Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 234 de colege şi colegi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 9, şi miercuri, 11 februarie 2026; programul de lucru pentru perioada 9-14 februarie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 4-9 februarie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu prezentarea interpelărilor.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, doamna lider Stoica, de la Grupul parlamentar USR, şi apoi dumneavoastră.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În baza art. 15, o să vă prezint completarea conducerii Grupului parlamentar al USR, începând cu această sesiune.

Pentru rolurile de vicelideri avem: Daniel-Codruţ Blaga, Allen Coliban, Brian Cristian, Alexandru-Paul Dimitriu, Cezar-Mihail Drăgoescu, Pollyanna-Hanellore Hangan, George-Nicolae Marussi, Bogdan-Ionel Rodeanu şi Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Şi pentru secretari: colegii noştri Ştefan-Iulian Lőrincz şi Vlad-Ioan Şendroiu.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am luat act.

Mulţumesc.

Domnul chestor Velcescu Florin-Bogdan, tot pe procedură, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul art. 210, respectiv "Ora Guvernului", vă atrag atenţia că astăzi trebuia să ne întâlnim şi să discutăm despre nişte probleme legate de apa potabilă de la Curtea de Argeş.

Cu cine trebuia să ne întâlnim? Cu un anume domn Bogdan Ivan, ministrul energiei? Cred că PSD! Chemat de cei de la USR!

Apreciez iniţiativa celor de la USR. Ar trebui să avem mai des miniştri în Parlament cu care să discutăm, mai ales când sunt probleme de genul ăsta, dar poate data viitoare, când totuşi se va hotărî să vină dumnealui, să-l ia şi pe domnul Bolojan, care ne trage ţeapă de vreo patru luni de zile. Dacă consideraţi că este oportun, dacă consideraţi că în Regulament mai avem de ce să folosim cuvinte precum "obligatoriu". Pentru că înţeleg că e acolo să fie acel cuvânt, pentru că nu s-a respectat şi nu există nici sancţiuni.

Am constatat cu stupoare că domnul Bolojan nu primeşte nicio sancţiune pentru faptul că nu participă la un demers legitim al plenului Camerei Deputaţilor, mai bine zis al Camerei Deputaţilor, prin plenul Camerei Deputaţilor, votat în Biroul permanent, cu majoritate. Ultima dată când am verificat era majoritate acolo, pe votul respectiv.

Dar e alegerea dumneavoastră să comunicaţi sau să nu comunicaţi.

Aş vrea, totuşi, să aflăm şi noi ce se întâmplă la Curtea de Argeş şi de ce nu există în continuare apă potabilă, pentru că înţeleg, din analize, că a apărut...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

... a apărut iarăşi bacteria clostridium.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Daţi explicaţii! Oamenii vor să audă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul lider Popa Ştefan-Ovidiu.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Bogdan Ivan absentează astăzi, din motive personale. A şi comunicat, din partea ministerului. Va participa săptămâna viitoare, lunea viitoare. Şi din motive personale nu a putut veni astăzi, dar săptămâna viitoare va fi prezent în Parlament, aşa cum, de altfel, fiecare ministru al PSD a venit de fiecare dată la tribuna Parlamentului şi a explicat şi a răspuns întrebărilor dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Mai am o solicitare din partea domnului Munteanu, de la Grupul parlamentar AUR.

Tot pe procedură?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Da, da!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 130 alin. (4) din Regulament, solicităm verificarea cvorumului, nominal, pentru cei care se află în online, pentru că avem bănuieli rezonabile că...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Suntem în cvorumul de şedinţă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Munteanu:

...mai mulţi parlamentari, mai mulţi deputaţi care sunt în online nu sunt în persoană... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Începem ordinea de zi.

Continuăm dezbaterile asupra proiectului PHCD 98/2025.

11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Foaie de parcurs pentru încetarea importurilor de energie din Rusia COM (2025) 440; PHCD 98/2025.

Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 4 februarie 2026.

Din partea grupurilor parlamentare au luat cuvântul reprezentanţii Grupului parlamentar al PNL - domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel şi domnul deputat Cîmpean Ovidiu-Vasile, Grupul parlamentar al PSD - domnul deputat Câciu Adrian şi domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar AUR - domnul deputat Simion George-Nicolae şi Grupul parlamentar al USR - doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Întreb dacă mai doreşte cineva să intervină în cadrul dezbaterilor de ordin general.

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Sigur că da, foaie de parcurs...

Comisia Europeană vrea să tăiem absolut orice import de gaze, de energie din Rusia. Suntem de acord.

Era bine să punem ceva în loc, că văd că închidem mine, distrugem absolut orice unitate de producţie de energie, dar nu punem nimic în loc, că nu punem nici la Iernut, nu punem nimic în loc nici în multe alte locuri.

De ce e nevoie să votăm această foaie de parcurs?

E nevoie să votăm ca să sprijinim Ucraina, o ţară care nu e nici membră NATO, nu e nici membră a Uniunii Europene.

Şi, sigur că da, am dat şi continuăm să dăm miliarde de euro. Am dat Patriotul, am dat ajutoare, dăm programe militare, ne-am antrenat noi, sigur că da, ne-am pus noi în poziţia de a fi beligeranţi, sprijinim...

Problema este că din partea Ucrainei nu primim decât lipsă de respect şi lipsă de apreciere, pentru că cei 500.000 de români din Ucraina sunt în continuare supuşi unui proces de deznaţionalizare.

Ucraina nu respectă drepturi elementare ale omului. Românii din Ucraina nu beneficiază de drepturi elementare ale omului şi, mai mult decât atât, un coleg de-al nostru, care e aici, în sală, a fost umilit de către autorităţile de la Kiev, în mod gratuit. Şi nimeni, absolut nimeni, nici de la PSD, nici de la PNL, nici de la USR, nici de la UDMR... Bine, de la UDMR n-am pretenţii! ... nici de la grupul minorităţilor naţionale nu a reacţionat, de parcă ar fi chestiunea personală a colegului deputat de Suceava, care a fost umilit de autorităţile de la Kiev.

Să ştiţi că dacă colegul nostru a fost umilit, cu toţii am fost umiliţi, dragi colegi!

Iar faptul că lăsaţi capul în jos şi vă faceţi că plouă, asta spune multe despre voi, nu despre colegul nostru.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Această propunere legislativă tratează una dintre cele mai sensibile teme pentru orice stat - energia.

Dar întrebările sunt următoarele:

- care va fi impactul asupra preţurilor?

- cum este garantată securitatea energetică a României?

- cum sunt protejaţi consumatorii vulnerabili?

- cum este protejată competitivitatea economiei româneşti?

Această propunere legislativă nu oferă soluţii, nu oferă garanţii, nu oferă mecanisme.

Cetăţenii nu se încălzesc cu poziţionări geopolitice.

Cetăţenii români nu îşi plătesc facturile cu declaraţiile noastre politice, aici, în Parlament.

Pentru acest motiv nu putem susţine acest PL-x.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem două solicitări din partea Grupului parlamentar al USR.

Reamintesc că în şedinţa de data trecută am avut deja o intervenţie, aşa că am să vă rog să decideţi care dintre dumneavoastră să aibă intervenţia.

Domnul Dimitriu sau doamna Butură Cristina?

Voci din sală:

Butură nu e de la USR! (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Unul... un singur vorbitor!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A, nu, scuze!

Da, da, AUR!

Domnul Dumitriu.

Îmi cer scuze!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Chiar speram ca în sesiunea asta să nu mai aud de la extremişti că vor în continuare relaţii cu Rusia. Din păcate, asta am auzit!

Colega de mai devreme este extrem de supărată că nu mai importăm energie, în condiţiile în care noi nu mai importăm energie din Rusia.

Era o chestiune ce ţine de Uniunea Europeană, stimată doamnă! Şi nu era un proiect legislativ, este un PHCD!

Dar, mă rog, în fine, este opţiunea dumneavoastră!

