii, din când în când, însă n-o să puteţi să-i păcăliţi pe toţi, tot timpul, şi zăpăceala voastră o să se termine în mai. Şi o să vedeţi asta, şi o să intraţi la coşul de gunoi al istoriei şi voi, şi "Păcălin" al vostru! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Doamne, de-abia aştept transformarea sorosiştilor în putinişti şi deci o să fie... Mega tare! (Vociferări.)

Noi am ridicat nişte probleme foarte clare. Noi am ridicat nişte idei foarte clare, la care dumneavoastră trebuia să veniţi şi să răspundeţi, şi să aduceţi nişte justificări, nişte exemple.

V-am cerut exemple concrete pentru spaţiul terestru, când nu s-a putut acţiona. Nu ne-aţi dat!

V-am spus că, pe teritoriul statului român, nu avem cum să cedăm noi comanda armatei noastre altcuiva. Da?

Nu aţi venit să ne spuneţi că asta nu este cazul şi că nu încălcăm Constituţia cu asta!

Mereu şi mereu vedem, că, de fiecare dată când rămâneţi fără justificări, treceţi la ideologie. Asta nu ne uneşte, asta nu ne uneşte, înţelegeţi? Nu ne uneşte!

Dacă este, cu adevărat, o problemă, nu cred că suntem imposibili! Putem să înţelegem.

Dar, haideţi să ne daţi un exemplu!

Am înţeles... dronele! Dar, spuneţi-ne, pe spaţiul terestru, ce situaţie a fost şi nu a putut fi adresată! Veniţi cu exemple concrete! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur că, de dragul polemicii politice, riscăm să ducem în derizoriu proiecte foarte importante pentru statul român şi pentru siguranţa naţională, aşa că vreau să discutăm concret despre proiect.

Se discută, de ani de zile, de specialiştii din România, despre acest control al utilizării spaţiului aerian naţional, despre drone, despre doborârea dronelor care violează spaţiul aerian românesc, despre cum întărim rezilienţa statului român şi conceptul de siguranţă a cetăţeanului român.

Şi, sigur, proiectul este foarte aşteptat de români, deşi unii ar putea spune - şi mă uit către Ministerul Apărării - că este un proiect întârziat.

Ar fi putut să fie adoptat mai repede, pentru că avem în vedere faptul că în ultimii 3 ani de zile au avut loc violări ale spaţiului aerian naţional şi au fost identificate, aşa cum spunea şi domnul deputat Rodeanu, fragmente de drone similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei. (Vociferări.)

Siguranţa românilor, dragii mei colegi, care locuiesc la graniţa de Est, şi nu numai, este prioritate a fiecăruia dintre noi, şi nu doar a parlamentarilor, a celor care sunt în Guvern, a celor care sunt în instituţiile de securitate.

Apărarea integrităţii spaţiului aerian naţional suveran este o sarcină permanentă a instituţiilor de apărare, iar la nivelul instituţiilor europene continuă aceste demersuri pentru o abordare unitară a operării aeronavelor fără pilot la bord, precum şi pentru stabilirea măsurilor de atenuare şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor.

Ca atare, concluzia pe care pot să o spun în faţa dumneavoastră este că proiectul este esenţial pentru a ne putea apăra propriii cetăţeni. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Şi o s-o facem!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bogdan Ionel.

De la Grupul SOS deja au vorbit doi colegi!

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Am văzut aici dezbateri despre suveranitatea statului român, am văzut, de când sunt în Parlament, de câteva luni, diferite luări de poziţii cu privire la cine, cum apără suveranitatea statului român.

Însă vreau să vă spun un lucru.

România este un stat suveran din 1877, de când şi-a câştigat acest drept.

România este stat suveran şi unitar din 1918, de când Regele Ferdinand şi Guvernul liberal au reuşit Marea Unire.

Şi, pentru acest lucru, pentru acest lucru trebuie să luptăm şi de acum încolo, ca România să rămână stat unitar, ca România să rămână stat suveran şi să-şi păstreze valorile democratice pe care le-am câştigat atât de greu, în 1989. (Vociferări.)

Dragi colegi,

România este, în acest moment, membru al Uniunii Europene.

România este, în acest moment, membru al NATO şi are cea mai bună poziţie pe care a avut-o vreodată.

Aşa că, haideţi, mai bine, să luptăm împreună, să rămânem în aceste alianţe, să ne dezvoltăm economic România, pentru un viitor mai bun pentru copiii noştri!

Şi, în final, vreau să închei.

