Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 225.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 3, şi miercuri, 5 martie 2025; programul de lucru pentru perioada 3-8 martie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 24 februarie - 3 martie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17.00 vom continua cu primirea de răspunsuri la întrebări şi prezentarea de interpelări.

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da.

Doamna Raluca Turcan:

Există o solicitare din partea minorităţilor naţionale, pentru prezentarea unui mesaj, înainte de începerea dezbaterii punctelor de pe ordinea de zi.

Cine este pentru ordinea de zi propusă?

Vă rog, votaţi. (Vociferări.)

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, pentru transmiterea mesajului.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând cu prima zi a lunii martie, comunitatea musulmană celebrează Luna sfântă Ramazan, a Postului.

În această perioadă a iertării, musulmanii trebuie să adopte un comportament potrivit preceptelor islamice, Postul reprezentând mijlocul de purificare, exerciţiul de echilibru şi dorinţa de credinţă.

Iar în această perioadă doresc să transmit tuturor credincioşilor musulmani - un Post uşor!

Ramazan Ayî qayîrlî bolsîn!

Ramazan Ayî mübarek olsun!

Kareem Ramazan!

Iar prietenilor noştri credincioşi, creştini ortodocşi, că de astăzi s-a intrat în Postul Paştelui, Post uşor!

Iar tuturor o primăvară frumoasă!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Primul punct este cel referitor la Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 14/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu sunt, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; Pl-x 208/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Domnul Ionel Ciunt:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, transmisă cu adresa Pl-x 208/22 mai 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în 15 mai 2017.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, din următorul motiv - normele prevăzute la art. 7 alin. (2¹) lit. a) şi b) ce se propun a fi modificate prin iniţiativa legislativă au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă doreşte să ia cineva cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, din partea Grupului AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Ziua bună tuturor!

Grupul AUR va vota împotriva acestui proiect, dar înţeleg că din partea UDMR s-a dorit, la un moment dat, scoaterea titlului de proprietate din necesitatea de a da subvenţii.

Dacă tot discutăm despre asta, vă atrag atenţia că există foarte multe cazuri de proprietari care nici după 30 de ani nu şi-au revendicat şi nu şi-au recuperat terenurile, multe dintre ele moşteniri; în schimb, există o piaţă la negru a ceea ce înseamnă moşteniri fictive şi creanţe neacoperite.

Daţi-mi voie să vă atrag atenţia că lucrurile astea nu pot continua în stilul ăsta şi va trebui să găsim o soluţie cât de curând şi pentru aceia care trebuie să-şi recupereze terenurile pe care le-au moştenit de la părinţii şi bunicii lor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai există înscrieri?

Dacă nu, vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 53³ alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale; PL-x 72/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 53³ din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003, în sensul eliminării operatorilor economici cu scop lucrativ, pentru toate serviciile sociale organizate în condiţiile legii, cu unele excepţii prevăzute de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, din categoria furnizorilor privaţi de servicii sociale care au acces la sursele publice de finanţare, în condiţiile legii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 22 decembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege prezentat.

Doamna Raluca Turcan:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna Vârgă Mariana, din partea Grupului SOS, vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul SOS România va vota împotriva adoptării acestui proiect de lege, având în vedere următoarele considerente.

Din expunerea de motive am reţinut că proiectul de lege este iniţiat de parlamentarii UDMR, care solicită eliminarea accesului la sursele de finanţare publică pentru furnizorii de servicii sociale cu scop lucrativ, cu motivarea că activitatea acestor firme ţinteşte dobândirea de profit, iar serviciile sociale oferite contra cost se adresează păturilor sociale care îşi pot permite plata integrală a acestor servicii.

Noi vă spunem că proiectul este discriminatoriu, încalcă art. 135 din Constituţia României, pentru că nu sunt luate în considerare mai multe aspecte.

În primul rând, excluderea firmelor private de la accesul la finanţare publică limitează concurenţa şi poate duce la servicii mai slabe din partea furnizorilor rămaşi - sectorul public şi ONG-uri.

Companiile private aduc eficienţă operaţională, inovaţie şi tehnologie modernă - elemente esenţiale pentru servicii sociale de calitate.

Profitul nu este compatibil cu misiunea socială, contrar celor afirmate în expunerea de motive. Obţinerea unui profit nu înseamnă automat că un furnizor privat nu oferă servicii sociale de calitate.

Dacă firmele private sunt excluse de la finanţarea publică, beneficiarii de servicii sociale vor trebui să plătească preţuri mai mari, ceea ce poate duce la excluziune socială... (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Are raport de respingere.

Doamna Mariana Vârgă:

Lăsaţi-mă să termin, că aveţi...

...crearea unui monopol artificial pentru ONG-uri şi instituţii publice.

Părerea noastră este că, în loc să fie interzis accesul firmelor la finanţarea publică, trebuie să existe criterii clare de performanţă...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi...

Doamna Mariana Vârgă:

...şi impact social...

Doamna Raluca Turcan:

...de final.

Doamna Mariana Vârgă:

...pentru aceste entităţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat AUR, Mitrea Dumitrina.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

AUR va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, pentru că România duce... deşi este nevoie de cât mai multe companii care să ofere servicii sociale persoanelor aflate în nevoi.

Vom vota pentru respingere pentru că toate companiile, atât private, cât şi publice trebuie să aibă aceleaşi beneficii, trebuie să nu apară discriminare între cele două categorii, societăţi private sau publice.

Deci, noi vom vota pentru respingerea acestei propuneri legislative. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Îl rog pe domnul lider de la Grupul SOS să-i explice doamnei că este un raport de respingere, deci nu e de adoptare.

Prin urmare, toate argumentele acelea stau în picioare, dar totuşi n-are rost să reluăm aici nişte poveşti care nu duc nicăieri.

Avem o ordine de zi destul de stufoasă şi ar fi bine să o parcurgem în întregime.

Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Întăresc şi eu.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnule deputat Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Noi am înţeles perfect, dar doamna Vârgă a procedat extrem de corect, a explicat şi a motivat votul.

Cu ce vă deranjează? Că a funcţionat într-o logică juridică perfectă.

Vă deranjează perfecţiunea?

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Miruţă Radu-Dinel.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Vorbiţi despre servicii sociale pentru a-i ajuta pe cei în nevoie, însă în Parlamentul acesta există o majoritate compusă din PSD, PNL, UDMR şi minorităţi...

Voci de la AUR:

...şi USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

...care în continuare ţine mâna băgată în buzunarul celor care au lucrat în grupe de muncă, cărora le-aţi luat dreptul la o pensie pentru o bucată pentru care au contribuit.

Haideţi să începem să facem dreptate acolo!

Am depus proiect de lege în Parlament; refuzaţi şi nu aveţi curaj să-l puneţi pe ordinea de zi a Parlamentului.

Să vă asumaţi hoţia în forma ei pură! Aţi băgat mâna până şi în buzunarul celor care au muncit şi au contribuit suplimentar, şi au plătit pentru asta. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Era şi domnul Ödön.

Aţi renunţat?

Mulţumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului PSD.

(Doamna deputat Gianina Şerban solicită să ia cuvântul.)

Din partea Grupului AUR cred că au fost deja doi vorbitori. (Vociferări.)

Domnul Adrian Câciu:

Doamnă preşedinte,

N-aş fi luat cuvântul, dar l-am auzit pe domnul... pe un domn deputat, nu ştiu ce acuza dânsul; e un raport de respingere.

Un guvern condus de domnul Dacian Cioloş a spus la fel, aviz negativ.

Oameni buni,

Vă mai vopsiţi mult în curcubeu, tricolor sau în altceva şi veniţi să ne certaţi pe noi aici?

Este un simplu raport de respingere pentru o prostie de iniţiativă legislativă.

Chiar şi fostul vostru prim-ministru a spus că e o tâmpenie.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului USR, doamna deputat Cristina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Eu nu cred că este o prostie să vorbeşti despre sistemul medical de la această tribună; dimpotrivă.

Cred că noi, ca parlamentari, avem datoria să facem sistemul de sănătate să funcţioneze.

Iar sistemul de sănătate nu va funcţiona doar dacă ne facem aşa, că facem nişte lucruri, că, chipurile, dăm mai mulţi bani, în timp ce am văzut cum medicii au plecat pe capete în ultimii ani de aici, din România.

Să găsim soluţii pentru ca pacienţii chiar să aibă acces la servicii de sănătate, să poată să aleagă unde merg, că merg la stat sau la privat cu aceiaşi bani.

Şi da, există proiecte de lege, pe circuit, care fix asta spun - că pacientul contribuie la CNAS, i se ia 10% din orice venit câştigă - şi din salarii, şi din chirii, şi din dividende, orice ia ca venit, statul taxează 10%. 10%! Aţi vrut şi boala s-o taxaţi tot cu 10%, dacă e normal aşa ceva, şi când vine momentul să aibă acces la servicii de sănătate, ce să vedeţi, că de multe ori nu are.