Doi la mână. În momentul în care vii la tribuna asta - şi am mai spus-o, dar o s-o repet - şi critici ajutorul pe care îl dăm Ucrainei, înseamnă că tu critici securitatea de care trebuie să beneficieze copiii noştri, familiile noastre, toţi românii. Pentru că noi nu ajutăm Ucraina, stimabililor - şi poate vă intră bine în capul ăla care, din păcate, se gândeşte la cu totul altceva - noi nu ajutăm Ucraina pentru că vrem să le fie lor bine! Îi ajutăm pentru că vrem să ne fie nouă bine! (Vociferări. Gălăgie.) Pentru că dacă ei sunt rusificaţi şi noi suntem rusificaţi!

Trei la mână. Aţi venit aici, la tribună, şi aţi minţit cu neruşinare că etnicii români sunt discriminaţi în Ucraina. Fals! Nimic mai fals!

Şi patru la mână. În momentul în care sistematic partidul ăsta antiromânesc, AUR, vine şi spune că Ucraina trebuie bombardată nuclear sau alte nenorociri de genul acesta, este normal să nu vă primească la ei în ţară! Nici eu nu v-aş mai primi în România, dar n-am ce face, sunteţi români!

Ruşine să vă fie! (Aplauze. Vociferări.)

(Discuţii la prezidiu cu deputaţi membri ai Grupului parlamentar AUR.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Dragilor, oare aţi citit cu atenţie acest COM de la A la Z sau, în momentul în care aţi văzut cuvântul Rusia, l-aţi văzut pe acel bau-bau că iese din dulap şi vă mănâncă?

Pentru că eu am citit un punct foarte interesant, punctul 7.

Şi spune în felul următor - că poate românii nu ştiu - «Se solicită recunoaşterea explicită a zăcământului offshore de gaze naturale "Neptun Deeap", ca proiect de interes strategic european, având în vedere contribuţia sa substanţială la creşterea producţiei interne a Uniunii şi la reducerea dependenţei de gazele ruseşti, precum şi sprijin european pentru infrastructura necesară valorificării acestui proiect».

Nu mai contează România, nu?! Le dăm toate la Europa, să ni le vândă cum vrea!

Articolul 136 din Constituţie spune aşa: "Resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental sunt proprietatea exclusivă a statului".

Iar art. 194 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene ne garantează dreptul suveran de a decide asupra resurselor naţionale.

De ce insistaţi să transformaţi simbolic şi juridic "Neptun Deep" în sferă de interes european, în detrimentul nevoilor şi industriei româneşti, încălcând spiritul Legii fundamentale?

La fel faceţi şi cu Barajul de la Tarniţa, din judeţul Cluj, unde aţi hotărât să cedaţi 50% dintr-un proiect pe care Hidroelectrica avea bani să-l finanţeze, dar preferaţi să-l daţi Franţei.

Trădători şi hoţi! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (de lângă prezidiu):

Colegul meu are!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

La ce are? La articolul unic?

Spuneţi, vă rog!

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 109 alin. (3), care spune în felul următor: "În plenul Camerei Deputaţilor se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedinţă şi la raportorul comisiei sesizate în fond", exact cum am procedat.

Şi acum amendamentul.

Textul propunerii legislative, articolul unic sună în felul următor: "Susţine Foaia de parcurs pentru încetarea importurilor de energie din Rusia, în scopul consolidării securităţii şi suveranităţii energetice a Uniunii Europene, potrivit unei abordări coordonate şi în spiritul solidarităţii".

Textul amendamentului propus, articolul unic: "Susţine Foaie de parcurs privind încetarea importurilor de energie din Rusia, în vederea consolidării securităţii şi suveranităţii energetice a Uniunii Europene, în conformitate cu o abordare coordonată şi în spiritul solidarităţii".

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Mulţumesc.

Deci a fost făcută o propunere de către colegul nostru.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

Din 245 de colegi prezenţi, 72 de voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, 11 abţineri, 3 colegi nu votează. A fost respins.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 176/2025; caracter ordinar.

Amendamente admise sunt.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

De la USR, domnule Brian Cristian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dezbatem azi o iniţiativă legislativă prin care autorizaţiile de mediu ale operatorilor de deşeuri vor fi publicate într-un registru naţional.

De ce este util acest proiect iniţiat de colega mea Diana Buzoianu şi Grupul USR? Pentru că reducem spaţiul pentru practici ilegale şi oferim acces direct la informaţii.

Practic, oricine poate verifica legalitatea unui operator economic care se ocupă de deşeuri.

Operatorii, evident, vor şti că sunt monitorizaţi şi acest lucru va descuraja ilegalităţile.

Autorităţile vor putea să colaboreze doar cu entităţi verificate, lucru care va spori eficienţa controalelor şi acţiunilor de salubrizare şi, cel mai important, poate eliminăm firmele-fantomă. Practic, reducem pirateria şi fraudele din acest domeniu.

Evident că ne şi aliniem standardelor europene, când vine vorba de gestionarea deşeurilor şi transparenţa administrativă.

Votul de azi este despre sănătatea mediului şi siguranţa comunităţilor. Este o măsură cu costuri reduse şi beneficii evidente pentru prevenţie, control şi încredere publică.

Haideţi să dăm un vot favorabil acestei iniţiative care face mai dificilă activitatea ilegală şi mai uşoară protecţia mediului!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Notă de prezentare asupra Proiectului de Lege pentru completarea OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbaterea pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transmis cu adresa PL-x 176/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92 cu un articol nou. Iniţiativa vizează instituirea obligaţiei Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului de a adopta şi publica lista actualizată a tuturor operatorilor economici autorizaţi în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi textul autorizaţiilor de mediu/autorizaţiilor integrate de mediu deţinute de aceştia, inclusiv deciziile emise privind vizele anuale ale acestor autorizaţii pe pagina proprie de internet.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Întrucât văd aici mai multe solicitări de intervenţii din partea aceluiaşi grup parlamentar, respectiv de la Grupul parlamentar AUR, am să vă rog să vă decideţi. Au dreptul să intervină două persoane.

Şi până atunci am să-l invit la dezbateri generale pe domnul deputat Oltenaşu Sorin-George, SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Dragi colegi,

Gestionarea deşeurilor a devenit una dintre cele mai opace şi mai profitabile zone pentru reţelele de interese locale şi regionale.

Lipsa transparenţei care a existat până acum a permis contracte netransparente, monopoluri şi costuri uriaşe suportate de cetăţeni.

Obligarea autorităţii de mediu să publice lista operatorilor autorizaţi şi autorizaţiile deţinute este un minim act de normalitate. Nu rezolvă toate problemele sistemului, dar oferă cetăţeanului un instrument de control public. Această transparenţă nu va fi un moft, va fi o condiţie de bază a unei administraţii responsabile.

Sper ca această iniţiativă să corecteze lacunele deja existente şi să reducă problemele grave din acest domeniu.

Personal, vă pot confirma blocajele care există între operatorii autorizaţi şi administraţia publică, blocaje care se răsfrâng, din păcate, asupra omului de rând.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Munteanu Valeriu.

Deci eu vă dau cuvântul aşa cum sunteţi aici, în ordine. Sunteţi patru persoane care solicitaţi să ia cuvântul.

Deci, în afară de dumneavoastră, încă un coleg.

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Vreau să prezint, în baza aceluiaşi articol, art. 109 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, un amendament oral. L-am depus la preşedintele de şedinţă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, mulţumesc.

Domnul Valeriu Munteanu:

... şi vreau să-l citesc. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc frumos.

V-am rugat să faceţi referire la dezbateri generale.

Mulţumesc.

Doamna Doboş Elena, tot din partea Grupului parlamentar AUR, a doua intervenţie.

Vă rog. (Vociferări.)

Numai puţin, doamnă deputat, cu tot respectul!

Invit liderii de grup, o pauză de consultări de două minute.

Vă rog.

(Consultări.)

Mulţumesc.

Invit din nou la cuvânt pe colega de la AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna deputat Butură.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În baza aceluiaşi articol, art. 109 din Regulamentul Camerei Deputaţilor...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi dumneavoastră, distinsă colegă...