Pentru că am văzut foarte multă violenţă în limbaj, în spaţiul public, şi îl voi cita pe Ion Raţiu, care a spus aşa, în 1990: "Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!". Şi asta sper să facă toţi parlamentarii României!

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea şi ultimul vorbitor din partea POT, doamna Gavrilă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc!

Mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mamă, mamă, ce m-a mişcat!

Cum să vorbeşti mult şi să spui zero? Şi doamna Gorghiu, şi dumneavoastră, domnule... nu ştiu cum vă cheamă, încă!

Am venit... vin a treia oară la microfon şi vă cer exemple concrete.

Doamna Gorghiu vine şi citeşte de pe foaie ceea ce i s-a dat să citească, câteva minute în şir, spune nimic...

Mergem înainte ca tancu', ca ruşii, (Râsete. Vociferări.) şi votăm cum ne spune partidul!

Şi, în rest, ... lasă că mai vedem noi! Da, da, da! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar, cum merg ruşii?!

De la 1 la 48, dacă există obiecţii sau comentarii? Nu.

Rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Tulcea, judeţul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei, "Delta Dunării", aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale; PL-x 42/2024.

Comisia pentru mediu, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport privind Proiectul de lege privind transmiterea unui imobilului situat în municipiul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administraţiei Rezervaţie Biosferei, "Delta Dunării", aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO avizează favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, în şedinţe separate, cu majoritate de voturi, transmiterea unui raport de adoptare a proiectului de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege mai sus menţionat, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule preşedinte,

Trebuie să fac şi o precizare, anexă la acest proiect.

S-a strecurat o eroare de numerotare, în coloanele anexei, ataşate la prezentul proiect de lege, şi este nevoie renumărarea lor. Lipseşte o... Renumerotarea lor. Doar atât!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă!

Mulţumesc.

Intervenţii, domnul Munteanu Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art. 867 din Codul civil, dreptul de administrare se constituie prin Hotărâre de Guvern, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local.

Mai mult decât atât, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României a statuat că transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public al statului trebuie realizată prin hotărâre de Guvern, şi nu printr-o lege adoptată de Parlament.

Având în vedere această realitate juridică, subliniez faptul că proiectul de lege referitor la transmiterea imobilului situat în municipiul Tulcea, din administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei, "Delta Dunării", către Ministerul Apărării Naţionale, ridică semne de întrebare asupra conformităţii cu Constituţia.

În cadrul şedinţei Comisiei pentru mediu, reprezentantul Ministerului Apărării, prezent în această şedinţă, a spus, referitor la acest subiect, că legea va fi declarată neconstituţională, dacă va fi atacată. Iar dacă nu va fi atacată, poate prinde viaţă.

AUR crede că este esenţial ca procesele legislative să respecte prevederile constituţionale şi să nu creeze precedente care ar putea fi interpretate drept ingerinţă în atribuţiile altor puteri ale statului.

În aceste condiţii, AUR se va abţine de la votarea acestui proiect de lege. (Aplauze.)

Domnule preşedinte,

Şi, în calitate de vicelider al Grupului AUR, solicit prelungirea timpului de lucru până la epuizarea ordinii de zi. (Aplauze.)

Românii lucrează 8, 9 sau 10 ore, iar noi prea ne-am boierit aici şi plecăm după o oră acasă!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, colegii din online tabletele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru.

Vot, vă rog.

Cu 129 de voturi contra, 127 pentru... (Aplauze. Vociferări.)

Aproape, aproape!

Revenim.

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar SOS România o să voteze contra admiterii acestui PL-x, dintr-un motiv simplu, transferul se face prin hotărâre de Guvern, este prevăzut şi în Constituţie, şi în Codul civil.

Dar mă gândesc că dumneavoastră, politic, vreţi să urcaţi spre Parlament această responsabilitate, aşa cum aţi făcut şi în 2004, când - domnul Bejinariu ştie foarte bine - aţi reglementat transferul sau cedarea a jumătate din producţia de gaze naturale a României şi a petrolului, prin Legea nr. 555/2004, deşi nu era în atributul Parlamentului, că era vorba de un contract.

Vreţi să urcaţi nivelul, ca domnul Marcel Ciolacu să n-aibă nicio problemă.

Nu vă fie frică, Marcel Ciolacu pică!

Luni, 24 februarie, o să depunem moţiunea de cenzură. (Vociferări.)

Totul este pregătit.

O să aveţi o surpriză extrem de neplăcută, domnule, şi o să fiţi duşi direct la lada de gunoi a istoriei!

Vom vota contra acestei iniţiative legislative, pentru că, o dată, nu cred... (Vociferări.)