Deci, da, este datoria noastră să facem acea reformă mult aşteptată a sistemului de sănătate, să nu mai avem acest colos numit "Casa Naţională de Asigurări de Sănătate", care este un monopol de stat, să avem mai mulţi asigurători în concurenţă, şi, cum fac şi alte state, noi, pacienţii, să putem să ne alegem asigurătorul şi după aia, cu banii aceia - banii aceia ar trebui să urmeze pacientul, şi pacientul să poată să se ducă cu acei bani şi la stat, şi la privat.

Asta ar însemna o adevărată reformă în sistemul de sănătate.

În rest, declaraţii politice, că nu ştiu ce premier... nu ştiu ce a făcut - de aici se pot spune multe, dar nu se rezolvă aşa problemele din sistemul de sănătate. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat Gianina Şerban.

Cu scuze, nu am văzut când v-aţi înscris la cuvânt.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt întru totul de acord şi cu doamna deputat, şi cu antevorbitorul meu, colegul deputat de la USR. Aveţi perfectă dreptate, chiar aveţi dreptate, dar nu ştiu pe cine criticaţi!

Mă gândesc, criticaţi Guvernul Ciolacu - "Nordis".

Domnilor,

Stimaţi colegi,

E suficient. Ieşiţi în fiecare şedinţă de plen şi faceţi declaraţii politice, şi criticaţi Guvernul!

Suntem de acord, au crescut taxele, au crescut impozitele, au vrut să pună impozit pe boală, aveţi perfectă dreptate, doamnă deputat, dar vineri puteaţi să trimiteţi acasă acest Guvern! Şi ce aţi făcut? Aţi ales să îl susţineţi; faceţi parte din această guvernare! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Faceţi parte din această guvernare; i-aţi susţinut vineri. Susţineţi în continuare doar declaraţii politice.

Asta trebuie să ştie electoratul USR!

USR este un partid de buzunar pentru Coaliţia PSD-PNL. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt.

Întăresc şi eu ce a spus preşedintele Comisiei pentru muncă, şi anume, comisia sesizată în fond a propus respingerea proiectului de lege.

Şi rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru acordarea unor facilităţi în domeniul tineret şi sport pentru înlăturarea efectelor negative ale suspendării activităţilor pe perioada stării de urgenţă; PL-x 332/2020.

Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu.

Atunci, dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea unor facilităţi în domeniul tineretului şi sportului, în scopul înlăturării efectelor negative ale suspendării activităţilor pe perioada stării de urgenţă.

Face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat, în 27.05.2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului un raport comun de respingere a proiectului de lege.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat AUR, Iagăr Monica, vă rog.

Doamna Monica Iagăr:

Bună ziua!

Nu prea am voce, dar nu mă pot abţine.

Discutăm despre o lege...

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Discutăm despre o lege din 2020, despre sport. Am stat închişi 9 luni de zile. În perioada aia eu am antrenat, am fost nevoită să antrenez sportivi afară, în vânt, în ploaie.

Facilităţile astea - am avut nevoie de ele atunci, în 2020, nu acum, în 2025; acum ne-am revenit.

USR ne-a închis în casă, PNL ne-a dat legile, de fitnessul şi sportul au stat 9 luni închise.

Fapt pentru care noi vom respinge o prostie care vine în 2025 şi nealiniată la domeniul nostru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Reamintesc că este procedură de urgenţă, un singur vorbitor pe grup.

Din partea Grupului AUR aţi avut deja un vorbitor.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Nu am văzut niciun proiect de lege care să se asigure că direcţiile judeţene pentru sport sunt finanţate - şi mă refer aici la iniţiativa pe care o dezbatem acum, pe care o respingem, care se referă la salariile acestor funcţionari.

Păi, de câţiva ani de zile, de când aţi mutat sportul în pixul domnului Ciolacu şi aţi pus sub conducerea Secretariatului General al Guvernului tot sportul din România, aceste direcţii judeţene pentru sport nu mai au obiect de activitate.

Sunt acolo nişte oameni care îşi iau salarii; entităţile care ar trebui să se asigure că politicile Guvernului în domeniul sportului sunt implementate, să se asigure că avem mai mulţi români care fac sport, să se asigure că toate programele respective, prin care premiem şi pe sportivi şi pe antrenori, prin care ne asigurăm că sportul românesc va fi dus înainte - acele direcţii judeţene există pe hârtie şi sunt nişte oameni care-şi iau doar salariile. Oamenii ăştia - ei ne-au spus că se simt penibil, pentru că nu au ce să facă.

Gândiţi-vă cum ar fi să avem profesori, în ţară, care n-ar mai avea resurse să le predea elevilor, care n-ar avea unde să facă treaba asta, n-am avea săli de clasă, am avea doar nişte funcţionari care îşi primesc salariile.

Asta se întâmplă de 2 ani de zile, de când aţi spus sportul în pixul lui Ciolacu.

Când o să rezolvăm problema asta?

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă nu mai există intervenţii din partea altor grupuri parlamentare...

Comisia propune respingerea.

Proiectul merge la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru anularea unor obligaţii fiscale în domeniul agricol; Pl-x 238/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnule deputat Câciu, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În şedinţa din 7 septembrie 2021, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru anularea unor obligaţii fiscale în domeniul agricol Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din data de 16 aprilie 2018.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare anularea diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată, precum şi accesoriilor aferente stabilite în sarcina fermierilor.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Propunerii legislative pentru anularea unor obligaţii fiscale în domeniul agricol, motivul fiind că în 2018 a fost aprobată o lege cu acelaşi obiect.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Coarnă, din partea Grupului SOS.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Legea a rămas fără obiect.

A fost reglementată prin Legea nr. 29/2018.

Grupul parlamentar SOS România o să voteze pentru respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare există înscrieri la cuvânt?

Dacă nu, comisia propune respingerea propunerii legislative.

Proiectul merge la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Autorităţii Române pentru Siguranţă Rutieră - ARSR; PL-x 91/2017.

Din partea comisiei raportoare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, vă rog, domnule deputat Bode, să prezentaţi raportul.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru înfiinţarea Autorităţii Române pentru Siguranţă Rutieră

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, în fond, cu adresa PL-x 91/2017 din februarie 2017.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 22 decembrie 2016.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Autorităţii Române pentru Siguranţă Rutieră, aspecte referitoare la organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acestei instituţii, precum şi abrogarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea actului normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Domnul deputat Caragaţă Florin, din partea Grupului SOS.

Se pregăteşte domnul deputat AUR, Alecu Robert.

Domnul Florin Caragaţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul SOS România va vota împotrivă, deoarece există reglementări în domeniu şi nu mai avem nevoie de alte instituţii publice şi de autorităţi, să mai plătim alţi oameni din banii românilor, odată ce aceştia sunt deja plătiţi să facă acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alecu Robert.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi reprezintă o iniţiativă izolată a unui coleg liberal, de acum două legislaturi. A fost aprobat tacit de Senat, adică fără dezbatere, cu mai bine de 8 ani în urmă, mai exact, pe 22 decembrie 2016.

Trei guverne au dat aviz negativ acestui proiect de lege.

Dar vechimea termenului de aflare la sertar a acestui proiect prăfuit denotă viteza cu care lucrează Legislativul în România.

Constat că există sute şi sute de astfel de proiecte la sertar, lăsate în uitare. Unele dintre ele datează de mai bine de 15 ani. Chiar astăzi avem un proiect de lege din 2010, iar în continuare asta denotă că deputaţii nu se ostenesc cu munca. Şi de aici tragem concluzia că, din cei 4 ani de mandat, un an reprezintă concediul plătit pentru 332 de deputaţi şi 137 de senatori; tot ei lucrează două ore pe săptămână în plenul Camerei Deputaţilor, o oră luni şi o oră miercuri... (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Da...

Şi acum, pe fond...

Acum, pe fond, dacă îmi permiteţi.

Nu putem accepta o supradimensionare a aparatului de stat, atât timp cât vorbim despre austeritate, înfiinţarea unei noi agenţii naţionale, fie ea de securitate rutieră.

Desigur că există foarte multe probleme legate de siguranţa rutieră, dar nu aşa se rezolvă.

În 2019, sub presiunea societăţii civile, Compania Naţională de Drumuri a recurs la un experiment pe Drumul Naţional 2 - E 85, unde un sector de drum a fost marcat cu marcajul longitudinal 2 + 1 alternativ, experiment care, de-a lungul unui an, a înregistrat 0 victime pe sectorul respectiv.

Pe astfel de proiecte, pe astfel de măsuri ar trebui să se concentreze Guvernul, nu pe plodirea birocraţiei.

Aşadar, Grupul parlamentar AUR va vota împotriva proiectului de lege şi va susţine raportul de respingere aprobat de comisie în fond.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt.

Proiectul de lege merge la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 120/2016.

Din partea Comisiei juridice, a Comisiei pentru administraţie publică şi a Comisiei pentru agricultură, domnul preşedinte Florin Roman.

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea eliminării obligaţiei de recuperare a suprafeţelor din categoria de folosinţă pajişti permanente, care vor fi scoase din circuitul agricol pentru amenajări de interes public local, aprobate prin hotărâre a consiliului local.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a avizat negativ proiectul de lege.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a proiectului de lege amintit, cu amendamentul respins, redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului AUR, domnul Călin-Gheorghe Matieş.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Aşa de uşor vorbim despre scoaterea din regimul agricol, fără să-i întrebăm pe fermierii români, fără să-i întrebăm pe ţăranii români.

După ce că ne-am bătut joc... sau v-aţi bătut joc, cu pesta porcină, cu pesta micilor rumegătoare, cu o gripă aviară, aşa, închipuită, acum reuşim să distrugem şi terenul agricol al României - punem o groază de panouri fotovoltaice. Ştiam că e vorba despre terenuri de rang trei şi patru, adică sărături.

Ce să vezi, pe toate pajiştile punem panouri fotovoltaice!

Nu ştiu dacă ar trebui gândit fără ce veţi putea trăi, fără hrană sau fără energie, sau nu ştiu dacă ar trebui puse în balanţă. Dar, să scoţi de sub regimul agricol, aşa de simplu, cred că nu, nu ar trebui să fie, înainte de a discuta cu fermierii. Fermierii au nevoie de păşuni, fermierii au nevoie... unde să îşi ducă animalele, pentru că vedem că tot mai puţine animale sunt în România. Deja suntem deficitari şi avem un deficit foarte mare pe balanţă comercială, în industria alimentară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS, domnul deputat Ionel Goidescu.

Dacă nu este, din partea... (Vociferări.)

A, vă rog!

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul SOS România va vota împotriva respingerii proiectului de lege, din următoarele considerente: la alin. (2) se spune că nu pot fi scoase din circuitul agricol, cu excepţiile pe care le regăsim la alin. (3), în condiţiile de compensare a acestor terenuri, pe care le regăsim la alin. (4).

Noutatea pe care o aduce acest proiect de hotărâre este faptul că autorităţile publice locale ar avea o facilitate, prin acest proiect de lege, în sensul că nu vor mai veni cu compensarea terenurilor afectate de lucrări de interes public.

În calitatea mea de fost primar, consider că acest proiect de hotărâre aduce un lucru benefic pentru dezvoltarea localităţilor, un lucru benefic în sensul că proiecte de interes local vor putea fi implementate mai uşor, mai facil, respectând sau votând împotriva, practic, a respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, comisiile sesizate în fond propun respingerea proiectului de lege; şi merge la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - REPUBLICARE; PL-x 557/2019.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să intervină?

Dacă nu, din partea comisiei raportoare, Comisia pentru sănătate şi familie.

Vă rog.

Domnul Remus-Gabriel Mihalcea:

Vă mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - REPUBLICARE, trimis cu adresa PL-x 557/2019, din 28 octombrie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în condiţiile art. 75 alin. (2), teza a III-a, din Constituţia României, republicată, în şedinţa din 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006. Intervenţia legislativă vizează, potrivit expunerii de motive, actualizarea dispoziţiilor referitoare la organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Stomatologi din România, în raport cu schimbările sociale, economice şi culturale survenite de-a lungul timpului, dat fiind că actuala formă a legii îngreunează activitatea medicilor dentişti sau conţine norme contrare Codului deontologic.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Discutăm un proiect de lege din 2019, deci destul de vechi, care tratează nişte probleme din domeniul medicinei dentare. Faptul că îl discutăm acum, în 2025, arată interesul sau mai degrabă dezinteresul Guvernului pentru medicina dentară.

Situaţia este foarte, foarte proastă. Datele statistice, pe scurt, arată că 60%, 70%, 80%, chiar dintre tineri şi foarte tineri, au probleme foarte grave.

În schimb, cauzele nu sunt tratate. Una dintre ele este subfinanţarea cronică şi acută, în acelaşi timp, a medicinei dentare, care a ajuns o Cenuşăreasă. Dacă până acum 2-3 ani finanţarea era de 2-3 lei per elev, cel puţin în judeţul Cluj, dar aşa era peste tot, acum ajunge la 10 sau ceva peste 10 lei per elev, în judeţul Cluj.

În acelaşi timp, avem o superbirocraţie care are scopul de a elimina de pe piaţă cabinetele mici. Avem nişte reglementări birocratice absurde în domeniul sterilizării, pentru cabinetele cu un singur medic, la fel cum sunt pentru spitalele sau clinicile cu sute de pacienţi trataţi simultan. Cei mici trebuie să-şi angajeze un om doar să lipească abţibilduri şi să facă registre.

Avem, cu siguranţă, însă, garanţia unor preţuri foarte mari din partea marilor clinici.

În esenţă, ce se urmăreşte? O aşa-zisă trasabilitate, în cazul unor cabinete cu un singur medic.

În concluzie, sunt foarte, foarte multe de spus, în cazul medicinei dentare.

Dezinteresul Guvernului este cras şi noi suntem chemaţi să reducem, cel puţin, birocraţia din acest domeniu...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... şi să creştem finanţarea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea celorlalte grupuri parlamentare nu mai există intervenţii.

Comisia propune respingerea proiectului de lege şi rămâne la votul final.

Proiectul de lege pentru modificarea...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Pe procedură, vă rog!

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Au spus şi colegii mei, mai devreme, şi spunem la fiecare şedinţă de plen, mai ales noi, cei la primul mandat, că nu înţelegem de unde atâta lene pe deputaţi, pe senatori şi cum putem să pierdem atât timp, în Parlament, cu legi care nu mai au aplicabilitate.

Dar, poate mai mult ca la alte PL-x-uri...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să faceţi la procedură, domnule deputat!

Care este procedura?

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Avem un PL-x...

Doamna Raluca Turcan:

Să invocaţi articolul!

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Imediat, doamnă preşedinte!

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Avem PL-x 333/2014, Propunerea legislativă pentru recunoaşterea delfinilor drept persoane non-umane.

Lumea trebuie să ştie că Parlamentul României a pierdut deja...

Doamna Raluca Turcan:

Aceasta nu este intervenţie pe procedură!

Domnul Mihai-Adrian Enache:

... peste 10 ani...

Doamnă preşedinte, imediat!

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

... a pierdut peste 10 ani, să dezbată această lege, şi nici după 10 ani această lege nu se respinge.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule deputat...

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Pe procedură, vă solicit un vot pentru prelungirea programului de lucru până la punctul 22, inclusiv...

Doamna Raluca Turcan:

A fost votată!

Domnul Mihai-Adrian Enache:

... pentru a scăpa de această aberaţie cu declararea delfinilor drept persoane non-umane.

Vă rog să propuneţi la vot prelungirea programului de lucru! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Ordinea de zi şi programul au fost stabilite la începutul şedinţei. (Vociferări. Gălăgie.)

Mai departe, din partea Grupului AUR, domnul deputat Enache Adrian.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Eu sunt!

Propuneţi la vot...

Doamna Raluca Turcan:

Dumneavoastră sunteţi?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Supuneţi la vot...

(Consultări la prezidiu cu domnul deputat Mihai-Adrian Enache.)

Doamna Raluca Turcan:

Invit liderii la consultări.

Vă rog. (Consultări.)

Ordinea de zi se supune la vot în momentul în care se încheie programul. (Gălăgie.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Se supune la vot la o propunere...

Doamna Raluca Turcan:

Să ştiţi că nu mă las intimidată cu atâţia domni în faţă! (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog.

Vedeţi-vă locul! (Gălăgie.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Respectaţi Regulamentul! Respectaţi şi supuneţi la vot!

Doamna Raluca Turcan:

În momentul în care ajungem la finalul programului, supun la vot dacă să fie prelungit. (Gălăgie.)

Deocamdată suntem în timpul programului de lucru.

Vă rog să mergeţi în băncile dumneavoastră! (Gălăgie.)

Nu ţipaţi, că nu mă intimidaţi!

Deja aţi depăşit orice limită de agresivitate verbală!

Vă rog să mergeţi în băncile dumneavoastră! (Vociferări. Gălăgie.)

Să ştiţi că, în calitate de preşedinte de şedinţă, nu cedez intimidărilor dumneavoastră, să vină aici toţi bărbaţii din grupurile extremiste! (Gălăgie. Vociferări. Aplauze.)