Doamna Cristina-Irina Butură:

... să vă prezint un amendament absolut legal ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Isac Marius-Adrian, Grupul parlamentar al PSD. (Vociferări.)

(Domnul deputat Valeriu Munteanu şi doamna deputat Cristina-Irina Butură rămân la tribună.)

Domnule deputat Isac, vă rog.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege aflat în dezbatere vizează completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, prin instituirea unei obligaţii clare în sarcina Agenţiei Naţionale de Mediu şi Arii Protejate.

Concret, se introduce obligaţia publicării şi actualizării listei permanente a operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de gestionare a deşeurilor.

Măsura răspunde unei necesităţi practice de transparenţă, trasabilitate şi control administrativ, într-un domeniu cu impact semnificativ asupra mediului.

Proiectul a parcurs toată procedura parlamentară şi este susţinut de Guvern.

Şi, în aceste condiţii, Partidul Social Democrat vă propune adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu domnii deputaţi Valeriu Munteanu, Ilie-Alin Coleşa, Mihai-Adrian Enache şi Bogdan-Ionel Rodeanu.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Observ că această iniţiativă foarte interesantă, care aparţine doamnei ministru USR, doamna Buzoianu, ar fi putut fi rezolvată printr-o simplă decizie de ministru. Este practic doar o afişare cu lista celor care fac această activitate de mediu.

Deci, decât să facă această modificare legislativă, mai bine doamna ministru ar fi gândit să facă o lege şi nu să rămânem în această zonă cu o ordonanţă de urgenţă.

De asemenea, am văzut că nu există nici măcar o sancţiune.

Ce se întâmplă dacă nu se publică acea listă sau dacă nu se actualizează? Nimic!

Şi atunci, vă întreb ce se poate face.

Simplu! Decizia de ministru care poate să pună şi o sancţiune contra directorului de la mediu.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, în ceea ce priveşte instituirea mecanismului permanent de audit extern în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare; Pl-x 426/2025; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? (Vociferări.)

Da, domnul deputat Macovei... (Vociferări.) numai puţin... doamna deputat Macovei Ilie Simona-Elena. (Vociferări.)

Mă iertaţi, distinsă doamnă, dar sunt invadată aici de colegi şi... da, vă rog să...

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, doamnă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...prezentaţi.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

...preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă nu slăbeşte activitatea Serviciului Român de Informaţii, ci o consolidează, prin creşterea transparenţei, a responsabilităţii şi a încrederii publice.

Instituirea unui audit extern permanent în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare aliniază România la standardele democratice europene şi contribuie la o utilizare mai eficientă şi mai sigură a resurselor într-un domeniu strategic.

Într-un context al ameninţărilor cibernetice tot mai complexe, controlul profesionist şi independent devine o garanţie suplimentară pentru securitatea naţională.

Admiterea acestei propuneri legislative ar contribui la creşterea încrederii publice şi a transparenţei instituţionale, la alinierea la bune practici europene şi euro-atlantice, la îmbunătăţirea rezilienţei cibernetice naţionale, la eficientizarea utilizării fondurilor publice.

Auditul extern nu afectează caracterul operativ sau secretul activităţilor specifice, ci completează mecanismele interne de control, prin evaluări sistemice, procedurale şi financiare.

Având în vedere creşterea complexităţii ameninţărilor cibernetice şi a volumului investiţiilor în tehnologie, un mecanism permanent de audit extern devine un instrument necesar de guvernanţă modernă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, în ceea ce priveşte instituirea mecanismului permanent de audit extern în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, în ceea ce priveşte instituirea mecanismului permanent de audit extern în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare, trimisă cu adresa Pl-x 426 din 24 noiembrie 2025 şi înregistrată la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sub nr. 7c-14/330 din 24.11.2025.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Conform dispoziţiilor art. 62, 64 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat, în şedinţa din 8.12.2025, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, în ceea ce priveşte instituirea mecanismului permanent de audit extern în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare.

Conform prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul parlamentar AUR, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru regulament, dumneavoastră v-aţi atribuit şi v-aţi alocat şi v-aţi asumat să închideţi microfoanele...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...colegilor mei, pentru că...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...referire...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...nu făceau...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la proiectul pe care...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Aveţi un pic...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...îl dezbatem.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...vă rog frumos! Vă rog frumos!

Pentru că aţi considerat - şi poate că aveaţi dreptate - aţi considerat că... colegii mei nu făceau...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă colegă...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...o dezbatere conformă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...suntem la dezbateri generale...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...conformă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pentru un proiect de lege.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...însă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi referire...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...însă mie mi-aţi încălcat dreptul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la acest proiect!

Doamna Dumitrina Mitrea:

...mi-aţi încălcat dreptul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...de a veni la microfon şi a... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot de la Grupul parlamentar AUR, la dezbateri generale, domnul Munteanu Valeriu, vă rog.

Poftiţi!

La dezbaterea acestui proiect de lege, dacă doriţi să interveniţi. (Vociferări.)

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, aţi solicitat pentru dezbateri generale. (Vociferări. Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.)

Suntem în dezbateri generale pentru acest proiect de lege. (Vociferări.)

Am întrebat cine doreşte de la dumneavoastră să ia cuvântul pentru dezbaterea acestui proiect de lege; dumneavoastră aţi venit, aţi luat cuvântul şi aţi făcut referire la altceva... (Vociferări.) decât subiectul. (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Mihai-Adrian Enache şi domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.)

Am să rog liderii de grup...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Da, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...două minute pauză de consultări.

Doar liderii de grup, vă rog.

(Consultări.)

Continuaţi dacă faceţi referire la acest proiect. (Se adresează doamnei deputat Dumitrina Mitrea. Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, doamnă Dumitrina Mitrea. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamnă Dumitrina Mitrea, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da, asta voiam să vă spun, stimată doamnă preşedinte, daţi-ne voie să avem cuvântul la fiecare dezbatere!

De-asta v-am spus că, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru regulament, vă rugăm frumos să ne permiteţi şi să aveţi răbdare, că, dacă nu suntem pe procedură, ne puteţi închide microfonul, că aşa faceţi de fiecare dată!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu e adevărat.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Daţi-ne voie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă respect...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...să facem acest lucru...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă dau cuvântul...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...şi să putem...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...dar vă rog să respectaţi...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...să dezbatem...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Regulamentul.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...proiectele acestea.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă ascult.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Păi, eu cum să mai pot să dezbat la PL-x-ul precedent? (Vociferări.) Cum să pot să dezbat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, au fost doi colegi...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vorbesc pentru PL-x-ul precedent.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...care au vorbit din partea Grupului parlamentar AUR şi...

Doamna Dumitrina Mitrea:

...când doamna mi-a închis microfonul?

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Dimitriu, pe procedură.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Stimaţi colegi,

Pe procedură este intervenţia.

În momentul în care ai o reglementare care îţi spune exact ceea ce poţi să faci, şi anume modificări de ordin... (Vociferări. Gălăgie.) de tehnică legislativă, nu aveţi voie să folosiţi această posibilitate pentru a modifica pe fond. Se numeşte abuz de drept. Este reglementat şi de Constituţie şi de Codul civil.

Respectaţi legile, stimaţi domni!

De aceea, este îndreptăţită doamna preşedinte... (Vociferări. Gălăgie.) mai ales când vă vede că sunteţi aşa irascibili... (Vociferări. Gălăgie.)

Nu este normal să fiţi aşa irascibili.

Când vă vede în felul acesta, este normal să vă limiteze cuvântul. (Vociferări. Gălăgie. Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Al doilea vorbitor, domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Înţeleg din aceste dezbateri că vreţi să transformaţi Camera Deputaţilor în ceva propriu. OK, e al dumneavoastră, faceţi ce vreţi!

N-am înţeles din proiectul de lege dacă noi aşteptăm de la europeni sau de la americani sau de la chinezi sau de la o corporaţie acest audit extern, în ceea ce priveşte Serviciul Român de Informaţii. N-am înţeles dacă noi ne pregătim să privatizăm baza de date a SRI-ului.