Domnul Ciolacu sunt convins că nu ştie carte! Eu îl ştiu personal! Dar are consilieri în spate, care ştiu că acest transfer de proprietate publică se face prin hotărâre de Guvern, nu prin lege!

Şi, pe cale de consecinţă, îi lăsăm domnului Marcel Ciolacu această oportunitate.

Mai mult de atât, dacă privim motivarea, o să vedeţi că nu avem un impact asupra mediului, din zona respectivă. Nu există, în această iniţiativă, impactul asupra mediului.

Pe cale de consecinţă, Grupul parlamentar al SOS România o să voteze contra adoptării acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Dacă Guvernul României nu a venit cu explicaţii suficiente vizavi de acest proiect, mă văd din nou nevoit să vin eu în faţa dumneavoastră şi să vă spun despre ce e vorba în acest proiect.

Pur şi simplu, în Portul militar Tulcea, avem o suprafaţă de teren şi câteva clădiri care sunt uitate, demult şi de când hăul, în patrimoniul şi în administrarea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

În momentul de faţă, Ministerul Apărării are în plan modernizarea acelui port militar, are prevăzute valori financiare pentru a investi acolo şi pentru a dezvolta capacităţile militare.

Reacţia şi lecţiile de constituţionalitate pe care le-aţi auzit de aici nu sunt stârnite decât de termenii: "militar", "Delta Dunării", "apropierea de Ucraina", "Armata României", adică o suită de termeni pe care i-aţi mai auzit şi astăzi încontinuu aici.

Dar, îi rog pe colegii noştri să analizeze, totuşi, ce înseamnă modificarea unui context organic, pentru că Legea de organizare a Rezervaţiei Biosferei este fundamentată printr-o lege organică.

Şi sunt contexte legale care trebuie dezbătute, aveţi destui avocaţi şi jurişti, care să poată analiza speţa în sine şi să vadă că există perfectă legalitate în ceea ce o priveşte.

Vă mulţumesc. (Aplauze.Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

Am auzit foarte multe intervenţii prin care se încearcă să se susţină legitimitatea acestui proiect de lege.

Vedeţi dumneavoastră, fiecare sistem normativ dintr-o ţară are nişte reguli şi principii.

În sistemul constituţional românesc, că văd că toţi ne pricepem la Constituţie - da? - regimul juridic al proprietăţii publice se reglementează prin lege organică.

Modalităţile de punere în valoare a proprietăţii publice sunt reglementate printr-o reglementare, printr-o ordonanţă de urgenţă. E vorba de Codul administrativ, adoptat în 2019, pe care, în 5 ani, n-aţi fost în stare să-l aprobaţi prin lege, aşa cum impune Constituţia.

Dar, trecem peste asta, şi vă spun că această lege, Codul administrativ, spune că darea în administrare se face prin hotărârea Guvernului, nu prin lege.

Deci, noi nu dorim decât să se respecte actul normativ, Constituţia administraţiei publice, dacă vreţi, şi să-şi exercite Guvernul competenţa.

Reiterez ceea ce s-a susţinut, că, de câte ori se încearcă să se suplinească competenţa Guvernului, ceva este în neregulă.

În mandatul de senator am putut constata că erau contracte care veneau, încheiate de Guvern, să le adopte Parlamentul. De ce? Să li se dea legitimitate, să se spună: "Nu noi, Guvernul, am făcut, Parlamentul a aprobat!".

Acestea sunt considerentele pentru care noi vom respinge acest proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Domnule preşedinte,

Având în vedere acuzele pe care mi le-aţi adus la începutul şedinţei, pe parcursul ei, că nu am dori prelungirea programului de lucru şi, în acelaşi timp, având în vedere votul foarte, foarte strâns, de doar două... şi în online, pe care l-am avut pe acelaşi subiect, toate acestea mă îndreptăţesc, conform Regulamentului, să vă cer să resupuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe proiectele legislative aflate pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu vă îndreptăţesc să cereţi din nou prelungirea programului de lucru. Ne-am exprimat deja prin vot.

Deja de la Grupul AUR au vorbit doi.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Ne revedem la ora 12.01 pentru sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

În câteva secunde vom începe sesiunea de vot final.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Domnule Lăpuşan, la mulţi ani, dar vă rog să luaţi loc.

Haideţi să facem un vot de control al cvorumului.

Vot, vă rog.

260 de colegi prezenţi.

Rog liderii să-şi verifice listingul de vot.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind stimularea start-upurilor şi a inovării în domeniul inteligenţei artificiale de încredere COM (2024) 28; PHCD 10/2025.