Nu mă impresionaţi! (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog să mergeţi la locurile dumneavoastră!

Vă rog să mergeţi la grupurile dumneavoastră! (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Respectaţi Regulamentul! (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

La loc! La loc!

Deci, la loc! (Gălăgie. Vociferări.)

La loc, pentru că şi în Parlament există reguli! (Gălăgie. Vociferări.)

Copiii din şcoli respectă regulile! Oamenii de bună-credinţă, din ţara asta, respectă regulile! Dumneavoastră trebuie să respectaţi regulile! (Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog să mergeţi la locul dumneavoastră! (Gălăgie. Vociferări.)

Nu mă impresionaţi! Nu mă impresionaţi!

În momentul în care ajungem la finalul programului, voi supune la vot.

Vă rog să mergeţi la locul dumneavoastră! (Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog să mergeţi la loc, că nu mă impresionaţi! (Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog să mergeţi la locurile dumneavoastră, că nu mă impresionează intimidarea bărbaţilor extremişti din ţara asta! (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Aţi adus România în pragul unor tensiuni sociale, exact prin acest tip de extremism! (Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog frumos, mergeţi la locul dumneavoastră! (Gălăgie. Vociferări.)

Nu mă impresionaţi!

Vă rog să mergeţi! (Gălăgie. Vociferări.) Nu mă impresionaţi! (Gălăgie. Vociferări.) Nu mă impresionaţi! Sunteţi agresivi! Este un atac verbal la adresa preşedintelui de şedinţă! Vă rog să mergeţi la loc! (Gălăgie. Vociferări.) Nu mă impresionaţi!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Supuneţi la vot...

Doamna Raluca Turcan:

O să supun când ajung la finalul programului! (Gălăgie. Vociferări.)

La loc! Copiii, în şcoli, respectă regulile, oamenii de bună-credinţă, în ţara asta, respectă regulile! (Gălăgie. Vociferări.) Dumneavoastră trebuie să respectaţi regulile! Vă rog, mergeţi la locul dumneavoastră! (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Vă rog să supuneţi la vot! (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Aţi terminat? (Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog să mergeţi la locul dumneavoastră, domnule deputat! Dacă nu, o să chem chestorii să facă ordine în sala de plen, în Parlamentul României! (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Aşa a ajuns România anului 2025?! Este ruşinos... (Gălăgie. Vociferări.) cu dumneavoastră!

Extremismul nu este o soluţie în nicio ţară democratică!

Vă rog să mergeţi la loc! La loc! (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Respectaţi Regulamentul!

Doamna Raluca Turcan:

Am spus că atunci când ajungem la final!

Mergem mai departe.

Din partea Grupului SOS, domnul Coarnă, dacă doreşte să ia cuvântul la ordinea de zi?

Vă rog.

Mergem mai departe.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Doar atât aveţi de făcut! Nu este greu!

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, domnule Coarnă, aveţi cuvântul, dacă aveţi intervenţie?

Domnul Dumitru Coarnă:

Voiam să vă întreb simplu: aţi găsit coiful dacic? Spuneţi-ne, da sau nu?! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

În primul rând, intervenţia dumneavoastră nu este la ordinea de zi.

În mod normal ar fi trebuit să vă tai microfonul şi lucrul acesta îl voi face mai departe.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare există intervenţii? Nu mai există.

Mulţumesc.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Nu sunteţi înscris. Nu-mi apare! (Vociferări. Gălăgie.)

A, vă rog!

Domnul deputat Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dumneavoastră, cu o facultate făcută la Sankt Petersburg, vorbiţi despre extremism?! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Vreau să se respecte Regulamentul Camerei Deputaţilor!

Noi nu am solicitat nimic altceva...

Doamna Raluca Turcan:

Să ştiţi că am terminat printre primii Academia de Studii Economice...

Domnul George-Nicolae Simion:

De la Sankt Petersburg, da!

Doamna Raluca Turcan:

din România...

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumim!

Doamna Raluca Turcan:

... cu 9,54...

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu se vede, că nu ştiţi să citiţi Regulamentul...

Doamna Raluca Turcan:

... am terminat Bacalaureatul cu 10 pe linie!

Nu-mi daţi dumneavoastră lecţii privind educaţia!

Domnul George-Nicolae Simion:

... şi lansaţi injurii despre extremişti...

Doamna Raluca Turcan:

Haideţi să vedem educaţia membrilor Parlamentului la universităţi particulare!

Domnul George-Nicolae Simion:

... care nu vă fac cinste, doamnă preşedinte!

Doamna Raluca Turcan:

Deci, vă rog să vă referiţi la procedură!

Domnul George-Nicolae Simion:

E prima oară când prezidaţi această şedinţă şi nu ştiţi să respectaţi Regulamentul Camerei Deputaţilor!

Atât am vrut să punctăm!

Doamna Raluca Turcan:

Deci, când o să terminaţi dumneavoastră relaţii economice internaţionale, mai stăm de vorbă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Lăsaţi basmele astea cu extremiştii, că încep şi eu să vă spun despre corupţi...

Doamna Raluca Turcan:

Domnule deputat, vă rog să mergeţi la locul dumneavoastră!

Nu este intervenţie la ordinea de zi!

Domnul George-Nicolae Simion:

... şi despre Traian Băsescu, pe care l-aţi slujit, şi despre Theodor Stolojan! (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Deci, vă rog foarte mult!

Să ştiţi că nu mă impresionaţi deloc!

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Comisia propune respingerea.

Proiectul rămâne la votul final. (Vociferări. Gălăgie.)

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic; Pl-x 569/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din faţa prezidiului):

Ce pretenţii puteţi avea de la ceilalţi, dacă dumneavoastră nu respectaţi Regulamentul?!

Doamna Raluca Turcan:

Când o să vorbiţi frumos şi o să învăţaţi ce este decenţa! (Vociferări. Gălăgie.)

Nu, m-aţi agresat! Dumneavoastră, cu toţii, m-aţi agresat pe mine, preşedinte de şedinţă!

Vă rog, mergeţi la loc! (Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog! M-aţi agresat verbal şi încercaţi intimidarea unui preşedinte de şedinţă, în Parlamentul României!

Vă rog să mergeţi la loc! (Gălăgie. Vociferări.)

Să ştiţi că în Parlamentul României trebuie să vadă o ţară întreagă...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

În Parlament trebuie să respectaţi Regulamentul, doamnă preşedinte!

Doamna Raluca Turcan:

... în ce fel de agresiune ajunge un preşedinte de şedinţă cu extremiştii şi nu cred că asta este soluţia pentru România!

Vă rog să mergeţi la loc! (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Trebuie să respectaţi Regulamentul!

Doamna Raluca Turcan:

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Din partea Grupului AUR... (Vociferări.)

Intrăm în dezbateri generale...

A, nu scuzaţi!

Din partea Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Şi încă ceva, domnilor! Imaginaţi-vă că un asemenea comportament ar trebui să fie suportat de soţiile dumneavoastră, de prietenele dumneavoastră, de fiicele dumneavoastră şi atunci o să vă daţi seama în ce direcţie merge România cu extremismul care câştigă tot mai multă putere! (Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, precum şi Comisia juridică au primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii de la Camera Deputaţilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Ţinând cont că este ora 17.00, supun la vot prelungirea şedinţei până la încheierea... (Gălăgie. Vociferări.) până la punctul 22. (Gălăgie. Vociferări.) Cum să nu?! Până la punctul 22.

Supun la vot prelungirea şedinţei. (Vociferări. Aplauze. Gălăgie.)

Mulţumesc.

Ţinând cont...

Mulţumesc.

Ţinând cont că şedinţa nu a fost prelungită, doresc să citesc lista proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 4/2025; lege organică.

Raport - Comisia pentru administraţie publică. Adoptare. Distribuită în 19 februarie 2025.

Procedură de urgenţă.

Primă Cameră sesizată.

Data depunerii la Camera Deputaţilor: 30 decembrie 2024; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final: 2 martie 2025, potrivit art. 115 din Constituţie şi art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Declar şedinţa dedicată dezbaterilor închisă.

După o scurtă pauză

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 3 martie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Citesc acum numele parlamentarilor care au depus aceste întrebări.

Domnul deputat de la USR, Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Domnul deputat de la USR, Adrian Giurgiu. Este? OK.

Domnul... sunteţi de două ori, cu două întrebări.

Domnul Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR. Sunteţi?

Este domnul Puşcaşu? (Vociferări.)

Bun.

Solicit acum răspunsul la întrebarea domnului Emanuel-Dumitru Ungureanu, din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Domnul secretar de stat, Romeo Simionescu.