Poate sunt eu capsoman, poate am eu o naivitate, sunt de acord cu asta. Dar dacă noi am ajuns să punem pe tavă "agenturilor străine", ca să fiu elegant, baza de date a SRI-ului şi modul în care se poate face acest audit extern, înseamnă că ne ducem într-o direcţie total greşită.

Eu am crezut că după Revoluţie, atât cât am înţeles eu din anii ăştia, că avem voie să ne guvernăm singuri; înţeleg că nu e cazul să ne imaginăm astfel de posibilităţi - iarăşi, ca să fiu elegant.

Mai înţeleg că raportul ăla venit din Statele Unite, de la Congresul American, bate la ochi şi voi nu puteţi justifica anularea alegerilor, cum nu puteţi justifica baza de date a SRI-ului, în ceea ce înseamnă STS-ul, în ceea ce înseamnă votul acela celebru. Nu puteţi justifica şi aveţi nevoie de un audit extern.

Asta este doar o cheiţă, doar o formulă, prin care externalizaţi şi această bază de date - ca să fiu iarăşi foarte elegant în descriere.

Dacă dumneavoastră credeţi că asta e soluţia, daţi-mi voie să vă atrag atenţia, şi să am conştiinţa împăcată, că nu este corect.

Dacă vreţi să daţi totul străinilor, n-aveţi decât, dar să nu ne faceţi părtaşi şi să ne spuneţi după aia: "Aţi fost şi voi acolo!". Pentru că Dumnezeu le vede pe toate şi vă spun, noi nu ne-am băgat în aşa ceva.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Valeriu Munteanu (din sală):

Procedură, doamnă preşedinte! (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Valeriu Munteanu.)

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Dragi colegi,

Probabil antevorbitorul nu a înţeles ce facem aici.

Este un raport de respingere, pentru că, într-adevăr, proiectul SOS este acela de a externaliza nişte informaţii, probabil către prietenii dumnealor ruşi, care făceau tot felul de cozi la ambasadă, şi, da, va fi respins acest proiect.

Şi, iarăşi, au un fake news cu privire la Congresul American, care ar fi comunicat nu-ştiu-ce. Nu e niciun Congres American, era o echipă formată din nişte consilieri care serveau interesele marilor platforme online, acelea numite VLOP-uri, pentru că Europa se pregăteşte să reglementeze accesul pe acele platforme şi acele platforme reacţionează.

Deci nu mai folosiţi acest microfon ca să exprimaţi tot felul de păreri, după ce nu citiţi nimic, sau tot felul de fake news-uri.

Mersi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Macovei Ilie Simona, SOS România.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Stimaţi colegi,

Aţi înţeles greşit; nu este vorba de o externalizare a niciunei baze de date.

Eu am specificat acolo că acest audit se poate face de o entitate afiliată sau agreată NATO, dar nu este vorba despre NATO ca entitate, deci să ne înţelegem.

Cum avem atâtea certificări în atâtea domenii de activitate - ar fi cazul să citiţi mai bine proiectul legislativ.

Deci nu e cazul să acuzaţi gratuit, nu era vorba de nicio externalizare a bazei de date.

Mulţumesc.(Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Reamintim că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Domnul Valeriu Munteanu (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar AUR, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Pentru că există rumoarea, mai ales aici, din centrul sălii, că noi, cei de la AUR, nu am dori să muncim, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar AUR, solicit prelungirea... solicităm prelungirea timpului de discutare a proiectelor, până la epuizarea tuturor proiectelor de pe ordinea de zi.

Vreau să supuneţi... (Aplauze.) votului acest lucru... (Aplauze.)

Şi românii vor alege grâul de neghină, vor vedea cine vrea să lucreze şi cine vrea în continuare să muncească doar o singură oră pe zi.

Insist, iarăşi în calitate de vicelider, insist asupra faptului că amendamente orale...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Munteanu:

...pot fi formulate...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Să înceapă votul!

Mulţumim. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Valeriu Munteanu:

Eu n-am terminat, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, ne-aţi propus să muncim în plus, haideţi să muncim!

Să înceapă votul! (Vociferări. Gălăgie.)

Din 236 de colegi prezenţi, 71 de voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, 40 de abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

5. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Tratatul de prietenie şi cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976, precum şi la Protocolul adoptat la Manila, la 15 decembrie 1987, la al doilea Protocol adoptat la Manila, la 25 iulie 1998 şi la al treilea Protocol, adoptat la Hanoi, Vietnam, la 23 iulie 2010, de modificare a Tratatului de prietenie şi cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976; PL-x 462/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Nu este.

Am să rog ca la celelalte proiecte să fie prezent reprezentantul Guvernului României.

Am să invit la cuvânt Comisia pentru politică externă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Mihalcea:

Raport asupra proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond a PL-x 462 din 12 noiembrie 2025.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Tratatul de prietenie şi cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976, precum şi la Protocolul adoptat la Manila, la 15 decembrie 1987, la al doilea Protocol adoptat la Manila, la 25 iulie 1998 şi la al treilea Protocol, adoptat la Hanoi, Vietnam, la 23 iulie 2010, de modificare a Tratatului de prietenie şi cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976.

În conformitate cu dispoziţiile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru politică externă au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 10 decembrie 2025, la care deputaţii membri ai Comisiei au fost prezenţi conform listei de prezenţă înregistrate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de Lege privind acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Interguvernamentale privind Transporturile Internaţionale Feroviare (OTIF), desfăşurată la Berna în perioada 25-26 septembrie 2018, la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF) şi anexele E (CUI), G (ATMF) şi H (EST), semnată la Berna la 9 mai 1980; PL-x 543/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat, Ministerul Transporturilor.

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare acceptarea amendamentelor aduse Convenţiei privind transporturile internaţionale din 9 mai 1980, semnată la Berna, şi anexele E, G şi H, astfel cum au fost adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Interguvernamentale privind Transporturile Internaţionale Feroviare, desfăşurată la Berna în perioada 25-26 septembrie 2018.

Părţile la Convenţia COTIF numără 50 de state, inclusiv 26 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România.

Uniunea Europeană este, de asemenea, parte contractantă, începând din 2011.

Amendamentele la COTIF se acceptă de către România, potrivit procedurii prevăzute la art. 22 şi 23 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma adoptată de Guvern.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei sesizate în fond, Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Interguvernamentale privind Transporturile Internaţionale Feroviare (OTIF), desfăşurată la Berna în perioada 25-26 septembrie 2018, la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF) şi anexele E (CUI), G (ATMF) şi H (EST), semnată la Berna la 9 mai 1980, trimis Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, pentru dezbatere şi examinare pe fond, cu adresa PL-x 543 din 10 decembrie 2025.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Interguvernamentale privind Transporturile Internaţionale Feroviare, desfăşurată la Berna în perioada 25-26 septembrie 2018. Proiectul vizează îmbunătăţirea comerţului cu echipamente specifice, comercializarea, exploatarea şi furnizarea produselor şi serviciilor în cadrul pieţei interne.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte Bode.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, vă invit la cuvânt, domnule deputat Velcescu Bogdan.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură... suntem la dezbateri generale; la final, vă rog. (Vociferări.)

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final.

Şi acum aveţi cuvântul, domnule deputat, pe procedură.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Revin în atenţia dumneavoastră cu un aspect, zic eu, destul de important.

În temeiul art. 132, vă atrag atenţia că tot ce se întâmplă astăzi aici este în culpă. În Regulamentul Camerei Deputaţilor este prevăzut foarte clar în ce condiţii este votul online şi eu nu-mi aduc aminte să fim într-o stare de urgenţă. Cândva era COVID-ul... (Vociferări.) cândva erau alte situaţii de criză. Astăzi nu este nicio stare de urgenţă şi noi în continuare muncim online sau votăm online. (Vociferări.)

Refuz să cred că permitem chestiunea asta la infinit. (Vociferări.)

Dacă fac un recensământ al celor care au fost la Parlament anul trecut, ca referinţă 2025, s-ar putea să găsim vreo 40 de parlamentari care n-au fost nici măcar...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...o zi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinse coleg...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Vă rog...

Mai am o propunere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă recomand să citiţi şi articolul...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...132.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...133, după articolul la care dumneavoastră...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Nu se...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...faceţi referire.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Nu se exclud articolele între ele.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mai am o propunere, în calitate de vicelider, dacă îmi permiteţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Propun prelungirea programului de lucru, pentru epuizarea ordinii de zi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

S-a mai propus.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mai propunem o dată, că şi dumneavoastră...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles. Bine.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...aţi făcut voturi repetate pe acelaşi lucru. Vă rog să vă aduceţi aminte că aţi votat de trei ori un aspect...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...doar ca să-l treceţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci aţi făcut o propunere.

Am să-i rog...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mai facem un exerciţiu...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe colegi...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...democratic...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să se pregătească...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...de a supune la vot...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pentru vot.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...că nu văd care e problema.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Să înceapă votul!

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din 235 de colegi prezenţi, 77 de voturi pentru, 121 împotrivă, 37 de abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 427/2025; caracter organic.

Sunt mai mulţi iniţiatori. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Am...

(Doamna deputat Corina Atanasiu solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să luaţi cuvântul, doamnă deputat, ca iniţiator?

Vă rog, doamna Atanasiu Corina.

Doamna Corina Atanasiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin această propunere legislativă, cerem un lucru foarte simplu - eliminarea degrevării de normă didactică pentru unii lideri de sindicat din învăţământ. Adică să punem capăt situaţiei în care unii sunt plătiţi ca profesori, dar nu mai predau nici măcar o oră la catedră.

Şi vreau să pornesc de la realitatea pe care o ştie toată ţara - profesorii şi elevii au plătit primii pentru criză. Au plătit prin programe schimbate peste noapte; au plătit prin truncheri de norme; au plătit prin lefuri mai mici, prin haos administrativ şi prin clase aglomerate. Au plătit şi părinţii. Dar, revenind la şcoală, şcoala a strâns cureaua; tuturor li s-a cerut să fie responsabili. În acelaşi timp însă, în interiorul sistemului avem o categorie care a rămas la adăpost. O parte dintre liderii sindicali degrevaţi. Eu îi numesc, pe româneşte, "specialii din învăţământ". Nu pentru că n-ar avea dreptul să facă sindicalism, că nu li se interzice altfel niciun drept, ci pentru că au primit un privilegiu nelegal, pe care alţi angajaţi din România nu îl au - să fie plătiţi de stat, din bani publici, în timp ce activitatea lor de fapt este una exclusiv sindicală.

Să fim foarte clari, sindicatele sunt importante, dialogul social e necesar, dar una este să aperi drepturi şi alta este să ai o schemă de privilegii care nu se regăseşte în alte domenii. În România, regula generală este simplă - dacă ai o funcţie de conducere în sindicat şi eşti plătit full-time de sindicat, contractul tău de muncă de la şcoală se suspendă, iar angajatorul îţi păstrează postul. Exact asta spune Codul muncii. Exact asta spune şi Legea dialogului social. În schimb, în Legea educaţiei s-a strecurat această excepţie.

Ca urmare, vă rog să sus... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Având în vedere că timpul şedinţei de plen de astăzi a expirat, vom continua dezbaterea acestui proiect în şedinţa de miercuri.

Până atunci, declar închisă această şedinţă şi vom continua cu partea de interpelări.

Vă mulţumesc mult pentru prezenţă.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Începem cu un deputat neafiliat, domnul Călin-Florin Groza.

Este prezent? Nu.

O doamnă deputat neafiliat, doamna Aurora-Tasica Simu.

Este prezentă? Nu.

De la Grupul PNL, domnul deputat Cîmpean? Nu.

De la Grupul USR, domnul deputat Gima? Nu.

De la Grupul parlamentar SOS, doamna deputat Vedinaş.

Aveţi două interpelări depuse şi puteţi prezenta una singură.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Obiectul interpelării mele îl reprezintă unele aspecte pe care le calificăm ca fiind discriminatorii, care s-au manifestat în raporturile cu cetăţenii românii născuţi în Republica Moldova, în ceea ce priveşte procedura de verificare a actelor de identitate.

Vă punem în discuţie faptul că, fără proceduri administrative de aducere la cunoştinţă, de notificare, aceşti cetăţeni au făcut obiectul unor controale, controale în urma cărora le-au fost retrase actele de identitate, invocându-se anumite situaţii care puteau fi discutate, puteau fi clarificate şi corectate şi în acest fel s-ar fi eliminat ceea ce s-a întâmplat deja şi care este o nenorocire - retragerea actelor de identitate cu tot ceea ce înseamnă un asemenea act.

De aceea, dorim să adresăm ministrului de interne această interpelare, prin care solicităm să ni se răspundă la câteva aspecte.

În primul rând, care e temeiul legal pentru verificarea dosarelor de redobândire a cetăţeniei române în cazul cetăţenilor din Republica Moldova?

De ce aceste verificări par să vizeze cu precădere această categorie de cetăţeni?

Ce măsuri a dispus Ministerul Afacerilor Interne, pentru a preveni abuzurile?

Care este termenul maxim legal în care o persoană poate rămâne fără un act de identitate?

Şi Ce garanţii există în aplicarea legii, pentru ca aceasta să nu se transforme într-un instrument de discriminare pe criterii de origine?

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă este prezent domnul deputat Lăzăroi? Nu.

Doamna deputat Elena-Laura Toader? Nu.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie? Nu.

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ? Nu.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu? Nu.

Domnul deputat Florin Caragaţă? Nu.

Domnul deputat Maricel Popa.

Aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare pentru domnul ministru de finanţe, Alexandru Nazare.

Obiectul interpelării: "Verificările efectuate la service-urile privind salarizarea inginerilor mecanici".

Domnule ministru,

În spaţiul public au apărut informaţii şi sesizări venite din partea unor angajaţi din domeniul reparaţiilor auto, referitoare la posibile discrepanţe între salariile declarate şi cele efectiv încasate de către inginerii mecanici angajaţi în service-urile auto.

Consider că transparenţa şi respectarea legislaţiei fiscale şi a drepturilor salariaţilor sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a pieţei muncii, pentru protejarea profesioniştilor din domeniul tehnic, inclusiv a inginerilor mecanici, şi vă adresez prezenta interpelare.

Vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Când au fost efectuate ultimele controale/verificări de către instituţiile aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului de Finanţe la service-urile auto cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale privind salarizarea inginerilor mecanici?

Câte service-uri auto au fost verificate în ultimii 3 ani, în acest sens, şi care au fost principalele nereguli constatate?

Ce măsuri sancţionatorii au fost dispuse în urma acestor verificări?

Dacă au existat abateri privind declararea şi plata salariilor?

Există acţiuni de control planificate, mixte, pentru perioada următoare, având în vedere riscul de muncă subdeclarată sau de plată a salariilor la negru, în acest sector?

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna deputat Monica Ionescu? Nu.

Domnul deputat Romeo Lungu?

Aveţi cuvântul.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Interpelare adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Obiectul: "Clarificări urgente privind obligativitatea emiterii de facturi electronice prin sistemul RO e-Factura pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent.

Prin prezenta interpelare solicit clarificări cu privire la modificările legislative introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului adoptată în decembrie 2025 sub denumirea de "Ordonanţa trenuleţ", prin care s-a extins obligativitatea utilizării sistemului RO e-Factura şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent, fără a fi înregistrate ca persoane juridice.

În acest context, vă solicit următoarele clarificări privind:

- Tratamentul cheltuielilor deductibile;

- Impactul asupra plafonului de impozitare;

- Aspecte tehnice legate de continuitatea CNP versus CUI;

- Situaţia specifică a artiştilor şi lucrărilor din cultură;

- Asistenţă şi suport pentru conformare;

- Regimul sancţiunilor şi perioada de tranziţie;

- Proporţionalitatea măsurii;

- Competitivitate şi infrastructură tehnologică;

- Calendar concret de implementare.