Vot, vă rog.

Explicarea votului, domnule Corendea?

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voturile de abţinere de acolo sunt de la AUR şi nu că nu încurajăm start-upurile ca să aibă o activitate pe inteligenţă artificială, însă inteligenţa artificială în această propunere de comunicare nu există. Nu avem limite în ceea ce înseamnă inteligenţa artificială şi, mai ales, este o terminologie foarte ambiguă care se numeşte "inteligenţă artificială de încredere", care nu este definită în România.

Deci, ca să ştiţi tocmai ce aţi votat.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 11/2025.

Vot, vă rog.

300 de voturi pentru, unul contra. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. A. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României şi Centrul European de Competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2024; PL-x 662/2024.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 45 contra. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. B. Respingeri

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 494/2018.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 101 contra. Adoptată.

Explicarea votului, domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Zilele trecute, un cetăţean nepalez a fost arestat la Călăraşi, pentru că a abuzat sexual o fetiţă de 12 ani.

Evident că AUR a votat împotrivă.

Şi fac din nou un apel, că sunteţi la guvernare şi controlaţi - încetaţi să mai invadaţi piaţa de muncă din România cu muncitori necalificaţi din lumea a treia!

Înţelegeţi că o ţară care exportă medici, ingineri, mână de lucru în construcţii în toată Europa şi importă livratori de Glovo nu are niciun viitor!

Dacă voi credeţi că asta este soluţia - şi mă uit, că văd la PSD şi la PNL şi foarte multe doamne - stimate doamne, uitaţi-vă, vă rog frumos, pe reţelele de socializare, citiţi presa din străinătate, să vedeţi ce se întâmplă - violuri, furturi, tâlhării, omoruri, intrat cu maşini prin târguri de Crăciun.

Asta vă doriţi în România? Asta vă doriţi în România?

O fetiţă de 12 ani a fost agresată sexual şi o doamnă deputat de la PNL râde, vă daţi seama?

Apelul meu la raţiunea colegilor mei din Parlament este evident inutil, dar ştiri de genul acesta vor creşte, vor deveni realitate.

Dacă voi credeţi că noi, partidele suveraniste, vom permite chestiunea asta, vă înşelaţi amarnic. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Românii trebuie să ştie că PSD, PNL, UDMR legiferează aducerea de străini în România, invadarea României cu populaţie străină, contrar Constituţiei, iar, în detrimentul românilor din jurul graniţelor, nu faceţi nimic altceva decât să sabotaţi atât economia, cât şi societatea românească.

Iar românii se vor trezi.

Şi românii în decembrie v-au dat o palmă şi v-au spus nu, nu partidelor sistemului, pentru că nu faceţi nimic altceva decât să importaţi străini în România şi să alungaţi românii din ţară.

Aşa că, stimaţi colegi, terminaţi cu ipocrizia, faceţi treabă, altfel, veţi pleca la lada de gunoi a istoriei!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Oameni buni,

Treziţi-vă din realitatea paralelă, am votat respingerea proiectului.

Mulţumesc. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 210/2014.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 59 contra, o abţinere.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Domnule lider PNL, domnule Andronache,

Am votat împotriva unor facilităţi de a aduce românii din jurul graniţelor mai uşor în România.

Împotriva acestui lucru aţi votat.

Deci, noi am votat împotriva respingerii, nu... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eram la cadastru...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...nu pe alt subiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vorbiţi la subiect şi nu mai induceţi oamenii în eroare! (Vociferări.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Eram la cadastru.

Domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat pentru respingerea Proiectului PSD-PNL, după cum văd că şi grupurile parlamentare ale iniţiatorilor au făcut-o.

Totodată, mi se pare cel puţin ipocrit cum anumite grupuri parlamentare din această parte a sălii votează pentru un proiect PSD-PNL scris prost doar ca să spună că au făcut ceva în Parlament şi să posteze pe TikTok.

Problema de fond rămâne însă - România este una dintre ţările cele mai expuse din lume când vine vorba de riscul la cutremure.

În momentul de faţă avem o majoritate covârşitoare a clădirilor din ţară care nu sunt expertizate când vine vorba de riscul seismic.

Evident că sunt români care cad în plasa anumitor agenţi economici, care le spun că, nefiind încadrate în nicio clasă, clădirile sunt în siguranţă, lucru care nu este adevărat. Şi atunci, o mare parte dintre locuitorii ţării îşi pun şi familiile în pericol şi economiile de o viaţă, atunci când vor să achiziţioneze o locuinţă.