Domnul Romeo Simionescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Sunt secretar de stat, Romeo Simionescu.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 184A/2025, având ca obiect - "Ce programe de prevenţie derulează Ministerul de Interne pentru prevenţia violenţei, abuzului sau a consumului de substanţe în rândul copiilor şi adolescenţilor?", vă comunicăm următoarele.

Problematica violenţei şcolare a reprezentat şi reprezintă una dintre temele de interes ale Ministerului Afacerilor Interne, fiind în permanenţă desfăşurate activităţi pentru identificarea şi implementarea unor soluţii viabile de stopare a fenomenului. Violenţa şcolară, alături de traficul şi consumul ilicit de droguri, reprezintă una dintre marile provocări cu care se confruntă comunităţile de elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar, vulnerabilizând starea de bine şi echilibrul emoţional al acestora.

Efectele violenţei şcolare, precum şi ale abuzului sau ale consumului de substanţe pot reprezenta un element potenţiator în viaţa viitorului adult, fiind cunoscute drept cauze ale apariţiei simptomelor de depresie, anxietate, diverse boli sau al altor probleme de sănătate mintală.

În context, pentru asigurarea unui sistem complex şi unitar de măsuri de prevenire, răspuns şi combatere a violenţei şcolare, a fost adoptat Planul Naţional de combatere a violenţei şcolare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1065/2024, document programatic ce stabileşte măsuri şi responsabilităţi în sarcina instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu, în vederea aplicării unitare, la nivel naţional, a activităţilor subsumate obiectivului de consolidare a climatului de siguranţă şcolară.

Aşadar, menţionăm că preocuparea pentru asigurarea unui climat optim de siguranţă în mediul şcolar, în raport cu diverse forme de manifestare a infracţionalităţii, a reprezentat şi reprezintă o prioritate naţională.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi două minute.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimate domnule secretar de stat,

Întrebarea mea este mai specifică - "Ce iniţiative sau programe desfăşoară Ministerul Afacerilor Interne pentru prevenirea problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor şi adolescenţilor?". Şi, atenţie, nu am avut răspuns la această parte din întrebarea mea - "Există documente care descriu aceste iniţiative şi date care să ateste eficienţa lor?".

Deci, am nevoie să-mi spuneţi specific.

Şi de ce am insistat să fiu în sală - deoarece, conform procedurii parlamentare, ar fi trebuit să am un răspuns în scris şi apoi să am ce să comentez la această interpelare orală, dar în caseta de parlamentar şi pe site nu există răspunsul scris din partea dumneavoastră.

Deci mă interesează documente care să descrie această iniţiativă a MAI şi date care să ateste eficienţa lor.

Dacă aveţi asta, aş dori să-mi formulaţi un răspuns oral. Dacă nu, aştept unul în scris.

Mulţumesc frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Simţiţi nevoia să mai daţi un răspuns, domnule secretar de stat sau...?

Ţineţi legătura în scris.

Bine.

Mulţumesc.

Continuăm cu răspunsul la întrebarea din partea domnului deputat USR, Giurgiu Adrian.

Răspunde domnul secretar de stat Ciprian Manea, din partea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Domnul Ciprian Manea (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect - "Stadiul absorbţiei fondurilor structurale şi fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027", voi încerca să prezint pe scurt câteva idei.

În integralitatea lui, răspunsul este comunicat în scris.

Sunt 4 întrebări.

Referitor la prima întrebare:

Alocările dedicate României din fondurile europene aferente Politicii de coeziune - perioada 2021-2027 însumează suma de 30 de miliarde de euro şi 986 de milioane. Programele au un total de 44,43 miliarde de euro, inclusiv contribuţia naţională, fiind 8 programe naţionale - n-o să le număr - şi 8 programe regionale.

Până în prezent au fost deschise apeluri de proiecte în valoare totală de 33,5 miliarde de euro, aproximativ 22,4 miliarde de euro -contribuţie a UE, ceea ce reprezintă 72% din alocarea UE a programelor.

Conform calendarelor de apeluri de proiecte, se estimează că, până la sfârşitul anului 2025, va fi lansată întreaga alocare disponibilă.

Plăţile efectuate către beneficiari totalizează aproximativ 2,7 miliarde de euro, din care aproximativ 2,5 miliarde de euro reprezintă contribuţia UE, iar suma solicitată Comisiei Europene este de aproximativ 1.000.000.000 de euro.

La a doua întrebare:

La nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, se derulează permanent un proces constant de analiză pentru identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a procedurilor de accesare şi implementare a fondurilor europene nerambursabile alocate României prin Politica de coeziune a Uniunii Europene.

Pentru a maximiza gradul de absorbţie, au fost promovate măsuri de simplificare şi digitalizare, prin care a fost urmărită o abordare unitară, suplă şi flexibilă a accesării fondurilor şi derulării proiectelor de către beneficiari, prin reducerea sarcinii administrative.

La întrebarea numărul 3:

Asigurarea unei absorbţii ridicate a fondurilor reprezintă una dintre preocupările constante în activitatea noastră, inclusiv din perspectiva evitării dezangajării automate de fonduri, respectiv a evaluării intermediare şi a realocării cuantumului de flexibilitate la nivel de program.

Autorităţile de management care gestionează programele cu finanţare externă nerambursabilă aprobate de către Comisia Europeană pentru cadrul financiar 2021-2027 au depus toate eforturile în vederea lansării apelurilor de proiecte cât mai curând posibil şi facilitării accesului potenţialilor beneficiari la finanţări europene.

La întrebarea numărul 4:

Experienţa implementării Programelor Politicii de Coeziune, în primele două perioade de programare de la aderarea României la Uniunea Europeană, arată că absorbţia fondurilor, utilizarea optimă a acestora şi impactul lor depind în foarte mare măsură de mai mulţi factori - capacitatea administrativă şi calitatea resursei umane, nivelul politicilor sectoriale şi al structurilor de guvernanţă.

Şi, în baza unei analize ample, România şi-a asumat responsabilitatea pentru un proces de dezvoltare a capacităţii administrative, ghidat de Foaia de parcurs la nivel naţional pentru consolidarea capacităţii administrative 2021-2027 şi a 8 foi de parcurs regionale pentru consolidarea capacităţii administrative 2021-2027.

În integralitatea lui, răspunsul se află în scris.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc pentru răspuns, dar realitatea din teren o ştim şi de multe ori vedem că absorbţia de fonduri este, în anumite situaţii, una deficitară şi în foarte multe locuri birocraţia încă este o problemă destul de mare. Toţi care au încercat să absoarbă fonduri se plâng de acte suplimentare, de acte prea multe şi de o birocraţie excesivă sau de termene care, poate, de multe ori, nu sunt realizabile şi este risc foarte mare de a pierde fonduri.

De asta este foarte important să absorbim fondurile în acest exerciţiu financiar, pentru o dezvoltare mai bună.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu răspunsul din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Nu este.

Atunci, va fi transmis răspunsul în scris.

Continuăm cu răspunsul din partea Ministerului Energiei, la întrebarea domnului deputat de la AUR, Puşcaşu Lucian-Florin.

O voce din sală:

Ministerul solicită amânare.

Doamna Raluca Turcan:

Am înţeles, ministerul solicită amânarea. Rămâne pentru şedinţa următoare.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare dintre cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Începem cu domnul Puşcaşu Lucian-Florin, din partea Grupului AUR. Este?

Dacă nu, continuăm cu doamna deputat Moş Patricia-Simina-Arina, din partea Grupului PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimate domnule ministru al agriculturii,

Grija mea cea mai mare, în calitate de deputat de Bihor, este aceea a bihorenilor mei. Creşterea calităţii vieţii oamenilor şi a bihorenilor mei mă preocupă în mod special.

De aceea, stimate domnule ministru, vă întreb, vă pun o întrebare.

În conformitate cu prevederile Codului administrativ, unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Bihor au demarat încă din anul 2024 procedurile necesare pentru preluarea administrării unor imobile - cantoane - aflate în prezent în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare - ANIF, aşa cum este cunoscută.

Lista acestor imobile este următoarea:

- Canton Diosig;

- Canton Săcădat;

- Canton Sălard;

- Canton Tinca;

- Canton Toboliu;

- Canton Valea lui Mihai;

- Canton Cighid;

- Canton Ghiorac.

Menţionez că pentru cantonul de la Valea lui Mihai procedurile au fost iniţiate de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, în timp ce pentru celelalte cantoane, UAT-urile şi-au exprimat intenţia de preluare.

De asemenea, doresc să subliniez faptul că aceste imobile se află într-o stare avansată de degradare, nefiind utilizate în prezent.

În lipsa unor intervenţii rapide, acestea pot deveni pericol public pentru cetăţeni. UAT-urile şi-au manifestat intenţia fermă de a reabilita aceste clădiri şi de a le oferi o utilitate publică, astfel încât să fie folosite în beneficiul comunităţilor locale.