Solicit:

- Răspuns detaliat;

- Publicarea de îndată a unui ghid oficial;

- Organizarea în regim de urgenţă a unor întâlniri de lucru cu reprezentanţii categoriilor profesionale afectate;

- Deschiderea imediată a unei platforme de testare a sistemului RO e-Factura pentru persoane fizice;

- Evaluarea posibilităţii de a introduce un prag valoric sau alte criterii de diferenţiere pentru aplicarea progresivă a măsurii.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu? Nu.

Domnul deputat Ilie Toma.

Aveţi cuvântul.

Aveţi 6 interpelări depuse, puteţi prezenta una singură.

Domnul Ilie Toma (de lângă tribună):

Da, domnule preşedinte, ştiu!

Domnul Cătălin Drulă:

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult pentru reamintire.

Interpelarea mea se adresează domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Declaraţiile dumneavoastră recente privind proiecţia bugetului pentru anul 2026, definit ca "buget al relansării", conturează o etapă ambiţioasă pentru economia României.

Menţionarea unei anvelope investiţionale masive, de aproximativ 20 de miliarde de euro - compusă din 10 miliarde de euro prin PNRR, 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune şi 5 miliarde de euro pentru subvenţii în agricultură - reprezintă, să fim sinceri, o oportunitate istorică de dezvoltare.

Totodată, nota de prudenţă pe care aţi exprimat-o, reflectată într-o prognoză de creştere economică de aproximativ 1%, precum şi de necesitatea recâştigării încrederii agenţiilor de rating şi a Comisiei Europene, prin evitarea supraevaluării veniturilor şi subestimarea cheltuielilor, indică o abordare care necesită clarificări suplimentare pentru a asigura sustenabilitatea noului cadru fiscal.

Aşadar, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări.

Având în vedere că cele 10 miliarde de euro din PNRR sunt condiţionate de termene extrem de strânse în 2026, ce mecanisme suplimentare de monitorizare aţi introdus pentru a asigura absorbţia integrală, evitând riscul că aceste sume să rămână doar la stadiul de "proiecţie"?

Care sunt indicatorii specifici pe care se bazează Ministerul Finanţelor, pentru a preveni supraevaluarea veniturilor în 2026?

Care sunt măsurile din "bugetul relansării"?

Cum va influenţa structura bugetului pe 2026 perspectiva de rating de ţară a României?

Ce elemente de plasă de siguranţă conţine proiectul actual de buget, pentru a evita situaţiile de criză de la mijlocul anului, respectiv golurile de cash-flow sau derapajele deficitului?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă este prezent domnul deputat Pascalini?

Da, cred că este aici.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, având ca subiect "Posibila condiţionare a accesului elevilor în unităţi de învăţământ public de deschidere a unui cont bancar - situaţie semnalată la noi, în judeţul Bacău".

Prin prezenta interpelare, domnule ministru, vă solicit clarificări oficiale şi măsuri concrete cu privire la situaţia apărută în spaţiul public, semnalată de presa locală din judeţul Bacău, referitoare la implementarea unui sistem de acces în şcoli, care pare să condiţioneze intrarea elevilor de deţinere a unui cont bancar deschis la o anumită instituţie financiară.

Conform informaţiilor din presă, la Colegiul Naţional Pedagogic şi la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" a fost iniţiat un proiect de tip "Smart Campus", prin care accesul elevilor în unitatea de învăţământ ar urma să se realizeze pe baza unor carduri electronice asociate unui cont bancar emis de o bancă comercială. Această situaţie a generat reacţii ferme din partea părinţilor şi elevilor, care reclamă caracterul discriminatoriu şi nelegal al unei asemenea măsuri.

Vă aduc aminte că educaţia publică este un drept fundamental garantat de Constituţie şi de legislaţia în vigoare, iar accesul la învăţământul de stat trebuie să fie liber, gratuit şi nediscriminatoriu. Orice iniţiativă de modernizare sau creştere a siguranţei în şcoli nu poate avea ca efect condiţionarea accesului elevilor de relaţii contractuale cu entităţi private sau financiare.

Situaţia semnalată în judeţul Bacău ridică probleme serioase de legalitate, oportunitate şi etică administrativă, fiind necesară o intervenţie clară şi fermă a Ministerului Educaţiei pentru a restabili încrederea părinţilor şi a elevilor şi pentru a preveni transformarea şcolii publice într-un instrument de promovare comercială.

De aceea, domnule ministru, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

Care este poziţia oficială a Ministerului Educaţiei cu privire la legalitatea implementării unor sisteme de acces în şcolile publice care implică, direct sau indirect, deschiderea unui cont bancar ori utilizarea unui produs financiar specific de către elevi sau reprezentanţii ilegali ai acestora?

A fost informat sau a avizat Ministerul Educaţiei implementarea acestui proiect în unităţile de învăţământ menţionate?

- Există un cadru normativ care să permită astfel de parteneriate între şcoli şi entităţi comerciale?

- Cum apreciază Ministerul Educaţiei respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, în condiţiile în care datele elevilor ar fi fost transmise unei instituţii bancare, având în vedere că elevii sunt în majoritate minori?

- Consideraţi că o astfel de practică poate conduce la discriminarea elevilor care nu doresc, nu pot deschide un cont sau nu vor să deschidă un cont bancar, încălcând astfel principiul accesului egal la educaţie?

- Ce măsuri concrete intenţionează Ministerul Educaţiei să adopte pentru a preveni apariţia unor situaţii similare în alte unităţi de învăţământ public şi pentru a garanta neutralitatea şcolii faţă de interesele comerciale?

Având în vedere impactul public major, vă solicit răspuns în scris, detaliat şi clar.

Vă mulţumesc anticipat.

Nini Pascalini, deputat, Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan-Petru Cojocaru? Nu.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc.

Interpelare adresată premierului Bolojan şi ministrului finanţelor, domnul Nazare.

Statul ia de la firmele româneşti şi dă multinaţionalelor.

Cine câştigă din mutarea profiturilor în afara României?

Guvernul a adoptat, recent, o măsură care elimină limita privind deductibilitatea cheltuielilor dintre firmele afiliate.

Pe scurt, această decizie permite marilor corporaţii multinaţionale să îşi umfle artificial costurile în România şi să îşi mute profitul în alte state, unde impozitele sunt mult mai mici sau inexistente. Este o măsură care loveşte direct în bugetul de stat şi în firmele româneşti, dar care avantajează clar marile grupuri economice internaţionale.

În timp ce antreprenorii români plătesc integral impozitele, suportă creşterea TVA, majorarea impozitului pe dividende, facturi tot mai mari la energie şi utilităţi şi lipsa oricărui sprijin real, multinaţionalele primesc, prin această decizie, un mecanism legal de a scoate banii din România.

Consecinţele sunt evidente: mai puţini bani la buget pentru sănătate, pentru educaţie şi pentru infrastructură; un avantaj fiscal pentru marile corporaţii; o competiţie profund inechitabilă pentru firmele româneşti; un nou pas spre slăbirea economiei naţionale.

Această decizie este cu atât mai gravă cu cât statul român a recunoscut, în trecut, problema externalizării profiturilor şi a introdus, tocmai pentru acest motiv, limite şi mecanisme de control. Eliminarea lor reprezintă un pas înapoi major şi o renunţare deliberată la protejarea interesului public.

Românii trebuie să ştie, domnule Bolojan şi domnule ministru al finanţelor, domnule Nazare, cine a solicitat eliminarea limitelor privind deductibilitatea cheltuielilor între firmele afiliate şi în interesul cui a fost luată această decizie?

Care este impactul estimat asupra bugetului de stat şi ce sume se anticipează că vor fi pierdute anual?

De ce a fost adoptată această modificare prin procedură de urgenţă, fără dezbatere publică şi fără consultarea antreprenorilor români?

Cum justifică Guvernul diferenţierea între marile corporaţii avantajate fiscal şi firmele româneşti împovărate cu taxe şi costuri crescute?

Ce măsuri concrete intenţionează Guvernul pentru a asigura impozitarea corectă în România a profiturilor realizate pe teritoriul naţional?

Intenţionează Guvernul să corecteze această decizie şi să reintroducă limite clare, astfel încât capitalul românesc să fie protejat?

Dezvoltarea României nu poate fi construită pe sacrificarea capitalului românesc şi pe mutarea profiturilor în afara ţării. Statul are obligaţia să apere economia naţională, nu să o golească de resurse.

Un stat care îşi promovează antreprenorii locali şi favorizează marile corporaţii nu face reformă, ci renunţă la suveranitatea economică.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Diana Enache?

Doamna Diana Enache (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi cuvântul.

Doamna Diana Enache:

Vă mulţumesc.

Am o interpelare adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Obiectul interpelării: "Disfuncţionalităţile platformelor fiscale şi lipsa unui mecanism unitar de coordonare interinstituţională în procesul de digitalizare".

Stimate domnule ministru,

În declaraţia politică prezentată recent, în Parlament, am semnalat o serie de disfuncţionalităţi grave privind funcţionarea platformelor fiscale e-Factura, e-Transport şi e-TVA, situaţie care afectează direct contribuabilii, mediul de afaceri şi predictibilitatea raportărilor fiscale. Căderea repetată a sistemelor, erorile nesoluţionate, actualizările anunţate tardiv şi lipsa unui suport tehnic adecvat indică un deficit de coordonare între Ministerul Finanţelor, ANAF, CNIF şi Ministerul Economiei, instituţii cu responsabilităţi complementare în digitalizarea fiscală.

Având în vedere aceste probleme, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Care este situaţia incidentelor tehnice înregistrate pe Platformele e-factura, e-TVA, e-Transport, în ultimele şase luni, şi de ce nu există un registru public al acestora, cu dată, durată, cauză şi măsuri adoptate?

De ce nu este implementat un calendar predictibil al actualizărilor sistemelor, anunţat cu minimum 30 de zile înainte şi o politică de revenire - un rollback - în cazul unor defecţiuni generate de update-uri?

Ce măsuri sunt avute în vedere pentru asigurarea personalului tehnic necesar, inclusiv prin salarizare competitivă, şi suplimentarea capacităţii CNIF, astfel încât platformele fiscale să poată funcţiona 24/7?

Care este cauza lipsei unui protocol interministerial unic pentru digitalizarea fiscală şi când estimaţi adoptarea unui mecanism de coordonare între Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, ANAF, CNIF, ANCOM şi CNAIR?

În ce stadiu se află elaborarea unei metodologii unitare a tarifelor de acces la infrastructura rutieră şi a unei proceduri digitale standardizate pentru avizele necesare proiectelor de infrastructură digitală?

Vă solicit transmiterea răspunsului în scris.

Cu respect, Diana Enache.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Mîndrescu? Nu.

Domnul Antonio-Gabi Popescu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării: "Situaţia sistemului de termoficare al municipiului Râmnicu Vâlcea şi impactul social generat de încetarea activităţii CET Govora şi a exploatărilor miniere din judeţul Vâlcea".

Începând cu luna august, sistemul de termoficare al municipiului urmează să funcţioneze într-o nouă formulă, care, potrivit informaţiilor publice, ar presupune utilizarea unor capacităţi pe gaz şi implicarea unui furnizor privat. Nu există însă clarificări oficiale privind structura soluţiei, modul de administrare şi garanţiile de funcţionare.

Până în prezent, serviciul public de termoficare a fost asigurat prin CET Govora, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea.

Îngrijorarea populaţiei este accentuată de faptul că preţul gigacaloriei este deja ridicat în municipiu, iar eliminarea subvenţiilor pentru termoficare nu este însoţită de garanţii publice privind stabilitatea costurilor.

În acelaşi timp, aproximativ 1.000 de angajaţi din Râmnicu Vâlcea şi din zona Berbeşti se confruntă cu o incertitudine profundă, într-o zonă cu puţine alternative reale de angajare.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să răspundeţi, în regim de urgenţă, la următoarele întrebări:

Care este stadiul actual al contractului de termoficare ce urmează să intre în vigoare în municipiul Râmnicu Vâlcea începând cu luna august, cine va gestiona efectiv noua variantă de furnizare a apei calde şi a căldurii şi ce soluţii concrete sunt asumate la nivel guvernamental pentru asigurarea continuităţii serviciului public de termoficare?

Ce mecanisme de control şi garantare există, la nivelul Guvernului, pentru stabilitatea funcţionării sistemului de termoficare în noua formulă?

Care sunt previziunile oficiale privind evoluţia costurilor asociate termoficării pentru populaţie, în condiţiile în care preţul gigacaloriei este deja ridicat, în municipiu?

Ce măsuri imediate şi aplicabile sunt pregătite pentru aproximativ 1.000 de angajaţi afectaţi de încetarea activităţii CET Govora şi de închiderea exploatărilor miniere din judeţul Vâlcea?

Ce programe de reconversie profesională sunt active sau urmează să fie implementate pentru aceşti angajaţi?

Ce fonduri europene şi naţionale sunt alocate efectiv judeţului Vâlcea pentru gestionarea acestei tranziţii şi care este stadiul concret al implementării?

Care este calendarul asumat al Guvernului, cu termene clare şi instituţii responsabile, pentru stabilizarea sistemului de termoficare şi prevenirea unei crize sociale în judeţul Vâlcea?

Solicit răspuns scris şi verbal, în termenul legal.

Cu stimă, Popescu Antonio, deputat, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Veronica Grosu? Nu.

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu? Nu este prezent.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels? Nu este prezentă.

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu? Nu este prezentă.

Domnul deputat Samuel-Virgil Miclău.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea are ca obiect "Starea carosabilului, obligaţiile de garanţie şi intervenţia de urgenţă pe DN 6 Caransebeş-Topleţ-Orşova".

Domnule ministru,

Demersul de faţă are ca scop clarificarea situaţiei reale privind ultimele lucrări executate pe DN6, tronsonul Caransebeş-Topleţ-Orşova, precum şi identificarea responsabilităţilor contractuale în contextul degradărilor severe ale carosabilului apărute în luna ianuarie.

Totodată, această interpelare urmăreşte prevenirea repetării unor astfel de situaţii în viitor, prin verificarea modului în care sunt respectate obligaţiile de garanţie, clauzele de intervenţie de urgenţă şi mecanismele de sancţionare, astfel încât siguranţa cetăţenilor să nu mai fie pusă în pericol.

Starea actuală a carosabilului pe acest tronson a generat un risc real de producere a unor accidente grave, cu potenţial de pierdere de vieţi omeneşti, fapt confirmat inclusiv de intervenţiile publice recente ale autorităţilor locale şi judeţene.

Din păcate, aceste lucruri deja s-au întâmplat, starea drumurilor a însemnat pentru unii pierderea vieţii.

În consecinţă, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Care sunt ultimele lucrări de reabilitare, modernizare sau reparaţii executate pe DN 6, tronsonul Caransebeş-Topleţ-Orşova şi ce operator economic a avut calitatea de executant al acestora?

Se aflau aceste lucrări în perioada de garanţie la momentul apariţiei degradărilor majore ale carosabilului din luna ianuarie? Dacă da, care este durata garanţiei şi ce obligaţii concrete revin constructorului, privind întreţinerea şi siguranţa circulaţiei pe durata acesteia?

Există în contractele aferente clauze care obligă constructorul să intervină de urgenţă în situaţiile în care starea carosabilului pune în pericol viaţa cetăţenilor? Dacă da, vă rog să precizaţi termenele maxime de intervenţie prevăzute contractual.

Ce intervenţii concrete au fost efectuate de firma aflată în garanţie pe acest tronson al DN 6, ca urmare a degradărilor apărute în luna ianuarie, şi cum explică autorităţile faptul că aceste intervenţii nu au avut un efect durabil, gropile rămânând în continuare periculoase pentru participanţii la trafic?

Având în vedere riscul real de producere a unor accidente grave, au fost aplicate sau sunt avute în vedere penalităţi contractuale, reţineri din garanţia de bună execuţie ori alte sancţiuni împotriva constructorului pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale? Dacă nu, care sunt motivele concrete pentru care aceste măsuri nu au fost dispuse?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie transmis în scris.

Cu respect, deputat Samuel-Virgil Miclău, Circumscripţia nr. 11 Caraş-Severin.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

De asemenea, dintre deputaţii care nu au fost prezenţi până acum, dacă doresc să vină de la comisii, sigur, putem reveni la poziţia dumnealor.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării: "Utilizarea funcţiei de expert pentru activităţi didactice în şcolile populare de artă şi aplicarea neunitară a legislaţiei".

Adresată domnului Ilie Bolojan, ministrul interimar al educaţiei şi domnului András István Demeter, ministrul culturii.

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, în mai multe judeţe din România, s-a conturat o practică administrativă care afectează direct statutul profesional al cadrelor didactice din şcolile populare de artă. Profesori care desfăşoară zilnic activităţi de predare au fost încadraţi sau reîncadraţi pe funcţia de expert, deşi activitatea lor este una exclusiv didactică.

Această situaţie nu este una izolată şi nici accidentală. Ea poate fi observată în judeţe precum Suceava, Prahova sau Vâlcea, unde posturi de predare au fost transformate sau scoase la concurs sub titulatura de "expert". În mod paradoxal, pentru aceeaşi activitate, în judeţe precum Botoşani, Braşov sau Brăila, personalul este încadrat în continuare pe funcţia de profesor, cu recunoaşterea statutului didactic.

Diferenţa dintre aceste situaţii nu ţine de natura muncii prestate, de nivelul de pregătire sau de responsabilităţile profesionale, ci exclusiv de decizii administrative luate la nivel judeţean, în absenţa unei interpretări unitare a legislaţiei.

Legislaţia care reglementează funcţionarea şcolilor populare de artă este clară şi consecventă în calificarea activităţii desfăşurate ca educaţie artistică. Ordinul ministrului culturii nr. 2.193/2004 şi Legea-cadru nr. 153/2017 recunosc funcţii didactice specifice acestui domeniu. Funcţia de expert nu este definită ca funcţie didactică şi nu asigură accesul la cariera didactică, la grade profesionale sau la un parcurs profesional echivalent celui de profesor.

În lipsa unor instrucţiuni clare şi a unei aplicări unitare la nivel naţional, această practică a generat diferenţe semnificative de statut, salarizare şi drepturi de pensie între cadre didactice care desfăşoară aceeaşi activitate, în cadrul aceloraşi instituţii publice.

În acest context, adresez următoarele întrebări:

Care este poziţia oficială a Ministerului Culturii şi a Ministerului Educaţiei privind utilizarea funcţiei de expert pentru activităţi de predare în şcolile populare de artă?

Cum explicaţi faptul că, pentru activităţi didactice identice, în unele judeţe, personalul este încadrat ca profesor, iar în altele ca expert?

Consideră Guvernul că această practică respectă principiile egalităţii de tratament şi ale salarizării echitabile în acest sector public?

Vă rugăm să transmiteţi răspunsul dumneavoastră oral şi în scris.

Cu respectul cuvenit... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna deputat Cîmpianu? Nu este.

Atunci, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Interpelare adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării: "Situaţia Proiectului transfrontalier pentru dotarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Remeţi, judeţul Maramureş".

Cooperarea transfrontalieră reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea comunităţilor din zonele de frontieră, contribuind la realizarea unor proiecte comune cu impact direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor. În acest cadru, investiţiile realizate prin astfel de programe, inclusiv în dezvoltarea şi dotarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, au un rol esenţial în creşterea siguranţei şi capacitatea de intervenţie la nivel local.

Comuna Remeţi, ultima comună vestică a judeţului Maramureş, unde trăieşte o numeroasă şi importantă comunitate de etnici ucraineni, se remarcă, pe lângă faptul că reprezintă un model de bune practici în administraţia locală şi una dintre cele mai active unităţi administrativ-teritoriale în cooperarea transfrontalieră România-Ucraina, precum şi prin activităţile Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Remeţi, unul dintre cele mai performante din judeţul Maramureş şi din regiune, care, în perioada 2021-2025, a gestionat peste 327 de intervenţii şi acţiuni.

Din păcate, autospecialele şi echipamentele din dotarea SVSU Remeţi se află într-o stare avansată de uzură, cu o vechime de peste 44 de ani, are mecanisme învechite şi pierde apă în timpul deplasării, reducând eficienţa intervenţiilor şi punând în pericol atât bunurile, cât şi vieţile cetăţenilor.

Având în vedere aceste realităţi şi oportunităţi oferite de Programul Interreg NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, în anul 2023, comuna Remeţi, judeţul Maramureş, împreună cu unitatea administrativ-teritorială Teresvo, Zakarpattia, au depus un proiect comun transfrontalier pentru dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, vizând achiziţionarea unor echipamente esenţiale, inclusiv o autospecială de stingere a incendiilor. Proiectul a primit 89 de puncte din partea părţii ucrainene şi doar 70 de puncte din partea părţii române, motiv pentru care Primăria Remeţi a formulat contestaţie. Tergiversarea soluţionării acesteia, timp de aproximativ patru luni, a condus la situaţia absurdă în care proiectul a fost, în final, aprobat în urma reevaluării, însă fondurile alocate componentei respective erau deja epuizate.

În mod direct, unităţi administrativ-teritoriale cu punctaje mai mici şi aflate mai aproape de municipiu, unde există structuri profesioniste de pompieri, au beneficiat de finanţare, în timp ce comuna Remeţi a rămas fără sprijin financiar.

În acest context şi având în vedere nevoia urgentă de dotare cu echipamente moderne, în luna ianuarie 2026, cele două unităţi administrativ-teritoriale au depus un nou proiect.

Având în vedere cele prezentate mai sus, stimate domnule ministru, vă rog respectuos să-mi comunicaţi care este poziţia ministerului cu privire la situaţia descrisă şi ce acţiuni concrete intenţionează să întreprindă pentru a se asigura sprijinirea şi finanţarea acestui tip de proiecte, precum şi care sunt garanţiile pe care le pot avea cele două unităţi administrativ-teritoriale, pentru ca, şi de această dată, situaţia să nu se mai repete.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Intotero nu este.

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu? Nu este.

Domnul deputat Florin-Cornel Popovici?

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu?

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună?

(Domnul deputat Călin-Florin Groza solicită să ia cuvântul.)

Eu am epuizat lista.

Dumneavoastră sunteţi...?

Domnul Călin-Florin Groza (din sală):

Groza Călin.

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Uniunea Europeană a lansat Programul SAFE, prin care statele membre pot accesa fonduri europene pentru investiţii în apărare şi tehnologii moderne, inclusiv cu utilizare dublă - civilă şi militară. România se numără printre statele care pot beneficia de aceste resurse, iar acest lucru reprezintă o oportunitate majoră pentru industria naţională şi pentru implicarea companiilor româneşti în aceste proiecte.

În acest context, adresez Ministerului Apărării Naţionale o interpelare prin care solicit clarificări privind modul în care Programul SAFE va fi implementat în România. Cer informaţii despre domeniile care vor fi finanţate, despre implicarea producătorilor români, despre standardele europene care pot fi aplicate şi despre regulile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor. De asemenea, solicit detalii despre calendarul publicării ghidurilor şi al lansărilor apelurilor de proiecte, astfel încât firmele româneşti să poată participa în mod real la aceste programe.

Consider că este esenţial ca România să valorifice eficient aceste fonduri şi să asigure o implicare cât mai mare a industriei naţionale.

Solicit răspuns în scris, detaliat, din partea Ministerului Apărării Naţionale.

Vă mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă mai există doamne sau domni deputaţi care doresc să prezinte interpelări?

Dacă nu, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.40.