USR a venit în trecut cu multe soluţii concrete pe acest subiect - şi nu mă refer aici doar la cele 500.000.000 de euro puse în PNRR pentru consolidarea clădirilor statului. Au fost câteva legi în Parlament - unele îi priveau pe deţinătorii de locuinţe şi reduceau birocraţia când aceştia doreau să-şi consolideze clădirile; altele se refereau la obligativitatea primăriilor de a face expertiza tehnică pentru şcoli, peste cele 6.000 de unităţi de învăţământ, ca să-i protejăm pe elevi.

Acţiuni concrete şi nu gargară pentru social media.

Cam asta ar trebui să facă aleşii în Parlament - iniţiative care să-i protejeze pe români şi de cutremure şi de firme de construcţii care au şi transport aerian în obiectul de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul nostru parlamentar a votat împotriva acestui proiect de lege, pe considerentul că există deja o reglementare şi nu putem să avem dublă reglementare, fiindcă Legea privind tehnica legislativă interzice.

Poate că ar fi bine să fim mai preocupaţi, atunci când facem iniţiative legislative, să analizăm cu atenţie legislaţia, pentru că nu contează faptul că înregistrăm nu ştiu câte proiecte de lege, dacă ele sunt respinse; important este ca iniţiativa noastră să fie fructificată într-un act normativ pe care îl aşteaptă cetăţenii.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doar o simplă precizare.

Există în momentul de faţă deschis un apel de proiecte pentru clădirile cu risc seismic de 5.000.000.000 de lei, exact în bugetul pe care dumneavoastră nu l-aţi votat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate; Pl-x 676/2018.

Vot, vă rog.

299 de voturi pentru, o abţinere.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Domnul Tilea, explicarea votului? (Vociferări.)

Mergem mai departe.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 606/2018.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

264 de voturi pentru, 34 contra, o abţinere.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor; PL-x 395/2016.

Vot, vă rog.

276 de voturi pentru, 22 contra, o obţinere.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului, domnul Matieş.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am votat pentru raportul de respingere, pentru că agricultorii din România au nevoie de strategie şi de bani, de susţinere.

Vreau să vă spun - şi cred că aţi văzut fiecare dintre dumneavoastră -, la capitolul susţinerea fermierilor şi susţinerea proiectelor pentru creşterea veniturilor fermierilor, bugetul sau Guvernul Ciolacu a alocat cu 3.000.000.000 de lei mai puţin faţă de 2024, de la 15.000.000.000 la 12.000.000.000.

Fermierii n-au nevoie de formule de calcul şi de tot felul de artificii, au nevoie de strategii şi de bani şi de susţinerea Ministerului Agriculturii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

9. Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare a învăţământului profesional, universitar şi a cercetării ştiinţifice; Pl-x 172/2014.

Vot, vă rog.

296 de voturi pentru, unul contra, o abţinere.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Domnul Coarnă?

Domnul Dumitru Coarnă:

Grupul parlamentar SOS România a votat pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Spuneam şi la dezbatere că e o iniţiativă din 2014. Sigur că între timp au survenit 3 legi organice care au reglementat: Codul fiscal - Legea nr. 227 - şi cele două legi ale învăţământului votate în data de 10 mai 2023.

Pe cale de consecinţă, trebuia să o respingem.

Dar uitaţi-vă cât de aplicat aţi lucrat dumneavoastră, cei care aţi condus România - PSD, PNL, UDMR şi minorităţi - la 11 ani, veniţi cu proiecte de respingere, în condiţiile în care puteaţi foarte bine, cu rapiditate, în 2014-2015... să admiteţi în 2014 sau să respingeţi în 2016.

Asta este valoarea dumneavoastră.

Şi sigur că - încet, dar sigur - veţi pleca din această instituţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407 din 9 noiembrie 2006; Pl-x 670/2018.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 98 contra, o abţinere.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; Pl-x 703/2018.

Vot, vă rog.

297 de voturi pentru, 3 abţineri.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

12. Proiectul de Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român; PL-x 5/2025.

Vot, vă rog.

Cu 201 voturi pentru, 100 contra, adoptat.

Hotărâţi-vă, domnul Ciubuc sau domnul Coarnă. (Vociferări.)

Domnule Ciubuc, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Românii trebuie să ştie că aţi dat un vot pentru cedarea controlului Armatei Române unei alte comenzi.

Deci comanda Armatei Române a fost cedată prin acest PL-x.

Chiar dacă nu suntem Cameră decizională, acest proiect de lege urmează să ajungă în Senat, iar colegii noştri îl vor ataca la Curtea Constituţională, pentru că ce faceţi voi se numeşte încălcarea Constituţiei României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Cei care au adus Armata Română de la 300.000, de la un efectiv de 300.000 de oameni, l-au adus la sub 100.000, ne vorbesc nouă că noi nu vrem să apărăm România.

Cei care au cedat, au cedat pur şi simplu, au cedat un sistem Patriot, pe care noi l-am plătit, l-au cedat ucrainenilor, ne vorbesc nouă că noi nu vrem să apărăm teritoriul naţional al României. (Vociferări.)

Cei care au scos armata pe străzi ca să ne apere de virus, au abuzat de haina militară ca să terorizeze populaţia în timpul unei "plandemii", ne vorbesc nouă că noi nu vrem să apărăm teritoriul naţional al României.

Adevărul este că atât de mari geostrategi sunteţi, încât în momentul acesta sunteţi indezirabili la Washington şi nu sunteţi invitaţi nici la masa din colţ... (Vociferări.) ...atunci când vorbesc marile puteri ale lumii. Nici Hurezeanu, nici Bolojan, nici Ciolacu nu sunt nici măcar chemaţi să strângă firimiturile de pe masă. Pentru că aceasta este anvergura voastră. Anvergura voastră în ceea ce înseamnă apărarea teritoriului naţional, ceea ce înseamnă dialog cu partenerii noştri strategici.

Adevărul este că, în timp ce AUR vorbeşte despre pace, şi SOS şi POT, vorbim despre pace... (Vociferări.) voi sunteţi orbiţi de război, sunteţi orbiţi de război. Sunteţi dornici să vedeţi vărsare de sânge românesc, pentru că asta este ce vă doriţi cu adevărat şi cei de la PSD şi de la PNL şi de la USR şi UDMR - vreţi război.

Or, noi nu ne dorim acest lucru. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cei care am votat acest proiect de lege suntem cei care apărăm România... (Rumoare.) sunt cei ataşaţi intereselor strategice ale României şi parteneriatelor... (Vociferări.) cu Occidentul şi cu Statele Unite ale Americii. (Vociferări.)

A fost un vot pro-NATO dat de PNL, PSD, USR, UDMR, minorităţi şi un vot pro-Rusia... (Aplauze.) dat de grupul populist. (Vociferări. Gălăgie.)

Am înţeles, de multe ori, am văzut populismul dumneavoastră... (Vociferări. Gălăgie.) Am văzut şi faptul că... (Vociferări. Gălăgie.) pe undeva sunteţi continuatorii programului economic al tovarăşului Nicolae Ceauşescu... (Vociferări. Gălăgie.) dar totuşi, când oamenii mor în Ucraina... când Putin este principalul agresor... (Vociferări. Gălăgie.) la nivel mondial... (Vociferări. Gălăgie.) dumneavoastră transmiteţi astfel de mesaje? (Vociferări. Gălăgie.)

Cred că odată pentru totdeauna ar trebui să se facă lumină. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Iar votul de astăzi arată clar ceea ce vedem în România - falia geopolitică creată între partidele democratice, de stânga, de dreapta, şi partidele care susţin... (Vociferări. Gălăgie.) mai mult sau mai puţin... (Vociferări. Gălăgie.) propaganda şi linia Moscovei.

Niciodată... (Vociferări. Gălăgie.) nu vom putea accepta ca România să devină prada Rusiei! (Vociferări. Gălăgie.)

Niciodată nu vom accepta ca Rusia să ajungă la gurile Dunării! (Vociferări. Gălăgie.)

Şi niciodată nu vom accepta... (Vociferări. Gălăgie.) ca acest nechezol de ceauşism... (Vociferări. Gălăgie.) şi dughinism să devină alternativă la patriotism şi la suveranism. (Aplauze.)

Votul pentru a fost un vot pentru România, pentru democraţie şi pentru apartenenţa României la lumea occidentală.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Proiectul de Lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional; PL-x 6/2025.

Vot, vă rog.

196 de voturi pentru, 99 contra, două obţineri. Adoptat.

Explicarea votului, doamna Vârgă Mariana.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi am votat împotriva acestui proiect de lege, având în vedere faptul că, în primul rând, există reglementare în legislaţia naţională, contrar celor susţinute aici, există Legea nr. 291/2007 privind intrarea şi staţionarea forţelor armate străine pe teritoriul României şi legea se referă atât la forţele armate terestre, cât şi la situaţia cu privire la spaţiul aerian; deci există reglementare.

În al doilea rând, în opinia noastră, nu există la acest proiect de lege un aviz valid şi legal din partea CSAT-ului; există o hotărâre dată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi semnată de preşedintele Klaus Iohannis, în activitate la acea vreme.

În decembrie 2024, aproape toţi aţi fost de acord că preşedintele Klaus Iohannis deţinea în mod ilegal, nelegitim şi injust scaunul de la Cotroceni.

În această situaţie, în opinia noastră, nu există o hotărâre validă din partea CSAT-ului.

Ca atare, această lege oricum va fi de pe scaun neconstituţională, pentru lipsa unui aviz extrem de important.

În al treilea rând, vreau să vă spun că art. 40 alin. (2) din Constituţia României declară ca fiind neconstituţionale toate formaţiunile politice care militează împotriva suveranităţii statului român. (Aplauze.)

Oricât aţi încerca să duceţi discuţia pe un alt tărâm, acest proiect de lege este despre transferul autorităţii Armatei Române în favoarea unei forţe armate străine.

Noi cu toţii suntem de acord că suntem într-o stare de conflict la graniţă şi aşa mai departe, stare poate de insecuritate, dar nu despre asta este această lege.

Eu nu cred că un stat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Mariana Vârgă:

...suveran poate permite transferul autorităţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să îi răspund şi eu colegului meu de mai devreme.

Nu am votat împotriva României, nu am votat împotriva siguranţei naţionale; am votat împotriva transferului autorităţii Armatei Române.

Am văzut în presă cu toţii că avem generali corupţi. Avem generali care sunt corupţi şi nu sunt capabili să conducă România, Armata României, securitatea şi siguranţa naţională.

Mă întreb şi vă întreb - domnul Bolojan am văzut tot în presă că a plecat la Paris, cu un avion de linie, dar summitul a fost luni. Acum nu ştiu de ce se duce acolo, că dumneavoastră v-a dat indicaţia de vot. (Vociferări.)

N-a fost invitat, probabil este într-o minivacanţă, preia (Vociferări.) vechiul... vechiul "progres", ca să zic aşa.

Continuăm, al treilea punct. Aş vrea să vă spun că probabil v-a speriat discursul domnului vicepreşedinte, în care vă acuză că aţi încălcat democraţia, că aţi sprijinit o lovitură de stat, şi acum veniţi cu un proiect şi aţi votat un proiect - dumneavoastră! - împotriva siguranţei naţionale.

Poate ar fi cazul să găsiţi generali capabili, că sunteţi la guvernare, care să conducă Armata României şi să nu transferaţi acest drept altor state.

Despre asta a fost vorba.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să-mi permiteţi şi mie să explic votul Grupului PSD. (Coboară la tribună.)

Vă promit că mă încadrez în cele două minute.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

N-am intervenit la dezbateri generale, pentru că oricum n-au fost dezbateri generale, au fost o înşiruire de neadevăruri, o înşiruire de lături, o înşiruire de acuze foarte sterile dintr-o parte şi din alta.

Adevărul este unul singur - indiferent cât demers oratoric o să puneţi în luările dumneavoastră de cuvânt, ceea ce am votat astăzi aici, aceste două proiecte, sunt despre apărarea României.

Ce vreţi, stimaţi colegi din opoziţie care vorbiţi de transfer de suveranitate, şi nu este adevărat şi nu este despre acest lucru? Ce vreţi? Să ne cadă dronele pe şcoli, să ne cadă dronele în oraşe şi să daţi din umeri după aceea, că Parlamentul nu şi-a făcut treaba?

Exact asta se întâmplă acum. (Vociferări.)

E o discuţie dacă mai târziu sau mai devreme se putea vota acest lucru.

Vorbiţi, stimaţi colegi din opoziţia suveranistă, faceţi apologia celor 300.000 de militari de odinioară. Asta era când armata era obligatorie.

Vă deranjează că avem poliţia aeriană externă care apără România?

Să ştiţi că această retorică nu este la vestul României, ci este la estul României... (Vociferări.) şi chiar dacă maxima - şi am auzit-o zilele acestea - " Când Puterea are dreptate, dreptatea pierde puterea", în acest caz, să ştiţi că am făcut ceea ce trebuia.

Dumneavoastră aţi făcut împotriva României, asumaţi-vă acest lucru! (Aplauze. Revine la prezidiu.)

(Doamna deputat Anamaria Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului?

Vă rog să vă încadraţi în cele două minute.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Din nou vorbe goale - "Apărăm România!", "Voi nu sunteţi cu NATO!", bla-bla-bla.

