Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ansamblul de principii şi reguli care guvernează funcţionarea Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, se menţine soluţia separării deciziei în privinţa carierei judecătorilor şi procurorilor, ţinând seama de dihotomia secţie de judecători - secţie de procurori. Conform proiectului, Consiliului Superior al Magistraturii, în componenţa sa plenară, are rolul de a apăra independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său. De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii exercită atribuţiile stabilite de lege în materia concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi al concursului de admitere în magistratură. În ceea ce priveşte formarea judecătorilor şi procurorilor, Plenul aprobă programul de formare profesională continuă a acestora la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri prevăzute de lege şi numeşte şi revocă, în condiţiile legii, inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare. Pentru evitarea unor blocaje instituţionale în activitatea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabileşte faptul că lucrările acestuia se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, însă dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestuia. De asemenea, proiectul extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor; astfel, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al PÎCCJ (nu şi ministrul justiţiei) redevin titulari ai acţiunii disciplinare, diferenţiat, în funcţie de categoria de magistrat în discuţie. Rolul de instanţă de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competenţa secţiilor CSM, conform Constituţiei. Se introduc o serie de prevederi procedurale referitoare la soluţionarea acţiunilor disciplinare de către secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. Termenul de prescripţie în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor se modifică de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârşită. Modificarea asigură atât eficienţa sancţionării abaterilor disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare, cât şi necesitatea respectării principiului securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, trecerea timpului influenţând în mod inevitabil raporturile juridice şi determinând, după anumite intervale şi în anumite condiţii, stingerea raportului juridic. Totodată, actul normativ prevede revizuirea normelor privind organizarea Inspecţiei Judiciare, respectiv reglementarea colegiului de conducere al Inspecţiei Judiciare, cu atribuţii clare, atribuţiile adunării generale a inspectorilor judiciari, organizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a două direcţii – Direcţia de inspecţie pentru judecători, respectiv Direcţia de inspecţie pentru procurori, inspectorul-şef are calitate de ordonator terţiar de credite,procedura de concurs pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari