Organizatie interparlamentara care reuneste parlamentari din cele 28 de tari membre ale Aliantei Nord-Atlantice, Adunarea Parlamentara a NATO reprezinta un important forum pentru dialogul parlamentar international cu privire la probleme de securitate, politice, sociale si economice. Aducând un plus de transparenta în viata politica a NATO, Adunarea ajuta mediile parlamentare sa cunoasca si sa înteleaga probleme de importanta majora ale zilelor noastre si contribuie la promovarea unor pozitii comune în rândul parlamentarilor membri.

Ideea crearii unei adunari a parlamentarilor din tarile Aliantei unde sa se dezbata problemele cu care era confruntat parteneriatul transatlantic a aparut la începutul anilor '50 si s-a concretizat prin instituirea în 1955 a unei conferinte anuale a parlamentarilor din tarile membre NATO. Numele organizatiei - Adunarea Atlanticului de Nord - a fost schimbat în Adunarea parlamentara a NATO la 1 iunie 1999.

AP NATO are un rol esential în sensibilizarea parlamentarilor fata de problemele de aparare si securitate, fiind un forum unde legislatorii se pot întâlni regulat pentru a discuta teme de actualitate, a schimba opinii, a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Pe de alta parte, prezenta oficialilor NATO la principalele reuniuni ale AP îi ajuta pe parlamentari sa înteleaga actiunile Aliantei.

De asemenea, AP este un indicator al opiniilor colective ale parlamentarilor, ceea ce este necesar pentru Alianta si guvernele membre, deoarece sprijinul opiniei publice a fost întotdeauna esential pentru NATO, mai ales tinând seama de tipul de operatiuni în care este angajata Alianta astazi.

În afara de aceasta, prin activitatile ei, AP contribuie la transparenta politicilor NATO : rapoartele prezentate, dezbaterile, în general toate activitatile AP, ajuta la întelegerea politicilor Aliantei de catre opinia publica.

Activitatea AP are doua aspecte majore. Primul este relatia transatlantica. Participarea statelor nord-americane este vitala si, fara acestea, organizatia ar fi cu totul diferita. Al doilea este deschiderea, manifestata prin acordarea statutului de membru asociat, observator sau partener mediteranean.

AP NATO ilustreaza foarte bine evolutia importantei organizatiilor parlamentare. Tratatul de la Washington nu include nici o prevedere referitoare la crearea unui organism parlamentar. Acesta a fost creat de parlamentari în timpul Razboiului Rece, când s-a apreciat ca decizia nu poate fi lasata doar în seama guvernelor. AP a încercat din primul moment sa construiasca o relatie functionala cu

NATO, desi la început latura guvernamentala a manifestat retinere fata de legitimitatea dimensiunii parlamentare. În momentul de fata atitudinea este total schimbata, liderii Aliantei recunoscând utilitatea unui organism parlamentar atât pentru sprijinirea actiunilor Aliantei cât si pentru informarea si sensibilizarea opiniei publice. Recomandarile de politica externa ale AP sunt trimise Secretarului general al NATO, care raspunde cu comentarii detaliate. De asemenea, Secretarul general prezinta ultimele evolutii în domeniul politicilor NATO la cele doua sesiuni plenare ale Adunarii, organizate în fiecare an, si raspunde întrebarilor parlamentarilor.

Componenta

Adunarea reuneste 257 membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 28 de tari membre NATO (Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Republica Ceha, Croatia, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Turcia, Ungaria), membri asociati din cele 16 tari asociate (Armenia, Austria, Azerbaijan, Bosnia si Hertegovina, Elvetia, Finlanda, FYROM, Georgia, Moldova, Muntenegru, Federatia Rusa, Serbia, Suedia, Ucraina), din tarile cu statut de membri asociati mediteraneeni (Algeria, Israel, Iordania, Maroc) si observatori parlamentari (Australia, Republica Coreea, Egipt, Japonia, Kazahstan, Consiliul Legislativ Palestinian, Tunisia, precum si reprezentanti ai AP OSCE si APCE).

Fiecare parlament îsi desemneaza o delegatie permanenta cu un numar fix de membri, stabilit prin Regulament; în masura posibilului, compozitia delegatiei reflecta compozitia politica a parlamentului respectiv, în acest fel asigurându-se exprimarea unui spectru larg de opinii politice.

Reuniuni

Activitatile Adunarii îmbraca forme diverse:

• sesiuni plenare, doua în fiecare an, organizate prin rotatie în tarile membre si asociate;
• reuniuni ale comisiilor, unele având loc în cadrul sesiunilor plenare, altele la diverse date, în functie si de evolutiile internationale;
• reuniuni ale subcomisiilor, consacrate unor teme de actualitate;
• seminarii tematice;
• forumul parlamentar transatlantic, organizat anual în Statele Unite, pentru a discuta aspecte ale relatiilor transatlantice;
• colocvii, audieri la Parlamentul European.

Structura organizatorica

Organul de decizie al Adunarii este Comisia permanenta, formata din presedinte, 5 vicepresedinti, trezorier si sefii delegatiilor nationale din statele membre. La reuniunile comisiei iau parte si fostii presedinti/vicepresedinti, precum si presedintii comisiilor si secretarul general.

Biroul Adunarii se reuneste în cadrul sesiunilor si în afara acestora, pentru dezbaterea unor probleme urgente sau operationale.

Comisiile Adunarii elaboreaza rapoarte, recomandari si rezolutii, care sunt supuse dezbaterii si aprobarii sesiunilor plenare. Acestea sunt:

• Comisia pentru dimensiunea civila a securitatii
• Comisia pentru aparare si securitate
• Comisia pentru economie si securitate
• Comisia politica
• Comisia pentru stiinta si tehnologie.

În cadrul Adunarii mai functioneaza Grupul special pentru Mediterana si Orientul Mijlociu, Consiliul Interparlamentar Ucraina-NATO si Comisia parlamentara NATO-Rusia.

În marja sesiunilor Adunarii functioneaza 3 grupuri politice: Grupul conservator, democrat crestin si asociati; Alianta democratilor si liberalilor; Grupul socialist.

Bugetul Adunarii este format din cotizatiile statelor membre, la care se adauga o contributie din partea NATO.

Limbile oficiale ale Adunarii sunt engleza si franceza.

Sediul Secretariatului si al Adunarii se afla la Bruxelles, Place du Petit Sablon 3, 1000 Bruxelles.

Website: www.nato-pa.int