V-am întrebat nişte lucruri concrete; nu aţi fost în stare să veniţi cu ele - de ce trebuie să cedăm controlul şi comandamentul Armatei Române pe teritoriul României în timp de pace?

Nu aţi fost în stare să ne explicaţi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Legea va ajuta la protejarea cetăţenilor români şi noi, USR, am votat pentru această lege.

Şi atrag atenţia parlamentarilor Puterii că fără voturile USR n-ar fi trecut astăzi această lege. (Vociferări. Gălăgie.)

Suntem... (Vociferări. Gălăgie.) suntem oameni responsabili... (Vociferări. Gălăgie.) şi tot ce facem, crezul nostru politic este... (Vociferări. Gălăgie.) să protejăm cetăţenii României şi vom face în fiecare zi acest lucru. (Vociferări. Gălăgie.)

De asemenea, vom ţine România cu faţa spre Vest. Europa e casa noastră - şi o mai spun o dată - şi va rămâne casa noastră. (Vociferări.)

Ne vom respecta partenerii şi vom respecta tratatele internaţionale. (Vociferări. Gălăgie.)

O Românie cu parteneri puternici este o Românie mai puternică, mai ales în contextul ăsta complicat geopolitic, cu o Rusie agresivă la graniţă.

Cei care vor ca România să fie slabă, ca trupele româneşti şi trupele partenerilor să nu poată acţiona, să nu se poată mişca cum trebuie sunt cei care sprijină... care vor o Românie slabă... (Vociferări.) cei care sprijină narativul lui Putin, care îl sprijină pe Putin indirect, în aceste luni şi în aceşti ani - şi îi vedem aici, în stânga sălii... (Vociferări.) ei sunt ăştia.

Suntem oameni responsabili, vom rămâne oameni responsabili, însă vreau să atrag atenţia şi Puterii - avem un guvern care nu este băgat în seamă în zilele acestea şi în perioada aceasta, avem un premier dispărut din spaţiul public pe temele acestea importante.

Domnul Ciolacu (Vociferări. Gălăgie.) în momentul în care... (Vociferări.) cei puternici se întâlneau să discute la Conferinţa de la München, el alerga pisicuţe prin copaci. (Vociferări.) Acolo a fost ministrul apărării, domnul Tîlvăr, s-a întâlnit cu ministrul Luxemburgului, atât a reuşit să facă acolo.

Avem nevoie să fim reprezentaţi de oameni curajoşi, respectaţi (Vociferări. Gălăgie.) şi cu credibilitate şi pentru asta e nevoie de o schimbare la care trebuie să vă gândiţi voi, cei din faţa mea.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

14. Proiectul de Lege privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Tulcea, judeţul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale; PL-x 42/2024.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 45 contra, 56 de abţineri. Adoptat.

Un singur vorbitor pe grup la explicarea votului.

Domnule Coarnă, vă rog, explicarea votului.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Am votat contra adoptării celor 3 iniţiative legislative - PL-x 5/2025, PL-x 6/2025 şi PL-x 42/2024, din nişte motive extrem de simple - pentru că noi am votat pentru Constituţie, pentru poporul român şi pentru respect faţă de democraţie.

Acum, sigur, la PL-x 42, cei de la USR ar trebui să ştie că aia e arie protejată, şi acolo, lăsând totul la o parte şi dacă vreţi să mai şi glumim, vă omorâţi habitatul, vă omorâţi hrana naturală - viermii, gândacii, lăcustele -, în momentul în care faceţi transferul ăsta de proprietate.

Or, nu este permis aşa ceva.

Noi ţinem la dumneavoastră şi am votat contra adoptării acestor iniţiative legislative.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Munteanu.

Doamnă Vedinaş, la explicarea votului, un singur vorbitor pe grup.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

AUR nu este împotriva transmiterii acestui imobil către Ministerul Apărării, dar modalitatea prin care s-a făcut este una neconstituţională, pentru că legea, Codul civil, stabileşte foarte clar că aceasta este o competenţă a Guvernului, şi nu a Parlamentului.

Apropo de retorica cu care a apărat acest proiect la limita Constituţiei domnul Rodeanu, de la USR - sunt absolut sigur că Marcel Ciolacu se mândreşte cu dumneavoastră şi când o să treacă pe la Galaţi chiar o să vă pună o bere, în acest sens.

USR trebuie să se decidă, este la putere sau este în opoziţie? Pentru că vă vedem foarte înamoraţi de binomul toxic de la guvernare şi le susţineţi inclusiv proiecte care depăşesc cadrul constituţional.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de şedinţă.

Declar această şedinţă închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.43.