Având în vedere importanţa acestor imobile pentru administraţiile publice locale şi necesitatea clarificării regimului lor juridic, vă rog să-mi comunicaţi:

- Care este stadiul actual al acestor demersuri privind transferul imobilelor menţionate?;

- Ce paşi mai trebuie urmaţi de către UAT-uri şi de către ANIF, pentru finalizarea acestor transferuri?;

- Există impedimente, stimate domnule ministru, administrative sau juridice, care ar putea întârzia sau bloca aceste transferuri?

În contextul dezvoltării locale şi al eficientizării patrimoniului public, consider că aceste transferuri sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi administrarea eficientă a acestor imobile de către autorităţile publice locale.

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Ana-Marcela Baş.)

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu doamna deputat Constantinescu Andra-Claudia, din partea Grupului SOS, care are 5 interpelări. Nu este.

Domnul Lăzăroi Ioan, din partea Grupului SOS, 9 interpelări. Nu este.

Domnul Jianu Iosif-Florin, din partea Grupului SOS. Nu este.

Domnul Echert, din partea USR. Nu este.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doresc să adresez o interpelare domnului ministru al apărării naţionale, Angel Tîlvăr.

Stimate domnule ministru,

În temeiul prerogativelor conferite de Constituţia României şi de Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă adresez următoarea interpelare, prin care solicit clarificarea unor aspecte referitoare la contractul clasificat "secret de serviciu", atribuit în 2022, pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

În acest context, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. A întocmit Direcţia Generală de Informaţii a Armatei, rapoarte de informare cu privire la Compania Strabag SRL, anterior datei de 22 aprilie 2022, data semnării contractului antereferit? Precizez că această companie, parte din asocierea care a câştigat contractul, este subsidiară Strabag AG, entitate austriacă, în care oligarhul rus Oleg Deripaska, cunoscut pentru legăturile sale apropiate cu Vladimir Putin, deţinea, din 2017, peste un sfert din acţiuni;

2. Accesul Federaţiei Ruse la informaţiile clasificate privind infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, prin intermediul lui Oleg Deripaska, reprezintă sau nu o ameninţare la adresa securităţii naţionale, în contextul "Conceptul Strategic al NATO", semnat pe 29 iunie 2022, la Madrid? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să ne spuneţi ce măsuri au fost luate pentru a preveni compromiterea acestor informaţii;

3. Când, cine şi în ce bază a acordat "avizul de securitate" pentru semnarea contractului menţionat anterior cu asocierea de firme câştigătoare, din care face parte Strabag SRL?;

4. Care a fost poziţia oficială a Ministerului Apărării Naţionale la semnarea contractului, pe 29 aprilie 2022, după două luni şi 5 zile de la declanşarea agresiunii militare a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei? Precizez că, anterior acestui moment, pe 8 aprilie 2022, Uniunea Europeană l-a inclus pe Oleg Deripaska pe lista sancţiunilor, dispunând îngheţarea activelor sale şi impunându-i interdicţie de călătorie în toate statele membre, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia;

5. A fost informat, de către MApN, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cu privire la riscurile de securitate incumbate de semnarea respectivului contract cu firma Strabag SRL, înainte de semnarea contractului? Dacă da, care a fost poziţia CSAT cu privire la riscul accesului la informaţii clasificate al Federaţiei Ruse, prin intermediul Strabag SRL?

Cu stimă, Ramona-Ioana Bruynseels, deputat AUR, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alecu Robert, din partea AUR? Nu este.

Domnul deputat Corendea Cosmin-Ioan? Nu este.

Domnul deputat Eduard-Virgil Koler, din partea AUR? Nu este.

Doamna Rodica Plopeanu, din partea Grupului SOS? Nu este.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie?

Vă rog.

Am o întrebare - este în sală doamna deputat Baş Ana-Marcela şi are şedinţă de comisie - aţi fi de acord să faceţi o rocadă?

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Da, sigur.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna Ana-Marcela Baş (din sală):

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, doamna deputat Baş Ana-Marcela, atunci, din partea Grupului SOS.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Interpelarea mea se adresează ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale, doamnei Simona Bucura-Oprescu.

Obiectul interpelării - "Reforma Asistenţei Sociale din România".

Stimată doamnă ministru, Simona Bucura-Oprescu,

Dreptul cetăţenilor la asistenţa socială pentru asigurarea unui trai decent este prevăzut de art. 47 din Constituţia României şi de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

În condiţiile emigrării tinerilor în străinătate, o categorie defavorizată este populaţia vârstnică, bătrânii noştri, care nu beneficiază de îngrijire la domiciliu, nu-şi pot asigura pâinea zilnică, medicaţia şi igiena personală.

Principala preocupare a factorilor decidenţi ar trebui să fie prevenirea instituţionalizării acestor persoane în azile, îngrijirea la domiciliu prin lucrători sociali reprezentând normalitatea într-un sistem de protecţie socială civilizat şi eficient.

Situaţii practice pentru care legislaţia actuală şi asistenţii sociali nu au găsit soluţii au fost întâlnite şi în cazul persoanelor cu dizabilităţi, adulţi şi copii.

De multe ori, îngrijitorii acestora nu pot asigura continuitatea actului de protecţie socială, dacă apar situaţii de boală, deces, intervenţii medicale. În aceste situaţii, ar trebui să intervină lucrătorii sociali din cadrul primăriilor care să asigure continuitatea actului de protecţie socială.

Vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

- De ce România nu asigură obligativitatea îngrijirii la domiciliu a persoanelor aflate în situaţii de criză, marginalizate şi/sau abandonate?;

- În acest moment, înfiinţarea serviciilor de asistenţă socială este la latitudinea autorităţilor locale, iar impresia este că această organizare generează marginalizare şi excluziune socială. Cum vedeţi reorganizarea şi reformarea acestor servicii, astfel încât să vină în întâmpinarea problemelor semnalate mai sus?;

- Când se va alinia România la standardele de îngrijire pe care le vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană?

Consider că reformarea sistemului de asistenţă socială este absolut necesară. Asistenţa socială nu se face din birou, suferinţa este în casele românilor, ale cetăţenilor bătrâni, bolnavi şi singuri.

Deputat SOS, Circumscripţia nr. 37, Ana-Marcela Baş.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm, şi îi mulţumesc pentru îngăduinţă, cu doamna deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

Vă rog.

Din partea Grupului SOS.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru, Marcel Ciolacu.

Obiectul interpelării - "Jaful din banii ieşenilor, prin intermediul ApaVital, condus de Consiliul Judeţean Iaşi şi de domnul Costel Alexe".

În pofida faptului că membrii Consiliului Local Iaşi nu au aprobat noile tarife propuse de ApaVital, compania a ales să ignore voinţa autorităţilor locale şi a implementat majorări fără a obţine avizul necesar. Această acţiune reprezintă o încălcare flagrantă a procedurilor legale, mai ales că Ordinul nr. 230/2022, care reglementează ajustările tarifare, stipulează clar în art. 4 alin. (2) că "strategia tarifară aferentă planului de afaceri se aprobă prin hotărâre a autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale".

Astfel, de la începutul acestui an, preţurile au crescut cu peste 14% pentru apa potabilă şi cu mai mult de 22% pentru serviciile de canalizare, ceea ce se traduce într-o povară considerabilă pentru consumatorii din Iaşi, care se plâng din ce în ce mai mult de calitatea precară a apei, de lipsa presiunii şi de întreruperi frecvente şi neanunţate.

ApaVital este o societate de stat, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi, cel care deţine 99,5% din acţiuni. Cu al doilea cel mai mare tarif din România pentru serviciile de canalizare-epurare şi cu al şaselea tarif din ţară pentru apa potabilă, ApaVital are şi cei mai bine plătiţi administratori din subordinea judeţului nostru. Consiliul de administraţie al ApaVital este format din apropiaţi ai preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, fără ca Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice să verifice dacă posturile respective s-au obţinut prin concurs sau pe criterii politice.

Cei 5 directori de la ApaVital au încasat, aşadar, în anul 2024 suma de 950.000 de euro, creşterea faţă de anul anterior fiind de 25%.

Pe lângă indemnizaţiile duble faţă de media pe ţară din alte societăţi de profil, angajaţii ApaVital sunt acuzaţi de anumiţi dezvoltatori imobiliari de faptul că au constituit o filieră prin care ar escroca afaceriştii care sunt condiţionaţi de obţinerea avizelor de racordare la reţeaua de apă-canal, pentru a-şi putea pune complexele rezidenţiale pe piaţă.

Pierderile de apă din reţea în 2023 au fost de aproape 20 de milioane mł, dar pentru 2024, ApaVital a propus pierderi chiar mai mari, cu 1.000.000 mł în plus. ApaVital emite însă facturi uriaşe pentru consumuri nerealizate, pentru a-şi acoperi pierderile importante din reţea, cetăţenii fiind nevoiţi să le suporte.

Aşadar, v-aş ruga, în acest context, să-mi răspundeţi la două întrebări:

1. Ce măsuri urgente veţi lua, având în vedere faptul că Iaşiul este sufocat de o caracatiţă mafiotă care îşi bate joc de banii publici, în timp ce oamenii oneşti plătesc facturi uriaşe pentru apă şi canalizare?;

2. Cum veţi gestiona faptul că acest Costel Alexe şi gaşca lui de profitori şi-au transformat funcţiile în puşculiţe personale, şi-au angajat apropiaţii pe salarii nesimţite, au dirijat contracte din banii publici către firmele de casă şi au extins reţelele de utilităţi până la vilele proprii, pe banii ieşenilor?

Solicit intervenţia urgentă a tuturor instituţiilor abilitate!

Dacă statul mai are un dram de onoare şi justiţia nu este doar un spectacol de faţadă, atunci capii acestei mafii trebuie să ajungă în faţa legii!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu. Este? Nu.

Domnul deputat, din partea Grupului SOS, Ţiu Mihai-Adrian?

Domnul deputat de la AUR, Gurlui Silviu-Octavian?

Domnul deputat Drulă Cătălin? Nu este.

Din partea Grupului...

(Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Drulă Cătălin? (Vociferări.)

Poftim?

Domnul Silviu-Octavian Gurlui (din sală):

Gurlui Silviu, AUR.

Doamna Raluca Turcan:

A, Gurlui Silviu, vă rog.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Interpelare adresată ministrului educaţiei şi cercetării din România

Stimate domnule ministru,

Fizica este una dintre ştiinţele fundamentale care explică fenomenele naturale şi contribuie la progresul tehnologic al omenirii. Aceasta stă la baza dezvoltării energiei nucleare, a electronicii şi a telecomunicaţiilor, a sănătăţii, a mediului înconjurător, a înţelegerii fenomenelor atmosferice şi astronomice, influenţând profund viaţa de zi cu zi. Tradiţional, fizica a fost esenţială în înţelegerea legilor naturii, de la mişcarea planetelor până la structura atomului. Fizica are un impact major asupra industriei, contribuind la dezvoltarea noilor tehnologii în medicină, transport şi energie.

În România, cercetătorii au avut contribuţii remarcabile în domeniul fizicii, atât teoretice, cât şi experimentale. Şi amintim exemple notabile: Ştefan Procopiu, Horia Hulubei sau Ion Agârbiceanu, care, în anii '60, punea România ca a patra ţară de pe glob, în industria sau construcţia laserilor.

De asemenea, ne mândrim cu infrastructura de cercetare ELI-NP de la Bucureşti.

Ne mândrim, de asemenea, cu contribuţia esenţială, a noastră, a fizicienilor, la CERN.

Însă, deşi fizica este motorul multor infrastructuri mondiale de securitate şi pentru industria de vârf aerospaţială, în comparaţie cu aceasta, orele şi numărul orelor de fizică sunt din ce în ce mai mici.

Spre comparaţie, în Marea Britanie numărul de ore echivalent sunt de 4-5 ore pe săptămână.

În Elveţia, sunt de 4 - 6 ore pe săptămână.

În Austria, de asemenea 4 - 6 ore pe săptămână, de fizică.

În Spania, 4 - 5 ore pe săptămână.

În Franţa, la fel.

În Germania, 4 - 6 ore pe săptămână.

Aşadar, în toate aceste ţări, care au un sistem de învăţământ de calitate excepţională şi, ulterior, de o pregătire universitară şi de cercetare superioare, fizica este cotată ca o materie importantă în specializările ştiinţifice şi tehnice, având un număr de 4 până la 6 ore pe săptămână.

În ciuda acestor fapte, România are o tradiţie aşa importantă şi cu rezultate importante, dar alocă din ce în ce mai puţine ore pentru fizică.

Ţinând seama de provocările ştiinţifice actuale, din medicină, din microelectronică, de climă, industria aerospaţială, software şi computere de mare putere de calcul, fizica va avea un rol, mereu, de pivot, iar cercetarea fundamentală va juca un rol de prim rang în securitatea ţării.

Pentru aceasta, propun:

- pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică - asigurarea unui număr de minimum 4 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate, fix la clasele a XI-a şi a XII-a, după modelul celor din Franţa, Germania, Anglia şi Elveţia;

- pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, toate specializările/calificările profesionale - cel puţin o oră în trunchiul comun şi 3 ore în curriculumul de specialitate şi respectiv 3 ore în curriculumul de specialitate în clasele a XI-a şi a XII-a.

Adresez un apel ministrului educaţiei şi cercetării, pentru a vedea importanţa fizicii şi a aloca numărul de ore pentru fizică, aşa cum sunt alocate în cea mai mare parte dintre ţările din Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Valeriu Munteanu, din partea Grupului AUR. Nu este.

Tot din partea Grupului AUR, domnul deputat Avrămescu Ştefăniţă-Alin. Nu este.

Din partea Grupului POT, doamna deputat Simu Aurora-Tasica.

Din partea Grupului SOS, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Georgescu Gheorghe.

Doamna Vedinaş Verginia (din sală):

Sunt, doamnă!

Doamna Raluca Turcan:

A, nu v-am văzut!

Scuze, doamnă deputat!

Vă rog.

Ochelarii mei sunt de citit, ştiţi, şi nu văd la distanţă.

Vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Gabriel-Florinel Florea.)

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Eu am o interpelare şi o întrebare şi mă voi strădui să mă încadrez în cele trei minute. Vă asigur de acest lucru. Vă cer îngăduinţa să le prezint pe amândouă.

Interpelarea este adresată Ministerului Administraţiei Publice, Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, domnului Bogdan-Gruia Ivan şi vizează...

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă deputat, nu aveţi voie să prezentaţi...

Doar interpelarea...

Doamna Verginia Vedinaş:

Nu am voie să prezint... Ce anume?!

Doamna Raluca Turcan:

Prezentaţi interpelarea.

Doamna Verginia Vedinaş:

Interpelarea, bun!

Doamna Raluca Turcan:

Da, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Deci, interpelarea vizează staţiunea Soveja, din judeţul Vrancea.

În mod firesc, ca parlamentar în Circumscripţia nr. 41, mă interesează aspectele legate de judeţul pe care îl reprezint, iar interpelarea mea vizează situaţia staţiunii Soveja, din judeţul Vrancea, care cuprinde şi un sit de interes comunitar, cu o suprafaţă de peste 4.500 de hectare, şi care multă vreme a fost considerată ca fiind perla Vrancei, ea relevându-se în arhitectura staţiunilor din România ca un veritabil reper care a oferit clipe de neuitat atâtor turişti români şi străini.

În prezent, această staţiune a ajuns într-o stare care este greu de descris în cuvinte.

M-am deplasat acolo de mai multe ori şi am putut constata că, în afară de câteva animale răzleţe, nu mai găseai pe cineva care să te primească.

Iar într-un asemenea context, apreciez că este necesar să mi se răspundă la întrebări care vizează situaţia juridică actuală a acestei staţiuni, dacă ea se află în proprietatea sau în administrarea statului, a unei unităţi administrativ-teritoriale sau altui subiect de drept.

Iar a doua problemă pe care o pun vizează măsurile care se intenţionează a fi întreprinse pentru ca această staţiune să redevină un obiectiv turistic, dar şi de tratament, astfel cum merită potenţialul pe care îl are.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat de la PSD, Georgescu Gheorghe. Este? Nu e.

Doamna deputat de la PSD, Matichescu Mirela-Florenţa. Nu este.

Domnul deputat Toma Ilie este la comisie; dacă revine, îi voi da cuvântul.

Din partea Grupului SOS, doamna Raisa Enachi.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării: "Privatizare mascată pentru Regia Autonomă a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi".

Stimate domnule ministru,

Privatizarea mascată a Canalului Sulina reprezintă un act de subminare a intereselor naţionale şi o ameninţare directă la adresa securităţii economice şi strategice a României. Este inacceptabil ca o infrastructură vitală, reglementată internaţional şi monitorizată de Comisia Dunării, să fie transformată într-un simplu obiect de tranzacţie politică şi economică.

În 2023, AFDJ Galaţi era profitabilă. În 2024, brusc, a devenit "nerentabilă" şi trecută pe lista de privatizare. Această schimbare radicală nu este o coincidenţă, ci ridică suspiciuni serioase despre o posibilă manipulare deliberată a datelor financiare pentru a crea artificial premisele unei privatizări forţate. Reducerea cu 50% a tarifelor de navigaţie a generat, în mod predictibil, pierderi, permiţând acum Guvernului să invoce "ineficienţa", ca justificare pentru trecerea AFDJ Galaţi în mâini private.

Canalul Sulina este un punct strategic de control asupra navigaţiei pe Dunăre. Într-un context geopolitic tensionant, în care Rusia îşi manifestă tot mai clar interesul pentru regiunea Odesa şi Gurile Dunării, cedarea acestui obiectiv către entităţi private, posibil cu influenţe externe, ar putea avea consecinţe dezastruoase.

Domnule ministru, dumneavoastră vă revine misiunea de a apăra interesele românilor şi, în această ordine de idei, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele reale pentru care Guvernul susţine privatizarea AFDJ Galaţi? Cine a iniţiat această propunere şi care sunt argumentele oficiale?

2. Cine a dispus reducerea tarifelor de navigaţie cu 50% şi pe ce criterii? Există documente oficiale care să demonstreze necesitatea acestei măsuri sau a fost doar o metodă de a genera artificial pierderi?

3. Dacă AFDJ Galaţi a devenit "nerentabilă", ca urmare a acestei reduceri impuse, cum justificaţi faptul că această situaţie este acum folosită ca pretext pentru privatizare?

4. Ce măsuri concrete aţi luat pentru a garanta că această privatizare nu va pune în pericol controlul României asupra navigaţiei pe Dunăre?

5. De ce Guvernul ignoră statutul strategic al AFDJ Galaţi, stabilit prin Convenţia internaţională privind navigaţia pe Dunăre şi monitorizat de Comisia Dunării?

6. De ce ministrul transporturilor nu a oferit un răspuns oficial sindicatelor şi navigatorilor români care au semnalat această problemă?

7. Există un studiu de impact care să arate clar...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Doamna Raisa Enachi:

... efectele privatizării AFDJ Galaţi asupra economiei naţionale şi a securităţii României? Dacă da, este acest studiu public?

Sunt întrebări legitime, domnule ministru al transporturilor, la care cetăţenii români au dreptul să cunoască răspunsul, mai ales atunci când se pune în joc un element esenţial al infrastructurii noastre strategice şi economice.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Solicit răspunsul, verbal şi în scris.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului USR. Nu este.

Domnul deputat Cotîrleţ Claudiu. Vă rog.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministrul culturii.

Obiectul interpelării: "Continuarea programului de finanţare pentru restaurarea şi conservarea caselor memoriale, în anul 2025".

Doamnă ministru,

În anul 2024, Ministerul Culturii a lansat un apel de proiecte pentru finanţarea restaurării şi conservării caselor memoriale care sunt monumente istorice, inclusiv a ansamblurilor sau siturilor aferente acestora. Acest program a fost extrem de important pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional.

În acest context, vă rog să îmi comunicaţi:

1. Acest program va fi reluat şi în anul 2025?

2. Există un calendar agreat pentru lansarea unui nou apel de proiecte în acest sens?

3. Ce buget estimativ va fi alocat şi din ce surse va fi finanţat programul?

Şi o ultimă întrebare - există modificări sau noi criterii de eligibilitate faţă de apelul din 2024?

Apreciez un răspuns oficial care să clarifice aceste aspecte, având în vedere interesul major al specialiştilor şi al instituţiilor implicate în protejare a patrimoniului cultural.

Vă mulţumesc anticipat pentru răspuns.

Paul-Claudiu Cotîrleţ, deputat PSD, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Wiener Adrian, din partea Grupului USR. Nu este.

Din partea Grupului PNL, domnul Alexandru Muraru. Nu este.

Din partea Grupului PSD, domnul Bogdan-Petre Cojocaru. Este? Nu este.

Din partea Grupului USR, domnul Paraschivescu Ovidiu-Romulus. Nu este.

Şi acum, din partea Grupului AUR, domnul Florea Gabriel-Florinel.

Aţi văzut că aţi reuşit...

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Am văzut!

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Mulţumesc încă o dată.

Interpelarea mea este adresată domnului Grindeanu, ministrul transporturilor, şi domnului Burduja, ministrul energiei.

Domnilor miniştri,

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere dintre România şi Bulgaria constituie un pilon fundamental în consolidarea relaţiilor economice, culturale şi energetice dintre cele două state. Acest parteneriat nu doar că facilitează schimburile comerciale şi mobilitatea cetăţenilor, dar contribuie şi la integrarea eficientă a celor două ţări în reţelele europene de transport şi energie.

În acest sens, edificarea podului şi a Hidrocentralei Turnu Măgurele - Nikopol reprezintă un demers strategic de anvergură, cu implicaţii semnificative asupra conectivităţii regionale şi dezvoltării durabile. Prin îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi feroviare, acest proiect va stimula comerţul bilateral, va atrage noi investiţii şi va crea oportunităţi pentru întreprinderile locale. Totodată, hidrocentrala va contribui la securitatea energetică a regiunii, reducând dependenţa de surse externe şi promovând utilizarea resurselor regenerabile. Astfel, acest proiect devine un exemplu concret de dezvoltare sustenabilă, aducând beneficii economice şi sociale pe termen lung ambelor state.

Având în vedere importanţa acestui proiect, domnilor miniştri, doresc să vă solicit informaţii detaliate privind stadiul actual al negocierilor şi al acordurilor bilaterale încheiate între România şi Bulgaria, în vederea demarării acestuia.

Există studii de fezabilitate sau alte analize tehnico-economice realizate până în prezent? În cazul unui răspuns afirmativ, care sunt concluziile acestora şi ce măsuri sunt prevăzute pentru implementare?

Dacă proiectul se află într-un stadiu incipient, care sunt paşii necesari pentru avansarea acestuia?

De asemenea, domnilor miniştri, vă solicit clarificări privind sursele de finanţare identificate, beneficiile economice, sociale şi de mediu anticipate pentru comunităţile locale, precum şi un calendar estimativ al etapelor principale pentru realizarea obiectivelor propuse.

În încheiere, aş dori să mă adresez parlamentarilor din partea Partidului Social Democrat, filiala Teleorman, deoarece teleormănenii v-au oferit un număr de patru mandate, iar nouă, celor de la AUR, trei mandate. Cred că a sosit timpul să nu mai dezamăgim teleormănenii. Suntem aici, în primul rând, pentru a face lucrurile să meargă.

Cu speranţa că aţi înţeles ceva din ultimele alegeri, aştept cooperare şi din partea dumnealor, pentru judeţul Teleorman.

Cu mulţumiri, Gabriel Florea, deputat de Teleorman, Circumscripţia electorală nr. 36.

Totodată, doresc şi răspuns în scris.

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Revenim la domnul deputat Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează ministrului afacerilor externe, domnului Emil Hurezeanu, şi a ministerului pe care îl conduce.

Deşi interpelarea este formulată săptămâna trecută, este mai actuală ca nicicând. De aceea, vă mulţumesc mult că mi-aţi dat cuvântul şi o să o prezint cât mai pe scurt; probabil mai sunt şi alţi colegi.

Prin urmare, vreau să-l rog pe domnul ministru să-mi comunice răspunsul la următoarele întrebări, din interpelare.

În contextul ultimelor declaraţii, venite din partea oficialităţilor SUA, ce abordare aveţi, şi are România, în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării pe planurile politice şi militare, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România?

La ce se referă, concret, valorizarea de domenii suplimentare de interes comun, inclusiv cu privire la proiectele prioritare de interconectare promovate de România în cadrul Iniţiative celor Trei Mări, cu accent pe cele două proiecte majore şi strategice de interconectare regională Rail-2-Sea şi Via Carpatia?

Care este strategia Ministerului pentru Dezvoltare pentru stimularea dimensiunii economice a parteneriatului cu Statele Unite şi creşterea volumului de investiţii americane în România?

În contextul actual, cred că este mai important ca nicicând să avem o abordare cât mai echilibrată în ceea ce înseamnă relaţiile internaţionale, în mod special relaţiile noastre cu Uniunea Europeană, din care facem parte, dar şi cu Statele Unite ale Americii, state care pot asigura un echilibru atât în domeniul politic, cât şi în domeniul economic, pot aduce chiar o bulă de oxigen, prin mărirea investiţiilor americane şi, de ce nu, şi europene, în România.

În acelaşi timp, sper că, prin buna ştiinţă a politicienilor români şi bunăvoinţă, pentru că minte, există, mai trebuie doar pusă la contribuţie, să fim cei care luăm parte la ideea de pace între Ucraina şi Rusia şi să participăm, aşa cum merităm, la reconstrucţia Ucrainei, să fim acolo, să fim unde ne este locul.

România a dus destul de mult greul războiului şi sunt convins că există soluţii.

Aştept cu interes răspunsul ministrului afacerilor externe.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt colegi parlamentari?

Dacă nu, declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.54.